[email protected] GRATUIT Anul Nr. august ...accentmontreal.com/wp-content/uploads/2018/09/nr197.pdfLebădă” după A.P. Cehov. Ambele vor avea loc pe 10 septembrie, la Centrul

Les Immeubles Charisma [email protected] Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe'quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Iranul, între Persia de odinioarăși cucerirea prin forță a religiei

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Trei faze distincte carac-terizează evoluția Iranu-lui din momentul creăriinațiunii sale ca funda-ment al Imperiului Per-san, ce a guvernat întresecolele VII î.e.n. și VIIe.n. un vast teritoriu.

OPINII & ANALIZE ►► PPaagg.. 77

► Pag. 6

RRRR OOOO MMMM ÂÂÂÂ NNNN IIII AAAA PPPP IIII EEEE RRRR DDDD EEEE AAAA NNNN UUUUAAAA LLLL UUUU NNNN NNNN UUUU MMMM ĂĂĂĂ RRRRDDDD EEEE OOOOAAAA MMMM EEEE NNNN IIIIEEEE CCCC HHHH IIII VVVVAAAA LLLL EEEE NNNN TTTT UUUU NNNN UUUU IIIIOOOO RRRR AAAA ȘȘȘȘ MMMM EEEE DDDD IIII UUUU

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 10 ■ Nr. 197 ■ 17 august 2017

TEATRUL LUDIC LA FESTIVALUL DE LA MONT-LAURIER ȘI LA MONTREAL. INTERVIU CU DIRECTORUL ȘI REGIZORUL AUREL LUCA

COMUNITATE ► Pag. 4, 5

În octombrie, un asteroid vatrece la un „pas” de Pământ Asteroizii sunt un marepericol pentru omenire,intrarea în atmosferă aunui astfel de obiectputând avea consecin-țe tragice. Descoperireacelor cu traiectorii ce seapropie de noi este decifoarte importantă.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

ȘTIIN�Ă ► Pag. 12

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

[email protected] Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

PUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) [email protected]

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comunitar6767 CDN; Magazine: Bourret, Anka,Pharmaprix (Complex Wilderton), Euro-Deli,Marché Épicure (5252 Paré), Ella’s Deli;Cabinete: Dr. Buracu, Dr. Cristache, Dr.Zinca; Contabilitate: Arcade Accounting(3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fairmount(3833 St-Laurent); Cabinete: Dr. Fârșirotu;Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), BalkaniMontreal, Île des Gourmands; Garaje: Auto

Costi; Restaurante: Bravo; Biserici: BunaVestire, Sf. Ioan Botezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Euro-Nec, Adonis (Place Vertu);Coletărie: World Line Cargo. Cabinete: Dr.Strobach.WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D.RIVE SUD Magazine: Cracovia, Balkani, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania, Ado-nis, Marché Balkan; Cabinete: Dr. Bîrcă;Biserici: Bethel (penticostală), Sf. Pantelimon(ortodoxă română).

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEScanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS; Reflecții canadeze: RaulDUDNIC; Știință & Tehnologie: CătălinaCURCEANU, Adrian BUZATU; Poveşti adevărate:Nick FURDI; Timp liber: Adrian BENEA; Specia-liști: Gabriela BUCȘA (contabilitate), Șerban TISMĂ-NARIU (juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA(sfatul medicului); Redactor şef: Dan GEORGESCU;Editor: Simona POGONAT

COMUNITATE

EVENIMENT

Ziua Limbii Române, sărbătorită de asociațiile comunitare românești din Montreal

În data de 26 august, la Câmpul româ-nesc de la Val-David, o serie de asociațiiromânești montrealeze, cu origini pe am-bele maluri ale Prutului, organizează uneveniment dedicat Zilei Limbii Române.Aceasta se sărbătorește oficial în Repu-

blica Moldova din 1989 și în România din2013. Evenimentul include un spectacol lacare vor participa: Olga Tudoș, AndreiCiorbă, Nicolae Mărgineanu, Leonid Șara-met, instrumentiști din orchestra RapsodiaRomână și alți artiști amatori din comuni-

tate. Copiii vor avea, la rândul lor, un pro-gram special.

Intrarea și parcarea sunt gratuite. Maimulte produse culinare românești, produsede patiserie și băuturi răcoritoare vor fidisponibile contra cost.

Câmpul românesc de la Val-David estesituat la: 2210 Montée Predeal-Trudeau,Val-David, J0T 2N0. Deschiderea va avealoc la ora 11.00, spectacolul va începe laora 12.30. În caz de ploaie, evenimentul seamână pentru duminică, 27 august.

Intrare liberă. Contribuție benevolă

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

EVA [email protected]

Asociaţia Scriitorilor de LimbăRomână din Quebec (ASLRQ),în colaborare cu AsociaţiaCulturală Română (ACR) și Co-munitatea Moldovenilor dinQuebec (CMQ), prezintă pedata de 26 august 2017, între

orele 14:00-16:00, la Centrul comunitar 6767Côte-des-Neiges, sala 694, o întâlnire cu scri-itorul brăilean Florin Meșca, membru ASLRQ,autor al romanului „Marea visăreală”. Cuaceastă ocazie, membrii ASLRQ vor aniversanouă ani de la înființarea asociației.

Cartea „Marea visăreală” poate fi consi-derată una autobiografică de natură filozofică,deoarece „nu este numai un dialog al autoruluicu propria sa conştiinţă, cu scopul de a clari-fica nişte probleme ale trecutului rămase lastadiul de întrebări, ci şi o împăcare cu sineleîn urma unui proces dur.” - Ionuț Caragea, vi-

cepreședinte ASLRQ. „Scrisul este cursiv, ex-periențele trecutului sunt vii şi bine detaliate,iar umorul, deloc forţat, întregeşte o atmosferădin care nu vrei să evadezi ca cititor. Există şiînfiorări romantice, care te fac să retrăieştidragostea tinereţii, dar există şi tragedii carete fac să regreţi dispariţia unor personaje decare te atașezi foarte uşor”, completeazăacesta.

Florin Meșca este autorul volumelor deproză: „Am fost şi eu revoluționar!” (poves-tiri), Editura Olimpiada, Brăila, 2011;„Nevăzutele cărări” (povestiri, spiritualitate),Editura PIM, Iaşi, 2013 şi „Marea visăreală”(roman autobiografic), Editura PIM, Iaşi,2015. A debutat cu povestirile „India” şi„Mirodenia Indiei”, în Jurnal de Constanţa, în2005.

ASLRQ numără în prezent 68 de membri -scriitori de limbă română din Quebec și scri-itorii români cu orientare francofonă din exte-riorul acestuia. Detalii despre biografiile șilucrările lor pe site-ul asociației, la aslrq.ro.

EVENIMENT

Journée portes ouvertes la ȘcoalaJunimea Română din Montreal

Sâmbătă, 26 august 2017, între orele10.00 și 12.00, echipa Școlii Junimea Românădin Montreal - profesori, personalul serviciuluide grădiniță și cel administrativ - organizeazăo „journée portes ouvertes” pentru a informape cei interesați de cursurile și activitățile pecare această școală le oferă.

Această sesiune de informare va avea loc laColegiul Brébeuf, acolo unde săptămânal suntoferite cursurile Școlii Junimea: 5625 av. De-celles, Montreal, H3T 1W4, sala Auditorium.Parcarea este gratuită.

Reamintim că perioada de înscrieri pentruanul școlar 2017-2018 este deschisă. Cursurile,predate în română, franceză și engleză, au loc înfiecare sâmbătă, între orele 9.00-16.00 și suntdestinate copiilor de la 4 la 16 ani. Info supli-

mentare: www.jeunesserichesse.com | 514-884-6530 | [email protected].

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

[email protected]

ASLRQ, nouă ani de existență: Întâlnire cu scriitorul Florin Meșca

Asociația Română dinCanada (ARC) orga-nizează în data de 19 au-gust (sâmbătă), cuîncepere de la ora 10.00,un picnic și un spectacolpentru a sărbători Sf.Maria. Vor participa laacest spectacol interpretulLeonid Șaramet, maestrulNicolae Mărgineanu ală-turi de câțiva instrumen-tiști din orchestraRapsodia Română, și for-mația Arimii. Intrarea este liberă, par-carea costă 5$. Vor fidisponibile (contra cost)produse culinaretradiționale românești șiproduse de patiserie.Sezonul de picnicuri lacâmpul românesc de laVal-David se va încheia cucel programat în data de 9septembrie, menit să săr-bătorească Ziua recoltei. Câmpul românesc este si-tuat la: 2220 Montée Pre-deal-Trudeau, Val David,J0T 2N0. Mai multe detaliipe site-ul ARC, la:www.arcanada.org, sau pepagina Facebook a asoci-ației.

PPiiccnniicc ddeeSSffâânnttaa MMaarriiaallaa VVaall--DDaavviidd

Căutăm oameni buni la toate

pentru a lucra într-un DEPOZIT SITUAT ÎNLAVAL, la 5 minute de staţia de metrou

Montmorency. Ture de dimineață, seară sau noapte disponibile.

Salariul este cuprins între 11,25$/oră și13,50$/oră.

Pentru informații: 514-834-0857

Scriitorul Florin Meșca.

FOTO: www.jeunesserichesse.com

joi 17 august 2017joi 17 august 2017 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă&i cu mine,plătesc o vacan&ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă&i cumine plătesc notarul!

service la domiciliul dvs. sau la atelier

Aurel Luca, Teatrul Ludic: „Performanța

EVA [email protected]

Eva Halus, Accent Mon-treal: Domnule profesorAurel Luca, ne bucurăm săvă avem din nou printre noiîn Canada! Ludic va fiprezent la Festivalul Inter-național de Teatru de la

Mont-Laurier dar și la Montreal, pentruspectatorii care vă îndrăgesc deja și pen-tru cei ce vă vor descoperi pentru întâiaoară. Aurel Luca, fondatorul și directorulTeatrului Ludic: Double Defi organizeazădin 2003 acest important festival inter-național la Mont Laurier, aflat acum la a8-a ediție. Anul acesta festivalul va avealoc în perioada 7-13 septembrie. Au fostselectate 26 de companii teatrale din toatecolțurile lumii - 20 de țării în total - iarTeatrul Ludic va reprezenta România. Sun-tem trupa cu cele mai multe selecții laacest festival: nu am lipsit decât la o ediție,și aceasta din motive financiare. Faptul căam fost selectați de fiecare dată dovedește,o dată în plus, performanța și valoareaartistică a formației noastre.

Anul acesta vom participa cu specta-colul „Ultimul Godot”, o adaptare drama-tică făcută de mine după texte ale lui MateiVișniec și Samuel Becket. Va fi jucat înlimba română la festival, fiecare formațieva juca în limba în care visează!

EH: Vă dorim mult succes! Când vețiveni la Montreal?

AL: La Montreal vom juca două specta-cole, „Ultimul Godot” și „Cântec deLebădă” după A.P. Cehov. Ambele voravea loc pe 10 septembrie, la Centrul co-munitar 6767 Côte-des-Neiges, sala 602,între orele 11.00 și 14.00.

EH: Ce ne puteți spune despre actorii cucare veți evolua în Canada? AL: La Festivalul de la Mont-Laurier va fiprezentă doar o „firimitură” din Teatrul

Ludic. Cei care vor juca sunt Alex Tode-rașcu, Radu Mihoc și Liviu Răican. Trupaare însă în jur de 25 de actori, cu un reper-toriu de peste 15 spectacole și o stagiune șiturnee cu caracter permanent. Invit cititoriisă meargă pe site-ul nostru, www.ludic.ro,unde pot vedea actorii Teatrului Ludic șigăsi detalii despre spectacole, parteneri etc.

EH: Ce considerați a fi cel mai răsunătorsucces din cariera Teatrului Ludic? Și

care este cea mai frumoasă amintire pânăîn prezent?AL: Cel mai răsunător succes îl consider pecel din SUA, în 1998, unde am jucat ostagiune cu patru spectacole diferite încâteva orașe americane. Am participat laFestivalul Mondial de Teatru de la Michi-gan, la care am fost selectați să reprezen-tăm România. Cu această ocazie, lainvitația Institutului Cultural Român, amoferit o stagiune teatrală la Chicago și laNew York pentru comunitățile românești.Un turneu lung și frumos!

Dar succesul este singura situație care

INTERVIU

Înființat în anul 1978 la Casa de Cultură a Studenților din Iași de către profesorul Aurel Luca, TeatrulStudențesc Ludic este formația reprezentativă a studenților din acest centru universitar. Teatrul Ludic s-aimpus încă de la începuturile sale prin performanțe excelente, iar acum, după aproape 40 de ani de existență,a ajuns să fie considerat de jurii internaționale drept cea mai valoroasă trupă de gen din peisajul european.Formație unică, singulară, cu peste 100 de participări la festivaluri internaționale din Europa, Africa, Asia,SUA și Canada, trupa Teatrului Ludic a fost onorată cu peste 450 de trofee. Din anul 1993 ea a devenitprima formație din România membră cotizantă și asociată la AITA/IATA (Asociația Internațională deTeatru Amator). Vă prezentăm mai jos un interviu cu fondatorul Teatrului Ludic, prof. Aurel Luca, care sepregătește să vină din nou în Canada, la Festivalul Internațional de la Mont-Laurier, unde teatrul pe careîl conduce va participa pentru a șaptea oară.

► Teatrul Ludic la Mont-Laurier Festivalul Internațional de Teatru de laMont-Laurier se desfășoară la fiecare doiani, punând în valoare trupe din toatecolțurile lumii. Anul acesta, 26 de com-panii teatrale provenind din țări precumFranța, Elveția, Polonia, Spania, Slova-cia, Rusia, Burkina Faso, Argentina, Co-lumbia, Mexic, Uruguay, Algeria, Egipt,Maroc și din Quebec vor urca pe scenafestivalului, între 7 și 13 septembrie a.c.Teatrul Ludic va prezenta spectacolul„Ultimul Godot”, o adaptare după textede Matei Vișniec și Samuel Becket sem-nată de regizorul Aurel Luca. Acesta vaavea loc marți, 12 septembrie, la orele13.00 și 16.00. Piesa va fi jucată înlimba română. Informații suplimentare șiachiziționare bilete: 1-819-440-2666,www.doubledefi.qc.ca.În edițiile precedente ale acestui festival,Teatrul Ludic a fost selecționat cu spec-tacolele „Conu' Leonida față cu reacți-unea”, adaptare după Ion Luca Caragiale(2005), „Despre sexul femeii - câmp deluptă în războiul din Bosnia”, adaptaredupă Matei Vișniec (2009), „Poem ir-landez pentru vioară și suflet”, adaptaredupă John Kendrick (2011), „Unșoarece bătrân de teatru”, adaptare după„Cântecul lebedei” de A.P. Cehov(2013) și „Norvegia azi” de Igor Bauer-sima (2015).

Aurel Luca, regizor, fondatorul și directorul Teatrului Ludic din Iași.

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 5PAG. 555 COMUNITATE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

INTERVIU

merge împreună cu Teatrul Ludic! Suntemo „sperietoare” la aproape toate festiva-lurile-concurs la care participăm! Perfor-manța și valoarea merg împreună cusuccesul.

Cât despre cele mai frumoase amintiri,este greu de spus, la cele peste o sută departicipări internaționale… Sigur, amin-tiri emoționante sunt legate de primul fes-tival, în Franța, imediat după Revoluție,atunci când prezența noastră a fost sem-nalată cu cuvintele: „În sfârșit soarele dinRomânia a ajuns în Franța”. Amintiri mi-nunate sunt și cele din Liban din 2011,unde, invitați de Ambasada României laBeirut și de Institutul Cultural Român, amjucat în mai multe orașe aproape de Siriaplină de războaie. Piesele au fost „Despresexul femeii - Câmp de luptă în războiuldin Bosnia”, o adaptare după Matei

Vișniec, și „Omul gunoaielor”, jucată înlimba franceză. Toate aceste momente șimulte altele se vor regăsi într-o viitoarecarte despre Teatrul Ludic, aflată înpregătire.

EH: Pe lângă participările la diverse fes-tivaluri de teatru sunteți și organizatorulunui festival, la Iași, intitulat ZileleTeatrului Ludic. A câta ediție va fi anulacesta?AL: Festivalul Zilele Teatrului Ludic vanumăra anul acesta a 11-a ediție. Festi-valul are loc în decembrie, este cu parti-cipare internațională iar intrarea esteliberă. Anul trecut, pe lângă trupele stu-dențești de teatru din România, am avut șiunele din Germania, Spania, Lituania şiItalia. În 2015 au fost teatre din Serbia, Is-rael, Italia, SUA, Slovenia, Armenia.

Spectacolele au loc în diversele săli aleCasei de Cultură a Studenților Iași, acolounde funcționează și Teatrul Ludic, și laCasa de Cultură „M. Ursachi” (Copou).Reușim la fiecare ediție să producem uneveniment bogat din punct de vedere artis-tic, care aduce în faţa publicului în jur de20-25 de spectacole de teatru.

EH: Care este diferența între lumeareală și cea inventată pe scenă, între unpersonaj real și unul creat?AL: Diferența este foarte concretă întrelumea reală și cea inventată pe scenă, lafel și între un personaj real și unul creat.Dar totul ține de creație. Și lumea realăpoate fi inventată, și personalul real esteun creator. „Lumea întreagă este o scenă”,după cum spunea Shakespeare, dar teatrulnu trebuie să fie o copie a realității.

EH: Care sunt planurile de viitor?AL: Planurile de viitor sunt legate departicipări la festivaluri naționale și laZilele Teatrului Ludic. Pentru viitorulfoarte apropiat, după Festivalul de laMont-Laurier și reprezentațiile de la Mon-treal, vom merge și la Toronto, unde vomprezenta comunității românești de acolocele două spectacole, „Ultimul Godot” și„Cântec de Lebădă”, în zilele de 16 și 17septembrie.EH: Vă mulțumesc și vă urez mult succesîn continuare!

Pictoriță și poetă, Eva Halus se defineșteca o artistă Zen, întotdeauna în ritm cunatura. În paralel cu o bogată activitateexpozițională, ea a publicat patru volumede poezii și o carte de interviuri cu perso-nalități românești din Montreal.

și valoarea merg împreună cu succesul”

Alex Toderașcu, Liviu Răican și Radu Mihoc sunt cei trei actori ai Teatrului Ludic care vor veni în Canada la Festivalul Internațional de Teatru de la Mont-Laurier, la Montreal și laToronto. Doi dintre aceștia, Radu Mihoc (foto stânga) și Alex Toderașcu (foto dreapta) se vor afla pentru a doua oară aici, ei jucând în piesele „Un șoarece bătrân de teatru” în 2013 șirespectiv „Norvegia azi” în 2015. Fotografiile sunt din arhiva CMQ, organizatoare alături de Asociația Culturală Română a reprezentațiilor destinate comunității române din Montrealla Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges.

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

În primul trimestru al acestui an,România a înregistrat cea mai marecreştere economică dintre toate statelemembre ale Uniunii Europene, compara-tiv cu trimestrul anterior şi cu aceeaşi pe-rioadă a anului trecut, potrivit unui raportEurostat. Astfel, Produsul Intern Brut alRomâniei a crescut în primele trei luni din2017 cu 5,7% faţă de acelaşi trimestru din2016 şi cu 1,7% faţă de trimestrul anterior.

Cu toate acestea, exodul românilor înstrăinătate continuă: se estimează că anulacesta vor părăsi definitiv România circa85 de mii de persoane, o cifră similarăcelei de anul trecut. 85 de mii de persoaneeste echivalentul unui oraș de nivel mediuca populație, precum Slatina sau Tulcea.

Aceste persoane pleacă cu intenția de aemigra, cu gândul de a nu se mai întoarce

pentru a trăi în România. Pe lângă aceștiromâni, foarte mulți tineri și mai puțintineri pleacă la studii și/sau să munceascăîn alte țări. Numărul lor este dificil de pre-cizat de către autorități.

CONSECIN�E PENTRU ECONOMIAROMÂNIEI

Ca număr de locuitori, conform statis-ticilor Eurostat, România este pe loculșapte în Uniunea Europeană, însă scădereapopulaţiei sale este accelerată de emigrație/migrație și de o natalitate redusă. DoarCroația, Bulgaria, Letonia şi Lituania auînregistrat scăderi mai mari. Datele Insti-tutului Național de Statistică (INS) aratăcă populatia rezidentă a României la 1 ia-nuarie 2017 era estimată la 19.310.216 delocuitori, un nivel similar anului 1966.

Potrivit unei analize Digi24, dacă cei85.000 de români care au emigrat în 2016ar fi rămas în ţară şi s-ar fi angajat pesalariul mediu pe economie, în consum arfi intrat mai mult de jumătate de miliardde euro pe an. Din taxele pe salarii ar fiintrat la buget alte 400 de milioane deeuro, iar dacă banii câștigați ar fi cheltuițiîn România, bugetul țării ar încasa încă100 de milioane de euro doar din TVA.

Piața muncii din România suferă, înacest context, de un deficit de forță demuncă. Foarte mulți din cei care pleacăsă-și construiască viitorul în străinătateprovin din mediul urban și sunt înalt cali-ficați.

În același timp, trebuie precizat că unnumăr semnificativ de români supraviețu-iesc cu banii pe care îi primesc de la per-

soane din familia lor care trăiesc/lucreazăîn străinătate. Deși remiterile celor plecațiau scăzut față de vârful înregistrat în 2008,înainte de criză (6.31 miliarde de euro),ele rămân foarte importante pentru econo-mia României: în 2016 ele au fost de circa3,15 miliarde de euro, potrivit datelor fă-cute publice de către Banca națională.Această sumă, care ajunge de regulă directîn consum, este comparabilă cu cele 4 mi-liarde de euro cât reprezintă investițiilestrăine directe atrase de România anul tre-cut. Mai mult, în cinci din ultimii zece ani,valoarea remiterilor a depășit-o pe cea ainvestițiilor făcute de multinaționale.

CÂ�I ROMÂNI TRĂIESC ÎN DIASPORĂ?Un studiu al Organizaţiei Națiunilor

Unite (cu date până în 2015, intitulat „In-ternational migration report 2015”) aratăcă sunt 3.400.000 de români în dias-poră. Cifra reprezintă 17% din populaţiaRomâniei. Este unul dintre cele mai mariprocente pentru o ţară care nu a fost afec-tată de conflicte armate. Raportul pre-cizează că în perioada 2000-2015 numărulmigranților români a crescut cu peste 7%anual, România situându-se astfel primadupă Siria (13%) și intrând în top 20 mon-dial al statelor care furnizează migranți.Dacă în Siria motivul plecării esterăzboiul, în România este vorba de o mi-grație economică.

Totuși, un alt raport, intitulat „Orașe-magnet, Migrație și navetism în Româ-nia”, realizat de Banca Mondială și datpublicității la sfârșitul lunii iulie a.c. aratăcă în prezent 1,1 milioane de români au învedere să emigreze, din totalul de 3,6 mi-lioane care preconizează să se mute în ur-mătorii cinci ani.

Cifra reprezintă o inversare față dedinamica anilor anteriori, când majori-tatea românilor preferau să se mute înstrăinătate. Locuitorii din mediul urban,cei cu un nivel de studii mai ridicat, dar șicei din vestul României sunt cei mai pre-dispuși să emigreze. AM

România pierde anual un număr de oameniechivalent unui oraș mediu

ROMÂNIA | EMIGRA�IE ȘI MIGRA�IE

Deși România înregistrează succese din punct de vedere al creșterii economice, exodulromânilor continuă. Totuși, un nou raport indică o schimbare față de dinamica anilor anteri-ori, când majoritatea românilor preferau să se mute în străinătate.

►

* Al dvs.z

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

Preturi incepand de la * Detalii in magazin

si plus

Tip ROSU - ALB - ROZE

42 DE ANI - IMPORT

Se estimează că anul acesta vor părăsi definitiv România circa 85 de mii de persoane.

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

RAREȘ [email protected]

Trei faze distincte carac-terizează evoluția Iranuluidin momentul creării nați-unii sale ca fundament alImperiului Persan, ce a gu-vernat între secolele VIIî.e.n. și VII e.n., sub

diferite forme, un vast teritoriu oriental șiasiatic. Bazat pe o formă etatică în care ca-pacitatea militară puternică era secondatăde o administrație publică bine organizatăgrație unei pregătiri elitiste a funcționarilor,Imperiul Persan și-a urmărit interesele eco-nomice în regiuni ce astăzi corespund Ori-entului Mijlociu, Africii de Nord și AsieiCentrale. Timp de secole, monarhii săi aufost considerați „Regii Regilor”. Acestrenume s-a întemeiat pe predilecția lor sprediplomație, anume pe toleranța acordatăpopoarelor cucerite în schimbul păcii pecare acestea o ofereau puterii persane. În-săși existența imperiului în momentele difi-cile ale istoriei, când acesta a fost zguduitde crize geopolitice - datorate axei ge-ografice Est-Vest ce l-a străbătut în perma-nență - s-a datorat excelenței diplomațilorsăi.

În secolul VI e.n., influența culturiiarabe a fost determinantă în stabilirea re-gulilor de drept islamic ce s-au inserat îngestiunea afacerilor de stat. Pentru a sediferenția de marele său rival, ImperiulOtoman, a cărui populație era majoritarsunnită, Persia adoptă confesiunea șiită, oramură a islamului ce acordă adevărului re-ligios o importanță mistică și inefabilă to-todată.

Căutarea adevărului spiritual se trans-formă în radicalizare teocratică după re-voluția islamică din 1979, când mareleayatollah Khomeini preia puterea în Iran(denumire utilizată după 1935). Primit cuun entuziasm puțin justificat după înlătu-rarea șahului Mohammad Reza Pahlavi,ayatollah Khomeini pune stăpânite pe statulIranian și duce o confruntare religioasă curestul planetei. Scopul demersurilor saleeste răsturnarea guvernelor arabe și instau-rarea unei puteri religioase legitimate deadoptarea Coranului ca Lege Divină(aceasta ar fi cea de-a doua fază a evoluțieiIranului amintită la începutul textului).

Lumea occidentală se regăsește astfelîn fața unui regim ale cărui ambiții inter-

naționale declarate sunt asemănătoare celoraparținând prinților europeni ai secoluluiXVII, mai precis înaintea Păcii de la West-falia din 1648.

Binomul religie-stat reprezintă chinte-sența doctrinei ideologice care a invadat în-tregul țesut social al societății iraniene.Statul, în aceste condiții, nu mai e o entitateîn sine, ci servește doar punerii în aplicarea regulilor Profetului Mohammed. Lideriispirituali precum Khamenei, care i-a suc-cedat lui Khomeini în 1989, se situează din-colo de partizanatul politic cu care suntemobișnuiți în Occident. Autoritatea lor de„lider suprem a Revoluției islamice” seîntinde atât asupra afacerilor interne și ex-terne ale țării cât și asupra armatei și viețiieconomice (nu se cunoaște averea liderului,sistemul fiscal fiind încă inoperant în Iran,însă se pare că miliarde de dolari circulăfără probleme pe culoarele puterii).

Când Iranul a încercat să se înarmezenuclear pentru a-și apăra idealurile cu pu-ternice conotații religioase - reunificareamusulmanilor sub același stindard fiind oobligație națională - comunitatea inter-națională s-a opus vehement.

Negocierile pentru a soluționa acestdiferend au început în 2006. De-o parteavem P5 +1, practic țările membre ale Con-siliului de Securitate al ONU + Germania,partener comercial cheie al Iranului, iar decealaltă parte avem Iranul. În toiul ne-gocierilor, în 2013, arsenalul nuclear decare acesta dispunea (bazat pe cantitatea deuraniu îmbogățit, necesar pentru fabricareaunei bombe) combinat cu centrifugele pen-tru operaționalizarea armamentului, de-pășea de 7 până la 10 ori talia bombeilansate la Hiroshima!

Cu toate acestea, Iranul găseșteresursele politice interne necesare semnăriiunui acord cu P5+1, mizând pe moderatulpreședinte Rohani, profesor, diplomat șiteolog format la Universitatea din Glasgow,în Scoția. Rohani a fost abil în a limita peplan intern cele mai conservatoare curentereprezentate de rivalii săi, s-a dovedit un finnegociator și un interlocutor iscusit pentrumembrii P5+1, iar compromisul căutat cuvoință și răbdare i-a servit drept atu pentrua câștiga un al doilea mandat consecutiv.

Principalul său sprijin electoral provinedin rândul tinerilor - armătura necesarăpropulsării Iranului pe orbita mondializării(a treia fază a evoluției acestei țări, așa cumam menționat în introducerea acestei re-

flecții). Foarte școlarizați chiar și în zonelecele mai rurale, tinerii iranieni reprezintăaproape 50% din populația țării ce are accesla internet, iar 85% dintre ei au un telefonmobil. La rândul său, Ayatollah Khameneiutilizează destul de des Twitter-ul pentru acomunica (deși această rețea socială este in-terzisă în Iran!). Ca în Occident, iranienii secăsătoresc din ce în ce mai târziu sau aleg sănu recurgă la această tradiție, iar femeilecelibatare de peste 30 de ani pot în prezentsă adopte copii.

În plan regional, Teheranul a înregistrat,de asemenea, succese. În Orientul Mijlociuinfluența Iranului este în creștere. Prestigiulsău este recunoscut în Siria, unde pariul peBashar al-Assad ține încă și datorită rușilor.În sudul Libanului, Hezbollah, entitateacare controlează acel teritoriu, este un aliatireductibil ce contribuie la consolidarea au-torității morale a Iranului. Tonul acrimo-nios pe care Khamenei l-a utilizat recent laadresa Arabiei Saudite, marea sa rivală(aflată pe primul loc în topul economiilordin regiune, înaintea Iranului), se explicăprin faptul că iranienii adoptă o poziție deegal la egal cu saudiții. Administrația ame-ricană a sesizat acest aspect iar vizitapreședintelui Trump la Ryad s-a înscris șica o tentativă de recalibrare a balanței re-gionale de putere, aplecată prea mult înspreIran în ultima vreme.

Succesul Vestului în relația cu Iranulrezidă în tenacitatea de a capitaliza politicprogresele ce se întrevăd. Deschiderea Ira-nului - țară ce depinde de exportul de petrol- vizavi de sporirea investițiilor străine di-recte va da tinerilor o motivație suplimen-tară pentru a accelera reformele demodernizare necesare la Teheran. Schim-burile universitare sunt de dorit, dublate de

instaurarea de programe de interacțiuneculturală. Presiunea diplomatică a Vestuluiva trebui să se exercite cu intensitate pentrua menține Iranul pe calea reformistă.Marele paradox al acestei țări rezidă în ca-pacitatea sa de a se moderniza atunci cândeste supus unor amenințări externe foartecomplexe. De data aceasta, prologul ținemai mult de metafizică: armonizarea per-ceptelor islamiste cu progresul societății.Adâncirea celor două perspective de coo-perare cu Occidentul, catalizator și instru-ment de persuasiune totodată, esteanvizajabilă pe termen scurt. Exemplul Tur-ciei post-kemaliste este grăitor: moder-nizarea s-a impus în fața integrismului(situație ce s-a schimbat însă nu de mult,trebuie spus).

Potrivit unor informații, ayatollahKhamenei ar fi studiat în detaliu prăbușireaUniunii sovietice, cu scopul de a evitarepetarea erorilor strategice ce au dus la im-plozia comunismului în anii ‘90.

Totuși, studiile privind căderea Uniuniisovietice arată că încă din 1956, de lafaimosul congres al Partidului comunist ruscând Nikita Hrușciov a denunțat crimelestaliniste, americanii au înțeles că sfârșitulregimului totalitar se apropia.

Este prăbușirea integrismului islamiciranian aproape? Ar putea fi realegerea luiRohani, precum a fost discursul lui Hruș-ciov în 1956, semnalul unui regim care seschimbă? Răspunsul se află în mâinileOccidentului.

Acest text a fost publicat în Huffington PostQuébec sub titlul „L'Iran, entre la Persed'antan et la conquête par la force de la re-ligion”. Autorul său, Rareș Burlacu, estedoctorand și chargé d’enseignement laÉcole nationale d’administration publique.

POLITICĂ INTERNA�IONALĂ

Iranul, între Persia de odinioară și cucerireaprin forță a religiei


Unul dintre dictoanele pe care eminentul istoric grec Tucidide le-a lăsat moștenire filozofiei politice este că prezentul, deși incapabil săreproducă întocmai trecutul, seamănă acestuia, la fel ca și viitorul!Acest aforism este foarte nimerit pentru a înțelege dinamica scenei in-ternaționale după realegerea, în iunie, a președintelui iranian Rohani.

►

Marele paradox al Iranului rezidă în capacitatea sa de a se moderniza atunci când estesupus unor amenințări externe foarte complexe.

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 8PAG. 888 LITERE

CARMEN [email protected]

Continuare din numărultrecut

Eram bine. Iar tribunalulnu avea nimic înfricoșă-tor, ba chiar părea suspectde uman învăluit în blân-

deţea nopţii. Mi-a fost brusc necaz pe men-talitatea defetistă în care crescusem. Mi-aşfi luat eu o pereche de aripi dar parcă nu-

mi venea să zbor. Am parcat maşina înspatele clădirii unde mai erau şi alte maşinidin al căror motor ieşea căldură, semn căsosiseră de curând, şi am intrat stoică într-un hol mic din care se deschideau douăcamere, una dintre ele evident tribunalul,odată ce pe un podium am zărit prin uşadeschisă un bărbat în cunoscuta robă nea-gră. M-am uitat mai atent. Ciocănelul totuşilipsea. Cum o să mă poată declara atunci vi-novată?

Tocmai când începeam să prind curaj -

când te arunci în apă adâncă trebuie să daidin mâini şi din picioare - am panoramatadunarea din sală care aştepta să fiechemată de judecător şi am înlemnit. Unbărbat între două vârste cu un maieu jegosşi braţele pline de tatuaje, o negresă cu ineleîn nas, un tânăr cu figură de morfinomanîmbrăcat de sus până jos în haine de piele şilanţuri atârnate de orice se putea, o blondălunatecă dormitând pe umărul unei altefemei tunse scurt şi cu privire aprigă, unbătrân deşirat cu păr lung şi cu o cicatricepe obrazul stâng, un asiatic firav şi uscăţivcare s-a apropiat de mine şi mi-a spus că îndrum spre tribunal mai fusese o dată opritde poliţie pentru o altă infracţiune, şi înfine, un poliţist masiv, care dintr-un colţ îicontrola pe toţi cu privirea ca şi cum ar fifost copiii lui scoşi la joacă. Rochia mea eraîn flagrantă discrepanţă cu adunarea. Toţierau însoţiţi de un avocat care vorbea pen-tru ei, aşa că aveau priviri plictisite, deparcă s-ar fi aflat la o şedinţă de partidde-a noastră de pe vremuri.

Mă simţeam provincială, așa cum măsimt de multe ori când vin la Bucureşti şinu mai înţeleg nimic. Deodată mi-am auzitnumele strigat din camera alăturată şi unbărbat ras în cap şi vioi m-a invitat înăuntru.Să fi fost procurorul, un funcţionar oare-care, sau un om bun? Greu de spus. I-am în-mânat scrisoarea pe care mi-o scriseseavocatul meu, absent acum de la supliciu,

şi în timp ce el o parcurgea în diagonală cuochi de expert, eu am retrăit momentul încare fusesem oprită pe autostradă pentruexces de viteză. Ceasul rău. Am tras pedreapta şi am privit timorată prin oglindaretrovizoare cum poliţistul s-a apropiat denoi, s-a oprit în dreptul geamului deschis cumâna pe pistol şi m-a avertizat să nu cobordin maşină. Părea într-o expediţie pericu-loasă, pe el atârna un arsenal întreg de bas-toane, lanţuri, lanterne, grenade, cuţite,pistoale, putea aresta tot globul cu ele.

I-am întins carnetul de şofer şi am încer-cat să-i spun că aveam o urgenţă, dar fărăsă mă asculte şi fără să-mi adreseze niciuncuvânt, s-a întors cu spatele, tot cu mâna pepistol, s-a dus la maşina lui şi a revenit dupăun timp cu citaţia de a mă prezenta la tribu-nal. Aş fi visat la o amendă cât de mare, daraici pentru astfel de infracţiuni nu se dauamenzi, te cheamă la Curte şi nu în oraşulunde locuieşti, ci acolo unde ai fost prins,chiar dacă se întâmplă să te afli la sute dekilometri de casă.

Mă gândeam de câte ori a fost prins tataîn România, pentru una sau alta şi cum defiecare dată a început să parlamenteze cupoliţistul, să se scuze, să-l roage, să-i deaceva, şi cum de fiecare dată a reuşit să plecefără vreo amendă. Poliţiştii aici sunt însămajoritatea de piatră. L-au amendat şi peprimarul Giuliani pe vremea când încă eraîn funcţie.

Vinovat în

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 9PAG. 999 LITERE

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara$i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara$i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita$lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op$ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Bărbatul ras în cap mă priveşte bănu-itor: „Ce nume e ăsta?”

„Românesc”, îi răspund fără să măpierd cu firea. Îmi studiază atent şi curiosfaţa.

„România?”„Da, România”, mă scuz cu un început

de zâmbet pe care nu ştiu dacă să-l ducpână la capăt. E clar că nu ştia de undes-o ia. Îşi fixează apoi privirile pe baticulmeu: „Şi de când conduci?”

Mă crede musulmană, m-am gândit, şimi-am desfăcut uşor baticul în faţa lui cumişcări cât am putut de graţioase. Nu că arfi ajutat.

„Conduc de 30 de ani şi nu am făcutniciodată o infracţiune, de data asta a fosto urgenţă…” Mi-am spus poezia cum fu-sesem instruită, dar vorbeam singură, el numă asculta, mâzgălea ceva pe citaţia meacu mâna stângă cum scriu toţi americanii.

„Şi nevastă-mea are un batic ca al tău.”O fi de bine? Dacă nu se înţelegeau şi-

i purta pică?„Dar îţi stă mai bine fără”.„Mulţumesc”, am murmurat, moto-

tolind în mână baticul.Mi-a dat citaţia înapoi şi mi-a spus:

„Ţi-am schimbat infracţiunea în parcareneregulamentară. Asta pentru că a fost ourgenţă, altfel… E tot ce pot să fac. Du-teacum să-l vezi pe judecător”.

N-am prea înţeles, dar simţeam că tre-buie să-i fiu recunoscătoare şi i-am zâmbitlarg, fluturând baticul în semn de larevedere. Am intrat în camera cealaltă,poliţistul din colţ mi-a luat citaţia şi i-a în-mânat-o judecătorului, iar eu m-am aşezatlângă ceilalţi vinovaţi. Acum e-acum, mi-am zis, totul ţine de judecător, un mic zeucare poate absolvi sau sfărâma destine.Uite la O. J. Simpson. Până la urmă doarkarma personală să mai echilibreze păcatulşi plata. Gând parazitar care mi-a readusanxietatea.

Sunt chemată. Mă apropii de scenamică improvizată pe care stă judecătorul laun birou, e adevărat, nu de lemn masiv cide plastic strălucitor. Toată ideea e ca el săte privească de sus, tu să pari mai mic şisă-ţi ridici ochii implorator la cer trecândprin roba lui neagră şi apoi prin tavanul

pătat de la ultima inundaţie. Multe lucrurinesigure pe lumea asta şi cum toate se potschimba peste noapte, doar cerul e tot-deauna la locul lui. Doar că şi el a ajunstraumatizant. Uite la păsările ucise! Lasăcă îţi mai poate şi cădea pe neaşteptate încap, cam cum mi se putea întâmpla mieacum. Mai bine să stau însă departe demetafore, are dreptate avocatul, nu e nicilocul, nici timpul.

„Ţi-am pronunţat bine numele?” măîntreabă judecătorul cu voce umană, iar eunu mă pot opri să nu-mi dau ochii pestecap când îi confirm. O să înceapă şi el săcaute România pe o hartă imaginară fărăsă poată vizualiza nimic. Dar şi dacă aş fifost franţuzoaică, tot un drac în orăşeleleastea americane unde patriotismul bategeografia. Mai bine totuşi româncă, maimisterioasă. Îmi îndrept spatele, ridicprivirea, nobilă şi gata de luptă.

Judecătorul citeşte rapid scrisul indes-cifrabil al bărbatului dinainte şi mi seadresează cu voce autoritară: „Accepţi căai făcut o parcare neregulamentară?”

Tac. Am făcut?„Eşti de acord?” Sună ca o cerere în

căsătorie.„Înţelegi ce te întreb?” ridică judecă-

torul vocea.Limba engleză nu pare să-mi fie de

niciun folos. Dacă accept şi o dau şi mairău în bară?! Atunci mă ia altfel: „Cum

pledezi?”Confuzie şi mai mare. Îl văd că zâm-

beşte şi nu ştiu dacă din milă sau ironie.Dintre toate, cel mai frică îmi e de ridicol.Şi cam pe-acolo eram.

„Cum pledezi?” a insistat judecătorul,şi mi s-a părut mie sau chiar era pe punc-tul să-şi piardă răbdarea.

M-am repliat. Vinovată eram oricum,de una sau de alta, aşa că privindu-l ca şicum m-aş fi înecat şi îi ceream ajutor, amscos primul sunet: „Gui…” El a dat dinmână ca un dirijor încurajându-mă să con-

tinui, aşa-aşa, era bine, toţi din sală îşiţineau respiraţia şi rosteau în gând odatăcu mine: „Guilty!”, am reuşit să scot tri-umfătoare şi toată lumea a răsuflat uşurată.

„Du-te acum la casierie, plăteşte 75 dedolari şi eşti liberă.”

Libertate? De la revoluție cuvântul ăstanu a mai avut atâta semnificaţie. La urmăjudecătorul m-a privit în ochi şi a coborâtvocea: „L-am citit pe Cioran”.

M-am uitat la el ca la un nebun. Amînghiţit în sec, am scos un Oh! apreciativfirav şi m-am prefăcut neatentă. Să maizici ceva de Ghent!

Incapabilă să scot un cuvânt, am datdin cap în semn de mulţumire şi m-am în-dreptat spre casierie de parcă aş fi mers peapă. Judecătorul mi-a zâmbit şi în loc să-mi ciugulească din creştetul capului cuciocul lui de oţel, mi-a urat o seară plăcutăşi drum bun spre casă.

În noaptea aceea am visat o pasăre depradă cu aripile larg deschise. Smulgea cuciocul pagini din „Pe culmile disperării”şi le împrăştia deasupra oceanului.

Carmen Firan este o scriitoare americanăde origine română, stabilită la New York. Apublicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi Statele Uniteale Americii. Cărţile sale pot fi comandatela carmenfiran.com/OrderBooks.htm.

America

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

LLLLAAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti

• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc) • Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

RIK-LINX COMPUTERSreparații ■ instalări ■ vânzări

514.690.8831

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

438.501.7090

Eduard Adrian NecatuMasaj suedez, de relaxare

si terapeuticExperienta clinica

europeana si canadianaChitanta pentru asigurari

Promotii disponibile

Masoterapeut agreat

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

AA IINNCCEEPPUUTT SSEEZZOONNUULL DDEE BBBBQQ!!•La noi gasiti cea mai mare

varietate de mezeluri,preparate de casa: peste 70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre

•Chiftele proaspete, facute in magazin

Gustul Traditiei

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 boul. Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis si lunea,

pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

SSaallaammPPiicckk

MMaaccrroouupprrooaassppaattssii aaffuummaatt

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarree nneeggrreeiinn vvrraacc

CCaarrnnaattiipprrooaassppeettii

BBrraannzzaa FFeettaammaacceeddoonneeaannaa33 kkgg ssaauu vvrraacc

MMiicciipprrooaassppeettii

BBrraannzzaapprrooaassppaattaa

BBrraannzzaa aallbbaaSSmmaannttaannaa

SSooccaattaaAAlleeggrriiaa22..55 LL

PPuuii ddee ffeerrmmaaPPuullppee,, aarriippiiiinniimmaa,, ppiippoottaa

CURS COMPLETCURS COMPLET

CU ACEST CUPON

- 24 ore de teorie, 15 de practica- Plan de plata disponibil- Incepeti cu un depozit de doar 50$- Cursuri in franceza sau engleza

PPRREEGGAATTIIRREE PPEENNTTRRUU EEXXAAMMEENNUULL PPRRAACCTTIICCPPRREEGGAATTIIRREE PPEENNTTRRUU EEXXAAMMEENNUULL PPRRAACCTTIICC6 ORE DE PRACTICA+ MASINA DE INCHIRIAT


PPooiissssoonnnneerriieeFFlleeuurryy2345 Fleury Est, Montreal, H2B 1K8

551144..550011..44446622

● Peste din Mediterana, din Grecia si Maroc● Specialitati din America de Nord (Florida)

si America de Sud

PRIMAPRIMAPESCARIE PESCARIE

ROMANEASCAROMANEASCALA MONTREALLA MONTREAL

Comenzi prin telefon pentru ORICE fel de peste, proaspat sau gatit

Charcuterie Produse traditionale romanesti si nemtesti

Crenvursti, Carnaciori oltenesti, Cabanos, Costita afumataSarmale, Zacusca, Platouri reci si calde, la comanda

● Cod sarat cu si fara oase, merluciu si macrou proaspat ● Mare varietate de fructe de mare - Caracatita la pret foarte bun● Specialitatea casei: Carnati din peste, diferite varietati● Chiftelute de peste, ardei umpluti cu fructe de mare,

musaca cu somon, salata cu somon afumat, icre● Somon afumat in magazin

Varza Varza muratamurata

7.99$/buc7.99$/buc.

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIAL ȘI AL MUNCII

DREPT MATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, cu rezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile.

Birourile noastre sunt situate la507 Place d’Armes, Suite 1545, Vieux-Montréal, H2Y 2W8

[email protected]

514-285-0052

ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Un asteroid va trece la un „pas” de Pământ

CĂTĂLINA [email protected]

Există mii de aste-roizi care au fost obser-vați într-o regiunerelativ apropiată deplaneta noastră. Aceștiase numesc Near EarthAsteroids (NEA) -adică asteroizi apropi-

ați de Pământ. NEA au o orbită ce îi aducela o distanță mai mică de 195 de milioanede kilometri față de Soare și la o distanță de

mai puțin de 50 de milioane de kilometrifață de Terra, reprezentând astfel unpotențial pericol.

Până acum circa 15 ani, NASA căuta sădescopere toți NEA cu un diametru maimare de 1 km. Aceștia, dacă ar intra in coli-ziune cu planeta noastră, ar putea produce oadevărată catastrofă, asemănătoare cu ceacare a dus la dispariția dinozaurilor. La oraactuală, cunoaștem bine poziția acestor as-teroizi cu dimensiuni mari. Ce se întâmplăînsă cu asteroizii mai mici? Chiar și unul cudiametrul în jur de 150 metri ar puteaprovoca daune importante, pe o suprafață

cât o țară de dimensiuni medii.În ultimii ani, eforturile s-au concentrat

pe descoperirea acestor tipuri de asteroizi,cu dimensiuni mai mari de 100 de metri. Aufost astfel detectați circa 15.000; se știe dejacă în următorii 100 de ani niciunul dintre einu va intra în coliziune cu Pământul.

Asteroizi cu dimensiuni mai mici, pre-cum cel de 15 metri care a căzut în 2013 laCeliabinsk, în Rusia, și care pot provocapagube destul de mari, ar putea însă atingePământul, ei nefiind încă descoperiți cutoții. Din acest motiv, agențiile spațialecaută să lanseze sateliți cu telescoape spe-ciale, dedicate descoperirii asteroizilor.

Un astfel de asteroid, studiat recent deAgenția Spațială Europeană (ESA) și deObservatorul European Southern Observa-tory (ESO) și denumit 2012 TC4, va trecefoarte aproape de noi în data de 12 oc-tombrie a acestui an.

2012 TC4 a fost observat pentru primadată acum circa cinci ani (în 2012) de Pan-STARRS din Hawaii. De îndată ce a fostreperat, astronomii și-au dat seama că el vatrece extrem de aproape de noi în 2017.Pierzându-l însă din vedere, aceștia nu aureușit să-i calculeze cu precizie orbita.

Noile observații au arătat că 2012 TC4are un diametru între 15 și 30 de metri și căva trece la o distanță circa 44.000 de kilo-metri față de Terra. Această distanță este

mult mai mică decât cea care separă Lunade Pământ, care este aproximativ 380.000de kilometri.

Ce-am putea face însă, cum ne-am salvaîn eventualitatea descoperirii unui asteroidpericulos care ar putea să cadă pe Pământ?Teoretic au fost propuse trei tipuri desoluții: lansarea spre asteroid a unui satelitcu o bombă nucleară care să-l distrugă;lansarea unei sonde care prin impact să-idevieze traseul, fără însă să-l facă să ex-plodeze; construirea și trimiterea unui„atractor gravitațional”, adică o sondă caresă se apropie de asteroid și să-i deviezetraiectoria în urma atracției gravitaționalepe care o exercită asupra sa.

Fiecare dintre aceste soluții prezintă oserie de probleme și nu este încă foarte clarcare dintre ele este cea mai potrivită.

În următorii ani, cu ajutorul noilor in-strumente astronomice, harta asteroizilor detipul NEA se va îmbogăți cu alte câteva miide astfel de obiecte. Între timp, continuădiscuția soluțiilor tehnice care ar putea săne salveze de un eventual pericol.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Italia) şi colaborator Scientia.ro.

ASTRONOMIE

Asteroizii sunt un mare pericol pentru omenire, intrarea în atmos-fera terestră a unui astfel de obiect putând avea consecințe tragice.Din acest motiv, descoperirea și urmărirea asteroizilor cu traiectorii cese apropie de noi este extrem de importantă.

►

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 13PAG. 131313 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

Remedii la îndemână pentru artrită și artroză

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

CE ESTE ARTRITA?Artrita este inflamația membranei care

căptușește articulația. Această inflamațieeste caracterizată de roșeață, tumefiere,temperatură locală, durere și scăderea mo-bilității articulației.

Termenul de artrită este de fapt unulumbrelă, folosit pentru toate bolile infla-matorii care duc la inflamarea articulației -peste 100. Cu alte cuvinte, artrita nu este oboală, ci un semn al altor boli. De aceea,tratamentul său este tratamentul bolilor careau dus la apariția inflamației. Cum acesteboli sunt diverse, și tratamentele suntdiferite: antibiotice dacă inflamația esteprovocată de o bacterie, bioterapie pentruartrita de origine autoimună, corectareaanomaliilor metabolice cu ajutorul medica-mentelor şi al unui regim alimentar adecvatîn cazul artritei metabolice.

Menționăm totodată că toate denumi-rile de boli care în română au sufixul „-ită”(sau terminația „-ite” în franceză) desem-nează o afecțiune inflamatorie.

CARE ESTE DIFEREN�A FA�Ă DE ARTROZĂ?

Artroza este degradarea progresivă acartilajului articular. Acesta se deterioreazămecanic, datorită uzurii (folosirii). În celedin urmă, oasele, nemaifiind separate decartilaj, se freacă unele de altele, ducând lalezarea țesutului și a osului și la aparițiadurerii. Procesul de îmbătrânire sau soli-citarea excesivă sunt cauzele artrozei.

Clasificarea Internațională a Maladiilor(International Classification of Diseases)enumeră în prezent osteoartroza, artroza,osteoartrita și artroza deformantă ca sino-nime.

Artroza este printre cele mai vechi boliumane și animale. Ea se dezvoltă maifrecvent după 30-35 ani și apare în procentde 97% la persoanele de peste 60 de ani.Boala afectează adesea articulațiilecoloanei vertebrale, degetelor de la mână,degetului mare de la mână, șoldului,

genunchilor sau degetelor de la picioare.Diferența dintre artroză și artrită este că

în cazul artritei, articulația se inflameazădin cauza unor boli autoimune (artritareumatoidă, artrita psoriazică, lupus etc.), aunei infecții (artrita septică) sau a uneiprobleme metabolice (precum depunerea deacid uric în articulație, ca în cazul gutei).

REMEDII LA ÎNDEMÂNĂDin start menționăm că aceste remedii

nu pot înlocui tratamentele medicamen-toase și terapiile prescris de medici. Ele potînsă ajuta la gestionarea bolii și/sau la ate-nuarea durerii.■ Atingerea și menținerea unei greutățicorporale normale. Kilogramele în plustensionează suplimentar articulațiile, în spe-cial cele care susțin greutatea, cum ar fi ge-nunchii, șoldurile și articulațiile de lanivelul talusului (os al piciorului ce se ar-ticulează cu osul călcâiului și cu cele alegambei). Se estimează că fiecare livră degreutate corporală tensionează cu cel puțintrei livre articulația genunchiului și chiar cumai mult articulația șoldului. Studiile aratăfaptul că scăderea în greutate poate diminuasimptomele osteoartritei genunchiului sauprobabilitatea de a dezvolta aceste simp-tome.

Mai mult decât atât, studii recente auarătat că țesutul adipos (grăsimea) nu estedoar un portal pasiv de stocare a energiei,ci un țesut activ care produce hormoni șialte substanțe. Unele dintre acestea conducla inflamație și pot contribui la înrăutățireaartritei peste tot în organism, nu doar la ar-ticulațiile care susțin greutatea. Așa se ex-plică de ce multe persoane supraponderalesau obeze dezvoltă artrită în părți ale cor-pului ce n-au de-a face cu susținereagreutății, ca de exemplu mâinile. ■ Adoptarea unei diete antiinflamatorii.Din această dietă nu trebuie să lipseascăacizii grași omega-3, care se găsesc însomonul sălbatic de Pacific (nu de crescă-torie, nu de Atlantic - somonul sălbatic numai există în Atlantic), în carnea de vităhrănită cu iarbă, în semințe de in, de chia șiîn nuci.

Sunt foarte indicate și alimentele bogateîn sulf. Ele conțin o formă de metilsul-fonylmetan (MSM) care reduce inflamațiaarticulațiilor și durerea și contribuie la re-generarea țesuturilor. Bogate în sulf sunt:ceapa, usturoiul, sparanghelul și varza.

Ghimbirul și turmericul sunt, de aseme-nea, recomandate. Ghimbirul, pe lângăfaptul că ajută la digestie, conține ghim-birol, o substanță cu rol antiinflamator.

Turmericul conține curcumină, substanțăcunoscută pentru proprietățile sale anti-inflamatorii, ce are un impact pozitiv asupradurerilor și contribuie la creșterea mobi-lității articulare.

O mențiune specială pentru dieta încazul gutei: aceasta trebuie să fie hipo-proteică, evitând în special alimentele cuconținut ridicat de purine (substanțe meta-bolizate în acid uric): carne roșie, organe,fructe de mare și pește (macrou, hering, sar-dine; somonul poate fi însă consumat cumoderație), alcool (în special berea), bău-turi răcoritoare dulci, carbohidrați rafinați,dulciuri și tot ce e bogat în fructoză.■ Exercițiul fizic. Acesta poate contribui lareducerea durerii și rigidității articulare. Înciuda faptului că mulți pacienți cu artrităpot fi refractari la mișcare datorită dureriiresimțite, activitatea fizică de intensitate, cevariază de la ușoară la moderată, poate pre-veni declinul și chiar restaura sănătatea șifuncția articulară. În plus, exercițiile fiziceîntăresc mușchii din jurul articulației afec-tate, reducând astfel presiunea resimțită deaceasta.

ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. AlexandruNicolescu-Zinca, șef la Clinique Réseau Dia-mant.

Artrita nu este o boală care amenință viața, dar îi poate altera calitatea destul de serios da-torită durerilor și limitării mișcărilor. Ea este cea mai frecventă cauză de dizabilitate în Canadala ora actuală, afectând peste 4,6 milioane de persoane adulte.

►În cifre■ Peste 4,6 milioane de canadieni adulți(unul în șase cu vârsta peste 15 ani)suferă de artrită. Până în 2036 seașteaptă ca acest număr să crească la 7,5milioane de persoane adulte (unul dincinci canadieni).■ Impactul artritei în economia canadi-ană în costuri medicale și pierdere deproductivitate este estimat la 33 de mi-liarde de dolari anual. Până în 2031această sumă se va dubla, atingând 67 demiliarde de dolari.■ Osteoartrita, cea mai cea mai frecventăformă de artrită, afectează un canadiandin opt (13%) și este cauza principală adurerii și invalidității pe termen lung înrândul adulților din câmpul muncii.Sursa: The Arthritis Society

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANIELE GÂNDIRII

Rezonanțele Schumann se referă lafrecvenţa de rezonanţă a atmosfereiPământului, între suprafaţa acestuia şi ceamai densă parte a ionosferei. Denumirealor provine de la numele fizicianului ger-man Winfried Otto Schumann (1888-1974) care a lucrat pentru scurt timp înStatele Unite după al Doilea Război Mon-dial şi a prezis că atmosfera Pământuluirezonează anumite frecvenţe electromag-netice.

Spaţiul închis aflat într-o sticlă are ofrecvenţă de rezonanţă care devine audi-bilă atunci când suflăm în ea. Să zicem căaceastă sticlă are frecvența de rezonanțăde aproximativ 196 Hz. Aceasta estefrecvenţa undelor sonore care ricoşeazămai eficient, înainte şi înapoi, între pereţiisticlei, cu viteza sunetului, propagându-seprin intermediul moleculelor de aer. Radi-aţia electromagnetică este similară, cu ex-cepţia faptului că deplasarea acestor undeare loc la viteza luminii şi că nu au nevoiede un mediu de propagare ca moleculelede aer. Viteza luminii este mult mai mare

decât viteza sunetului, însă undele elec-tromagnetice au de parcurs o distanță maimare între sol şi ionosferă, în comparaţiecu undele sonore care se deplasează întrepereţii unei sticle. Această frecvenţă elec-tromagnetică de rezonanţă a atmosfereiare valoarea de 7,83 Hz, aproape de mar-ginea inferioară a gamei de frecvenţe ELF(Extremely Low Frequency), adică dome-niul frecvenţelor extrem de joase.

Atmosfera are propriul său un echiva-lent radio al situaţiei în care cineva arsufla pe la partea de sus a unei sticle: ful-gerul. Fulgerul este o descărcare electricăluminoasă ce se produce, în mod constant,în întreaga lume, de mai multe ori pe se-cundă; fiecare asemenea descărcarereprezintă o sursă radio. Acest lucruînseamnă că atmosfera Pământului re-zonează în mod continuu la o frecvenţăradio de 7,83 Hz, dar şi la frecvenţe ar-monice mai slabe cu valori de 14,3; 20,8;27,3 şi 33,8 Hz. Acestea sunt frecvenţeleSchumann. Ele nu are nicio legătură cuPământul în sine, cu viaţa sau cu vreun

fenomen spiritual, ci sunt o consecinţă adimensiunilor fizice ale spaţiului cuprinsîntre suprafaţa Pământului şi ionosferă.Fiecare planetă şi fiecare satelit naturalcare are o ionosferă are propriul său set derezonanţe Schumann, definite de mărimeaplanetei.

Frecvenţa de rezonanţă variază pe mă-sură ce ionosfera devine mai mult sau maipuţin densă şi aceasta depinde, la rândulei, de intensitatea radiaţiilor solare care seciocnesc de ea. Pe timp de noapte, o partea ionosferei, care se află în umbra Pămân-tului, se subţiază. Un alt factor ce influ-enţează rezonanţa Schumann este faptulcă cele trei zone geografice în care se pro-duc cele mai multe fulgere - Asia, Africași America de Sud – se supun cicluluizi/noapte dar şi anotimpurilor. Astfel, in-tensitatea semnalului radio corespunzătorrezonanţei Schumann se află într-o con-tinuă variaţie, dar ea prezintă, totodată, oevoluţie previzibilă ce are loc după nișteparametri cunoscuți.

Un alt aspect, foarte important, de caretrebuie să fim conştienţi este acela căemisia radio provocată de fulgere repre-zintă doar o mică și efemeră componentăa spectrului electromagnetic la care sun-tem expuşi în mod natural. Cea mai im-portantă sursă o reprezintă Soarele, carebombardează Pământul cu radiaţii in-fraroşii, lumină vizibilă şi radiații ultravi-olete. Toate sursele naturale din spaţiulcosmic şi chiar dezintegrarea radioactivă aelementelor naturale care se găsesc pePământ, generează zgomote radio avândun domeniu larg al frecvenţelor. Cele carerezonează în cavitatea Schumann suntdoar o mică parte a spectrului electro-magnetic.

Cu toate acestea, deoarece frecvenţelede rezonanţă Schumann sunt definite dedimensiunile Pământului, mulţi susţinătoriai curentului New Age şi al medicinei al-ternative au ajuns să considere frecvenţade 7,83 Hz ca fiind un fel de frecvenţă aPământului, afirmând că ea este strânslegată de viaţa de pe planeta noastră, înciuda faptului că aceasta este atât de micăşi poate trece neobservată printre celelaltecomponente, mai puternice, ale spectruluielectromagnetic. Adesea însă credinţeleNew Age se bazează mai mult pe ceea ceproduce o satisfacţie emoţională decât peargumentele ştiinţei.

Cel mai răspândit mit emis în legăturăcu rezonanţa Schumann este că aceasta arfi corelată cu starea de sănătate a organis-mului uman. Există un număr foarte marede produse şi servicii comercializate pen-tru a îmbunătăţi sănătatea şi starea despirit a oamenilor care citează rezonanţaSchumann ca bază ştiinţifică. Înainte de aprivi la unele dintre aceste afirmaţii în de-taliu, amintim faptul că frecvenţele Schu-mann, radiaţiile electromagnetice sauionosfera Pământului nu sunt menţionatenicăieri în manualele medicale sauanatomice. Nu există nicio legătură de-tectabilă sau teoretică între undele radioELF sau numărul 7,83 şi starea de sănă-tate a organismului uman. Dar să analizămunele dintre aceste afirmaţii.

Mulţi comercianţi de obiecte carepretind că oferă sănătate sau creştereaperformanţelor sportive, citează rezonanţa

Rezonanţa Schumann.

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

Croazieră CARAIBE 19 dec.1 săptămână 1.499$ / pers.zbor + croazieră + transfer

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL


SCEPTICUS

E din ce în ce mai greu să găsești o pagină web dedicată comercializării produselor de medicină alter-nativă sau spiritualitate New Age în care să nu se menţioneze rezonanţa Schumann ca dovadă a faptului căprodusele sau serviciile oferite se bazează pe cercetări ştiinţifice. Misteriosul număr 7,83 revine des înprezentările promoționale, ca o frecvenţă miraculoasă ce poate aduce sănătate şi o stare de bine. Vom vedeaîn acest articol ce reprezintă de fapt rezonanțele Schumann, cum s-au format şi ce fac ele, pentru a deter-mina dacă au vreo influenţă asupra sănătăţii umane.

►

Cel mai răspândit mit emis în legătură cu rezonanţa Schumann este că aceasta ar fi corelată cu starea de sănătate a organismului uman.

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANIELE GÂNDIRII

Adevăr şi �cţiune

Schumann ca fiind ştiinţa din spatele ofer-tei lor. Un exemplu notabil este reprezentatde braţările Power Balance. Tom O'Dowd,fostul distribuitor australian al acestora, adeclarat că holograma brățărilor rezoneazăla frecvenţa de 7,83 Hz. Atunci cândbrăţara este introdusă în câmpul de energienaturală al organismului uman, rezonanţa„reajustează” câmpul la acea frecvenţă. Eibine, există o mulţime de probleme în legă-tură cu această afirmaţie.

Mai întâi de toate, frecvenţa de 7,83 Hzcorespunde unei lungimi de undă de circa38.000 de kilometri. Adică aproximativ cir-cumferinţa Pământului, fapt ce explică dece cavitatea atmosferică rezonează la aceafrecvenţă. 38.000 de kilometri reprezintăceva cu mult mai mare decât o hologramăde 1 sau 2 centimetri. Nu există nici un felde posibilitate ca ceva atât de mic să poatărezona pe o lungime de undă atât de mare.Pentru oricine care înţelege fenomenul derezonanţă este evident că afirmaţiile luiTom O'Dowd sunt nesusţinute de argu-mente ştiinţifice.

Aceeaşi constatare se poate aplica și or-ganismului uman. Fiinţele umane sunt atâtde mici, comparativ cu lungimea de undăradio de 38.000 de kilometri, încât nuexistă nicio posibilitate ca anatomia noas-tră să poată detecta sau să poată interac-ţiona, în vreun fel, cu un astfel de semnalradio.

Susţinătorii frecvențelor binaurale (bi-naural beats) citează frecvenţa Schumannîn acelaşi mod. Binaural beats sunt înre-gistrări audio care combină două frecvenţe,puţin decalate, pentru a produce o frecvenţă„fantomă”, percepută din interferenţa celor

două.Explicaţiile privind modul prin care or-

ganismul uman reacţionează la acestesunete sunt diverse, dar majoritatea susţinfie o opinie similară cu cea a lui O'Dowd,fie că acestea modifică encefalogramacreierului (n.t. - imagine radiografică aencefalului), lucru benefic pentru organismîn cadrul acestor teorii Undele cerebrale,adică fluctuaţiile de curent din creier mă-surate la nivelul scalpului de un elec-troencefalogram, pot varia de la aproape dezero până la aproximativ 100 Hz în timpulactivităţii normale, având o valoare obiş-nuită ce corespunde capătului inferior alscalei. Undele cerebrale se suprapun decivalorii de 7,83 - dând naștere conecțiilorpseudoștiințifice dintre oameni și rezonanțaSchumann - dar cu o diferenţă importantă.O înregistrare audio este audio, nu radio.Ea reprezintă o oscilaţie fizică a mole-culelor de aer şi nu propagarea undelorelectromagnetice. Cele două, practic, nu aunimic de a face una cu alta. Undele audionu influenţează undele radio şi vice-versa.Nu ne putem aştepta deci ca un ton audio săfacă creierul să-şi schimbe frecvenţa pentruca cele două să se potrivească una cu alta.

Există un episod Skeptoid având catemă frecvențele binaurale (intitulat „Bi-naural Beats: Not Digital Drugs”) careabordează, mai detaliat, afirmaţiile în legă-tură cu acest subiect și cercetările efectuate.

Pe site-ul EarthCalm.ca (doar un exem-plu printre multe altele) se afirmă urmă-toarele: „O cercetare ştiinţifică recentă adeterminat modul prin care organismuluman primeşte şi utilizează informaţiile im-portante din câmpul Pământului: 7 miliarde

de magnetite cristaline din creierul uman,pe lângă ADN şi glanda pineală, suntmenite pentru a primi informaţii de ghidaredin banda de frecvenţe electromagneticecare se întinde de la suprafaţa terestră cătreionosferă (rezonanţa Schumann). Astăzi,câmpul Pământului este poluat cu frecvenţeartificiale generate de civilizaţia umană,astfel încât organismul uman primeşte sem-nale nedorite produse de dispozitivele elec-trice şi tehnologia wireless.”

Variațiile pe această temă - câmpurile deenergie ale corpurile noastre au nevoie săinteracţioneze cu rezonanţa Schumann, darnu o pot face din cauza tuturor interfe-renţelor produse de societatea modernă -sunt omniprezente. Ele nu sunt altcevadecât niște afirmaţii fără sens. Corpurileumane nu au un câmp energetic, de fapt nicinu există un astfel de lucru numit câmpenergetic. Câmpurile sunt construcții încare direcţia sau intensitatea unor mărimi semăsoară în fiecare punct: gravitaţia, vântul,magnetismul, unele forme de energie.Energia este doar o măsură, ea nu există desine stătătoare ca un nor, ca un câmp sau cao altă entitate. Noţiunea că frecvenţele potinteracţiona cu câmpul energetic al orga-nismului este complet greșită!

O altă afirmaţie eronată din cadrulcurentului New Age este că rezonanţaSchumann reprezintă frecvenţa de rezo-nanţă a Pământului. Sunetul produs atuncicând suflăm într-o sticlă nu este același cucel produs atunci când batem în ea. Suntdouă note complet diferite. Aceastadeoarece sticla şi spaţiul din interiorul eireprezintă două lucruri diferite, care nu auneapărat vreo relaţie între ele. În mod

similar, nu există niciun motiv să ne aştep-tăm ca frecvenţa de rezonanţă electromag-netică a Pământului să aibă vreoasemănare cu rezonanţa Schumann. Maimult, Pământul probabil că nici nu arenicio frecvenţă de rezonanţă electromag-netică. Fiecare din mulțimea straturilorsale reprezintă un mediu puțin propicetransmiterii undelor radio. Dacă consi-derăm acţiunea lor combinată, Pământulabsoarbe cu uşurinţă fiecare frecvenţă lacare este expus. Dacă aţi observat vreodatăcă radioul din maşină se întrerupe atuncicând vă deplasaţi printr-un tunel, aţi con-statat un exemplu concret al acestuifenomen.

Pământul conduce însă unde de joasăfrecvenţă de un alt tip. Cutremurele suntun prim exemplu în acest sens. StraturilePământului transmit undele seismice înmod diferit, dar foarte bine. Undele seis-mice sunt unde de şoc, adică oscilaţii alemediului prin care se propagă. Ca şi un-dele audio, acestea nu au vreo legătură cuundele radio electromagnetice. Fiecarestructură importantă din interiorul Pămân-tului, cum ar fi masa plăcilor de rocă dincadrul unui continent, un strat special demagmă etc., are propria sa frecvenţă de re-zonanţă pentru undele de şoc seismice, darîn mod cert nu există nicio frecvenţă derezonanţă electromagnetică pentru Pă-mânt, considerat ca un întreg.

În concluzie, trebuie să fim foarte scep-tici faţă de orice produs, serviciu, articol,site sau comerciant care se folosește de re-zonanţa Schumann spre vânzare. Pămân-tul nu are nicio frecvenţă specială. Viaţa pePământ nu este dependentă și nu poate fiîmbunătățită de vreo frecvenţă anume.Acest gen de afirmaţii folosite în scopuricomerciale sunt cunoscute sub termenul de„salată de cuvinte”, adică un limbaj caresună ştiinţific și deci impresionant pentru opersoană necunoscătoare. Există omulţime de beneficii în a înțelege, lamodul științific, ceea ce rezonanțele Schu-mann reprezintă, fără a le asocia în pro-movarea nonsensurilor.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, înengleză, intitulată „Facts and Fiction of theSchumann Resonance” de Brian Dunning,a apărut pe site-ul skeptoid.com.Scientia.ro este un site de popularizare aștiinței și de demontare a miturilorpseudoștiințifice. Scientia.ro prezintă zilnicarticole și știri, are o secțiune de bloguri șiuna destinată întrebărilor din partea citito-rilor. Cei care doresc să sprijine acestdemers de transmitere a informației științi-fice pe înțelesul tuturor pot dona la:www.scientia.ro.

SCEPTICUS

O altă afirmaţie eronată din cadrul curentului New Age este că rezonanţa Schumann reprezintă frecvenţa de rezonanţă a Pământului.

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 16PAG. 161616 TIMP LIBER

IMPRESII DE CĂLĂTORIE

Vânt, nisip și stele

ADRIAN [email protected]

Fuga la aeroport, descalță-te, scoate-ți cureaua, în-calță-te la loc, sprint până lapoarta de îmbarcare, iar aiîntârziat, o să te înveți vreo-dată minte?!? Nu zâmbi înfața vameșului, nu vrei să

pari suspect și apoi, cine zâmbește în fațaofițerilor americani? Gata, ești în avion.Ai ațipit, amorțit, în scaun? Trezește-te, avenit fursecul și degetarul de cafea pe carecompania ți le oferă cu o generozitateepatantă, strivește-ți înjurătura pe buze șizâmbește politicos, nu-i vina stewardesei,încearcă din nou să ațipești, a, ce surpriză,tocmai când ai reușit, vecinului i se facede joc de glezne.

Avionul se pregătește de aterizare,apar în zare luminile Las Vegasului, ooază de nebunie înconjurată de nimic. Unnimic arid, lipsit de viață.

Ai aterizat, în sfârșit, mulțumești ceru-lui că n-ai de stat după bagaje, ieși afară,cheamă un taxi, ba nu, uber, că-i maiieftin, dă-i adresa hotelului, fă conversațiedespre vreme (se poartă chiar și acolounde vremea este mai mereu la fel.)

În sfârșit, hotelul. Uriaș, impresionant,strident, puternic iluminat. Ai putea trăi oviață întreagă în interior, nu ți-ar lipsinimic, plafonul imită rezonabil cerul șisub el găsești magazine, fast-food-uri,restaurante cu pretenții. Și circ câtcuprinde, comedia umană în toată splen-doarea ei. O lume întoarsă pe dos: sefumează la interior și se bea pe străzi.

Prin contrast, camera ta e mică, umedăși întunecoasă, dar hei, n-ai venit aici casă zaci în pat. E seara târziu. Aruncă ruc-sacul într-un colț, sari sub duș, încuie-țipașaportul în seif și hai să vedem ce s-aschimbat de la ultima vizită.

S-a mai construit. Și, venite direct dinTijuana, s-au deschis primele Tacos El

Gordo. Atmosferă infernală în bucătăriadeschisă, n-ai rezista mai mult de zeceminute ritmului epuizant de lucru și căl-durii sufocante - căci patronii nu și-aubătut capul să instaleze aer condiționat, aucumpărat doar vreo două ventilatoareprăpădite care bâzâie într-un colț, topitede căldură - dar spiridușii aceia mexicani,iuți și preciși ca niște hoți de buzunare nupar deranjați, pălăvrăgesc între ei fără în-cetare, râd tare și cu poftă.

Treci strada înspre fântânile Bellagio,spectacolul începe curând. Îți cumperi unmatcha latté și, pentru că nu găsești loc al-tundeva, te tolănești pe marginea drumu-lui cu paharul în mână. Un trecător neatentîți aruncă o piesă de un dolar în pahar.Mersi, filantropule, acum îmi dai și ceilalțipatru dolari ca să-mi cumpăr alt ceai?

A doua zi dimineață, la centrul deînchirieri. Ce preferi, un Harley sau unMustang decapotabil? Mergi pe varianta adoua, din motive practice și, după primazi de deșert, te feliciți pentru alegere. Șiacum, încotro? Ai în vest Death Valley, înest Marele Canion iar în sud Mojave Pre-serve. Nu vrei să ratezi nimic, de data asta.

Parcul național Death Valley este undeșert cosmetizat. S-au investit bani buni,s-au construit drumuri și s-au amenajatpuncte de observație. Există și un saloontradițional, parcă decupat din western-uriși un hotel luxos. Probabil acesta este mo-tivul pentru care Death Valley este relativaglomerat.

Ajungi acolo în toiul unei furtuni denisip și, pentru că mașina e închiriată, nuîți bați capul să ridici capota, astfel că înscurt timp e la fel de mult nisip în mașinăca afară. Vizitezi Rhyolite, orașul fan-tomă, te oprești la Zabriskie Point, apoiBadwater, numit așa pentru că bucuriaprimilor coloniști când au văzut lacul înmijlocul deșertului a fost fără margini, darde scurtă durată: apa lacului era sărată șibietele lor animale care au apucat să se

adape au murit. Astăzi, lacul e completsecat.

Și, desigur, Artist Drive, care-și me-rită cu prisosință numele. Un peisaj sele-nar ce pare pictat de un artist talentat,excesiv de generos cu culorile.

În ziua următoare, direcția Route 66.E foarte cald, trebuie să fie vreo patruzecide grade resimțite. Îți răsună obsedant înminte piesa „A Horse With No Name” acelor de la America:

I've been through the desert on a horsewith no name

It felt good to be out of the rainIn the desert you can remember your

name'Cause there ain't no one for to give you

no pain.

Route 66 este o șosea bine conservată,încadrată de dune de nisip pigmentate detufe yucca și de ienuperi pitici. Îți de-filează prin fața ochilor mereu acelașipeisaj monoton, ce are darul de a-ți inspirao puternică nostalgie, condimentată cu ungrăunte de tristețe care îți exacerbeazădorul de ducă. Ai putea goni în ritmulacesta până te-ar prinde moartea din urmă,câțiva zeci de ani mai târziu. Serpentineline, de o parte și de alta a drumuluimesaje-reclamă sub formă de ghicitori,aparținând unei companii de asigurări, alcăror răspuns îl primești câțiva kilometrimai încolo. Din sensul opus apar constantgrupuri de motocicliști pe care îi priveșticu simpatie, apoi îi privești dispărând înoglinda retrovizoare. Pentru o vreme, untren marfar nesfârșit rulează în paralel cutine.

Și, din loc în loc, câte o așezare sărăcă-cioasă, sau câte o casă izolată. Privindu-le, parcă începi să înțelegi suporterii luiTrump. Oamenii aceia își trăiesc întreagaviață în condiții vitrege, lumea lor e dură,nemiloasă. Și le este probabil greu săpriceapă subtilitățile intelectuale ale libe-

ralilor din marile metropole. Ce ar puteafi mai străin de lumea lor decât discuțiiledespre toaletele pentru transgenderi? Aunevoie de armă ca să se simtă în siguranțăși de garanția că nu le va fi luată. Aunevoie de un zid ca să se simtă protejați.

Altă zi, altă destinație. Mojave Pre-serve, locul în care experimentezi cu ade-vărat deșertul. Mojave Preserve nu este unparc național, drept urmare nu este ame-najat. Îl străbate o șosea care face legăturaîntre două oraș aflate de o parte și de altaa deșertului, iar de la acea șosea te poțiabate când și unde vrei, nu există nicio in-terdicție. Ideal ar fi fost ca mustangul tăusă aibă dublă tracțiune, căci altfel riști se-rios să rămâi împotmolit. Nu mai existădrum, rulezi pe nisip. Și tocmai ăsta efarmecul locului. Mergi atât de departe pecât este mașina capabilă să te ducă. Eștisingur în toată imensitatea aceea. Opreștimotorul, cobori și o iei la picior pestedune. Mergi până obosești, apoi te așezi șiobservi împrejurimile. Începe să se în-tunece. Liniște. Este prima dată în viața tacând ești expus la o liniște totală. Nu seaude absolut nimic, deși par să existe cevaurme de viată. Ai văzut câțiva iepuri pedrum încoace iar aici, lângă tine, se distingurme de șerpi și de șopârle. Îți aminteștică ai citit odată despre vipera de deșert,cea mai otrăvitoare viperă din lume șiparcă îți mai pierzi din seninătate.

Dar apoi se lasă întunericul și pri-veliștea din jurul tău și de deasupra ta tecopleșește. Nu ai văzut niciodată astreleatât de clar cum le vezi acum. Te întinzipe spate și încerci să recunoști câtevastele, dar puținele tale cunoștințe de as-tronomie nu te ajută, așa că renunți șirămâi cu creierul alb, golit de orice gân-duri, pierdut în miezul deșertului, con-templând imensitatea sferei cerești șiascultându-ți bătăile inimii. N-o să uiținiciodată momentele acestea, s-au gravatadânc în memoria ta.

Te întorci pe propriile-ți urme, porneștimașina și încerci să nu te abați de laurmele pe care le-ai lăsat venind încoace.E mai greu, e deja întuneric beznă. Ajungiîntr-un târziu la drum, apoi conduci o orăpână la șosea și încă două până în LasVegas. Drumul sinuos traversează munții,urci, urci mereu și, dintr-o dată, ajuns înpunctul cel mai înalt, acolo de undeșoseaua începe să coboare, vezi undevajos, încă departe, oceanul de lumină întoată splendoarea sa. Și nu poți să nu tegândești cu respect la cei care avut vi-ziunea acestui megalopolis într-un loc atâtde impropriu.

Cititor avid, cinefil avizat și călătorinspirat, Adrian Benea este unul din fonda-torii V-Studios (Facebook.com/vstudiosmtl,un proiect media axat pe reportaje dinMontreal și din comunitatea română mon-trealeză.


1717

Emytrans caută șoferi incorporați clasa1 pentru Canada/SUA. Minim doi ani deexperiență sau CFTR. Oferim 0.48$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

Familie tânără care locuiește în Laval,caută d-nă serioasă, nefumătoare, în-demânatică și iubitoare de copii pentruîngrijirea unei fetițe de 3 ani (de luni pânăvineri sau timp parțial minimum trei zilepe săptămână) și ajutor la treburile cas-nice (curățenie, spălat, gătit etc.), în-cepând cu luna septembrie 2017, pentruo perioadă de aproximativ un an de zile.Ne puteți contacta la următoarea adresăde e-mail: [email protected]. Rugămseriozitate.

Angajez șoferi clasa 1 incorporați.Lucru local, plătit la oră, camion atitrat.Cerințe: cunoașterea limbii franceze,minim 6 luni de experiență pe rută, numai mult de 5 puncte pierdute. Tel: 514-836-4288.

Fabrică de alimente angajează lucrătorila timp plin, permanent, 35-40 deore/săptămână, 11.35$/oră, transport in-clus. Sunați la 438-929-8631 sau scrieți-ne la [email protected].

Se caută un cuplu bilingv, responsabil, cuspirit organizatoric pentru un post deconcierge la un bloc de 64 de aparta-mente în Perrefonds. Experiența pentrurenovări minore, zugrăvit, instalații sani-tare și electricitate constituie un avantaj.Se oferă apartament cu toate utilitățile in-cluse, plus plată lunară. Tel: 514-337-6686 ext. 602 (FR, EN) | Tel:514-683-6650 (RO) | Fax CV: 514-337-4244.

Angajăm URGENT șoferi profesionișticl 1, incorporați, pentru serviciu local, dezi, timp plin, minim 50 ore/săptămână.Sunați la: 514-821-8595.

Căutăm un cuplu pentru îngrijirea şitransportul la şcoală a doi copii de 8 şi10 ani + întreţinerea unei case in-cluzând menajul, în Seattle, WA, SUA.Preferăm o familie educată, cu bunecunoştinţe de matematică, şi cu puţinăpricepere pentru mici lucrări demenţinere a proprietăţii. Salariul estefoarte competitiv şi oferim beneficiidentare. Tel: 1-206-335-1980.

Renovări interioare, vopsit, plaster, par-chet flotant. Experiență. Prețuri negocia-bile. Cristi: 514-550-2774.

Condo de vânzare, trei dormitoare, douăbăi, în imobil de beton situat în ville St-Laurent, în apropiere de bulevardeleCôte-Vêrtu și Jules Poitras și de MarchéCentral. Renovat recent. Imobil cu as-censor, piscină, saună, gym și parcare in-terioară. 335,000$, negociabil. Tel:514-501-4462.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zonaDes Laurentides/St-Martin, atmosferăcalmă, familială, ideal pentru o persoanăsingură, liniștită și nefumătoare.495$/lună. Mobilă, electricitate, căldură,apă caldă incluse. Tel: 514-663-3179.

Caut colocatar(ă) pentru o cameră mobi-lată (inclusiv TV) la casă, în Laval-des-Rapides. Acces baie/bucătărie, căldură,electricitate, internet, cablu, telefonincluse. Situată în apropierea stației demetrou Concorde și a numeroase maga-zine. De preferat d-nă serioasă, nefumă-toare. Tel: 514-743-8509.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Sainte Famille (colț cu Sher-brooke), la doi pași de metroul Place desArts, complet renovate, totul inclus:încălzire, apă caldă, electricitate, frigiderși aragaz. Spălătorie și ascensor în imo-bil. Concierge român. Chirii de la650$/lună, bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostatelectronic în fiecare încăpere.Autobuz înfața blocului, situat la 5 minute pe jos decomplexul Forest. Tel: 514-683-3003.

Vând rochie de mireasă, model deosebit,la un preț foarte convenabil. Mărimea 14,înălțimea 160-168 cm. Sunați la 514-748-8352 pentru mai multe detalii.

Bărbat prezentabil, 42 ani, doresc săcunosc o doamnă ( 30-48 ani) pentru o re-lație stabilă, bazată pe comunicare, res-pect, înțelegere, tandrețe și pasiunicomune. [email protected].

Cetățenie canadiană, blondă, ochi albaștri,vorbitoare de franceză și engleză, ocu-pație secretară, caut domn român pentru orelație serioasă. Condiții: nefumător, 45-52 de ani, care lucrează, iubitor de excur-sii, exclus persoanele neserioase. Relațiila 514-256-4624, sâmbăta sau duminica.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ


OFERTE/SERVICII

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție (ac-variu, terenuri de golf, centre de amuza-ment) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile [email protected]. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

MATRIMONIALE

VÂNZĂRI

IMOBILIARE

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT


FOTBAL JOCURI PARALIMPICE

Lotul României la InvictusGames 2017

UUEEFFAA:: LLiissttaa ccaannddiiddaațțiilloorr ppeennttrruu„„jjuuccăăttoorruull aannuulluuii””

Uniunea Asociaţiilor Eu-ropene de Fotbal (UEFA) aanunţat pe site-ul său oficial listacu cei 10 candidaţi la premiul„Player of the Year”, care răs-plateşte cel mai bun fotbalist alEuropei din sezonul recentîncheiat. Un singur jucător dincel mai bogat campionat allumii, Premier League, a fost in-clus de UEFA pe această listă:Zlatan Ibrahimovic.

Alături de el se află patrufotbalişti de la Real Madrid, doide la Juventus Torino, unul de laBarcelona şi unul de la ASMonaco, surpriza plăcută a se-

zonului trecut de Liga Campi-onilor.

Iată lista celor zece fotba-liști:1. Gianluigi Buffon (Juventus)2. Leo Messi (Barcelona)3. Cristiano Ronaldo (Real Ma-drid)4. Luka Modric (Real Madrid)5. Toni Kroos (Real Madrid)6. Paulo Dybala (Juventus)7. Sergio Ramos (Real Madrid)8. Kylian Mbappe (Monaco)9. Lewandowski (Bayern Mun-chen)10. Zlatan Ibrahimovici (ManUnited)

Jocurile paralimpice Invictusse vor derula anul acesta laToronto, în perioada 24-30 sep-tembrie. Competiția a fost înfi-ințată de Prințul Harry al MariiBritanii în 2014 și este destinatămilitarilor din mai multe stateNATO care au fost răniți în luptăşi care, chiar dacă acum audiferite dizabilităţi, îşi continuăactivitatea în cadrul armatei. In-victus înseamnă în latină „invin-cibil”.

România va participa pentruprima dată la această olimpiadăa militarilor răniți în războaieledin ultimii ani, alături de 16 altețări.

Lotul care va reprezentaRomânia la această competițieinternațională este compus din15 militari răniți în teatrele deoperații din Afganistan și Irak,selecționați din lotul lărgit. Eivor concura la șapte disciplinesportive: atletism, ciclism, cano-taj în sală (la simulator), haltere,tir cu arcul, înot, volei din șezut.

Iată numele lor, potrivit site-ului invictus.armataromaniei.ro:

ATLETISMMaior Laurențiu Șerban, rănit înanul 2006, în Afganistan; plu-tonier Doru Hamza, rănit în anul2008, în Afganistan; sergent

Bogdan Dragomir, rănit în anul2016, în Afganistan.

CICLISMPlutonier adjutant principal Cos-tel Stanciu, rănit în anul 2012, înAfganistan; plutonier adjutantCostinel Slăniceanu, rănit în anul2006, în Afganistan; plutoniermajor Irinel Matei, rănit în anul2008, în Afganistan.

CANOTAJ ÎN SALĂ (LA SIMULATOR)Locotenent Ciprian Iriciuc, rănitîn anul 2015, în Afganistan; plu-tonier major Dumitru Paras-chiva, rănit în anul 2009, înAfganistan.

HALTEREMaior Nicolae Grigore, rănit înanul 2007, în Afganistan; plu-tonier adjutant principal EugenMănăilă, rănit în anul 2010, înAfganistan.

TIR CU ARCULCaporal Eugen Pătru, rănit înanul 2014, în Afganistan; plu-tonier Ionuț Butoi, rănit în anul2008, în Afganistan; colonel Au-gustin Pegulescu, rănit în anul2009, în Afganistan; colonel (rtr.)Dorin Petruț, rănit în anul 2007,în Irak.

ÎNOTPlutonier major Ionel EugenBida, rănit în anul 2010, în Af-ganistan;

La disciplina de echipă Voleidin şezut sunt înscrişi toţi cei 15sportivi.

Ediția 2017 va reuni aproape600 de sportivi, care se vor în-trece în cadrul a 12 discipline.Competițiile se vor desfășura înlocuri precum: Air Canada Cen-tre, Fort York National HistoricSite, Nathan Phillips Square -cea mai mare piață publică dinCanada, Ryerson’s Mattamy Ath-letic Centre, Toronto High Parketc. Mai multe detalii pe site-ul:www.invictusgames2017.com.

Prima ediţie a Jocurilor In-victus a avut loc la Londra, în2014, şi a fost urmată de Invictus2016, organizată de SUA la Or-lando, Florida. Jocurile Invictus2018 se vor desfășura la Sydney,Australia.

Participarea României are cascop sprijinirea recuperării fiziceşi psihice prin sport și creștereagradul de informare în rândul pu-blicului românesc cu privire laproblematica militarilor răniți șia familiilor acestora.

ACCENT MONTREAL

DDjjookkoovviicc,, aaccuuzzaatt ddeeddooppaajj

Tenismenul sârb NovakDjokovic, locul 5 ATP, nu a par-ticipat la Cupa Rogers de laMontreal, declarând la începutullunii august că nu va mai evoluaîn acest sezon din cauza unorprobleme medicale.

Fosta jucătoare canadianăHélène Pelletier (58 de ani, fostănr. 405 WTA la dublu) actual-mente comentatoare sportivă laRDS, a lansat însă în cadrul emi-siunii de radio Amateurs desports din data de 4 august o altăipoteză, în baza a ceea ce a numit„zvonuri de culise”: Djokovic arfi fost depistat pozitiv iar ofi-cialii ATP şi WADA ar ascundeinformaţiile.

„Spun doar ce se aude princulise. Mulți nu cred că braţulsău ar fi într-o stare așa de gravă.

Desigur, e o boală cronică, unacare provoacă dureri, dar sunt şioameni care susţin că ar putea fivorba de dopaj. Informația nu econfirmată, însă se pare că sedoreşte protejarea lui, la fel cumîn trecut s-a întâmplat cu AndreAgassi sau Martina Na-vratilova”, a comentat Pelletierîn cadrul emisiunii animate deJérémie Rainville.

Ideea că anumiți jucători detenis ispășesc în secret interdicțiilegate de dopaj, fără ca publiculsă fie informat, a fost în mod ve-hement negată de Federația In-ternațională de Tenis.

Fostul nr. 1 mondial nu aacționat-o în justiție pe HélènePelletier pentru aceste declarații,dar a lăsat să se înțeleagă căacest lucru ar fi posibil.

România va participa pentru prima oară la competiția internaționalăInvictus Games care anul acesta va fi găzduită de Toronto, în perioada 23-30 septembrie.

►

Parte din lotul ce va reprezenta România la Invictus Games Toronto 2017. FOTO: invictus.armataromaniei.ro.

TENIS

Novak Djokovik

Joi 17 august 2017Joi 17 august 2017 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII

☺- Bulă, cum te fereşti de micro-bii din apa de băut?, întreabămedicul. - Fierb apa, domnule doctor! - Excelent! Și apoi? - Apoi beau vin!

☺Vine primul fiu acasă: - Tată, dă-mi 300$ că am lăsat-ope-o tipă gravidă. Vine şi al doilea fiu: - Tată, dă-mi 500$ că am lăsat-ope-o tipă gravidă. Vine şi fiica: - Tată, am rămas gravidă! Tatăl: În sfârşit se mai şi în-casează!

☺- Auzi dragă, ce-i aia insufi-cienţă cardiacă?– Păi e atunci când n-ai bani sufi-cienţi pe card.

☺- Salut, vecine! N-am maivăzut-o de mult pe soţia ta, v-aţidespărţit?- Nu, parchează...

☺Azi, când am ajuns acasă, numi-a venit să cred ce-am auzit dela nevastă-mea, anume că fiulmeu de cinci ani nu e de fapt al

meu. Am fost distrus! Iar ea mi-aspus că, altădată, să fiu mai atentpe cine iau de la şcoală!

☺Un poliţist găseşte pe malulmării o lampă gen Lampa luiAladin. O ridică, o deschide şidinăuntru iese, evident, un duh.- Șefu’, m-ai eliberat, îţi în-deplinesc trei dorinţe!- Vreau mai întâi o halbă de berecare să nu se golească niciodată!Zis şi făcut. Apare halba, beapoliţaiul de se satură, halba totplină. Varsă din ea pe jos, darhalba rămâne plină.- Nemaipomenită chestia asta!Poţi să-mi mai dai încă două?

☺Ai observat că toţi cei care con-duc mai încet decât tine sunt nişteidioţi iremediabili şi toţi cei careconduc mai repede sunt completnebuni?

☺- Deschideți, poliția!- Și ce vreți?- Să vorbim!- Câți sunteți?- Doi.- Păi și-atunci de ce nu vorbițiîntre voi?

4 32 7 8

5 1 8 33 7

9 5 4 11 4

7 1 4 22 9 3

8 6

SSUUDDOOKKUU

HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Eşti în formă fizică şipsihică destul de bună, dar ai ceva

probleme cu somnul. Dragoste: Se apropie unmoment tensionat care, dacă nu este ţinut subcontrol, ar putea genera suferinţe. Financiar: Enevoie de mai multă cumpătare, prudenţă şi pla-nificare atentă pentru a face faţă tuturor cheltu-ielilor care se acumulează în această perioadă.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Nu ai probleme desănătate, din contră, eşti în formă

şi debordezi de energie. Dragoste: Timiditateapare să fie principalul duşman al inimii tale. Nureuşeşti să-i arăţi persoanei iubite ce simţi cu ade-vărat. Financiar: Nu vine nimic în plus, dar ve-ni-turile tale sunt suficiente.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: O viaţă în permanentămişcare, o activitate sportivă câtde mică şi mai multă atenţie pen-

tru organismul tău îţi vor asigura o sănătate de in-vidiat. Dragoste: Nu te mai amăgi, ştii clar căceva s-a schimbat în viaţa de cuplu. Financiar:Dacă cauţi un împrumut, ai şansa să-l obţii acum.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Atenţie mai ales dacăeşti hiper (peste medie ca tensiune,

colesterol, greutate etc.)! Dragoste: Este o pe-rioadă nefastă relaţiilor sentimentale, vei resimţimai profund singurătatea sau dorul de persoana iu-bită. Financiar: E posibil să negociezi un contractsau să porţi discuţii preliminare în vederea înte-meierii unei colaborări viitoare.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Nu se anunţă problemedeosebite de sănătate. Dragoste:

Ştii să-ţi exprimi sentimentele într-o formă maipractică, fără vorbe dulci şi promisiuni frumoase,ci prin angajamente concrete, în beneficiulceluilalt. Financiar: Cu banii nu se poate spunecă ai prea multe motive de satisfacţie, deci trebuiesă te descurci cu puţin.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Ai grijă la gesturibruşte, la obiecte tăioase, la situaţiicu factor mare de risc. Dragoste:

Venus în Fecioară îţi pune în valoare farmeculşi-ţi sporeşte sentimentalismul. Financiar: Eşti înaşteptarea unei schimbări. Poate ţi s-a promis unnou loc de muncă sau o creştere de salariu care în-târzie, sporindu-ţi nervozitatea.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Nişte dureri neaşteptatepot fi un semnal de alarmă.Dragoste: Cupidon nu te priveşte

cu simpatie. Săgeţile lui te ocolesc, iar dacă tenimereşte totuşi vreuna, păzeşte-te, s-ar putea săfie otrăvită! Financiar: Starea financiară este unadintre cele mai proaste din ultima perioadă.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Stresul acumulat naştereacţii agresive din partea ta şi sepoate lăsa cu efecte negative şi

asupra sănătăţii. Dragoste: Dacă ai o relaţie cuvechime, este vremea comunicării, a consultăriireciproce, a planurilor de viitor făcute în doi. Fi-nanciar: E posibil să apară o şansa financiarănouă, provenită dintr-o iniţiativă proprie.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21 dec.)Sănătate: Pluteşte un pericol deaccidentare, aşa că... prudenţă!Dragoste: Climatul amoros îţi este

prielnic. Stăpânul casei cuplului, Mercur, emereu în preajma seducătoarei Venus, iar iubireapluteşte în aer. Financiar: Apare o şansă favora-bilă, prin care starea ta materială va cunoaşte o sta-bilizare.

CAPRICORN (22 dec.- 19 ian.)Sănătate: Nicio problemă laorizont în privinţa sănătăţii.Dragoste: Reacţiile tale emo-

ţionale sunt exagerate și de multe ori fără temei.Apar discuţii pe marginea banilor sau a altorsubiecte legate de sfera materială. Financiar:Eforturile tale sunt puse serios în balanţă cu scopulde a fi remunerate.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: În aceasta perioadă, poţiavea unele probleme cu bazinul,

coapsele şi cu aparatul respirator. Dragoste: Dacănu ţi-ai găsit încă perechea sau dacă suspini întaină după cineva, acum este momentul să ieşi laatac! Financiar: Ai încurcături financiare oricheltuieşti mai mult decât produci.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Excesele îţi afecteazăsănătatea şi silueta iar bolile denatură hiper se accentuează.

Dragoste: Conflictul planează în cuplu iar atmos-fera e apăsătoare, dar cu un pic de efort poţi s-ofaci mai bună! Financiar: Problemele financiarecad pe un plan secund, ţi-ai revenit simţitor şiabordezi o atitudine detaşată faţă de venituri.

AARRTTAA CCUULLIINNAARRAA Salată de roșii, sparanghel și bocconcini cu vinegretă de muștarSparanghelul este folosit ca legumă din celemai vechi timpuri, datorită gustului delicatși proprietăților sale diuretice.Sparanghelul este bogat în acid folic, esen-țial pentru un sistem cardiovascular sănătos- doar câteva bucăți de sparanghel conțin22% din valoarea zilnică recomandată.În plus, sparanghelul este o bună sursă depotasiu, fibre, vitamina B6, vitamina A, vi-tamina C și tiamină (vitamina B1). El estebogat și în glutation, un aminoacid cu pro-prietăţi antioxidante care protejează celulelede radicalii liberi. Spre deosebire de majoritatea legumelor,unde exemplarele mai fine sunt maifragede, tulpinile groase de sparanghel suntcele mai gustoase și mai fragede.

INGREDIENTE 2 legături de sparanghel1/2 cutie de roșii cherry roșii 1/2 cutie de roșii cherry galbeneUn avocado2-3 bocconcini (sau mozzarella proaspătă)Câteva frunze de busuioc proaspăt1/4 ceașcă de ulei de măsline2 lingurițe de muștar de Dijon2 lingurițe de suc de lămâieSare și piper negru, după gust

MOD DE PREPARARE1. Tăiați sparanghelul în trei sau patru părți,în funcție de lungime. Capetele inferioare,mai lemnoase și mai pale la culoare, searuncă.

2. Umpleți o oală cu apă, adăugați un vârfde cuțit de sare și puneți-o la fiert la focmaxim. 3. Când apa începe să dea în clocot, punețisparanghelul în oală și fierbeți-l timp de 2-6 minute, până ce se frăgezește dar rămânecrocant. Scurgeți-l apoi deasupra chiuveteicu ajutorul unei strecurători, treceți-l printr-un jet de apă rece și transferați-l într-un vas. 4. Tăiați în patru bocconcini, în două roși-ile cherry, curățați și tăiați avocado, tocațibusuiocul și adăugați-le în vasul cusparanghel. 5. Amestecați într-un mic bol uleiul de mă-sline, sucul de lămâie, muștarul de Dijon,sarea și piperul, turnați această vinegretăpeste ingredientele salatei și amestecați.

BorsecPerla Harghitei

111199999999++++ttttxxxx1.5 L

$$$$

Ciuperci marinate

$$$$880 ml444499999999

2 pentru899$

Ciuperci marinate

$$$$580 ml2222 88889999

2 pentru499$

BarillaSos Tomat

650ml2222 77779999$$$$

OtetRaureni

111188889999$$$$

Frigaruide porc

$$$$

555544444444 lb

Ceafa de porc

$$$$

11117777lb

Cotlete de porc

lb2222$$$$

888855553333 Miciproaspeti

$$$$

888811116666 lb

44449999++++ttttxxxx

$$$$100g

CafeaJACOBS

5555

Cabanosiproaspeti

$$$$

111177778888 lb

KefirBio-Life

3333 44449999$$$$

1L

Bere nefiltrataVieux-Montreal

8888 44449999++++ ttttxxxx6x355 ml

$$$$

de la

de la

Aluat foietaj

2222 99999999$$$$

$$$$

ApaLabrador

1111444499994L

Documents

[email protected] GRATUIT Anul Nr. august ...accentmontreal.com/wp-content/uploads/2018/09/nr197.pdfLebădă” după A.P. Cehov. Ambele vor avea loc pe 10 septembrie, la Centrul