Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe&quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Centenarul Unirii, 1918-2018:Trecut, prezent și viitor

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

În data de 27 martie, în-cepând cu orele 17:00,Centrul comunitar 6767Côte-des-Neiges dinMontreal, sala 697, vagăzdui o conferință petema împlinirii a 100 deani de la Marea Unire.

COMUNITATE ►► PPaagg.. 33

LLLL AAAA CCCC IIII NNNN EEEE VVVV OOOO RRRR MMMM EEEE RRRR GGGG EEEEMMMM IIII LLLL IIII OOOOAAAA NNNN EEEE LLLL EEEE DDDD EEEEDDDD OOOO LLLL AAAA RRRR IIII PPPP RRRR OOOO VVVV EEEE NNNN IIII ȚȚȚȚ IIIIDDDD IIII NNNN CCCC AAAA NNNN AAAA BBBB IIII SSSS UUUU LLLL LLLL EEEE GGGG AAAA LLLL IIII ZZZZ AAAATTTT ????

detalii înpagina 5

Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 210 ■ 23 mar&e 2018

OUĂLE PICTATE ALE AUREI CHIRIAC - TRADI�IE ȘI MODERNITATE LA ATELIERUL VALUARDA COMUNITATE ► Pag. 2

Ce înseamnă un produs certi/cat organic în Canada?Ce însemnă că un ali-ment este organic? Esteel mai nutritiv? Are maipuține calorii? Cumfuncționează sistemulcanadian de certificareorganică? Răspunsurileîn acest articol.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ►► PPaagg.. 1144,, 1155

Place an ad for the print edition, get one online at no extra cost!«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

► Pag. 8

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca500 Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

ARTIȘTI ROMÂNI MONTREALEZI

EVA HALUSeva.halus@accentmontreal.com

Pictoriță premiată încadrul mai multor saloane deartă, Aura Chiriac a începutsă exploreze arta decorăriiouălor încă din România,însă aici, la Montreal, a decissă depășească tehnica tra-

dițională a încondeierii cu ceară, pășind înalt univers, în care pictura, artizanatul, artareligioasă și chiar sculptura se îmbină.

„Încă mai sunt uimită de măiestria șimigala cu care meșterii populari din Bu-covina înfrumusețează aceste mici miracolepline de mister, din care apare o nouă viață,un nou început. « Veșmintele » cu care suntîmpodobite aceste ouă au o simbolisticăaparte și reflectă timpul, influențele șiregiunea de unde provin. Majoritatea suntpictate cu motive vechi care reprezintă sim-boluri ale cerului, motive vegetale,zoomorfe și skeomorfe: soarele, luna șistelele, pomul vieţii, calea rătăcită, spiculgrâului, ghinda, frunza, bradul, vița de vie,florile, peștele, coarnele berbecului, mielul,

păianjenul, albina, cârligul ciobanului, gre-bla, fierul plugului, morișca, scara, furca defân, secera, etc. Când creștinismul a preluat

obiceiul de a înroși ouă, unul dintre mo-tivele religioase cel mai frecvent utilizat afost cel al crucii”, spune artista.

Oul este un simbol al vieții, al reîn-noirii și reînvierii naturii; înroșirea luireprezintă sacrificiul, iar încondeierea(scrierea) lui, bucuria și frumusețea, li-niștea și împăcarea. Cu timpul, atât înOccident cât și în Orient, arta decorăriiouălor a devenit din ce în ce mai diversă șimai sofisticată, de la pictura și sculptura cele transformă coaja într-o dantelărie fină,la potcovirea și confecționarea lor din fiersau metale prețioase, devenind astfel ade-vărate bijuterii.

Sub pensula Aurei Chiriac, acest sim-bol al primăverii și jertfei capătă o în-fățișare nouă, unică. Ea utilizeazăelemente ce reflectă călătoriile și pasiunilesale - păsări, măști, peisaje, semne ale zo-diacului, elemente din și în stilul icoanelorpe sticlă românești etc. Pictura e realizatăpe ouă de lemn (material mai rezistent),tratate cu gesso. Adăugăm că artista a uti-lizat pigmenți naturali, așa cum foloseșteși pentru crearea icoanelor sale, și emulsiede ou și vin alb. În final, pictura a fost fixa-tă cu lac în mai multe straturi.

Prețul acestor creații deosebite esteîntre 50$ și 100$. Le puteți găsi la Ate-lierul Valuarda, situat la 3774 Queen Mary,sala 311 sau în cadrul unor expozițiiprezentate de școala Junimea Română dinMontreal, la Colegiul Brébeuf. Mai multeinformații: 514-342-4105.

Ouăle pictate ale Aurei Chiriac - tradiție șimodernitate la Atelierul Valuarda

Qualité du Service à la Clientèle

CLUBSELECT

CLUBPRESTIGE

CLUB100%

CLUB100%

GOLD

INVEST. INC.Agenție imobiliară

Franșiză independentă și autonomă a RE/MAX Québec inc.4701-W boul. St-Jean, Dollard-des-Ormeaux, QC, H9H 2A7

gabrielsimon@remax.net

Gabriel SimonCurtier imobiliar

Cel: 514.773.6820

De 14 ani cu rezultate remarcabilein slujba clientilor!

Pentru această sărbătoare de Paște, Aura Chiriac, fondatoare și profesoară la Atelierul dearte vechi Valuarda, a creat o serie de ouă de lemn pictate, în care tradiționalul se îmbină cunoutatea interpretării personale a artistei.

►

Pentru împodobirea ouălor, Aura Chiriac utilizează motive din călătoriile și pasiunile sale:păsări, măști, peisaje, semne ale zodiacului, elemente din și în stilul icoanelor pe sticlăromânești etc.

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

ATELIER DE ARTIZANATÎn cadrul școlii Junimea Română dinMontreal va avea loc în data de 31 mar-tie, între orele 14:10-15:30, un atelier deartizanat deschis publicului larg, ce seva desfășura sub îndrumarea profesoareiAlina Ungureanu. Prețul este de 5$ (ma-teriale incluse). Plata se face cash la se-cretariatul școlii, în ziua atelierului.Înscrierile sunt obligatorii la adresa:contact@ junimearomana.com; locurilesunt limitate. Adresa: Colegiul Brébeuf,5625 avenue Decelles, Montreal, H3T1W4, Pavillon Lalemant, Sector D3.Parcarea este gratuită. Info supli-mentare:www.junimearomana.com

ALEGERI GENERALE LA ASOCIA�IAROMÂNĂ DIN CANADADuminică, 22 aprilie 2018, la Centrul

comunitar 6767 Côte-des-Neiges, sala602, între orele 13.00-17.00, va avea locAdunarea Generală Ordinară Bienală amembrilor Asociației Române dinCanada (ARC), conform statutului aso-ciației (capitolul 3, articolul 9, aliniat b).Înscrierea membrilor și a procurilor vadeschide reuniunea.Ordinea de zi cuprinde următoarele: ra-portul de activitate al perioadei 2016-2018; raportul financiar; dizolvareacomitetului de conducere existent șialegerea unui nou comitet pentru o pe-rioadă de doi ani. Compoziția nouluicomitet va fi următoarea: un președinte,doi vicepreședinți, un secretar, un tre-zorier și patru consilieri.

Membrii ARC sunt așteptați pentru a-șiexprima votul.

DDiinn ccoommuunniittaatteePE SCURT

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

caskylawn@gmail.com

AVOCAT & MEDIATORCivil: responsabilitate civilă, vicii ascunse,acțiuni imobiliareFamilial: divorț, separare, încredințare copii,pensie alimentară, DPGDreptul muncii: concediere, CSST, hărțuirepsihologicăDrept fiscal: contestare avize de cotizație -federale și provinciale

Divorț amiabil

Testamente și mandateContracte

1555 boul de l'Avenir, birou 306, Laval, H7S 2N5 Montmorency450-687-3204 • calina.bala@balalegal.ca

În perioada 3 - 28 iulie are loc laBraşov cea de-a XXIV-a ediţie a şcolii devară „Learn Romanian in Romania” („În-vaţă româna în România”), organizată deInstitutul Cultural Român în parteneriat cuFacultatea de Litere a Universităţii Tran-silvania din Braşov, Muzeul „CasaMureşenilor“ şi Centrul Cultural Reduta.

Structura programului cuprinde: cursuriintensive de limba română finalizate cuCertificat de competenţă lingvistică (oferitde Facultatea de Litere a UniversităţiiTransilvania din Braşov); cursuri de cultu-ră şi civilizaţie românească; ateliere decreaţie; proiecţii de filme româneşti; pro-gram de documentare culturală; seară in-ternaţională.

Data limită pentru înscriere este 25 mai2018, iar solicitanţii trebuie să trimită ur-mătoarele documente la Institutul Cultural

Român prin poştă sau scanate pe e-mail:formularul de înscriere completat; Curri-culum Vitae; o fotocopie a paşaportului; ofotocopie a documentului de plată careconfirmă achitarea taxei de participare.

Prin poștă, aceste documente trebuietrimise la următoarea adresă: InstitutulCultural Român, Cursuri de limbă, culturăşi civilizaţie românească, Aleea AlexandruNr. 38, 011824, Sector 1 Bucureşti,România. Prin email, ele se pot trimitecoordonatoarelor de program Ana Borca -ana.borca@icr.ro sau Roxana Dincă -roxana.dinca@icr.ro.

Mai multe informaţii despre structuraprogramului, certificatele de competenţădobândite, creditele transferabile în sis-temul ECTS, taxa de participare, locaţie,cazare şi alte detalii, găsiţi pe site-ul ICR,www.icr.ro, rubrica „Cursuri”.

ARTĂ & CULTURĂ ROMÂNEASCĂ

ÎÎnnssccrriieerrii ppeennttrruu ccuurrssuurriilleeddee lliimmbbăă șșii ccuullttuurrăărroommâânnăă ddee llaa BBrraașșoovv

Conferință: Centenarul Unirii, 1918-2018: Trecut, prezent și viitorMarți, 27 martie, începând cu orele 17:00, Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, sala 697, va găzdui o confe-rință pe tema împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire. Vor participa oameni de știință, profesori universitari, mem-bri ai asociațiilor românești din Montreal. Evenimentul este realizat de ACR, CMQ, CRM și ARC și este primuldintr-o serie de trei, preconizate să se desfășoare pe parcursul acestui an. Cu această ocazie, se va lansa strângereade semnături pentru o Declarație de Unire de la Montreal. Info suplimentare: 438-937-3608.

EExxppoozziițțiiee ddee PPaașșttii ccuu vvâânnzzaarree

Sâmbătă, 24 și 31 martie, între orele9:00 și 15:30, veți putea vizita expoziția dePaști cu vânzare deschisă în cadrul școliiJunimea Română din Montreal. Se potachiziționa suvenire, tablouri și diverse ar-ticole de artizanat create de copiii școlii șiprofesorii lor. Cei care doresc să cumperesunt rugați să aibă cash.

Expoziția are loc la: 5625 avenue De-celles, Montreal, H3T 1W4, în PavillonLalemant, Sector D3, acolo unde școalaromânească își ține cursurile. Parcarea estegratuită.

Info suplimentare despre această expo-ziție, activitățile școlii și cursurile oferitela: www.junimearomana.com.

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 4PAG. 444 INTERVIU

Alexandru Cetățeanu; Domnule profesordoctor Anton Soare, să începem cu viațadin R.P.R. Ce ne puteți povesti?Anton Soare: Născut în 1946, deci baby-boomer, fac parte dintr-a treia generațieexpusă năpastei comunismului sovieto-român. Dar să nu vorbim cu păcat, aceastăgenerație nu a avut prea mult de suferit deurgiile de pe atunci. Bunicii și părinţiinoștri, da, fuseseră care aruncați prin în-chisori care despuiați de averea lor. Noi,prea tineri să cunoaștem astfel de prigoane,am dus-o binișor, protejați cum se puteamai bine de familie, relativ îndestulați, deșisimțeam bine că trăim vremuri de restrişteși că viața nu este făcută numai din acadele.

Am profitat mult în această vreme de oformație școlară în care se combinau într-un mod la urma urmei fericit exigențele decalitate moștenite de pe vremuri cu seve-ritățile recente impuse de teroarea comu-

nistă. Am înțeles foarte repede că în comu-nism copii din mediul meu social, cu ori-gine nesănătoasă cum se spunea, erauvinovați din naștere, nu aveau niciun dreptși cel mai mic avantaj era pentru ei un privi-legiu greu de meritat. Efectul acestei con-juncturi a fost pozitiv: am învățat să nucontez decât pe meritele mele, evaluate demine însumi cu asprimea care bântuia pestetot în jurul meu, m-am pătruns poate chiarmai mult decât ar fi trebuit de simțul gra-vității și al disciplinei.

La liceul Caragiale, fost și redevenitacum Titu Maiorescu, din piața Confede-rației, la București, profesorii excepţionalipe care i-am avut m-au ajutat mult în sensulăsta. Mulți dintre ei aspiraseră pe bunădreptate la o carieră universitară pe cândvenirea comuniștilor la putere le-a tăiataripile în plin zbor. Noi, elevii, profitamfără măcar să ne dăm seama de mana

intelectuală pe care ei o răspândeau acumprin licee.

Am avut norocul, la Caragiale, săevoluez într-un microunivers social extremde reprezentativ pentru societatea de atunciîn totalitatea ei. Eram veniți, cei vreo 35 deelevi din fiecare clasă, unii din zonelevecine cu faimoasa Groapă Floreasca,derbedei și viitori borfași de mare gabarit,alții veniți din cartierele ciocoilor noi, copiide miniștri și de tot felul de directorași pelinie, și alții în fine, veniți din cartierele cio-coilor vechi, ale „moșierilor însetați de sân-gele țărănimii” și ale „tigrilor capitaliști”,printre care se număra și tatăl meu. I-amfrecventat pe unii și pe alții, cu eclectismulpolitic și social propriu copilăriei, și am în-vățat multe de la fiecare. Lucrul poate celmai prețios pe care l-am învățat în anii ăiaa fost un fel de fățărnicie înțeleaptă șidemnă, care mi-a permis să-mi protejez li-bertatea interioară indiferent de mediul încare mă aflam, și a cărui limbă o vorbeamcu ușurință, fără să cred o iotă din cespuneam. De pe la cinci ani aflasem deja cănu se vorbește în lume cum se vorbeșteacasă, și pe de altă parte, înclinat cum eramspre de-ale literaturii, „papagalul” nu îmilipsea. Pe la paișpe ani devenisem cel maibun orator comunist din liceu, călăuzit deprincipiul după care vorbăraia publică nuare mare lucru de a face cu adevărata bio-grafie. Mă obișnuiam din ce în ce mai multsă mă simt, pe oriunde mă aflam, ca un felde paria tolerat, un marginal care răspundeainadaptării lui cu o ipocrizie superioară șicare imita la perfecție adaptarea. Am păs-trat de atunci o distanță interioară fața detoate propagandele și de toate sistemele,care m-a ajutat mult să-mi păstrez un minimde independență intelectuală.

Acasă, cum mă deprinsesem foarte de-vreme cu undele scurte, mă aruncam ore în-tregi cu capul în minunatul Telefunkenmoștenit de la bunicul, și mă îmbătam cuveștile, comentariile și muzica transmise deposturile străine. Așa am învățat mai binedecât de la toți profesorii privați, care numi-au lipsit de altfel, limba germană, și maiales limba franceză, pe care avea să sebazeze toată cariera mea universitară înOccident.

Îmi amintesc cu haz că, în 1968, studentfiind la litere în anul cinci, și desemnat să

fac de gardă la Universitate, la sediul par-tidului comunist, mi-am folosit expertiza deradiofonist pentru a asculta acolo toatănoaptea radio Europa Liberă, care încetasesă mai fie bruiat. La așa partid, așa gardă.

Evenimentele au continuat să-mi fa-vorizeze formația intelectuală și în timpulstudiilor universitare (1964-68) la Facul-tatea de Litere de la București, unde dom-nea pe atunci un climat de relativă libertate.

Anton Soare: „Métèque, deLa 21 februarie 2018 se stingea din viață prof. dr. Anton Soare, dis-

tins membru al comunității noastre, profesor titular la Departamentulde literaturi de limba franceză al Universității din Montreal. În lunaianuarie 2018, cu puțin timp înaintea dispariției sale, profesorul Soarea acordat un interviu - ultimul - d-lui Alexandru Cetățeanu, directorulrevistei „Destine literare” și președinte onorific al Asociației Canadi-ene a Scriitorilor Români, interviu pe care vi-l redăm mai jos.

►

MMAAGGAAZZIINN DDEE DDEELLIICCAATTEESSEE EESSTT--EEUURROOPPEENNEE,, CCUUPPRROODDUUSSEE RROOMMÂÂNNEEȘȘTTII ȘȘII MMOOLLDDOOVVEENNEEȘȘTTII

\\ÄÄxx wwxx áá ZZÉÉââÜÜÅÅttÇÇwwáá

VVOOPPSSEEAA DDEE OOUUĂĂ șșii AABBȚȚIIBBIILLDDUURRII TTEERRMMIICCEE

6976 Sherbrooke Est, Montreal, H1N 1E5 | 514-255-5006

Vă ajută să aveți un Paște frumos și fericit

MMeezzeelluurrii ●● BBrrâânnzzeettuurrii ●● CCâârrnnaaţţii ●● CCaarrnnee ●● CCllăăttiittee ●● PPrrăăjjiittuurriiProduse româneşti proaspete în fiecare săptămână

Repere biograficeProf. dr. Anton Soare (2 aprilie 1946 -21 februarie 2018) s-a stabilit în Canadaîn 1968, având aici o carieră academicăremarcabilă, pe parcursul căreia a predatliteratura franceză la universități canadi-ene de prestigiu precum McGill,Queens, Universitatea din Manitoba,Universitatea din Alberta și, din 1993,Université de Montréal, unde a fost pro-fesor agreat și mai apoi profesor titularla Departamentul de literaturi de limbafranceză. Membru al unor societăți literare deprestigiu precum Southeast AmericanSociety for French Seventeenth-CenturyStudies, North American Society forSeventeenth-Century French Literature,Mouvement Corneille, Société canadi-enne d'études de la Renaissance, SociétéJean Racine, British Society for FrenchSeventeenth-Century Studies etc., dr.Soare a condus multe teze de doctorat, afăcut parte din diferite jurii, a colaboratcu reviste de specialitate europene șinord-americane și a susținut frecventcomunicări științifice.Membru al Asociației Canadiene a Scri-itorilor Români, profesorul Soare a pu-blicat și în limba română: în anul 2003 aapărut volumul de poezii „Oaspeţiicelulei mele” la editura Libra din Bu-cureşti, iar în 2014, la editura Junimeadin Iaşi, volumul de versuri „Pretextepentru Paradis”.Pe lângă pasiunea sa pentru litere și înspecial pentru teatrul clasic francez,profesorul Soare a fost pasionat depalindromuri și... automobile de epocă.

Prof. dr. Anton Soare. FOTO: Arhiva CMQ.

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 5PAG. 555 INTERVIU

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

Veneau pe atunci cărți și ziare din străină-tate și limbile profesorilor începuseră să semai dezlege, aveam toți impresia că un vi-itor cultural redevenea posibil în România.

AC: Cum, când și de ce ați părăsit „raiulcomunist”?AS: Cu toate cele menționate la prima în-trebare, simțeam bine că opresiunea cultu-rală continua să domneasca și că ea se puteaînăspri în orice moment, cum de altfel s-ași întâmplat. Imposibilitatea de a voiaja înOccident, unde înțelegeam din ce în ce maiclar că există un univers superior, în plinavânt cultural și științific, și că posibilitățilede realizare personală pe toate planurile, in-cluzând planul material, sunt acolo infinitmai mari, îmi devenea din ce în ce mai in-suportabilă. Asta a făcut ca, în septembrie1968, profitând de situația de atunci în fostaCehoslovacie, să mă strecor în Austria, deunde am ajuns, în februarie 1969, la Mon-treal.

După zeci de ani petrecuți în Canada șimulte autoanalize retrospective, am înțelescă plecarea mea definitivă din țară mai aveaun alt motiv, poate cel mai puternic, deși șicel mai subtil, rămas mie însumi multăvreme nedeslușit: în străinătate mă puteamrealiza pe deplin ca străin, îmi puteamasuma și trăi pe deplin o marginalitate acărei sentiment mă urmarea de când măștiam.

AC: Ce ați făcut după aceea?AS: Ajuns la Montreal, am fost admis laUniversitatea McGill, după un examen scrisde patru ore, în programul de Masterat înliteratură franceză. Tot acolo am continuatcu doctoratul, pe care l-am obținut în 1977.Plecat din țară la începutul anului cinci defacultate, cred că sunt acum singurul profe-sor universitar pe acest continent care areun doctorat fără să fi obținut vreodată li-cența acordată la sfârşitul primului cicluuniversitar. Din 1968, nu am mai revenit înRomânia decât în 1995, când am simțit căprăpădul comunist începuse să se mai po-tolească. Înainte, nu m-aș fi putut aventuraprin locurile primei mele tinereți fără să firenunțat la cetățenia română, ceea ce costacam 600 de dolari pe care nu aveam niciunchef să-i dau monstrului de Ceaușescu. Înplus, nu eram, în ochii guvernului comunist,

numai transfug, ci și dezertor: o ștersesemtocmai când trebuia să îmi încep instrucțiamilitară.

La McGill, într-un departament unde nuse vorbea decât franceza internațională, amavut profesori excelenți, cei mai buni dintreei veniți de la Paris pentru câţiva ani, pen-tru a-și face uitate trăsnăile din timpulrăzmeriței studențești din 1968. Un altnoroc, deci, pe planul formației mele pro-fesionale, dar plătit destul de scump, căcidoctoratul odată obținut, cu mențiunea ex-celent acordată de juriu în unanimitate, cumnu se prea întâmpla la McGill, m-am trezitșomer ca vai de capul meu, fără perspectivăde post stabil, obligat să supraviețuiesc dincursuleț în cursuleț și din supleanță în su-pleanță. Nu am găsit un post stabil decât în1983, la Universitatea din Alberta, Edmon-ton, unde am predat în timpul următorilorzece ani. În 1993, am ajuns la Departamen-tul de studii franceze al Universității dinMontreal, unde mă mai găsiți și astăzi.

Încă din primii ani de doctorat, situațiamea atipică m-a ajutat să dibui o idee ori-ginală asupra teatrului clasic francez, ideecare funcționează ca un adevărat fir al Ari-adnei prin repertoriul tragic al secoluluiXVII și XVIII. Instituțiile care se ocupă înFranța de acest domeniu erau, prin anii1970, cum au rămas de altfel până acum,prea limitate de propria lor tradiție multi-seculară, prea înecate în rutină șiprejudecăți, prea sclerozate, într-un cuvânt,pentru a produce sau tolera puncte devedere ca cel pe care eu îl propuneam, ceea

ce m-a expus de multe ori la ostilități de totfelul, continui și azi să figurez pe multe listenegre. Am continuat însă cu îndârjire pecalea deschisă de mine însumi, realizându-mi astfel încă o dată, și, cred, în felul celmai folositor, marginalitatea pe care o în-drăgeam de atâta vreme. De unde și devizape care mi-am ticluit-o: „Métèque, de quoite mêles-tu?”

Perspectiva în care lucram presupuneao anchetă susținută prin toate piesele deteatru scrise în timpul perioadei respective.M-am înhămat la această treabă pe maimulte decenii, și îmi place să cred că stră-

duința mea pe termen atât de lung nu a fostinutilă, pot spune că am cunoscut bucuriilerezervate exploratorilor. Rezultatele pre-liminare ale cercetărilor mele le-am făcutcunoscute de-a lungul anilor printr-osumedenie de articole în revistele de spe-cialitate și de comunicări prin tot felul decongrese, despre Corneille, Racine, LaFontaine și mulți dintre colegii lor.

AC: Ce faceți în prezent și care sunt pla-nurile de viitor?AS: Acum profit de anii de pensie pentru apune la punct un volum de sinteză, care vacuprinde mai toate cercetările mele de maibine de 40 de ani. Sper de asemenea săsfârșesc un volum de poezioare care se vanumi „Penițe cu fițe”, în referință mai alesla poeziile cu palindrom pe care el le vaconține. Primul meu volum, „Pretextepentru paradis”, a fost publicat cu câțivaani în urma la ediția Junimea din Iași. Erafructul reîntoarcerii mele tardive la creațiaîn limba română, după mulți, mulți ani încare nu mai considerasem că țara mea debaștină, căzută sub jugul comunist, va maiexista vreodată cu adevărat.

În încheiere, pentru că tot fi vorba depalindromuri, permiteți-mi să vă prezint unautoportret într-un singur vers, dar din celecare nu se ticluiesc ușor: Emul al razei,visam masiv, iezăr, la lume.

quoi te mêles-tu?”

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă&i cu mine,plătesc o vacan&ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă&i cumine plătesc notarul!

Profesorul Soare la plecarea de la Adunarea generală anuală a Asociației Canadiene aScriitorilor Români, 19 august 2017. FOTO: Arhiva ACSR.

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | info@accentmontreal.com | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

Cum pierde Româniamiliarde de euro datorităincompetenței și hoției

Daune de sute de milioanede lei sunt achitate anual pentrugreșelile angajaților statului, fiecă este vorba de contracte anu-late abuziv, de oameni con-damnați pe nedrept sau de stareaproastă a infrastructurii, arată oanaliză capital.ro.

O bună parte din despăgu-birile pe care statul este obligatsă le plătească au ca origine sis-temul judiciar. În 2013, deexemplu, Curtea de Apel Bu-cureşti a decis să-i acorde daunede 300.000 de euro unui ofiţerde poliţie care a petrecut pestedoi ani în spatele gratiilor, deşiera nevinovat.

Și mai numeroase suntcazurile în care Curtea Euro-peană a Drepturilor Omului(CEDO) a decis în favoareaunor cetăţeni români care aureclamat fie condamnări pe ne-drept, fie rele tratamente în tim-pul investigaţiilor penale, aarestului preventiv ori a de-tenţiei.

Încălcarea dreptului la unproces echitabil, purtareaabuzivă a poliţiştilor, procuro-rilor ori gardienilor şi condiţiileproaste din penitenciare au dusla sute de hotărâri prin careCEDO a condamnat statulromân la plata unor daune. Dinfericire pentru buget, acestedespăgubiri sunt, de cele maimulte ori, de ordinul miilor deeuro. Cu toate acestea, în pe-

rioada 1994-2014, cuantumuldespăgubirilor achitate ca ur-mare a deciziilor CEDO a fostde peste 55 de milioane de euro.

Cele mai costisitoare pentrubugetul public sunt însă dis-putele de ordin comercial,potrivit aceleiași surse citate.De exemplu, Autoritatea pentruAdministrarea Activelor Statu-lui (AAAS) a pierdut în primelezece luni ale anului trecut 73 deprocese legate de contractele deprivatizare.

Valoarea daunelor acordatereclamanţilor ajunge la aproape300 de milioane de lei. Suma seadaugă celor peste 700 de mi-lioane de lei pe care AAAS le-aplătit deja ca daune începânddin 2009 ca urmare a unor dis-pute implicând statul român, şi

celor aproape 250 de milioanede lei achitate în 2008 dreptcompensaţii păgubiţilor FNI.

Chiar şi procesele în careguvernul român este reclamantşi nu pârât pot duce la pagubefinanciare pentru buget. Estecazul procesului pe care statull-a început la curtea internaţio-nală de la Paris împotriva ger-manilor de la E.On, pe care i-aacuzat că nu şi-au îndeplinitobligaţiile asumate prin con-tractul de privatizare a ElectricaMoldova. Procesul a fost câşti-gat de E.On, aşa că, în loc săprimească cele 33 de milioanede euro solicitate drept daune,statul a fost nevoit să achitecheltuielile de judecată ale ad-versarului, respectiv circa douămilioane de euro.

ROMÂNIA | FONDURI PUBLICE

RRoommâânniiaa,, cceeii mmaaiimmuullțții pprroopprriieettaarrii șșiicceellee mmaaii aagglloommeerraatteellooccuuiinnțțee

ROMÂNIA | SOCIAL

95,6% dintre cetăţenii românierau în 2016 proprietarii caselor încare locuiau, acesta fiind cel maimare procent de proprietari decase din rândul statelor membreUE, transmite Agerpres.

La nivelul UE, în medie,70,6% dintre cetăţeni deţin proprialor locuinţă. Pe lângă România,alte state unde procentul cetăţe-nilor care deţin propria lor casăeste unul ridicat sunt Croaţia şiLituania, ambele cu 89,9%, şi Slo-vacia, 89,5%. La polul opus, celmai mic procent de cetăţeni caredeţin propria lor locuinţă seregăseşte în Germania (49,8 %),Danemarca (58,6%), Austria(62%) şi Franţa (63,4%).

În cazul României, datele pecategorii de vârstă arată că în rân-dul persoanelor cu vârsta între 55şi 64 de ani procentul celor caredeţin propria locuinţă este chiarmai mare (98,5%) decât medianaţională.

Pe de altă parte, locuinţele din

România sunt cele mai aglome-rate din Uniunea Europeană, fiinddepăşite la nivelul întregului con-tinent doar de Serbia şi Macedo-nia. Aproape jumătate dintrecetăţenii români (48,8%) locuiauîn 2016 în locuinţe supraaglome-rate, faţă de o medie de 16,3% înUE. Statisticile sunt și mai îngri-jorătoare atunci când considerămfaptul că 6 din 10 români care tră-iesc în locuinţe supraaglomeratesunt expuşi riscului de sărăcie, iar1 din 5 nu are toate dotările nece-sare în locuinţă.

De asemenea, România seregăseşte printre cele şapte statemembre UE unde mai mult de10% dintre cetăţeni sunt împovă-raţi de costurile cu locuinţa. Cuaceastă problemă se confruntăcetăţenii din Grecia (39,6%), ur-mați de cei din Bulgaria (18,4%),Danemarca (16,3%), Germania(15,2%), România (14,1%), MareaBritanie (12,1%) şi Olanda(11,2%).

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

ROMÂNIA | ECONOMIE

DDeecclliinn aallaarrmmaanntt aall pprroodduuccțțiieeiiiinndduussttrriiaallee rroommâânneeșșttii

Industria românească a cunoscut un declinatât de accentuat în ultimii 27-28 de ani, încâtproducţia de acum reprezintă doar 58% din câtfusese în 1990, afrmă secretarul general alAcademiei Române, Victor Voicu.

„Din 1990 până în prezent, în industrie s-au pierdut 2,5 milioane de salariaţi, care seregăsesc în cei 4 milioane de români emigraţiîn această perioadă - a doua dramă după Siria,cu precizarea că la noi n-a fost război. De fapt,scăderea şomajului din aceşti ani nu vine dindezvoltarea economică, ci din emigraţie.Acum, producţia industrială a României maireprezintă doar 58% din cât fusese în anul1990”, a spus Victor Voicu în cadrul unei con-ferinţe pe tema reindustrializării României,citat de Mediafax.

Secretarul general al Academiei Române adat şi câteva exemple privind industriile careau decăzut şi care au crescut în perioada post-decembristă. „Cele mai mari scăderi au fost înindustriile cauciucului, confecţiilor metalice,chimică, producţia de medicamente, aeronau-tică, navală, fluvială. Producţia de energie elec-trică a scăzut cu 13%, iar cea de cărbune cu37%. Există sectoare care existau în 1990 şidespre care acum nici măcar nu se mai ra-portează date: producţia de minereuri (fier, ne-feroase, aur), producţia de tractoare,excavatoare, autocamioane, locomotive, va-

goane de pasageri şi de marfă. A mai scăzut şiindustria cimentului - de ce să scadă această in-dustrie? Şi industria alimentară - este practicinexplicabilă scăderea industriei alimentare. Aucrescut, în schimb, industria auto şi cea de pre-lucrare primară a lemnului (...) şi a tutunului”,a exemplificat Victor Voicu.

Arătând că structura actuală a economieieste profund dezarticulată, Victor Voicu a con-cluzionat că procesul de dezvoltare și restruc-turare a economiei românești a decurs potrivit„strategiei” privatizare-declin-dispariţie.

RAUL DUDNICNoi Românii TV

Cu cât stau maimult pe Facebook,cu atât îmi vine maipuțin să postez -sau să răspund, sausă comentez. Dacă

la începuturile sale, Buca Feței (cum afost denumită de un bun prieten) aveao atitudine mai moderată, când nuexistau atât de multe telefoane mobilesau tablete, deci nu tot satul aveaacces, acum Facebook-ul a devenit ozonă de defulare a pornirilor noastreviscerale. Și a pornirilor narcisiste. Cenu putem exprima în fața soțului,soției, șefilor sau prietenilor în carneși oase de teama conflictului inevitabilși a consecințelor, putem exprima înscris online; dacă cineva ne contrează,îl blocăm, nu înainte de a-l face troacăde porci, evident, virtuală. L-am des-ființat pe agresor și acum respirămușurați.

Ce este mai deprimant e faptul căacum oricine, repet oricine, poate săîși spună părerea despre politică, re-ligie, filme, mâncare, prim miniștri,președinți și Jesus Christ.

Că aminteam de filme, recent

Facebook-ul a trepidat din cauzatropotelor generate cu ocazia unui filmromânesc. Respectivul film, de artă,nu de consum curent, a luat marelepremiu la prestigiosul Festivalberlinez Ursul de Aur. O armată demoraliști super creștini, sau doarmoraliști, a făcut cu ou și cu oțetrespectiva producție, fără ca măcar săo fi vizionat. Din auzite, din trailerulde două minute, din postările online,de la colțul străzii, de pe unde o mai fifost.

Opinia publică este mai publică șimai opinie ca niciodată. Să te fereascăcine te-o feri să intri în gura dânsei, aopiniei. Primul pas e să nu fii persoanăpublică, persoană importantă. Cu câtmai insignificant, cu atât mai bine. Darce vorbesc? Cine vrea asta? Noi vremlike-uri, vrem aprecieri, vrem să nearătăm vacanțele și mașinile, casanouă și Facebook-ul atât așteaptă. Elși hoții care caută să vadă unde vă pe-treceți vacanță și pentru cât timp.

Raul Dudnic este realizatorul emisiu-nii TV NOI ROMÂNII, difuzată întoată Canada pe canalul OMNI 1 (4Rogers și 206/1206 Bell), în fiecareduminică la ora 11:30 am, luni la12.00 pm și joi la ora 7.00 am.

RRăăuull mmiicc șșii bbuunnREFLEC II CANADEZE

Producţia industrială de acum reprezintă 58%din cât a fost în 1990.

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII & ANALIZE

PROF. DR. YVAN ALLAIREPROF. DR. MIHAELA FÎRȘIROTUinfo@accentmontreal.com

Inițiativa federală de a legaliza produ-cerea și utilizarea canabisului, o inițiativăpe care mulți o consideră plina de riscuri șiintempestivă, a creat în câteva luni sute demultimilionari și a adus mai mulți banidecât au putut obține organizațiile de crimăorganizată din vânzarea ilicită de canabis,într-un timp atât de scurt.

De exemplu, cinci din cele șase societățiproducătoare care au semnat recent con-tracte de aprovizionare cu SAQ sunt cotatela Bursă: Aurora Cannabis, CanopyGrowth, Medreleaf, Aphria, Hydropothe-cary. Valoarea bursieră colectivă a acestorcinci companii era de aproximativ 15 mi-liarde USD în 16 februarie 2018, în timp ceîn 2015, înainte ca legalizarea canabisuluiîn scopuri recreative să fie probabilă, acțiu-nile lor stagnau, iar valoarea bursieră colec-tivă nu depășea 500 de milioane de dolari.Administratorii și conducătorii acestor cincicompanii dețin acțiuni cu o valoare totalăde 910 milioane USD, la data de 15 febru-arie 2018, pe lângă opțiunile pe titluri învaloare de peste 180 milioane USD, laaceeași dată.

DINAMICA STRATEGICĂ ȘI FINANCIARĂ AACESTEI NOI PIE�E

Legile economiei de piață vor avea unrol determinant în structurarea pieței ca-nabisului, iar logica piețelor bursiere își vaimpune legile ei asupra societăților cotatela bursă. Să înțelegem bine că aceste com-panii vor trebui să convingă investitorii,

acționarii și speculatorii că marjele de profitvor fi mari și în creștere, pe măsură ce volu-mul producției va crește și că piața globalăcanadiană va cunoaște o creștere puternică.Legea nemiloasă a piețelor financiare im-pune o creștere continuă a profitului pe acți-une, sub sancțiunea stagnării sau scăderiivalorii titlurilor.

Provocarea este deja reală pentru socie-tățile producătoare de canabis cotate labursă. Pentru a răspunde așteptăriloracționarilor lor, doritori de o creștere con-tinuă a prețului acțiunilor, aceste societățivor apela la un număr de strategiitradiționale, folosite pe alte piețe de pro-duse, în condiții de concurență:■ Ridicarea rapidă de bariere de piață,pentru împiedicarea intrării pe această piațăa noi concurenți, cu scopul limitării nu-mărului de furnizori serioși; observăm dejaangajamente financiare luate de acestefirme în scopul creșterii capacității lor deproducție, precum și consolidarea industrieiprin jocul de achiziții și fuziuni. De aseme-nea, observăm negocierea de contracte petermen lung cu rețelele de distribuție, la unpreț fix, pentru împiedicarea intrării pepiață a unor noi concurenți și pentru ademonstra cumpărătorului că prețul de vân-zare nu adaugă decât o marjă de profit mo-destă costurilor curente de exploatare.■ În măsura în care este posibil și ținândcont de constrângerile legale care le vor fiimpuse, crearea de linii de produse mul-tiple și mărci de comerț bine diferențiate,care să vizeze segmente de piață distincte.■ Mobilizarea tuturor resurselor colec-tive ale acestei noi industrii pentru a in-fluența deciziile politice și administrative

care vor determina rentabilitatea viitoare aindustriei.

Piața canadiană a canabisului va fi con-stituită, prin urmare, dintr-un oligopol deproducători și monopoluri regionale de dis-tribuție (cel puțin în Quebec, Ontario și Al-berta). Această situație, destul de rarîntâlnită, creează multe dileme pentru în-treprinderile de stat care trebuie săacționeze în calitate de cumpărători și dis-tribuitori ai acestor produse din canabis. Deexemplu, nu ar fi mai indicat ca un dis-tribuitor aflat în situație de monopol să sta-bilească un preț de achiziție echivalent cucosturile de exploatare ale producătorilor,la care să adauge un randament acceptabilpentru capitalul investit de aceștia , așa cums-ar proceda în cazul unei industrii regle-mentate? N-ar trebui negociat un preț caresă reflecte nu costurile prezente de pro-ducție, ci costurile viitoare unitare, avândîn vedere efectul volumului cumpărăturilorla care se angajează distribuitorul asupracosturilor? Nu ar fi mai indicat să se încheieacorduri de aprovizionare pe termen lungdoar dacă prețurile sunt indexate la cos-turile de exploatare? N-ar trebui caOntario și Quebec să creeze un consorțiu decumpărare pentru a negocia împreunăprețurile de aprovizionare? N-ar trebui caSocietatea de canabis din Quebec să solicitefurnizorilor săi să dezvăluie identitatea fi-nanțatorilor săi (în cazul unei societăți co-tate la bursă, orice acționar care deține maimult de 10% din voturi trebuie să înre-gistreze acest fapt la autoritățile de regle-mentare a valorilor mobiliare)?

Valoarea la bursă a producătorilor decanabis depinde în mare măsură de răspun-surile la aceste întrebări. Un răspuns pozitivla toate aceste întrebări ar face să setopească valoarea lor pe piața bursieră. Pro-ducătorii vor încerca, în mod evident, săpună în concurență un cumpărător dintr-oprovincie cu cumpărătorul dintr-o altăprovincie și să obțină angajamente decumpărare pe termen lung la preț fix; deasemenea, pot să se pună de acord între ei,în mod tacit și legal, ca să stabileascăprețuri de bază; vor încerca să-și dife-

rențieze produsul pentru a crea o cererespecifică din partea consumatorilor, punândastfel presiune asupra distribuitorilor.

PRE�UL PENTRU CONSUMATORDeterminarea prețului canabisului vân-

dut consumatorilor este o problemă impor-tantă. Care va fi marja de profit pe careSocietatea de canabis din Quebec va dori săo realizeze pentru sine? Proiectul de lege157 stipulează în articolul său 23.2 că mi-nistrul poate stabili parametrii în funcție decare Filiala trebuie să determine prețul devânzare al canabisului.

În cazul în care prețul este mai maredecât prețul cerut de furnizorii ilegali,atunci aceștia din urmă vor continua sădețină o parte semnificativă a pieței. Dacăprețul este stabilit astfel încât să eliminepiața ilegală, atunci există riscul unei creș-teri a pieței legale prin atragerea de noi con-sumatori sau prin creșterea consumuluiacestora.

Este evident că producătorii vor dori camarjele de profit ale rețelelor de distribuțiesă fie astfel stabilite încât prețul de consumsă genereze cea mai mare cerere. Presiunileși lobbyul pe lângă guvern vor fi intense.

Legalizarea utilizării canabisului înscopuri „recreative” creează o nouă indus-trie și o piață nouă. Interesele acționarilor,speculatorilor și directorilor acestor noi so-cietăți nu sunt aliniate în mod natural in-teresului public. Societățile de statresponsabile cu distribuția canabisului sevor afla în centrul conflictului dintre in-teresele unora și ale altora și vor trebui să seconfrunte cu presiuni susținute și subtile cuscopul de a le supune logicii implacabile apiețelor financiare.

Acest articol a fost publicat în Le Devoirsub titlul „Les millions de dollarsprovenant du cannabis légalisé”. YvanAllaire, Ph.D. (MIT), profesor emeritusUQUAM, este președintele executiv al con-siliului de administrație al IGOPP (Institutsur la gouvernance d’organisations privéeset publiques). Mihaela Firsirotu, Ph.D(McGill), este profesor asociat la École dessciences de la gestion, UQAM.

La cine vor merge milioanele de dolariproveniți din canabisul legalizat?

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Statistique Canada a estimat că în 2017 „aproximativ 4,9 milioanede canadieni cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au cheltuit circa5,7 miliarde de dolari pe canabis, în scopuri medicale (10% din piață)și non-medicale (90% din piață). Aceasta echivalează cu circa 1.200de dolari pentru fiecare consumator de canabis.” Companii private,adesea cotate la bursă, deja furnizoare de canabis în scopuri terapeu-tice, se pregătesc să deservească o piață în prezent ilegală.

►

Legalizarea utilizării canabisului în scopuri recreative creează o nouă industrie și o piațănouă. Interesele acționarilor, speculatorilor și directorilor acestor noi societăți nu sunt alini-ate în mod natural interesului public.

Profesorii Yvan Allaire (Ph.D MIT) și Mihaela Fîrșirotu (Ph.D McGill).

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc)• Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

551144--774433--88550099551144--774433--88550099 44004400 DE ANI DE EXPERIENTACANADIANA

mobila de baie ■ bucatarie ■ dormitor ■ sufragerierenovari bai & bucatarii ■ amenajari subsoluri

MOBILA FACUTA IN CANADA, LA COMANDAEstimare gratuita la comanda

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

LAVALLAVAL

VVaa aasstteeppttaamm ccuu ccoommeennzzii ddee PPaassttii!!CCOOZZOONNAACCII PPRROOAASSPPEETTII,, ffaaccuuttii iinn llaabboorraattoorruull pprroopprriiuu PPAASSCCAA,, DDRROOBB,, OOUUAA VVOOPPSSIITTEE

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraattee ssii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall -- RReetteettee aarrddeelleenneessttii!!Gustosii mici de BalkaniCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie

NNOOUU!! PPRREEPPAARRAATTEE TTRRAADDIITTIIOONNAALLEE RROOMMAANNEESSTTII SSaarrmmaallee ██ SSaallaattaa ddee bbooeeuuff ██ VViinneettee ██ IIccrree

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 10PAG. 101010

CARMEN FIRANinfo@accentmontreal.com

Una din ţările cele maivizitate din nordul Africii,după Egipt, este Maroc, şiasta nu doar pentru stabi-litatea politică şi crimi-nalitatea relativ redusă.Poţi trece Canalul Gibral-

tar din sudul Spaniei şi în scurt timp să fii laTanger, locul unde multe familii de francezise refugiază la pensie ori pe timp de va-cantă. Din New York în doar cinci ore poţiateriza în Casablanca, însă sonoritatea nu-melui şi farmecul bănuit al locului după fil-mul cu Ingrid Bergman şi HumphreyBogart, sunt mai eclatante decât realitatea.Dar nici accesibilitatea nu e un criteriu. Niciatmosfera tolerantă şi destinsă. Poţi invocafrumuseţea deșertului, să călătoreşti pecămile în Sahara profundă, să trăieşti câtevazile în aşezările berbere cu băştinaşii, băr-baţi războinici care şi-au transplantat pestetimp tenacitatea de a învinge vitregia deşer-tului, buni artizani şi comercianţi. Femeilelor stau însă ascunse sub voaluri şi burka,cresc copiii şi se strecoară ca nişte umbre

discrete de la o zi la alta, asumându-şidocile condiţia de sute de ani. Sau poţi săvizitezi frumosul oraş Marakesh, vecheacapitală a regatului, cu zidurile lui roz-por-tocalii ca soarele apunând la poalelemunţilor Atlas, cu monumente impresio-nante ridicate în jurul uneia dintre cele mailargi pieţe din lume, animate de sute devânzători de nimicuri, saltimbanci, îm-blânzitori de şerpi, muzicanţi, ori să te laşiademenit de unul din cele mai colorate,condimentate şi picante bazare, asemenicelui din Istambul, dar mult mai divers şimai autentic.

Am făcut toate astea, dar pentru mineMarocul va rămâne pentru totdeauna legatde Fez, numit Atena Africii sau Mecca Ves-tului, leagănul celei mai vechi universităţidin lume, Al-Karaouine. Capitală culturalăşi spirituală, oraş sfânt, loc de pelerinajcând drumul spre Mecca era obstrucţionat,sau caravanserai al comerţului din estul şisudul continentului african, Fez adăposteşteun loc unic în lume, Medina Fas el Bali,cetate medievală păstrată intactă peste se-cole. A fost iniţial fondată în secolul 9 dreptcapitală a dinastiei Idrisid, de către

strănepotul profetului Mohamed, refugiatdin Siria în Nordul Africii, dar cea mai mareînflorire o cunoaşte în secolele 13-14 subdinastia berberă Marinids, când se ridicămajoritatea monumentelor, clădirilor pu-blice şi rezidenţiale, fântâni şi palate în stilandaluz, moschei şi primele şcoli religioasemusulmane, madras, prin care este impusun nou stil arhitectonic, fassi, îmbinândtradiţiile andaluză şi almohadă. Lângăreşedinţa regală se dezvoltă începând cu1438 cartierul evreiesc Mellah, extins curefugiaţi evrei berberi din regiunea Atlas şimai târziu cu emigranţi din Andaluzia. Optkilometri de ziduri fortificate înconjoarăMedina, ferind-o de invadatori dar şiizolând-o de restul lumii, şi mai mult decâtatât, izolând-o în timp, cum ai închide uncufăr într-un pod câteva sute de ani. Dincând în când câte un vizitator îi deschide ca-pacul, priveşte obiectele prăfuite dinăuntru,uimit că mai poate încă vedea lucruri de-mult pierdute în galopul civilizaţiei.

Medina, cetate medievală sechestrată înoraşul modern Fez, teatru în teatru, esteunul dintre cele mai fascinante locuri princare am hoinărit cu sentimentul că umblu

prin timp înapoi, într-o istorie ecranizată.Totul pare un scenariu bine pus la punctcare să mimeze realitatea unei epoci trecute,iar eu sunt chiar unul din acele personajedin filmele science-fiction trimise printunelul timpului în plin Ev Mediu.

Pe oricare dintre cele patru porţi ma-sive, splendid decorate, ai intra în Medina,prezentul se închide în urma ta. Începe unlabirint interminabil de străduţe înguste,unele pietruite, altele nici atât. Casele suntjoase, ataşate unele de altele, cu un etaj, celmult două, ziduri coşcovite, scări de lemn,ganguri întunecoase, conglomerat de ma-gazine mici, comerţ la stradă, aglomeraţiede trupuri înfăşurate în haine lungi, baticurişi voaluri, mişcându-se încet între ziduri.Turişti puţini, debusolaţi de încrengătura dealei întortocheate, năuciţi de zgomote şimirosuri, extaziaţi să poată vedea pe viusecole demult moarte. Toate uşile sunt des-chise, se trăieşte la vedere.

În faţa unui magazin de ceramică unolar arde lutul într-un cuptor improvizat şiapoi îl modelează sub ochii tăi. În gangulalăturat e un atelier de fierărie, un bărbatplin de funingine din cap până-n picioarebate fierul încins înconjurat de obiecte demetal ruginite, ibrice, potcoave linguri,clopote negre de timp. La capătul străzii ebaia comunală. Lângă ea, o farmacie des-chisă într-un cort. Pe masa scoasă în stradăse vând prafuri, ierburi, rădăcini şi poţiuni.Peste drum e biroul agentului imobiliar, unbătrân orb care are atârnate pe pereţii decarton ai gheretei zeci de chei şi lacătevechi de diverse mărimi. Cabinetul dentare şi el deschis, un bărbat fără dinţi şi-aaşezat afară pe măsuţă un cleşte, o foarfecă,castroane cu dinţi şi măsele extrase cu forţafoştilor pacienţi, ori foarte curajoşi, ori dis-peraţi.

Dai colţul şi nimereşti peste alte şiruride magazine şi ateliere, toate meşteşugurileşi meseriile sunt expuse, obiecte din toatematerialele posibile, de la piele, mătase,bumbac, la metale şi lemn, şi totul făcut demână. Visul oricărui turist, fără să-şi fi pututînsă imagina şi ce înseamnă cu adevăratasta. În multe cartiere ale Medinei nu existănici apă, nici canalizare, nici curent electric.Autenticitatea şi sărăcia locuiesc pe aceeaşistradă.

Medina din Fez, cetate medievalăIMPRESII DE CĂLĂTORIE

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara&i de IMPOZIT: persoane fizice

si companii• Declara&i TPS/TVQ, Salarii, Simulari

REER• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita&lor

guvernamentale• Consiliere fiscala op&ma pentru rambursari

maxime3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 11PAG. 111111

În faţa unei uşi sunt aşezate mai multefarfurii acoperite cu prosoape subţiri. E unadin brutăriile Medinei. Familiile din cartierîşi trimit dimineaţa copiii cu aluatulfrământat la brutar, şi spre seara se duc să iapâinea coaptă. Iar brutarul recunoaşte dupăştergar al cărei familii e aluatul şi ştie câtsă-i ceară fiecăreia.

Alte magazine cu lampioane, genţi, tu-nici, curele şi papuci de piele, oglinzi curame din os de cămilă, vase pictate şi îm-brăcate în metal, săbii, iatagane, covoare,tot ce poate mâna omului produce, anti-chităţi şi vechituri, până la saturaţie. Mese-riaşii sunt aproape în exclusivitate bărbaţi.Muncesc de dimineaţa până seara, în arşiţă,umiditate şi praf. Femeile fac cumpărături,gătesc şi au grijă de copii. Animalele tră-iesc pe lângă ei şi se plimbă libere pestrăzile Medinei, singura aşezare din lumeunde nu e permis niciun mijloc de transportîn afara de măgari şi roabe. Dar cât pot mă-garii să ducă! Zeci de kilograme decărămizi şi saci de nisip, bidoane şi balo-turi, materiale de construcţii, alimente, şiuneori oameni. Când trec mai mulţi de-odată pe străzile înguste, trebuie să intriîntr-un magazin, altfel rişti să fii lovit deîncărcătura lor mereu voluminoasă. Din locîn loc câte o bară de metal e fixată deasuprastrăzilor dintr-un zid în altul, puţin deasupracapului trecătorilor. Cât să treacă pe sub eadoar un măgar încărcat, eventual şi călărit.

Cu cât înaintezi spre inima cetăţii, încep

pieţele, aglomerări de oameni, strigăte, cu-lori şi mirosuri. Piaţa de carne, de peşte, depăsări vii, de mirodenii şi condimente, deceaiuri, de fructe şi dulciuri. Nu mai existădrum înapoi. Eşti tras ba spre tarabele cumărfuri, ba spre atelierele de covoare saufabricile de piele. Fiecare vrea să vândăceva, e singura lor şansă de supravieţuire.

Am vizitat un laborator de ceai, o fa-brică de covoare şi am ajuns în sfârşit în celmai spectaculos loc al Medinei. De la bal-conul unui magazin am avut perspectivacelei mai vechi vopsitorii de piele din lume.Imaginea e incredibilă, mirosul însă insu-portabil. Am fost aşteptaţi cu bucheţele defrunze de mentă în care ne-am îngropat dis-peraţi faţa. Cât vezi cu ochii, vase rotundede piatră dispuse ca fagurii de miere, fiecare

cu vopsea de altă culoare. De sute de ani,generaţii după generaţii muncesc aici încondiţii greu de închipuit. Amestecul de cu-riozitate, frumuseţe, milă şi groază e co-vârşitor.

Ieşi din nou în stradă şi alţi vânzători teiau în primire. Între timp treci pe lângăpalate elegante şi moschei pictate, te plimbiprin cimitirul evreiesc, intri în clădiri im-presionante prin arhitectură şi decoraţii, tefereşti din calea măgarilor, iar imagineavopsitoriei te ajunge din urmă, te urmărescfigurile acelor bărbaţi extenuaţi, goi de lamijloc în sus, scufundaţi în vasele cuvopsele, trudind în arşiţa verii fără sfârşit.Şi la un moment dat dimensiunea temporalădevine dominantă. Pierzi realitatea. Nu mai

ştii unde eşti, şi mai ales când. Şi oameniiaceia, când trăiesc ei de fapt, atunci sauacum? Intri în prezentul sau în trecutul lor?Şi dacă nu vei mai găsi poarta de ieşire dintimp, cum am fost avertizaţi, şi vei rămâneprins în acest labirint al lumii medievaleîngheţate? Înfricoşător şi fabulos.

Se întunecă. Zgomotele pălesc, ani-malele se culcă pe pământul încins, uşile seînchid scârţâind uşor, cufărul îşi lasă ca-pacul la loc.

Din toate călătoriile pe care le-am făcutde-a lungul şi de-a latul lumii, rămâne pânăla urmă revelaţia unui cer la apus, odimineaţă albă în munţi, silueta unor ruinereflectate în apă, mirosurile dintr-o piaţă decondimente, faţa unui bătrân rugându-se pemalul unui fluviu sfânt, prospeţimea naturiiîn junglă. Distanţe îndulcite şi timp îm-blânzit. Şi am mai avut o revelaţie: că uni-versul, asemeni lumilor mici pe care leconţine, ar avea culoare, miros şi sunet. Îlpresimt ruginiu, mirosind a metal proaspătpilit şi scoţând un vuiet continuu, asemenioceanului închis în cochilie de melc.

Carmen Firan este o scriitoare americanăde origine română, stabilită la New York. Apublicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi Statele Uniteale Americii. Cărţile sale pot fi comandatela carmenfiran.com/OrderBooks.htm.

păstrată intactă peste secoleIMPRESII DE CĂLĂTORIE

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

CCOOMMEENNZZII PPEENNTTRRUU PPAASSTTEE

•Drob de miel•Carnati de Plescoi•Pastrama de miel• Miel din Quebec

(intreg, jumatate, pulpa,maruntaie)

•Maruntaie de pui•Pasca si Cozonac

•Oua colorate

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaassooaarreelluuii

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSttaavvrriizzii ssiihhaammssiiii

ccoonnggeellaattee

BBoorroommiirrSSppeecciiaall BBrroossssaarrdd

222299999999$$$$

MMaallaaii

HHaallvvaaiinn vvrraacc

BBrraannzzaa ddeebbuurrdduuff

NNOOUU!!

TTeelleemmeeaaNNOOUU!!

pprrooaassppaattaa ssaauussaarraattaa BBrraannzzaa

ddee vvaaccii

Gustul Traditiei

DDrroobb ddee mmiieell

RRaauurreenniiSSppeecciiaall BBrroossssaarrdd

333399999999$$$$

ZZaaccuussccaa

MMiieell

PPaarriizzeerraaffuummaatt

CCoozzoonnaaccii ssiiPPaassccaa

Cea mai veche vopsitorie din piele din lume se află în Medina.

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 12PAG. 121212

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII

DREPTMATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

tismanariu@sympatico.ca

514-285-0052

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati ● BranzeturiCOLACI ● SARMALE ● COLIVA

SUNATI PENTRU COMENZI LA 514-733-8462

Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00Marti ●Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

PASCACOZONACI

DROB

MAGAZIN ROMANESC

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mici si carnati proaspetiMezeluri pregatite in propriullaboratorProduse de cofetarie

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DELA NOI GASITI SAVORILE DEACASA!ACASA!

►►Drob de miel►►Pastrama de oaie

AVEM VOPSEA DEAVEM VOPSEA DEOUAOUA

VA ASTEPTAM CUVA ASTEPTAM CUCOMENZI DE PASTICOMENZI DE PASTI

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Masa limită a stelelor de neutroni și inimalor stranie

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

În Univers există sutede miliarde de galaxii.Acestea, la rândul lor,conțin miliarde și mi-liarde de stele. Existămai multe tipuri destele, în funcție demasa pe care o au. De

la stele pitice, la stele uriașe, cu masa desute de ori cea a Soarelui. Viața unei steledepinde de masă: cu cât ea este mai masivă,cu atât trăiește mai puțin. Dacă o piticăroșie poate să supraviețuiască sute de mi-liarde de ani, o masivă albastră se stingedupă sute sau chiar zeci de milioane de ani.

Când o stea masivă moare, are loc unfenomen foarte spectaculos: o explozie ur-mată de un colaps gravitațional. Exploziastelei dă naștere fenomenului numit super-novă. Supernovele sunt fenomene extrem

de luminoase, care cauzează o explozie deradiații de multe ori mai strălucitoare decâto întreagă galaxie. Materia ce rămâne dupăexplozie colapsează gravitațional, dândnaștere fie unei stele de neutroni, fie uneigăuri negre.

Steaua de neutroni este un obiect ex-trem de dens, practic - dacă lăsăm de-oparte misterioasele găuri negre - cel maidens obiect din Univers. Ca să înțelegeți câtde densă este o stea de neutroni faceți ur-mătorul exercițiu de imaginație: închipuiți-vă că materia conținută în două steleprecum Soarele nostru ar fi condensată într-o sferă cu raza de circa 10 km, devenind ostea de neutroni.

Cât de mare poate să fie o astfel de stea?Știm că după o anumită limită de masă, nuse mai formeaza o stea de neutroni, ci ogaură neagră. Care este însă aceasta limită?La această întrebare a încercat să răspundăun grup de cercetători de la Institutul de fi-zică teoretică de la Frankfurt, condus de

Luciano Rezzolla, într-un articol publicatrecent în revista The Astrophysical JournalLetters.

Ceea ce se știa până la ora actuală, înbaza observațiilor experimentale, era faptulcă există aparent două familii de stele deneutroni: una cu masa în jur de 1.5 ori ceaa Soarelui și cealaltă cu masa de circa douăori a astrului nostru. Cea mai masivă steade neutroni descoperită, J0348+0432, aremasa de 2.01 ori cea a Soarelui.

Grupul lui Rezzola a analizat dateleprovenite de la observarea fenomenului decoliziune a două stele de neutroni, cu aju-torul atât al undelor gravitaționale cât și altelescoapelor optice (GW170817), împre-ună cu o serie de proprietăți generale alestelelor de neutroni. Concluzia: masa li-mită a unei stele de neutroni este de 2.16 oricea a Soarelui. Observațiile astronomice șide unde gravitaționale viitoare vor confirmasau nu justețea acestei concluzii.

Limita este legată de structura internă a

stelei de neutroni, pentru înțelegerea căreiaau loc dezbateri intense la ora actuală. Uniifizicieni susțin că o stea de neutroni este al-cătuită - așa cum o indică numele său - înexclusivitate din neutroni. Ea ar fi deci pre-cum un nucleu masiv, care conține doarneutroni, nu și protoni. Alții sunt de părerecă lucrurile nu stau chiar așa ci că dim-potrivă, în inima unei stele de neutroni, pelângă materia compusă din quarci „up” și„down”, s-au putea găsi și particule ceconțin quarcul „strange”. Mai mult, câțivacercetători afirmă că în interiorul acestorstele nici măcar nu s-ar găsi particule ci unfel de supă de quarci, un amestec de quarci„up”, „down” și „strange”.

Experimente efectuate la diverse acce-leratoare de particule cu quarci „strange”încearcă să reproducă procese care, secrede, ar putea avea loc în interiorul stelelorde neutroni, tocmai pentru a găsi o soluție laacest mister: cum este inima unei stele deneutroni?

În anii următori, atât prin observații as-tronomice de unde gravitaționale, cât și înlaborator, ne vom apropia mai mult deînțelegerea acestor stele, a acestei materiiextrem de dense care se găsește în Universsub forma stelelor de neutroni.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Roma, Italia) şi colaborator Scientia.ro.

EVOLU�IA UNIVERSULUI | ASTRONOMIE

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

Cât de masivă poate să fie o stea de neutroni? Un nou calcul arată că o astfel de stea nupoate depăși limita teoretică de 2,16 ori masa Soarelui.►

Particule fundamentaleExistă două tipuri de particule funda-mentale: particule având masă, cele carese combină pentru a forma toată materiadin Univers, și particule purtătoare deforță, dintre care una, fotonul, este res-ponsabilă pentru radiațiile electromag-netice. Toate acestea sunt clasificate înModelul Standard al fizicii particulelor,cel care teoretizează modul prin care„blocurile” fundamentale ale materieiinteracționează între ele prin intermediulforțelor fundamentale. Fermionii suntparticulele cu masă, iar bosonii sunt par-ticulele forță. Fermionii sunt împărţiţi în două grupe:quarci și leptoni. Există șase tipuri dequarci și șase tipuri de leptoni.

Steaua de neutroni este un obiect extrem de dens, practic - dacă lăsăm de-o parte misterioasele găuri negre - cel mai dens obiect dinUnivers. FOTO: NASA (ilustrație), www.space.com.

Vă aşteaptă de Paști cu delicioasele sale produse proaspete!

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 14PAG. 141414 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

CE ÎNSEAMNĂ „ORGANIC”?Cuvântul „organic” se referă le felul în

care sunt crescute și procesate produseleagricole precum fructe, legume, cereale,lactate și carne. O agricultură organică sebazează pe următoarele patru principii ge-nerale, stipulate în ghidul Organic produc-tion systems, General principles andmanagement standards, întocmit de guver-nul Canadei (Canadian General StandardsBoard):■ Principiul sănătății: agricultura orga-nică trebuie să susțină și să sporească sănă-tatea solului, plantelor, animalelor,oamenilor și planetei, ca un tot unitar, indi-vizibil;■ Principiul ecologic: agricultura organicătrebuie să se bazeze pe cicluri și sistemeecologice vivante, să lucreze cu ele, să leemuleze și să ajute la consolidarea lor;■ Principiul echității: agricultura organicătrebuie să se dezvolte pe relații ce asigurăechitatea șanselor și echitatea în ceea ceprivește mediul nostru comun;■ Principiul grijii: agricultura organicătrebuie practicată sub semnul precauției șiresponsabilității, pentru a proteja sănătatea

și bunăstarea generațiilor prezente și vi-itoare și mediul înconjurător.

„Organic” așadar este un termen com-plex, care face referire la mai multe valori,nu doar la alimente fără pesticide și în-grășăminte sintetice. În practică, acesteprincipii se traduc într-un set de regulispecifice, referitoare la condițiile în caresunt crescute animalele de fermă, felul încare acestea sunt hrănite, transportate șisacrificate; modul în care culturile de ce-reale, legume și fructe sunt produse,recoltate, procesate și stocate; modalitățilede tratare a dăunătorilor și bolilor; ce sub-stanțe, metode și ingrediente nu trebuiefolosite; și ce factori de mediu trebuie luațiîn considerare.

Este vorba de un sistem de producțiecare pe lângă preocuparea pentru sănătateaumană promovează un tratament uman pen-tru animalele de fermă și ajută la prezer-varea microbiologiei solului și a diversitățiiîn natură, la prevenirea eroziunii solului, aînmulțirii dăunătorilor și contaminării apei,și la utilizarea unei cantități mai mici deenergie decât agricultura convențională.

Iată esențialul a ceea ce o producție or-ganică interzice: pesticidele și fertiliza-toarele sintetice, nămolul de canalizare(sewage sludge, folosit în agricultura con-vențională ca fertilizator), hormonii decreștere pentru șeptel, ingineria genetică,clonarea animalelor sau utilizarea pro-duselor lor, procesarea excesivă a ali-mentelor, folosirea ingredientelor și aconservanților artificiali, iradiația (utilizatăpentru prezervarea alimentelor și eli-minarea unor paraziți). Antibioticele sunt șiele interzise, cu excepția situațiilor de ur-gență, în anumite condiții.

Iată și esențialul a ceea ce o producțieorganică presupune: rotirea culturilor pen-tru a echilibra nutrienții din sol și a reducedăunătorii; compostarea și utilizarea în-grășămintelor verzi, pentru a da nitrogen șimaterie organică solului și pentru a preveniuscărea pământului și eroziunea sa;folosirea insectelor benefice și a metodelormecanice sau manuale de a controla dăună-torii și buruienile.

CUM SUNT REGELEMENTATE PRODUSELEORGANICE ÎN CANADA?

În 2009, Agenția Canadiană de In-spectare a Alimentelor a adoptat un set dereguli (Organic Products Regulations,www.laws-lois.justice.gc.ca) menite să ali-nieze produsele agricole canadiene desti-nate exportului la cerințele stricte aleUniunii Europene. În același timp, a fostadoptată și eticheta Canada Organic pentrua atesta produsele certificate potrivit acestornoi norme.

Reglementările federale din 2009 aufost integrate Legii produselor agricole(Agricultural Products Act) și sunt aplicateîmpreună cu Organic Production Systems -General Principles and Management Stan-dards (mai pe scurt Canadian OrganicStandards), în care sunt specificate practi-cile de producție care trebuie urmate pen-tru ca un produs să fie considerat organic.Tot acest sistem de reguli este cunoscut subdenumirea de Canada Organic Regime șipoate fi consultat pe site-ul guvernuluicanadian, la www.inspection.gc.ca.

Regulile federale se aplică doar pro-ducătorilor care vor să utilizeze etichetaCanada Organic, un instrument de marke-ting foarte valoros în ziua de azi, și care îșivând produsele în alte provincii și teritoriicanadiene sau le exportă în alte țări. Ali-mentele produse și vândute în interiorulaceleiași provincii cad sub incidența regle-mentărilor provinciale. Există însă câteva

provincii - Quebecul, alături de BritishColumbia și Manitoba - care au ales săaplice normele federale chiar și pentru pro-dusele ce rămân pe teritoriul lor.

De menționat că înainte de OrganicProducts Regulations adoptate în 2009, cer-tificarea era voluntară iar organismele ce oacordau nu trebuiau să fie neapărat acredi-tate de către Canadian Food InspectionAgency (CFIA).

Există în prezent 19 organisme acredi-tate de CFIA - canadiene, americane, eu-ropene și sud-americane. Există, deasemenea, și trei agenții însărcinate cu ve-rificarea și monitorizarea acestora. Ambeleliste sunt disponibile pe site-ul guverna-mental www.inspection.gc.ca.

Pentru a-și păstra certificarea organică,un producător trebuie să se supună in-specțiilor anuale efectuate de organismelede resort și, desigur, să opereze conformnormelor în vigoare.

CE PRODUSE POT PURTA ETICHETA„ORGANIC”?

Afișarea acestei etichete nu este obliga-torie, așa că, în teorie, pot exista produsecertificate organic care nu o poartă; în prac-tică, acest lucru este destul de rar.

Doar produsele cu un conținut organicîn proporție de cel puțin 95% pot fi clasifi-cate ca atare și se pot prevala de logoul „or-ganic”. Numele organismului care le-acertificat trebuie să fie înscris pe etichetă.

Produsele cu mai multe ingrediente șicu un conținut organic cuprins între 70-95%pot utiliza sintagma: „organic în proporțiede xx%”. Ele nu pot afișa eticheta CanadaOrganic, însă certificarea lor este obligato-rie, așa că numele organismului care le-acertificat trebuie specificat.

Produsele cu mai multe ingrediente șicu un conținut organic sub 70% se potfolosi de cuvântul „organic” doar în lista deingrediente. Aceste produse nu trebuie cer-tificate și nu pot purta eticheta Canada Or-ganic, însă orice ingredient afișat ca organictrebuie certificat.

Pentru alimentele neîmpachetate -fructe și legume, de exemplu, într-o piață -certificatul care atestă calitatea lor organicătrebuie afișat la punctul de vânzare.

CARE SUNT REGULILE PENTRUPRODUSELE IMPORTATE?

Standardele de certificare organică va-riază de la țară la țară și sunt adaptate solu-lui și condițiilor climatice locale. În regulă

Ce înseamnă un produs certi�cat

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Din 2009, Canada are un nou set de măsuri menite să reglementezeproducerea și vânzarea alimentelor organice, vegetale sau animale. Ceînsemnă că un aliment este organic? Este el mai nutritiv? Are maipuține calorii? Cum funcționează sistemul canadian de certificare or-ganică? Iată câteva din întrebările a căror răspunsuri vom încerca săle furnizăm în acest articol.

►

Specialist in climatizareROMAIR

termopompefurneze de orice tipschimbatoare de caldura

climatizoare de pereteumidificatoare

ventilatie

TOTULPENTRU

CASA DVS.

Constantin Ene 450-671-9930 cel: 514-318-1717

ESTIMARE GRATUITA

RBQ: 5737-1437

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 15PAG. 151515 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

organic în Canada?

generală, o firmă care dorește să-și vândăprodusele într-o țară străină trebuie să seconformeze regulilor acesteia.

Unele țări au însă acorduri prin care îșirecunosc reciproc standardele, cum estecazul Canadei și Statelor Unite. Prin ur-mare, produsele certificate ca organice decătre U.S. Department of Agriculture suntacceptate ca atare în Canada și viceversa.

ORGANIC SAU LOCAL?Ideal, amândouă. Ecologiștii pledează

mereu pentru un consum local, căci acestataxează mediul mult mai puțin. Gândiţi-văla distanţa pe care unele dintre alimentelepe care le consumăm, inclusiv cele orga-nice, trebuie să o parcurgă pentru a ajungepe mesele noastre. Transportul acestor pro-duse contribuie la creşterea emisiilor dedioxid de carbon, principale responsabilepentru crearea efectului de seră. O roşie sauo căpşună crescută în California şi vândutăla Montreal călătoreşte aproape 4,000 dekilometri iar camionul care o transportăproduce peste 3,000 de livre de dioxid decarbon din emisiile de diesel/benzină.

La ora actuală însă, condițiile climatice,agricole și de politici comerciale aleCanadei fac ca aproximativ 70-80% dinalimentele organice ce se găsesc aici pepiață să fie importate, în principal dinStatele Unite. Majoritatea exporturilor or-ganice canadiene o reprezintă cerealele,

care merg pe piața europeană.

ETICHETA ORGANIC ȘI „CHIMICALELE”Există o listă întreagă de substanțe in-

terzise în producția organică, precum pesti-cidele sintetice, dovedite sau considerate căar putea avea un potențial toxic pentru omși mediu - defolianți și desicanți, fungicide,insecticide etc. Oricât de bine concepute șibine aplicate ar fi regulile pentru practicareaunei agriculturi organice, este imposibil caprodusele rezultate să nu conțină vreo urmăde substanțe interzise. Aceasta deoarece,din păcate, mare parte din apa, aerul și solulnostru sunt deja contaminate cu reziduurichimice. Din acest motiv, nu se poate vorbide produse organice care să fie 100% fărăastfel de reziduuri. Nu există la ora actualăo garanție în acest sens și nu va exista atâtatimp cât majoritatea producției agricole varămâne convențională - autoritățile canadi-ene nu ascund acest lucru, ci îl afirmă înCanadian Organic Standards.

Rețineți însă că „organic” înseamnă maimult decât neutilizarea unor chimicale. Or-ganic înseamnă și rotirea culturilor, și grijapentru viața viitoare a solului, și nu în ul-timul rând, grija pentru un tratament umanacordat animalelor de fermă.

ORGANIC ȘI NATURAL NU ÎNSEAMNĂACELAȘI LUCRU

În general, atunci când un aliment

folosește termenul „natural” înseamnă cănu conține arome artificiale sau conser-vanți, fără însă a face vreo referire lametodele sau materialele utilizate pentruproducerea sa. El nu este deci organic.

În aceeași măsură, etichetele „free-range” sau „hormone-free” nu înseamnă or-ganic. E adevărat că pentru a beneficia decalificativul „organic” carnea de vită, deexemplu, trebuie să provină de la vaci carenu au fost injectate cu hormoni de creștereși care au păscut liber cel puțin 120 de zilepe an, însă acestea sunt doar două din stan-dardele pe care o certificare organiză le im-plică.

SUNT ALIMENTELE ORGANICE MAI BO-GATE ÎN NUTRIEN�I? AJUTĂ LA SLĂBIT?

Producătorii de alimente organice nupot emite vreo pretenție în ceea ce priveșteslăbitul. „Organic” nu are de-a face cuconținutul caloric al mâncării sau cuarderea grăsimilor, așa cum unele site-uriîndoielnice o afirmă.

De asemenea, în Canadian OrganicStandards se stipulează foarte clar că pro-ducătorii de alimentele organice nu potemite vreo pretenție vizavi de calitatea lornutrițională, căci ele nu sunt testate în acestsens în procesul de certificare.

Totuși, există din ce în ce mai multedate ce par să indice că mâncarea organicăpoate fi benefică sănătății umane, compa-

rativ cu cea convențională. Studiile între-prinse până acum au relevat unele diferențenutriționale, însă informația este insufi-cientă pentru a trage concluzii cu privire lafelul în care aceste diferențe se traduc lanivel de beneficii pentru sănătate.

Iată care ar putea fi câteva din acestepotențiale beneficii:■ Nutrienți. Există studii care au arătat căalimentele organice sunt mai bogate în nu-trienți decât cele convenționale. Diferențeleobservate sunt în general mici sau mode-rate, cu excepția anumitor tipuri deflavonoide, substanțe cu proprietăți antio-xidante, unde creșterea observată este sem-nificativă.■ Acizi grași omega-3. Felul în careșeptelul organic este hrănit, ca de exempluiarbă și lucernă pentru vite, determină unnivel mai mare de acizi grași omega-3, untip de grăsime benefic pentru inimă. Acestecantități sporite de omega-3 se găsesc încarnea organică, precum și în produsele lac-tate și ouăle organice.■ Metale toxice. Cadmiumul e un elementchimic toxic ce se găsește în mod natural însol, de unde este absorbit de plante. Potrivitmai multor studii, cerealele organice conținun nivel semnificativ mai mic de cadmium,însă nu și fructele și legumele organice.Cantitatea mai mică de cadmium din ce-realele organice s-ar putea explica prin ab-sența îngrășămintelor sintetice, interzise înagricultura organică.■ Pesticide. Comparativ cu fructele,legumele și cerealele convenționale, celeorganice au un conținut net inferior dereziduuri de pesticide. Efectele acestordiferențe la nivel de sănătate umană nu suntînsă clare, deoarece chiar și pentru ali-mentele convenționale există reguli stricteprivind maximul de reziduuri permis.

Mâncarea organică nu e un moft sau omodă trecătoare. Beneficiile ei sunt tot maimulte și evidente și au de-a face cu felul încare ea este produsă: prin practici ce prote-jează ciclurile resurselor, sprijină echilibrulecologic, ajută la menţinerea biodiversităţiiși contribuie la împrospătarea fertilitățiisolului grație interzicerii pesticidelor și fer-tilizatoarelor toxice și sintetice.

ACCENT MONTREAL

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 16PAG. 161616 GRANI�ELE GÂNDIRII

Flota amiralul Zheng He părăsind portulSuzhou din estul Chinei în anul 1405 tre-buie să fi oferit o imagine impresionantă.Cele mai mari dintre cele câteva sute denave aflate sub comanda sa aveau dimensi-unea unor portavioane moderne, putândadăposti câte 500 de oameni fiecare. Întotal, această flotă a realizat şapte expediţii,menite să arate puterea dinastiei Ming înjurul Oceanului Indian. Întoarsă în port pen-tru ultima oară, flota amiralul Zheng He afost însă demontată, odată cu ea dispărândşi know-how-ul ingineresc ce a creat-o.Pentru următoarele câteva secole tehnolo-gia maritimă a Chinei a rămas la un nivelmult mai scăzut.

Pare incredibil că un astfel de corp im-presionant şi eficient de cunoştinţe ar puteadispărea în felul acesta, dar istoria este plinăde astfel de exemple. Când arheologii au în-ceput excavarea oraşului Pompei, în secolulXVIII, au descoperit rămăşiţele unui sistemroman de apeducte mult mai sofisticat decâtcel în uz la acea vreme. Piramidele egipteneîncă nu şi-au revelat toate secretele de con-strucţie și, mergând chiar mai înapoi pefirul istoriei, descoperirile de la Howieson'sPoort Shelter în Africa de Sud arată că

locuitorii acelei regiuni erau capabili să pro-ducă unelte sofisticate din piatră până cuaproximativ 60.000 de ani în urmă, când,din motive necunoscute, au trecut la fabri-carea unora mult mai simple.

Avem tendinţa să ne gândim la evoluţiatehnologică ca la o curbă exponenţială careporneşte mai mult sau mai puţin ca o linieîn Epoca de Piatră timpurie şi accelereazăspre prezent. Dar ideea că suntem din ce înce în ce mai inventivi poate fi o iluzie. La oanaliză mai atentă, curba aparent netedă sesparge într-o serie de avansuri frenetice, re-trageri şi apoi noi avansuri - ceea ce PeterRicherson, cercetător în domeniul evoluțieiculturale la Universitatea din California,descrie ca evoluţie de genul „du-te vino”.De fapt, de-a lungul întregii istorii a uma-nităţii, am pierdut, probabil, mai multe ino-vaţii decât posedăm în prezent, este depărere antropologul Luke Premo de laWashington State University, SUA.

Această idee ne readuce la realitate. Nepunem speranţele în găsirea unor remediihi-tech pentru problemele actuale - schim-bări climatice, suprapopulare, boli in-fecţioase emergente etc - însă realitatea este

că nu avansăm în mod inexorabil spre Nir-vana tehnologică. O mai bună înţelegere amodului în care tehnologiile evoluează arputea aduce cu sine câteva lecţii valoroasepentru viitor, căci având o imagine maiclară a istoriei tehnologice umane, am putealocaliza indicii cu privire la ceea ce vafuncţiona şi ce nu.

Unul dintre misterele persistente aleevoluţiei tehnologice este motivul pentrucare strămoşii noştri din Epoca de Piatră audemonstrat aparent puţină inventivitate înproducerea de unelte. Cele mai vechi in-strumente descoperite până în prezent suntniște cuţite de piatră cu o vechime de 2.6milioane de ani, găsite pe teritoriul Etiopieide astăzi. Ele marchează începutul unuiproces de rafinare care a culminat târziu,peste aproximativ 2 milioane de ani, cutopoare de piatră cu adevărat eficiente.Acest progres lent, partea plată a curbeievoluţiei tehnologice, a fost pus pe seamaabilităţilor cognitive limitate ale ho-minizilor timpurii. Fiindu-le imposibil săînveţe de la generaţiile anterioare, fiecare atrebuit să înceapă din nou de la zero, ceeace explică de ce le-a lipsit aşa-numitacultură cumulativă.

În general, cultura cumulativă este con-siderată a fi ceea ce separă oamenii de alteprimate şi se bazează pe două competenţe-cheie: învăţarea socială, care este trans-miterea de cunoştinţe către noii membri aiunui grup şi imitaţia de rang superior -copierea cu înaltă fidelitate a unui compor-tament, inclusiv a unor elemente irelevantesau incidentale, ceea ce permite comporta-mentului şi contextului său să fie transmiseîmpreună mai departe. Unii cercetătorisusțin că această cultură cumulativă şi-afăcut apariţia doar în urmă cu aproximativ100.000 de ani, cu Homo sapiens; alții con-testă acest punct de vedere.

Inovarea tinde să aibă loc prin intro-ducerea, deliberată sau nu, a unor erori decopiere (echivalentul mutaţiilor geneticedin evoluţia biologică), cele care oferă unavantaj adaptativ fiind mult mai suscepti-bile de a fi transmise mai departe. Oameniitimpurii ar fi putut fi capabili la nivel cog-nitiv să învețe de la strămoşii lor, susţine

antropologul Stout Dietrich de la Universi-tatea Emory din Atlanta, SUA, doar căavând în vedere uneltele simple aflate ladispoziţia lor, nu prea exista loc pentru eroride copiere (Philosophical Transactions ofthe Royal Society B, vol 366, p 1050). „Nupoţi schimba prea multe la un topor demână, dacă totuşi doreşti să îndeplineascătoate funcţiile pe care un topor de mână leîndeplineşte”, afirmă Dietrich. Atunci cânda crescut complexitatea uneltelor, şipotenţialul de inovare a crescut.

Antropologul Luke Premo sugerează unalt motiv pentru care creativitatea epocii depiatră ar fi fost subestimată. De-a lungulacestor două milioane de ani aparent lipsițide evenimente, existau vânători-culegătoricare trăiau în grupuri familiale extinse, iti-nerante, având în componenţă între 20 şi 40de adulţi, plus copii. „Aceste grupuri miciar fi putut fi expuse unor riscuri destul demari să dispară”, spune el, fie datorită fap-tului că cel mai bun vânător ar fi fost inca-pabil să vâneze din cauza unor boli sau răni,fie din cauza condiţiilor de mediu care s-arfi schimbat rapid. Atunci când o populaţielocală ar fi murit, toate inovaţiile ar fi muritodată cu ea şi, uneori, aceasta ar fi însemnatpierderea de know-how rezultat din maimulte generaţii.

În 2010, împreună cu antropologulSteven Kuhn de la Universitatea dinArizona, Premo a dezvoltat un model pecalculator ce ilustrează comportamentulgrupurilor de hominizi inovatori carefoloseau unelte în Epoca de Piatră. Acesta aarătat că o perioadă de inovare tehnolo-gică, urmată de dispariția fizică a inovato-rilor şi a rudelor acestora arată identic, pe oscară mai largă, cu o perioadă de stagnaretehnologică (PLoS One, vol. 5, p. e15582).

Dar dacă producătorii de unelte dinEpoca de Piatră aveau un caracter inovator,atunci unde este dovada? Repertoriul arhe-ologic este notoriu de neuniform şi cu câtmergi mai departe în timp, cu cât devinemai neclar. Chiar şi aşa, lipsa aparentă aprogresului poate fi explicată parţial prin in-tervalul de timp pe care alegem să îl luăm înconsiderare.

Cercetătorul Charles Perreault de la In-stitutul Santa Fe din New Mexico a adunat

Mitul progresuluiSCEPTICUS

Istoria tehnologiei oferă câteva lecţii folositoare pentru oricine con-sideră în mod nechibzuit că există o soluţie high-tech pentru toateproblemele secolului XXI. La o analiză atentă pe termen lung reiese căprogresul tehnologic evoluează sinusoidal.

►

10 - 17 10 - 1710 - 17 10 - 17 10 - 179 - 16

business de familie din 1922

TTuuttuurroorr ccll iieennttii lloorr nnoossttrrii rroommaannii:: Va asteptam de Paste cu cele mai bune produse: carnati,toba, sunca, parizer, smoke meat, plus o mare varietatede produse europene autentice, de cea mai buna calitate.

Strămoşii noştri au avut nevoie de 2 milioane de ani pentru a perfecţiona un topor demână, dar asta nu înseamnă că le lipsea inventivitatea. Aceste unelte sunt vechi de400.000 de ani. FOTO: The Natural History Museum/Alamy.

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 17PAG. 171717 GRANIELE GÂNDIRII

tehnologicinformaţii despre 500 de probe arheologice- unelte, vase şi alte artefacte datând din ul-timii 10.000 de ani şi provenind în principaldin America de Nord - şi a analizat modulîn care acestea s-au schimbat de-a lungultimpului. El a descoperit că rata de schim-bare a depins de perioada de timp pentrucare a calculat-o, apărând a fi mai rapidă peperioade scurte de timp şi mai lentă pe pe-rioade mai lungi. Un motiv cheie pentruaceasta este că există multe progrese şi re-grese pe termen scurt, care tind să seanuleze reciproc, pe o perioada mai lungă.

Există o paralelă interesantă aici cuevoluţia biologică. În 1983, paleontologulPhilip Gingerich de la Universitatea dinMichigan a studiat modul în care forma şistructura unei game largi de animale s-aschimbat de-a lungul a mai multor milioanede ani. El a constatat, de asemenea, o relaţieinvers proporţională între rata de schimbareşi perioada de măsurare şi, la fel ca Per-reault, a concluzionat că aceasta este pur şisimplu o iluzie de perspectivă (Science, vol222, p 159). Principala diferenţă dintre celedouă studii este aceea că, după calculele luiPerreault, schimbările tehnologice au loc deaproximativ 50 de ori mai rapid decâtschimbările morfologice.

Pe lângă faptul că luptă împotrivaideilor preconcepute asupra inventivităţiistrămoşilor noştri din Epoca de Piatră,aceste constatări au alimentat, de asemenea,realizarea faptului că inovaţiile tehnologicesunt foarte predispuse la dispariţie. Modelullui Premo şi Kuhn a sugerat că există multemotive pentru care chiar şi invenţiileaparent inteligente nu intră în uz, sau pur şisimplu mor. În lumea reală, un exemplu cla-sic poate fi găsit pe insula Tasmania. Cucirca 12.000 de ani în urmă, pe măsură cetemperaturile şi nivelul marii au crescut lasfârşitul ultimei ere glaciare, Tasmania afost despărţită de continentul australian şilocuitorii săi au fost izolaţi. Dovezile arhe-ologice arată că, până la momentul în carepodul spre continent fost distrus, tasma-nienii posedau o serie de tehnologii com-plexe, incluzând aici îmbrăcămintea pentruvreme rece, plase de pescuit, suliţe şibumeranguri. Atunci când europenii ausosit, 10 milenii mai târziu, aproape nimicnu mai rămăsese. Ei au găsit oameni a cărortehnologie era mult mai simplă decât aoricărui alt grup uman contemporan cunos-cut.

Densitatea scăzută a populaţiei şireţelele fragile pentru transferul de cunoş-tinţe au fost principalele motive pentruaceastă pierdere, spune Stephen Shennan,director al Institutului de Arheologie de laUniversity College din Londra. El observă,totuşi, că în alte locuri şi epoci au fost în jocinfluenţe diferite. De exemplu, forţele pieţeişi factorii politici sau sociali pot dicta ratele

de inovare. O elită bogată poate fi esenţialăpentru a susţine o comunitate de meşteşu-gari care are nevoie de o perioadă de for-mare de lungă durată pentru a învăţa să facăartefactele pe care elita le doreşte.Brevetele, în sensul modern al cuvântului,au fost inventate în secolul 15, momentînaintea căruia meşteşugarii foloseau altecăi pentru a profita de cunoştinţele lor pen-tru cât mai mult timp posibil - moduri careau influenţat dezvoltarea tehnologiilor încauză. Breslele au apărut pentru a protejacunoştinţele de specialitate, de exemplu,păstrând preţul la un nivel înalt, dar grupulcelor care puteau împărtăşi cunoştinţele arămas la un nivel redus şi, prin urmare, vul-nerabil în faţa dispariţiei dacă condiţiiles-ar fi schimbat.

Factorii intrinseci unei tehnologii îi potdetermina, de asemenea, evoluţia. Unexemplu în acest sens se regăseşte în katanajaponeză sau săbiile de samurai, care aurămas neschimbate timp de secole deoareceerorile de forjare a lamelor au devenit preacostisitoare, descurajând experimentarea.„Avem tendinţa de a nu lua în considerareratele costuri-beneficii”, spune Shennan,dar ele pot fi cruciale. „Ceva care pare a fio inovaţie utilă ar putea dispărea cu totul,de fapt, din cauza costurilor sale”. Invers, otehnologie se poate răspândi în detrimentulunei variante mai bune, deoarece, odată sta-bilită devine prea scumpă pentru a fi schim-bată. Un exemplu este tastatura QWERTY,care este mult mai lentă la tastare decât altetipuri de tastatură, dar continuă să mono-polizeze piaţa tastaturilor în părţile vor-bitoare de limbă engleză ale lumii.

Zvonurile şi bârfa pot modela și eletraiectoria unei tehnologii. În trecut,folosirea unui instrument nou sau a uneiplante medicinale noi te-ar fi putut face re-marcat ca vrăjitor/vrăjitoare, încurajând ast-fel oamenii să ascundă sau chiar să suprimeunele descoperiri. Instituţiile religioase auîncă un tip special de putere: prin ataşareaunei valori morale sau spirituale unei ino-vaţii, acestea îi pot uşura răspândirea, sauprin denunţarea ei i-o pot preveni.

Deci, ce putem spune despre viitor?Sunt lucrurile diferite acum, astfel încât săpermită evoluţiei tehnologice să continueîntr-un ritm tot mai rapid? Din cauzanumărului mare de oameni de pe planetă,populaţiile rare şi reţelele de transport in-stabile nu mai reprezintă o ameninţaregravă pentru inovare. În plus, de la in-ventarea scrisului, am fost capabili săstocăm cunoştinţele în afara capetelor oa-menilor şi să le difuzăm pe scară largă. Darpoate că am introdus inconştient alte frâneasupra progresului.

Potrivit lui Alex Mesoudi, antropologevoluţionist la Universitatea din Durham,Marea Britanie, progresul tehnologic - mă-surat prin indicatori ca rata de publicare

ştiinţifică şi brevetele depuse - s-a acceleratexponenţial în ultimele secole, dar aratăsemne de încetinire la momentul de faţă.Problema, spune el, este că am acumulatcunoştinţe atât de multe, încât tinerii petrecacum proporţional mai mult timp învăţândde la generaţiile anterioare şi mai puţin timpinovând. Elevii şi studenţii au tendinţa de aînvăţa un subiect în ordinea în care s-a dez-voltat istoric. De exemplu, studenţii dindomeniul fizicii sunt testaţi în ce priveşteînţelegerea descoperirilor de dinainte de1900. „Numai la nivel de masterat ei începsă înveţe chestiuni legate de secolul XX”,spune el. Iar această întârziere are un mareimpact.

Într-o lucrare publicată în 2011,Mesoudi subliniază că vârsta medie la carelaureaţii Nobel au realizat descoperireapentru care au fost premiaţi sau la care in-ventatorii au venit cu invenţii ce au fostconsiderate demne de a fi prezente în al-manahuri tehnologice proeminente, a cres-cut de la 32 de ani în 1900 la 38 de ani unsecol mai târziu. Aceasta este perioada încare el a găsit o scădere a ratelor globale deinovare (PLoS One, vol 6, p e18239).„Există unele dovezi care arată căcercetările ştiinţifice încetinesc”, spune el.

Și mai e ceva. Pe măsură ce tehnologi-ile devin din ce în ce mai complexe, cunoş-tinţele asociate în funcţie de context sau decauzalitate se pierd. Oamenii care constru-iesc maşini în ziua de astăzi nu înţelegneapărat cum funcţionează o maşină, deexemplu, deoarece ei pot asambla doar oparte sau pot folosi un robot care face acestlucru în locul lor. În Fiji, loc unde caseletrebuie să reziste la uragane, antropologulRobert Boyd de la Arizona State Universitya constatat că localnicii au o înţelegeredestul de bună a motivului pentru careanumite materiale sunt mai bune în a rezistaîn fata uraganelor, dar nu şi de ce anumitemodele structurale funcţionează şi altele nu.„Înţelegerea cauzală este un lucru foarteputernic şi benefic”, spune el. „Dacă sun-tem puşi într-o situaţie diferită, ca urmare aschimbărilor din mediu, să spunem, neputem adapta mult mai repede dacă

înţelegem modul în care funcţionează otehnologie decât în cazul în care va trebui săne adaptăm ca populaţie prin modelul încer-care şi eroare.”

Nu este încă clar cât de mult acest lucruconstituie o problemă, deoarece informaţi-ile tind să fie înregistrate şi grupul de oa-meni care le înţelege, deşi relativ mic, este,probabil, încă suficient de mare pentru a leasigura conservarea. Prin publicarea des-coperirilor sale, Mesoudi a încercat să fieprovocator mai degrabă decât pesimist. El avrut să determine lumea să se gândească lamodul în care oamenii se adaptează la noileprobleme pe care le aduce priceperea tehno-logică. El sugerează, de exemplu, că o caleprin care putem depăşi problema perioadeilungi de învăţare este colectivizarea ştiinţei.Ceea ce la un moment era considerată o ac-tivitate predominant individuală este acumdin ce în ce mai mult ocupaţia unor grupuricare reunesc cunoştinţele. Şi, de asemenea,există beneficii potenţiale în cazul în carevom reuşi să valorificăm puterea acesteiminţi de tip stup.

Mesoudi speră că prin construirea unorastfel de adaptări în modelele de evoluţietehnologică, cercetătorii vor putea face pre-viziuni mai exacte şi să identifice factoriicare predispun o inovaţie la succes sau laeşec. Nu toate aceste elemente vor fi subcontrolul inovatorilor. Cu toate acestea,având o perspectivă mai bună, ei vor puteacel puţin să reducă la minimum probabili-tatea de a repeta experienţa lui Zheng He,care a pierdut cea mai mare flotă pe carelumea a văzut-o vreodată.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, intitulată„Busted! The myth of technological progress”a fost publicată de New Scientist. Scientia.roeste un site de popularizare a științei și de de-montare a miturilor pseudoștiințifice. Scien-tia.ro pre-zintă zilnic articole și știri, are osecțiune de bloguri și una destinată între-bărilor din partea cititorilor. Cei care dorescsă sprijine acest demers de transmitere a in-formației științifice pe înțelesul tuturor potdona la: www.scientia.ro.

SCEPTICUS

Pe măsură ce tehnologiile devin din ce în ce mai complexe, cunoştinţele asociate în funcţiede context sau de cauzalitate se pierd.

1818

Companie situată în Saint-Laurent, spe-cializată en cablaj electronic, caută munci-tori (asamblori) în electronică. Exigențe:franceză sau engleză, cunoștinte obligatoriiîn electronică, capacitate de a citi șiînțelege planuri technice, minuțiozitate,experiență minimă de 1-2 ani. Program latimp plin, 40 ore pe săptămână, salariu dediscutat. CV-ul poate fi trimis la biroul deresurse humane: tania@rfmtl.com.

Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,timp plin, minim 50 ore/săpt. Sunați la:514-821-8595.

Post de portar la un bloc de condominiu-muri în cartierul Côte-St-Luc. Cerințe:Experiență și bilingvism. Trimiteți CV-ulla: sdcvicompte@gmail.com.

Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un imobil de 64 aparta-mente (condo). Persoanele interesate pottrimite CV-ul la: condoelysee@gmail com.

Caut ajutor în instalare geamuri și uși.Persoane serioase și cu experiență deminim un an. Plată avantajoasă. Tel: 514-591-3339, Eugen.

Caut croitoreasă timp plin sau parțial pen-tru cusut perdele, în zona Laval. Tel: 514-409-4526.

Emytrans caută șoferi incorporați clasa 1pentru Canada/SUA. Minim doi ani de ex-periență sau CFTR. Oferim 0.55$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

Angajez șoferi clasa 1 incorporați. Lucrulocal, plătit la oră, camion atitrat. Cerințe:cunoașterea limbii franceze, minim 6 lunide experiență pe rută, nu mai mult de 5

puncte pierdute. Tel: 514-836-4288.

3½ și 4½ de închiriat în zonele NDG șiHampstead pentru lunile aprilie, mai șiiulie. Apartamente mari, luminoase și re-novate după cerințele viitorului locatar.Concierge român. Detalii: 514-839-6450.

De închiriat, un foarte frumos apartamentîn Ile de Soeurs, cartier foarte bun și se-curitar, bloc nou, toate elctromenajerele,mașină de spalat și uscat în apartament,aer condiționat. Blocul are piscină, gym,sală de cinema. Chiria include garaj, elec-tricitae, încălzire, apă caldă. Apartamen-tul e de subînchiriat pâna pe 30 iunie, princedare de contract. Chiria e de discutat,până la 30 iunie, și revine la aproximativ950$ pe lună. Pentru mai multe detalii:mjemna@yahoo.com | 514-257-9749.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zonaDes Laurentides/St-Martin, atmosferăcalmă, familială, ideal pentru o persoanăsingură, liniștită și nefumătoare.495$/lună. Mobilă, electricitate, căldură,

apă caldă incluse. Tel: 514-663-3179.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Ste-Famille (colț cu Sherbrooke), ladoi pași de metroul Place des Arts, com-plet renovate, totul inclus: încălzire, apăcaldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil.Concierge român. Chirii de la 650$/lună,bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostat elec-tronic în fiecare încăpere. Stație de auto-buz în fața blocului, situat la 5 minute pejos de complexul Forest. 514-683-3003.

Bărbat înalt, prezentabil, 42 ani, serviciustabil la guvern, iubitor de frumos, călă-torii, muzică, literatură, arte, cinema șimulte altele doresc cunoștință cu o dom-nișoară sau doamnă cu vârsta între 30 și 49ani, cu sau fără obligații, pentru o relațiebazată pe comunicare, tandrețe, respect șipasiuni comune. Mă puteți contacta lamihai.calinescu18@gmail.com. Promit sărăspund toturor mesajelor primite.

Teatrul C. Tănase din București dorește săintre în contact cu fiul cunoscutului inter-pret de muzică ușoară Aurelian Andeescu,care locuiește la Montreal. Dumnealui esterugat să telefoneze la: 011-4021-312-1029| 011-4021-314-1979 sau să-l contactezepe directorul teatrului, dl. AlexandruArșinel, la director@teatrultanase.ro.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 18PAG. 18

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile lainfo@accentmontreal.com. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

MATRIMONIALE

IMOBILIARE

50.00

Firmă de fabricație situată în Lavalcaută persoane pentru următoareleposturi:

STRUNGARStrung convențional. Lucrări de pre-

cizie pe strung, mașină de găuritradială și asamblaj de paliere

prelucrate pe strung.

SUDOR-ASAMBLOR MIGSudură de table de oțel de la 2 mm

până la 32 mm.

CUSTOMER SERVICEPersoană bilingvă engleză-franceză

pentru relații cu clienții, luat comenzide piese, pregătit expedieri de piese șialte activități conexe. Sunt necesare

aptitudini și cunoștințe tehnice.Contactați Olivian

450 686 7422 | oec@corniver.com.DIVERSE

Vineri 23 martie 2018Vineri 23 martie 2018 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII

☺- Doctore, mi-am fracturat pi-ciorul în două locuri!- Ştii exact unde sunt acestelocuri?- Da.- Atunci să nu mai mergi pe acolo!

☺La medic.- Şchiopătaţi când e umezeală înatmosferă?- Nu, când merg...

☺- Ce mai e nou pe la şcoală,fiule?-Nimic. Mi-au prelungit contrac-tul pentru clasa a VIII-a.

☺- Tatăl tău nu te mai ajută lateme?- Nu, doamnă, notele dvs. l-aujignit foarte tare!

☺Un pacient, rănit la picior,primeşte o reţetă de picături deochi.- Doctore, dar eu sunt rănit lapicior!- Da, dar dacă te uitai pe undecalci...

☺ La psihiatru:- Felicitări, domnule, faceţi

progrese. Terapia dă rezultate.- Asta numiţi dv. progrese? Cu treiluni în urmă, eram Napoleon, iaracum un nimeni.

☺Două blonde la facultate:- În ce an eşti tu?- 2018. Tu?

☺Telefon la poliţie:- Săptămâna trecută v-am sem-nalat dispariţia soţiei mele. Eibine, puteţi abandona cercetările.- Aţi găsit-o?- Nu. Dar între timp am maireflectat.

☺- Nu mai pot, m-am săturat săalerge toate femeile după mine!- Și ce-ai de gând să faci?- Nu mai fur poşete!

☺- Doamnă, nu bănuiaţi nimicatunci când inculpatul v-a condusîn acel parc întunecat?- Ehe, bănuiam eu ceva, dar nu-mitrecea prin cap că o să-mi iageanta şi-o să fugă...

☺- Iubito, ce-i cu faţa astadeprimată?- Primată-i mă-ta, nesimţitule!

7 9 22 4 7

8 7 96 5 1

3 7 5 42 6 3

5 3 13 9 8

6 5 3

SSUUDDOOKKUU

HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Este o perioadă asurprizelor neplăcute, în care boala

te poate lua pe nepregătite, în cele mai nepotrivitemomente. Dragoste: Acordă-i partenerului maimultă atenţie şi înţelegere, altfel poţi suferi şi tu.Financiar: Succesul depinde mult de imagineape care o laşi lumii, deci fii sigur pe tine şi aratăce poţi.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Nicio problemă desănătate nu se întrevede la orizont.

Dragoste: Nu e una dintre cele mai propiceperioade pentru nativii Taur din punct de vederesentimental. Financiar: Perspectivele suntpromiţătoare şi toţi ai casei participă, alături detine, să adunaţi sumele respective.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Ia-o mai lent, altfel tetrezeşti cu o febră musculară saucu stări de totală devitalizare.

Dragoste: Partenerul e dator să te menajeze, să tesusţină şi să te încurajeze, însă tu nu faci niciunefort pentru a vedea care sunt problemele lui.Financiar: Ar trebui să-ţi mai achiţi din datorii.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Posibil să fii nevoit săiei măsuri mai drastice ca să

renunţi la ceva ce nu-ţi face bine. Dragoste: Eştiextrem de tăcut. Tăcerea aceasta ascunde o sufe-rinţă profundă, pe care, deocamdată, nu o poţialina. Financiar: Banii conţin o oarecare notă demister, de necunoscut, ca şi cum ţi-ai câştiga exis-tenţa din două surse.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Durerile acute nu te vorlăsa în pace, unele palpitaţii te pun

pe gânduri iar riscul de a te îmbolnăvi creşte dincauza stresului. Dragoste: Eşti greu de mulţumitdin toate punctele de vedere şi dai ceva semne deegoism şi chiar de posesivitate agresivă. Finan-ciar: E de preferat să amâni orice acţiune pânăspre jumătatea lui aprilie.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Ai o sensibilitate lainfecţii şi intoxicaţii iar graba şiimprudenţa îţi pot aduce acciden-

tări. Dragoste: Fiind o perioadă foarte încărcatăemoţional, nu sunt excluse suferinţele dindragoste. Financiar: Stai destul de bine financiar,dar dacă te gândeşti la un împrumut recurge lacineva apropiat.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Nu face pe pielea taexperimente, abţine-te de la cure şitratamente dure sau neomologate.

Dragoste: Eşti în acord deplin cu persoana iubităsau cu persoana care te interesează pe plan senti-mental. Financiar: Nu lăsa bunuri la îndemânaunor persoane suspecte şi nu împrumuta oricui.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Nu sunt elemente ma-jore care să-ţi influenţeze starea desănătate. Dragoste: Eşti privile-

giatul astrelor în privinţa iubirii, dar nu e neapăratvorba de găsirea acelei jumătăţi mult sperate. Fi-nanciar: Manipulează banii doar pe baza unordocumente clare, nu te juca cu legea.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21 dec.)Sănătate: Nu te încăpăţâna să spuica ai tu leac la orice boală, de-păşeşte-ţi frica de doctor. Dra-

goste: Neînţelegerile se ţin lanţ în cuplu, de aceeaar fi bine ca la primele semne de ceartă să te re-tragi, să te prefaci că nici nu ai auzit acuzele saurăutăţile partenerului. Financiar: Nu stai nici maibine, nici mai rău cu banii.

CAPRICORN (22 dec.- 19 ian.)Sănătate: Nu sănătatea ta te pre-ocupă mai mult, tu eşti în formăbună, ci mai mult cea a părinţilor, a

celor dragi care nu se simt tocmai bine. Dragoste:Această perioadă va fi mai dificilă, căci nevoia tade schimbare nu e resimţita în aceeaşi măsură decătre partener. Financiar: Nu refuza nicio muncădin care pot apărea şi bani, nu numai satisfacţii.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Atenţie, nervii pe careţi-i faci din orice au efect şi asupra

sănătăţii. Dragoste: Relaţia cu sexul opus e maigreu de gestionat, şi asta numai din cauzaschimbărilor tale de spirit. Financiar: Ai osituaţie bună, dar ar fi bine să exerciţiprudenţă deoarece se anunţă o creştere majorăa cheltuielilor.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Va trebui sa iei niştedecizii drastice prin care daidovadă de mai multă grijă pentru

sănătatea ta. Dragoste: Eşti dispus să joci pe douăfronturi fără niciun proces de conştiinţă.Financiar: Cu banii nu se poate spune că ai preamulte motive de satisfacţie, deci trebuie să tedescurci cu puţin.

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure - 5252 Paré,Marché Epicure - 5555 Westminister N;Cabinete: Dr. Buracu, Dr. Cristache, Dr.Zinca; Contabilitate: Arcade Accounting(3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), Balkani

Montreal, Île des Gourmands; Restaurante:Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Adonis (Place Vertu), Place duVin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe-Claire.RIVE SUD Magazine: Balkani, Cracovia, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă; Biserici: Sf. Pantelimon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință & Tehnologie:Cătălina CURCEANU, Adrian BUZATU; Timpliber/călătorii: Adrian BENEA; Specialiști: GabrielaBUCȘA (contabilitate), Șerban TISMĂNARIU (ju-ridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatulmedicului); Redactor şef: Dan GEORGESCU; Edi-tor: Simona POGONAT

ChardonnayMoldova

444499999999750 ml

$$$$

Ciuperci marinate

880 ml

Ciuperci marinate

580 ml

Sos de rosiiBelgusto

$$$$

222299991111 690 gr

Gem St. Dalfour

4444$$$$

44449999225 ml

1111

Fasole si nautCedar

$$$$540 ml0000 99999999

Branza fetaSkotidakis

200 gr3333 44449999$$$$

PersilEuropa

Ulei de floareasoarelui ILIOS

3L7777 22229999$$$$

Prajitura de orez ILIOS

111122229999130 gr

$$$$

Bere Tuborg

7777 999999994x500 ml

$$$$

888899999999499$$$$$ buc

2222//// 444499999999289$

$$$$ buc

2222////

Iepurasi de ciocolata

$$$$

999999991111

Vopsea deoua

$$$$

444499990000 buc

CroissantsMilano

000099999999$$$$2222

de la

Couscous Zinda

++++ttttxxxx

de la++++tttt xxxx

6x300 gr4444 99999999

$$$$

2222////

de la++++ttttxxxx

BranzaPhiladelphia

4444$$$$

22229999227 gr

CaféRitePremium

1111$$$$

99999999BiscuitiNoblesse

2222$$$$

22229999200 gr

Curmale Daia

1111$$$$

44449999200 gr

907 gr444499999999

$$$$

2222////

10x15 gr

++++ttttxxxx

++++tttt xxxx