CCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree ddee MMoonnttrrééaall

DDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII20 de ani de experien-ă în implanturi

514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe'quedentaire.com

2021 va reprezenta un momentistoric pentru +nanțele României

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Anul viitor, salariile pu-blice (12,2%) și pensiile(15,2%) vor însuma27,5% din PIB-ul Ro-mâniei, în timp ce ve-niturile fiscale sunt esti-mate să atingă 26,7%din PIB.

Bilunar GRATUIT Anul 13 ■ Nr. 263 ■ 6 noiembrie 2020

ȘASE PICTORI ROMÂNI LA SALONUL DE TOAMNĂ AL ASOCIA�IEI ARTIȘTILOR DIN SAINT-LAURENT COMUNITATE ► Pag. 3

Vaccinul antigripal poate reduceriscul infectării cu COVID-19

Vaccinul antigripal arputea reduce riscul in-fectării cu SARS-CoV-2și ar scădea severitateasimptomelor, dacă îm-bolnăvirea se produce,arată un studiu condusde un eminent imunologromân.

►► PPaagg.. 88

Citiți ediția online Accent Montreal la:«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

ȘTIRI & ANALIZE ► Pag. 5

CCCC UUUU MMMM AAAA RRRR AAAATTTTĂĂĂĂ PPPP OOOO LLLL IIII TTTT IIII CCCC AAAADDDD EEEE IIII MMMM IIII GGGG RRRR AAAAȚȚȚȚ IIII EEEE AAAA QQQQ UUUU EEEE BBBB EEEE CCCC UUUU LLLLUUUU IIII PPPP EEEE NNNN TTTT RRRR UUUUUUUU RRRR MMMM ĂĂĂĂTTTTOOOO RRRR IIII IIII AAAA NNNN IIII

Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

detalii înpagina 6

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca500 Place d’Armes, Suite 1800, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

SĂNĂTATE ►► PPaagg.. 1133

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

www.accentmontreal.com

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Centrul de Loisir CDN;Magazine: Fruiterie Anka, Pharmaprix(Complex Wilderton), Marché EuroVictoria(4751 Ave Van Horne), Marché Épicure(5252 Paré); Cabinete: Dr. Buracu, Dr.Cristache. Contabilitate: Arcade Account-ing (3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount; Cabinete: Dr. Fârșirotu; Biserici: Sf.Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), Balkani

Montreal, Île des Gourmands; Contabili-tate: AACSB; Magnus Poirier (10300boul. Pie-IX); Biserici: Buna Vestire, Sf.Ioan Botezătorul, Sf. Ilie. VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Adonis (Place Vertu), Place duVin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Adonis, Charcuterie M.D.,Marché Épicure Pointe-Claire.RIVE SUD Magazine: Balkani, Cracovia, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Biserici: Sf. Pan-telimon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS; Reflecții canadeze:Raul DUDNIC; Știință: Cătălina CURCEANU;Specialiști: Anca TISMĂNARIU (imigrație), Șer-ban TISMĂNARIU (juridic), ELENA NIGAI (na-turiste); Sport: Matei MAXIM; Redactor şef: DanGEORGESCU; Editor: Simona POGONAT

Companie situată în parcul industrial 440 x 15 în Laval ANGAJEAZĂ:

LUCRĂTOR ÎN ATELIERLUCRĂTOR ÎN ATELIERFabricare piese din oțel, tăiere de piese metalice cu fierăstrăul, curățatpiese, clasat și pus în raft, întreținere mașini, lucrări conexe. Orar flexibil.

SUDOR-ASAMBLOR MIGSUDOR-ASAMBLOR MIGSudură table de oțel de la 2 mm până la 32 mm, curățat piese sudate.

Orar flexibil.Pentru ambele posturi invităm persoane peste 55 ani să își depună

candidatura.Contact: 450-688-8811 | oec@corniver.com | Olivian

corniver.com | 1900 Cunard, Laval, H7S 2B2

LLLLAAAA PPPPAAAAVVVVEEEELLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanestiLLLLAAAAVVVVAAAALLLL

Deschis in fiecare zi, deDeschis in fiecare zi, deluni pana sambata. Sunatiluni pana sambata. Sunatipentru orarul exact.pentru orarul exact.

Orar modificatOrar modificatdatorita situatiei actualedatorita situatiei actuale

444455550000----666688880000---- 1111666622226666

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

În data de 29 octombrie 2020 s-a stinsdin viață doctorul Alexandru Nicolescu-Zinca, un nume cunoscut și apreciat demii de români montrealezi. Medic gene-ralist și specialist în gerontologie, dr.Zinca a lucrat timp de mai bine de 25 deani la unul dintre cele mai mari și renu-mite spitale canadiene, Hôpital généraljuif din Montreal. În paralel, a fost medicla CLSC Côte-des-Neiges, CliniqueMedi-cale Diamant și director la Super-cliniques GMF-Réseau.

Grație eforturilor sale, Clinica Dia-mant din Côte-des-Neiges este una dinfoarte puținele din Quebec în care, pelângă medici generaliști, activează și nu-meroși medici specialiști. Tot doctoruluiZinca i se datorează și faptul că aceastăclinică are propriul său centru de analizeși că astfel, pacienții care vin aici benefi-ciază rapid de cele mai bune servicii me-dicale.

Pasiunea pentru profesia sa a fost unadintre cele mai marcante calități ale doc-

torului Zinca. A militat ani de zile pentrurecunoaşterea diplomelor medicilorstrăini în Quebec, iar în 2010 în urmacutremurului care a devastat Haiti a ple-cat ca medic voluntar la Port-au-Princepentru a oferi o mână de ajutor - o măr-turie a caracterului său profund uman șigeneros.

Pe lângă orele petrecute la spital, laCLSC și la clinică, dr. Zinca a găsit mereutimp pentru a răspunde la întrebări și pen-tru a revizui numeroase articole de nu-triție și sănătate apărute în AccentMontreal. Datorită bunăvoinței sale, din2014, am putut publica informații me-dicale de primă mână, pe înțelesul tuturor.

Din păcate, dr. Zinca a pierdut bătăliacu cancerul la 69 de ani.

Pentru miile de pacienți pe care i-a în-grijit de-a lungul anilor, mulți dintre ei deorigine română, el va rămâne un omdeosebit, un medic îndrăgostit de meseriasa și un excelent diagnostician.

ACCENT MONTREAL

In memoriam, dr. AlexandruNicolescu-Zinca

Ediția din acestă toamnă a tradiționaleiexpoziții prezentate de Asociația artiștilordin Saint-Laurent se va desfășura sub sem-nul virtualului. Expoziția reunește peste 50de lucrări și este organizată în trei „săli”:sala de acuarele, sala lucrărilor în acrilic șiulei și cea a lucrărilor executate în tehnicimixte. Subiectele sunt variate, de la flori,la arbori, la peisaje terestre, marine sau ur-bane și portrete. Artă figurativă, artă ab-stractă, stil impresionist sau realist -expoziția strălucește prin diversitate.

Vă invităm să vizitați acest salon lawww.artsaintlaurent.ca/expovirtuelle.html.Veți (re)descoperi câțiva artiști excepțion-ali de origine română precum: TatianaȘragăr, Anca Ciupitu și FlorinMihăilescu în sala tablourilor în ulei sauacrilic, Daniela Mușet și Valeria Gruia însala acuarelelor, și Celestin Năvală, careparticipă cu o lucrare în tehnici mixte șiuna în ulei.

Salonul este cu vânzare și va fi deschis vi-zitatorilor virtuali până de Sărbători.Prețurile sunt abordabile, iar investițiile înartă durabile. Gusturile diferă când vinevorba de artă, însă un original al unui pic-tor mai puțin cunoscut este de mai multbun gust într-o încăpere decât reproduce-rile pe scară largă după tablourile unor ar-tiști celebri.

ACCENT MONTREAL

ȘȘaassee ppiiccttoorriirroommâânnii llaaSSaalloonnuull ddeettooaammnnăă aallAAssoocciiaațțiieeiiaarrttiișșttiilloorr ddiinnSSaaiinntt--LLaauurreenntt

EEddiittuurraa HHaasshhttaagg,, ppeennttrruu aall ddooiilleeaa aann ccoonnsseeccuuttiivv llaa SSaalloonnuull ddee ccaarrttee ddee llaa MMoonnttrreeaall

Salonului de carte de la Montreal, celmai mare salon de carte francofonă dinAmerica de Nord și unul dintre cele maimari din lume, se va desfășura anul acestaîntre 12 și 15 noiembrie. Ca multe alteevenimente de anvergură, și acesta va îm-brăca o formă virtuală pentru a se adaptacircumstanțelor actuale, marcate de pan-demie.

Iubitorii de carte vor avea însă partede peste 450 de activități, grupate în jurula cinci teme majore: „2020, și după?”,„Feminism”, „Pluralitatea vocilor”,„Poveste și inspirație” și „Familia șicopilăria”.

Editura montrealeză Hashtag, fondatăîn 2018 de romanciera Felicia Mihali ală-turi de scriitoarele Mirella Țărmure

Vădean, Miruna Tarcău și ilustratorulDaniel Ursache, propune publicului oserie de întâlniri virtuale cu trei dintre au-torii săi publicați recent: CristinaMonțescu - „La ballade des matricessolitaires” (roman), Vincent Fortier -„Phénomènes naturels” (roman) șiSébastien Emond - „Notre-Dame duGrand-Guignol” (poezie). Întâlnirile voravea loc între 12 și 20 noiembrie. Cei caredoresc să se înscrie o pot face la:www.salondulivredemontreal.com, cu osimplă căutare după Éditions Hashtag.

Mai multe detalii despre volumeleapărute în această toamnă la EdituraHashtag găsiți pe site-ul său la:www.editionshashtag.com.

ACCENT MONTREAL

Dr. Alexandru Nicolelescu-Zinca, 19noiembrie 1950 - 29 octombrie 2020.

ARTIȘTI ROMÂNI MONTREALEZI

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 4PAG. 4INTERVIU44

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Recent, Union des écrivaines et desécrivains québecois (UNEQ) a lansat ocampanie pentru a denunța comporta-mentele inacceptabile la care femeile și mi-noritățile de gen sunt supuse în lumealiterară din Quebec.

La începutul lunii octombrie, UNEQ acondus un sondaj la care au participat 444de respondenți, toți scriitori. Aproape opătrime au declarat că au fost victime aleunui comportament inadecvat repetitiv sauale unei singure conduite grave. Acest pro-cent crește la 32,8% când este vorba de per-soane de sex feminin sau membri aiminorităților de gen. O femeie sau o per-soană care face parte din minoritățile de gendin șapte declară că a fost victimă a uneiatingeri nedorite în cadrul relațiilor profe-sionale. De asemenea, mai mult de o scri-itoare din cinci a afirmat că a fost supusăintimidării pe plan profesional și uneia dintrei i s-au făcut propuneri umilitoare.

Potrivit UNEQ, sondajul relevă undezechilibru în raportul de forțe din lumealiterară quebecheză, care se datoreazăabsenței unei reprezentări colective a scri-itorilor. 41% dintre cei chestionați au simțitcel puțin o dată acest dezechilibru de forțeîn momentul negocierii unui contract cu oeditură, 40,5% în cadrul unor discuții pri-vate sau publice și 36% în cadrul unuieveniment literar (festivaluri, saloane decarte, lansări etc.).

Un alt fapt foarte îngrijorător este căpersoanele care au suferit abuzuri nu în-drăznesc să vorbească despre acest lucru.59% dintre participanții la sondaj au spuscă nu au încercat să reclame abuzul către

cineva din conducere fie pentru că era im-posibil, fie de teama consecințelor.

Precizăm că deși UNEQ există de 43 deani, numărând în prezent circa 1,600 demembri, această uniune nu este inclusă înlista sindicatelor de artiști care beneficiazăde un regim de reprezentare colectivă înQuebec, ca de exemplu sindicatele pentruartiști ai scenei, artiști în domeniul audio-vizualului și artiști multimedia.

Pe fundalul acestor constatări și pre-ocupări ale UNEQ, am adresat câteva în-trebări Feliciei Mihali, care din dubla sacalitate - aceea de scriitoare care a lucrat cudiverse edituri și președintă a unei edituri(Editura Hashtag din Montreal) - poateoferi o perspectivă completă asupra reali-tăților din domeniul cultural al cărții.

Eva Halus: Comunitatea literară din Que-bec a fost literalmente copleșită în iuliea.c. de o mișcare reunind câteva sute defemei și persoane aparținând minoritățilorde gen care au denunțat comportamenteleinadecvate cu care adesea se confruntă. Oscrisoare cu peste 150 de semnături a fostadresată direct acestei organizații pentrua-i cere să acționeze și să încerce săschimbe lucrurile. Erați la curent căexistă multă discriminare în mediul literarquebechez?Felicia Mihali: Faptul că femeile și mem-brii minorităților de gen sunt victimele unorastfel de comportamente, în toate domeniilenu numai artă sau literatură, este secretul luiPolichinelle. Toată lumea știe dar nimeni nuvorbește. Și cum ar putea femeile să vor-

bească despre așa ceva când adesea carieralor depinde de un bărbat: manager, agent,editor, director, regizor, critic? În plus, oricefemeie care se declară victima unei agre-siuni verbale sau fizice este tratată de„nasty”, acuzată de vendetă, de nereușităprofesională.

Sunt extrem de pesimistă că aceste de-nunțări publice vor schimba foarte mult încomportamentul celor care au puterea și au-toritatea de a decide cine publică, cinemerge la saloane, despre cine se scrie înziare. Ca și în cazul mișcării #MeToo sau#blacklivesmatter, schimbările sunt desuprafață, și uneori acuzații cunoscuți nusunt cei mai mari prădători. Prădătorii ceimai insidioși sunt cei care reușesc să își as-cundă intențiile sub valul participării fe-meilor. A fost agresată pentru că a vrut și acerut-o! Procesul prin care o femeie ar tre-bui să dovedească lipsa ei de participareeste vulgar și de multe ori o discrediteazăprofesional. De aceea cele mai multe, ma-rile victime, vor prefera să tacă în conti-nuare.

EH: Editura Hashtag, pe care ați fondat-o în 2018, este deschisă diversității cultu-rale și de gen, plurității montrealeze șiglobale. Cu experiența editorului cos-mopolit pe care ați acumulat-o, cum vedețiproblema actuală pusă în chestiune decătre UNEQ și cum depășește EdituraHashtag momentele de tensiune, dacăacestea există?FM: Nu cred că vreunul din autorii mei -femei, migranți, queer, trans - ar putea vre-odată să mă acuze de un comportamenttoxic, abuz de putere sau agresiune sexuală.Cred că de îndată ce s-a declanșat aceastămișcare de denunțare, toți editorii bărbațiau înghețat, întrebând-se dacă vreodată,cândva, au zâmbit pieziș sau dacă o cafeabăută cu o autoare ar putea să îi aducăacuzația de agresor. Evident că un editoreste tot timpul în poziție de forță. El sau eaeste cea care decide pe cine publică, iar re-fuzul poate uneori fi asociat cu faptul cătinerele autoare nu au zâmbit destul de ade-menitor pentru a fi selecționate. În cazulmeu, nu se pune problema. Nu trebuie ni-meni să îmi zâmbească pentru a-i publicacartea. Din fericire, există mulți editori băr-bați care, la rândul lor, nu includ în politicalor editorială decât cărți de valoare, indife-rent de fizicul și disponibilitatea unei au-toare.

EH: Referitor la dezechilibrul de forțe înmomentul când un scriitor proveninddintr-o minoritate culturală sau etnică

dorește să publice o carte, să facă olansare, să participe la un festival etc. Cesfat de ordin deontologic ați putea da, săzicem, unui autor și editorului cărții sale?FM: Autorii imigranți întâmpină evidentmai multe dificultăți în a publica. De multeori este vorba despre calitatea limbii în carescriu. Oricât de bine ar scrie în franceză sauengleză, un autor imigrant necesită un pro-ces extrem de laborios de revizie din parteaediturii, și de multe ori un editor ezită toc-mai din această cauză. Există apoi naturasubiectelor despre care scrie. Un romancare se petrece într-o parte a lumii care estetotal necunoscută publicului de aici va aveatotdeauna mai puțini cumpărători decât unroman a cărei acțiune se petrece în Quebecși care interesează mai mult cititorii de aicipentru că se recunosc în aceste teme. Eranecesară o editură ca Hashtag pentru a facedin aceste subiecte o linie editorială princi-pală. Problema este că nu toate manu-scrisele care ne vin de la autori imigranțisunt publicabile, din simplu motiv că suntproaste. Calitatea primează înainte de orice,iar un nume cu conotație etnică nu garan-tează publicarea.

EH: Ca autoare naturalizată în Quebec,Canada, ați întâmpinat dificultăți pe par-cursul carierei dvs. scriitoricești? De cenatură au fost acestea?FM: În anul 2000 când am venit aici, Que-becul și lumea în general trăia o perioadămai bună pentru cultură. În acest momenteste greu pentru oricine să publice, nunumai pentru imigranți. Lumea editorialăs-a comercializat extrem de mult. Eu ampublicat la numai doi ani de la venirea mea,cu o editură de prestigiu, XYZ. Primul meueditor a fost André Vanasse, un bărbat, darniciodată nu am simțit nici cea mai micăaluzie sau invitație la flirt. Pur și simplum-a publicat pentru că i-a plăcut ce scriu,în special Țara brânzei, primul meu romanpublicat aici. Cunosc multe autoare imi-grante care au publicat fără să fie nevoite sătreacă prin patul editorului. Dar probabil căexistă și din cele care au trebuit să o facă șie regretabil. Cred că agresiunile nu au mareraport cu a fi imigrant, ci cu aceea de a fifemeie.

Pictoriță și poetă, EvaHalus se definește ca oartistă Zen, întotdeauna înritm cu natura. În paralelcu o bogată activitate ex-pozițională, ea a publicat

patru volume de poezii și trei de interviuricu personalități românești din Montreal.

Abuzuri și comportamente inacceptabile înmediul literar quebechez

UUnn ddiiaalloogg ccuu ssccrriiiittooaarreeaa șșii pprreeșșeeddiinnttaa EEddiittuurriiii HHaasshhttaagg,, FFeelliicciiaa MMiihhaallii

Felicia Mihali, autoare a zece romane în franceză și două în engleză și președinta EdituriiHashtag din Montreal. FOTO: Facebook/Éditions Hashtag.

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 5PAG. 555 ȘTIRI & ANALIZE

2021 va reprezenta un mo-ment istoric pentru finanțeleRomâniei: salariile publice(12,2%) și pensiile (15,2%)vor însuma 27,5% din PIB, întimp ce veniturile fiscalesunt estimate a fi 26,7% dinPIB.

În anul 1995, cu fosta economie co-munistă spulberată de lipsa de competi-tivitate și de piețe, cu mii de fabriciînchise și mii de întreprinderi aflate în de-gringoladă, salariile din sfera publicăreprezentau 6,7% din PIB-ul României.Tot atunci, pensiile reprezentau 9,2% dinPIB, iar veniturile fiscale 27,8%, noteazăCursDeGuvernare.ro.

În 2020, salariile publice costă12,45% din PIB, pensiile de toate felurileau urcat la 13,42% din PIB, iar veniturilefiscale (admițând că ele chiar vor putea fiplătite de companiile care beneficiază deamânare), se situează la 26,4% din PIB.Altfel spus, în 2020, toate veniturile fis-

cale sunt cheltuite aproape exclusiv pesalariile din sectorul public și pe pensi-ile de toate felurile, precizează sursa ci-tată.

2021 va reprezenta însă un momentistoric pentru finanțele României:salariile publice (12,2%) și pensiile(15,2%) vor însuma 27,5% din PIB, întimp ce veniturile fiscale sunt estimate a fi26,7% din PIB.

Aceste cifre iau în calcul creștereapensiilor cu 40%, creștere care la aceastăoră este Lege și se află la promulgareapreședintelui Iohannis. Contestată laCurtea Constituțională, CCR a decis datade 26 noiembrie (cu 10 zile înainte dealegerile parlamentare) ca să se pronunțedacă o Lege care nu are atașate sursele definanțare este constituțională sau nu.

Sunt de asemenea luate în calcul șicelelalte legi aflate la promulgare, decreștere a salariilor personalului bugetar(cei 2,000 de lei lunar la profesorii carelucrează în perioada pandemiei, supli-mentele pentru medici, tot felul de stimu-lente de criză pentru personalul dinsectorul public etc.).

Potrivit lui Ionuț Dumitru, economis-tul-șef al Raiffeisen și fost președinte al

Consiliului Fiscal, Marea problemă e, defapt, suma a 2 probleme egal de impor-tante ca suma lor.

În primul rând, faptul că politicileprociclice ale României în ultimii patruani - împotriva cărora au insistat toțieconomiștii lucizi - au făcut ca impozitelesă scadă în plină creștere economică, cuasentimentul candid al mediului de afa-ceri. Or, acest lucru a făcut ca la vremuride criză a economiei - cum este crizaCovid-19 - să nu mai existe spațiu fis-cal pentru ajutarea economiei încădere, fapt care a dus la situația în careRomânia n-a mai putut stimula economiape cât ar fi avut aceasta nevoie, sau pe câtau făcut-o alte state.

În al doilea rând, guvernul anului2021 nu are cum să crească taxele șiimpozitele, căci pentru o economie aflatăla podea, creșterea fiscalității chiar în mo-mentul în care încearcă să se ridice emoarte curată. Chiar dimpotrivă: înasemenea momente fiscalitatea trebuie săscadă, dar problema fiscalitățiiRomâniei este că nu mai are unde săscadă, pentru că a fost retezată chiar înanii de boom.

În plus, guvernul va trebui să cheltu-iască veniturile fiscale nu doar pentrusalariile publice și pensii: ci și pentrucelelalte necesități ale sferei publice -cum sunt cheltuielile din Educație șiSănătate, altele decât cele salariale. Ba,chiar și pentru investiții de dezvoltare.

Singura șansă pe care o vede econo-mistul-șef al Raiffeisen o reprezintă fon-durile europene. „După patru ani de delirfiscal, nu ne rămâne decât cartea banilorgratuiți, dar asta va presupune refacereamecanismelor de absorbție - gripate anide zile de birocrație, corupție, incompe-tență și lipsă de voință politică; și depuțină sabotare a dezvoltării României”,spune acesta. ACCENT MONTREAL

În 2021, salariile bugetarilorplus pensiile vor depășiveniturile �scale ale României Numărul șomerilor înregis-

trați la 30 iunie 2020 era înRomânia de 260,667. Dintreaceștia, 135,760 erau bărbați(o scădere cu 4% față de 30iunie 2019) și 124,907 femei (ocreștere cu 7% față deaceeași dată acum un an).

Comparativ cu aceeași lună a anului 2019,numărul total al șomerilor a crescut, până la30 iunie 2020, nesemnificativ (cu 1%). Denotat că datele disponibile până în prezentreflectă doar începutul epidemiei COVID-19asupra ocupării forței de muncă.Creșterea șomajului a afectat doar femeile:în timp ce numărul bărbaților șomeri ascăzut cu 4%, cel al femeilor a crescut cu7%.Începutul crizei generate de epidemiaCOVID-19 a afectat diferit categoriile depopulație: dacă la sfârșitul trimestrului II din2019 absolvenții a maxim 8 clase reprezen-tau 61% din totalul șomerilor, acum pon-derea lor a crescut la 68%.Deși rata totală a șomajului este relativscăzută (3%), ea afectează diferit zoneledezvoltate și pe cele sărace: în unele județe(Ilfov, Timiș) este sub 1%, în timp ce în al-tele depășește 6%. Doljul este județul cu ceamai mare rată a șomajului - 7,14%, urmat deBuzău cu 6,70% și de Mehedinți cu 6,10%.

ȘȘoommaajjuull îînn ppaannddeemmiiee

ROMÂNIA | ECONOMIE

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 548.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL, ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă(i cu mine,plătesc o vacan(ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă(i cumine plătesc notarul!

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

E nevoie de acțiune radicalăpe toate fronturile. Și de soli-daritate.Contracepție forțată în schimbul ajutoruluiumanitar e soluția.Problema e că suntem prea mulți.COVID-19 e felul naturii de a se ocupa desituație.

Aceste comentarii sunt printre cele maipopulare răspunsuri publicate recent înziarul englezesc The Sun ca reacție la un ar-ticol al omului de televiziune David Atten-borough despre criza climatică. Dar nu telăsa păcălit să crezi că același tip de căutatvinovați nu s-ar regăsi și în secțiunea de co-mentarii a unei publicații progresiste pre-cum The Guardian - chiar dacă rasismuleste mai puțin explicit.

O populație mai mare face mai dificilătratarea mediului în mod corect. Dar nuexistă nicio soluție rapidă, în vreme ce chiarși cele mai conservatoare proiecții su-gerează o populație globală de peste 8 mi-liarde până în 2050.

Din fericire, o nouă cercetare arată căfolosind cu 60% mai puțină energie decâtastăzi, ar putea fi furnizate standarde deviață decente unei populații globale de 10miliarde până în 2050. Asta înseamnă cutrei sferturi mai puțină energie decât seestimează astăzi că ar urma să consumămîn 2050, dacă ne continuăm traiectoria ac-tuală. Practic, am putea trăi bine cu un con-sum ca în anii 1960.

Țări ale nordului global precum StateleUnite sau Australia consumă azi cea maimultă energie pe cap de persoană. Dar acestconsum ar putea fi tăiat cu 90%, cu păs-trarea garanției unor standarde de viață de-

cente pentru toată lumea. Iar restul deenergie necesară ar putea proveni din sursecurate și regenerabile.

Cum ar putea să se întâmple toate astea?

Viața bunăObținerea unei asemenea lumi cere acți-

une radicală pe toate fronturile, inclusiv in-troducerea în masă a celor mai bunetehnologii disponibile: cele mai eficienteenergetic clădiri, vehicule, electrocasnice șisisteme de iluminat, laolaltă cu cele maiavansate dotări pentru producerea și reci-clarea materialelor necesare.

Necesită și reducerea drastică a can-tității de energie și resurse pe care leconsumă unii oameni. Nu mai avem locpentru a doua casă, a doua mașină, dușuride 20 de minute în a doua baie, înnoirea dedouă ori pe an a gadgeturilor, încălțări noipentru fiecare anotimp sau farfurii plinevârf cu carne roșie, șapte seri pe săptămână.

Ar trebui să ținem în frâu nivelurile deconsum excesiv ale celor prosperi ca săcreștem condițiile de trai ale celor 3,5 mi-liarde de oameni care trăiesc cu mai puținde 5€ pe zi. În alte cuvinte, trebuie să apla-tizăm inegalitățile globale și naționale. Înstudiul nostru, am permis persistența ine-galităților în ceea ce privește consumul deenergie doar acolo unde nevoile o dictează.În climate deosebit de reci sau de calde enevoie de mai multă energie pentruîncălzire și răcire. În țări mai puțin populateoamenii trebuie să călătorească mai mult casă-și satisfacă nevoile.

Dar ce înțelegem prin trai decent? Noți-unea pe care o folosim e la distanță mare decea definită de cultura de consum. Dar e lafel de departe de orice se aseamănă cu sără-cia. Ar însemna locuințe de mărimi adec-vate care să mențină temperaturiconfortabile pe tot parcursul anului, cu apă

curată și caldă. O mașină de spălat, frigidercu congelator, laptopuri și telefoane înfiecare casă. Suficiente spitale și școli ca săgaranteze accesul universal, și de trei orimai mult transport public de persoană decâtexistă astăzi în cele mai bogate țări alelumii.

În mod clar, când unii oameni spun căecologiștii vor să ne întoarcem cu toții înpeșteră nu se gândesc la această imagine.Sau se gândesc la peșteri mai degrabăluxoase. Reducerile majore din necesarulde consum nu prezintă bariere celor care auun standard de viață foarte ridicat. Re-zolvarea crizei ecologice nu trebuie să fieun atac asupra traiului modern, așa cum setem mulți.

Dar este un atac asupra vieții moderneîn multe alte feluri. Această viziune nu sepoate împăca cu un sistem care cerecreștere permanentă în producția econom-ică pentru păstrarea nivelului forței demuncă, sau cu un sistem care motiveazămutarea fabricilor în locuri în care dis-trugerile ecologice agresive sunt inevitabileși salariile abia ajung pentru subzistență.

Noua lumeRuina ecologică nu este singura provo-

care a secolului 21 pentru care capitalismulpare nepregătit. Viitorul e plin de frici că in-teligența artificială și automatizările voraduce șomaj în masă, adâncirea inega-lităților sau chiar caste biologice desupraoameni. O lume cu standarde de viațădecente folosind minimum de energie cereși aplatizarea inegalităților globale. Însăaceste evoluții promit să ne împingă exactîn direcția opusă.

Ne place sau nu, schimbarea vine. Amputea să vedem schimbarea totală a Uber cumașini fără șofer și fabrici robotice care

produc cărnuri sintetice din belșug. Chiar șibucăți mari de servicii medicale și juridicear putea fi externalizate algoritmilor hrănițicu torenți de date culese din toată lumea.Toate astea în paralel cu o creștere accele-rată a populației în vârstă, care necesită maimulte îngrijiri.

Putem să ne descurcăm dacă mergemînainte tot așa? Într-o lume tot mai auto-matizată, lipsa muncii înseamnă lipsa ve-niturilor - cine va cumpăra atunci toatechestiile produse de fabrici automatizate?Pare de neconceput, însă creșterea acti-vității economice suficient încât să ții olume de 10 miliarde de oameni angajată dela nouă la cinci, laolaltă cu toată producțiaautomatizată, ar însemna mai mult ca sigurca planeta să se ardă.

Într-o lume nouă de mașini inteligentecare fac mare parte din treabă, cu tot maipuțin spațiu și din ce în ce mai mulți oameniprea bătrâni pentru muncă, salariile și baniiar putea să-și piardă sensul. Va trebui săregândim total sistemele de proprietate șidistribuție.

Și de ce nu? Tehnologiile care susțin au-tomatizarea sunt rezultatul a sute de ani deingeniozitate umană (și noroc prostesc). Dece ar trebui ca beneficiile să fie capturate deo minoritate de proprietari super-bogați?

Servicii de bază universale - inclusivasigurarea de locuințe de către stat, sănă-tate, educație și transport, pe lângă altele -ar putea fi necesare ca să se asigure nevoilefundamentale ale tuturor. Asta ar putea fibaza pentru un trai decent într-o lume cumai puțină muncă, ceea ce le-ar da oame-nilor suficient timp ca să ofere muncă ne-plătită de îngrijire a copiilor, a celor cuprobleme mintale și a tot mai mulți vârst-nici.

Suntem departe de viziunile utopice aleluxului pentru toți, dar furnizarea decondiții de trai decente tuturor este deja orealitate posibilă tehnologic. Când alterna-tiva este o catastrofă ecologică și disoluțiasocială, a aspira la o asemenea lume parenu doar de dorit, ci esențial.

www.inclusiv.ro

Varianta originală a acestui articol scrisăde Joel Millward-Hopkins și intitulată„How 10 billion people could live well by2050 - using as much energy as we did 60years ago” a fost publicată de The Conver-sation. Inclusiv.ro este prima publicație pemodel de membership din România, năs-cută în urma celui mai mare crowdfundingdin istoria jurnalismului românesc. Inclu-siv.ro promovează un jurnalism transpa-rent, onest, bazat pe schimb de cunoaștereși discuții constructive.

PE GLOB | DEMOGRAFIE | MEDIU ÎNCONJURĂTOR | ENERGIE | NIVEL DE TRAI

Cum ar putea 10 miliarde de oameni sătrăiască bine în 2050, cu un consum deenergie ca acum 60 de ani

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII

Inscripţie pe un �r de nisip

ȘTEFAN MAIERinfo@accentmontreal.com

Mi-am propus să îm-părtăşesc cu voi, citi-torii, un subiect careuneori îmi ocupă gân-durile. Realizez că, pede o parte, nu este o

temă facilă, neavând calitatea de a creatrafic şi popularitate.

Pe de altă parte, problema respectivă, săo numim simplu, „a moştenirii” până ce voiavea posibilitatea să o dezvolt câteva rân-duri mai jos, nu reprezintă o provocare pen-tru marea majoritate a oamenilor, afiliaţidiferitelor religii. Pentru aceştia din urmă,viaţa pământeană reprezintă doar un frag-

ment nesemnificativ dintr-o eternitate iar„moştenirea” de cele mai multe ori este onoţiune fără sens, deoarece, sub o formă saualta, oamenii nu deţin un liber arbitru şi,drept urmare, nu pot influenţa nici în plusnici în minus vremurile în care trăiesc.

Pentru unii dintre noi însă, care acceptădrept adevărate numai experienţele care potavea aceleaşi rezultate în aceleaşi repetabilecondiţii, chiar dacă este vorba de expri-marea acestor rezultate în nori probabilis-tici, problema „moştenirii” devine unacomplicată.

Viaţa ne apare ca o dezvoltare a unorfenomene complementare legilor entropiei.Credem într-o singură viaţă, finită. Nudezavuăm noţiuni ca „spiritualitate” sau„corola de minuni a lumii”, dar le consi-derăm subiecte demne de cercetat şi înţeles,nu le punem pe seama unui duh sfânt.Preţuim viaţa şi considerăm că trebuie res-pectată şi apărată, că stă în puterea noastrăsă încercăm s-o perpetuăm, s-o per-fecţionăm, s-o salvăm din calea forţelor dis-trugerii.

În această cursă circulară în care de-zordinea încearcă să ne dezintegreze iar noiîncercăm să domesticim dezordinea, nu vaexista niciodată un învingător absolut. Ma-teria migrează continuu în noi forme, iarurmele paşilor noştri se şterg precumurmele lăsate de piciorul gol pe nisipulspălat de valuri.

Cu toate acestea, fideli seminţei din caream germinat şi care a reprezentat din start ovictorie a ordinii asupra dezordinii, vrem sălăsăm o urmă pe unde am trecut. De fapt,ca să fiu precis până la capăt, deşi ştim căaceasta va fi ştearsă la rândul ei în cele dinurmă, vrem să murim cu iluzia că totuşiceva a rămas şi, poate, „moştenirea” res-pectivă va lăsa urme la rândul ei şi poate totaşa, din fir de nisip în fir de nisip, o in-scripţie invizibilă se va transmite mai de-parte, rămânând să existe în totalăanonimitate şi fără conştiinţă de sine, îneternitate. Cine spune că persoanele care nucred în divinitate sau în zei de tot felul nu auforma lor de iluzie a nemuririi?

Despre asta aş fi vrut să vă întreb, defapt să vă întrebaţi: ce consideraţi că aţimoştenit? Ce lăsaţi moştenire mai departe?Prin modul în care aţi filtrat şi filtraţi reali-tatea, prin felul în care aţi diversificat lumeaprin însăşi prezenţa dv. în lume, prin ceeace aţi creat, prin copiii dv., prin ceea ce aţiconstruit, prin ceea ce aţi distrus, prinmodul în care v-aţi mişcat, lăsaţi în urmăsau sunteţi în curs de a lăsa în urmă cevapentru care puteţi afirma că nu trăiţi, nu veţifi trăit degeaba?

Ștefan Maier trăiește și lucrează în StateleUnite ca project manager. A publicat larevista online Acum.tv, unde a îndeplinitrolul de redactor-șef

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 8PAG. 888 UTILE

În 2021 majoritatea noilorsosiți în Quebec (aproximativ62%), vor veni prin programede imigrație economică.ANCA TISMĂNARIUConsultant în imigrație

În contextul pandemieide COVID-19 care nunumai că ne ține dis-tanțați, dar ne pune lamare încercare și viațaeconomică, iată că șilegile în materie de imi-

grație se schimbă semnificativ.Conform recent anunțatului Plan d’

immigration du Québec 2021, principalaprioritate o constituie candidații carerăspund imediat cererilor pieţei demuncă, fie prin pregătirea lor acade-mică/profesională, fie prin experiența acu-

mulată. Din acest motiv, se estimează căîn 2021 majoritatea noilor sosiți, adicăaproximativ 62%, vor veni prin programede imigrație economică.

În ceea ce privește numărul preconizat,anul viitor la belle province ar putea primiîntre 44,500 și 47,500 de imigranți - oușoară creștere față de pragul stabilit pen-tru 2020, care se ridica la 43,000 - 44,500.

Pandemia a dat însă planurile pestecap, numărul maxim de imigranți ce vorfi admiși anul acesta situându-se undevala 30,500. Restricțiile de călătorie și faptulcă birourile federale și centrele de proce-sare (CRDV) au lucrat mai puțin și încondiții dificile au făcut ca termenele destudiu și finalizare a cererilor să se pre-lungească. Ministerul Imigrației din Que-bec a calculat că dificultăţile create depandemie au dus la întârzierea admi-terii a aproximativ 13,000 până la18,000 de noi imigranți, întârziere pecare preconizează să o recupereze în ur-mătorii doi ani (dintre care 7,000 în 2021).

Din cifrele stabilite pentru anul viitorprivind imigrația economică, adică între27,500 și 29,300 de noi sosiți, 24,200 depersoane (limita maximă) vor veni prinprogramul de imigrare pentru lucrătoricalificaţi (travailleurs qualifiés). Alți4,300 de candidați vor veni prin inter-mediul programului pentru oameni deafaceri, în care sunt incluși și antreprenoriiși lucrătorii autonomi. Acestor cifre seadaugă 800 de admiteri pentru „alte cate-gorii economice”, unde intră de exempluceea ce se numește aide familial.

Imigranților economici li se vor ală-tura între 9,700 și 10,200 de persoane lacategoria de reîntregire a familiei, între6,900 și 7,500 de refugiați și 400-500 dealți imigranți.

Așadar, pentru cei care privesc cu in-teres către Quebec, o bună idee ar fi săstudieze meseriile care se caută și mai alespreviziunile pentru viitorii 5-10 ani.Aceasta pe lângă ameliorarea cunoș-

tințelor de franceză și engleză, fără de carenu poate exista o șansă reală de a fi selec-tați.

Pentru a ilustra coordonarea politiciide imigrare a Quebecului cu specificulpieței de muncă, menționăm dezvoltareaa trei programe-pilot care duc laobţinerea rezidenței permanente. Ele aufost anunțate pe 28 octombrie în Gazetteoficielle du Québec și reflectă soluțiileprovinciei la impactul pandemiei asupracomerțului, sănătății și învățământului,dar și pentru perioada post-pandemie:● Un program destinat celor care vor lucraîn domeniul asistenței medicale - ceea cenumim préposé aux bénéficiaires (PAB);● Un program dedicat persoanelor ce vorlucra în industria alimentară;● Un program pentru cei specializați îninteligență artificială, în tehnologiile deinformație și efecte vizuale.

Programele au fost gândite pentru arăspunde unor nevoi urgente în sănătate șialimentație, dar și pentru a permite dez-voltarea unui domenii extrem de specia-lizate - inteligența artificială, efectelevizuale etc - care vor permite Quebeculuica în câțiva ani să aibă o poziție solidă șisă poată crea noi locuri de muncă.

Cele trei programe-pilot sunt propusepentru o perioadă de cinci ani. Ele vor per-mite recrutarea a 550 de persoane califi-cate în fiecare dintre cele trei domeniimenționate, în fiecare an. Aceste persoanevor veni însoţite de familiile lor.

Pe măsură ce vom avea mai multe de-talii în privinţa modului de funcţionare aacestor programe, vom reveni asupra lor.Până în numărul viitor, să-auzim numai debine.

Anca Tismănariu este consultantă în imi-grație, membră ICCRC/CRCIC, OIQ. In-formații suplimentare la: 514-489-2769 |agti_recrutement@sympatico.ca.

Cum arată politica de imigrație a Quebeculuipentru următorii ani

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | info@accentmontreal.com | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!Print și online

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII

DREPTMATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1800, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

tismanariu@sympatico.ca

514-285-0052

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara#i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara#i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

Québec.ca/coronavirus

1 877 644-4545

20-2

10-2

32W

Obligatoriu pentru persoanele cu vârsta de minim 10 ani, în mijloacele de transport

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

BALKANIBROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaannii..ccaa

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

•La noi gasiti cea mai marevarietate de mezeluri sipreparate de casa: peste 70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre, Chiftele

proaspete•Produse fara gluten

•Produse afumate naturalcu lemn de artar

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaa

ssooaarreelluuii

HHaallvvaaiinn vvrraacc

CCoolliivvaa

MMaallaaiiBBoorroommiirr

CCiioorrbbaa ddee bbuurrttaa

CCoollaaccii

GGuussttuull TTrraaddiittiieeii

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544CCoonnssuullttaattii oorraarruull llaa::

bbaallkkaannii..ccaa

ZZaaccuussccaaRRaauurreennii MMOONNTTRREEAALL

Piata Jean Talon7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266CCoonnssuullttaattii oorraarruull llaa::

bbaallkkaannii..ccaa

llaa ccoommaannddaallaa ccoommaannddaa

CCiioollaann aaffuummaatt

MMiicciiTTrraaddiittiioonnaallii

EExxttrraa ccaarrnnee ddee mmiieellDDoommnneessttii

CCeeaaffaapprrooaassppaattaa

CCrreemmvvuurrssttiivviieenneezzii

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 12PAG. 121212 SĂNĂTATE

SOS INFIRMIÈREAgenție de plasament în domeniul sănătății pentru profesioniștii români șipentru cei de toate naționalitățile din Quebec• SALARII foarte avantajoase• ORARE DE LUCRU flexibile, fiecare

persoană lucrează cât și unde vrea• ANGAJĂM: INFIRMIERS(ÈRES);

INFIRMIÈRS(ÈRES) AUXILIAIRES;PRÉPOSÉS(ES) AUX BÉNÉFICIAIRES(PAB); INHALOTHÉRAPEUTES;TRAVAILLEURS(EUSES) SOCIAUX(LES)

• CLIENȚII noștri: toate instituțiile publice de

sănătate din provincia Quebec• SPITAL, CHSLD, CLSC, GMF, RI, RPA,

SÀD, Transport medical etc.• În curând: PLAN de pensie și de asigurare

colectivă• SUPORT clinic acordat angajaților pentrudezvoltare profesională

• Puteți lucra ca salariat sau ca partener INCal companiei noastre

Contactați-ne la: 450.663.1010 | cv@sosinfirmiere.comsau înscrieți-vă direct pe site-ul companiei: www.sosinfirmiere.com

Administratori români

ELENA NIGAINaturazone.net

Anemia este caracte-rizată printr-o scădere anumărului de globuleleroșii sau a cantității dehemoglobină din sânge,ceea ce duce la o

scădere a cantității de oxigen pe caresângele o poate transporta. Anemia nueste o boală, ci mai degrabă un simp-tom al mai multor boli. Corpului îiplace să-și păstreze nivelul de fier,prin urmare anemia este un semnal căun lucru anume nu este în regulă.

Cea mai întâlnită cauză a anemieieste carența de fier. Orice proces careprovoacă o deficiență în formarea sauproducerea de globule roșii sau careduce la distrugerea lor poate cauzaanemie. Spre exemplu, anemia poatefi provocată pur și simplu de o anu-mită medicație, cum este chimiote-rapia. Există însă și boli ereditare careduc la anemie, cum ar fi anemia falci-formă sau talasemia.

O altă formă severă de anemieprovocată de carența de vitaminaB12 este anemia pernicioasă.

Ce alimente trebuieevitate?

Cafeaua, băuturile energizante,cele carbogazoase și berea în excesreduc absorbția fierului în organism.Alimentația sărată scade nivelului deminerale în corp, iar zahărul dimi-nuează fixarea fierului în corp.

Ce plante putem folosi?Microalgele, lucerna, afinele,

cireșele, păpădia, gențiana, păducelul,lumânărica, frunzele de zmeur și ur-zica sunt foarte bune pentru anemie.În ceea ce privește mineralele din mi-croalge, cele mai prezente sunt fierul,magneziul, calciul, fosforul și pota-siul. Pentru a vă oferi câteva cifre,doar în 100 g de spirulină putem găsi:● 600 mg de calciu● 750 mg de magneziu● 175 mg fier● 57 mg de zinc

Adesea spirulina este poziționatăca un supliment alimentar pentruproblemele de anemie cu deficit defier și, într-adevăr, combinată cuplante medicinale poate constitui unsupliment excelent în dietă pentru

acest tip de problemă.De asemenea, putem include în

alimentație următoarele: mere, caise,sparanghel, banane, broccoli, gălbe-nuș de ou, pătrunjel și alte verdețuri,prune uscate, struguri, cereale inte-grale sau tărâțe de orez.

Voi încheia cu sucul din iarbă degrâu, care provine din grâu încolțit șicare este foarte bogat în clorofilă.Acesta poate fi încorporat cu succes însucurile de legume.

Ca de obicei, vă sfătuim să cerețiavizul medicului de familie, farmacis-tului sau terapeutului înainte de a în-cepe orice cură naturistă, pentru abeneficia din plin de efectele extraor-dinare ale ingredientelor pe care lefolosiți și a le evita pe cele potențialadverse.

Pasionată de natură și plante medici-nale, Elena Nigai este naturopat și fi-toterapeut fabricant de produseterapeutice naturale, membră a Aso-ciației Terapeuților Naturopați dinQuebec. Informații suplimentare la:herboristelaval@gmail.com | 514-240-4940.

Iată un motiv în plus pentru a vă îngriji de sănătateadvs. bucală: cercetătorii de la Școala de sănătatepublică T.H. Chan de la Harvard au descoperit căpersoanele care au antecedente de boli ale gingiilorprezintă, de asemenea, un risc mai mare de cancerde stomac și esofag. Rezultatele cercetării au fostpublicate online în iulie 2020 în revista Gut.

Cercetătorii au analizat două studii de amploarecare au implicat aproape 150.000 de bărbați șifemei. Ei au descoperit astfel că în timpul perioade-lor de monitorizare ale studiilor, care au variat între22 și 28 de ani, persoanele cu afecțiuni ale gingiilorau avut un risc cu 43% mai mare de a dezvolta can-cer esofagian și un risc cu 52% mai mare de a dez-volta cancer de stomac, comparativ cu persoaneleale căror gingii erau mai sănătoase.

Autorii au sugerat câteva explicații cu privire laceea ce conduce la creșterea riscului de cancer, cumar fi o expunere mai mare la bacterii orale sau lasubstanțele nocive produse de aceste bacterii. Maimulte studii sunt însă necesare pentru a confirmaaceste rezultate.

ACCENT MONTREAL

PPrroobblleemmeellee ddee ssăănnăăttaattee oorraallăă ppoottccrreeșșttee rriissccuull ddeeccaanncceerr

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATESIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Anemia - cum o putem evita?

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 13PAG. 131313 SĂNĂTATE

Datele preliminare ale unui studiurealizat de echipa de medici de la Rad-boud University Medical Center, un spitalolandez, arată că vaccinul antigripal arputea reduce riscul infectării cu noulcoronavirus și ar scădea severitatea simp-tomelor, în cazul în care îmbolnăvirea to-tuși se produce. Cercetarea a fost făcutăsub îndrumarea imunologului românMihai Netea și a fost publicată pe portalulMedRxiv și de către revista ScientificAmerican.

Cercetătorii au ajuns la această con-cluzie analizând datele privind personalulmedical din respectivul spital. Ei au con-statat că rata îmbolnăvirilor de COVID-19 e mult mai mică în rândul medicilor șiasistentelor care au făcut vaccinul anti-gripal toamna trecută. Angajații spitaluluivaccinați antigripal anul trecut prezentaucu 39% mai puține riscuri de infectare cu

coronavirus la 1 iunie 2020. Astfel,2,23% dintre cei nevaccinați au luatSARS-CoV-2 până la sfârșitul primăverii,comparativ cu doar 1,33% dintre cei imu-nizați pentru gripa comună.

Studiul nu a trecut încă prin procesulde peer-review, iar specialiștii atragatenția că pot exista și alte explicații pen-tru această rată scăzută de infectare, ca deexemplu un comportament mai prudent.

Totuși, rezultatele acestui studiu nusunt singulare. Alte două cercetări publi-cate în jurnalul medical Vaccine, în sep-tembrie, și respectiv în Medical Virology,în iunie, au arătat în zonele din Italia undepopulația e îmbătrânită, iar persoanelepeste 65 de ani au fost vaccinate antigri-pal toamna trecută, rata de infectare cunoul coronavirus a fost mai mică decât înrestul țării.

Dintr-o altă lucrare, realizată de

cercetătorii de la Mayo Clinic și publicatăîn iunie, reiese că adulții imunizați lagripă, dar și la alte boli, precum po-liomielita, rujeola, rubeola și hepatita,prezintă riscuri mai mici de a faceCOVID. În prezent, sunt în derulare peste20 de teste în lume pentru a determinadacă vaccinul anti-TBC oferă protecție înfața SARS-CoV-2. Dr. Mihai Netea faceparte din echipa implicată într-una dinaceste cercetări, arată Libertatea.ro.

Cum ar putea funcționa vaccinul anti-gripal împotriva noului coronavirus? Dr.Netea și echipa de medici de la RadboudUniversity Medical Center au condus unexperiment în acest sens, în urma căruiaau constatat că după imunizarea la gripaclasică, organismul uman fabrică maimulte citokine - exact acele componenteale sistemului imunitar blamate pentruunele cazuri grave de COVID-19 și dece-sele unor persoane fără comorbidități, caurmare a declanșării așa-numitei „furtunide citokine”. Explicația este că citokineleeliberate la debutul bolii anihileazăvirusul, iar cele eliberate în stadiu avansatagravează boala.

Așadar, după imunizarea la gripa cla-sică și în cazul în cazul infectării cu noulcoronavirus citokinele ar ataca patogenulîn stadii incipiente, împiedicând evoluțiabolii spre o formă severă. Dacă atacul esuficient de puternic, simptomele pot fiatât de ușoare, încât persoana infectatănici să nu-și dea seama că are COVID-19.

Vaccinul antigripal poate reduceriscul infectării cu COVID-19

O parte dintre cei care dezvoltă forme gravede COVID-19 se confruntă cu apariţia uneiinflamaţii periculoase şi sistemice, de-clanşate de un răspuns imunitar hiperactiv,care poartă denumirea „furtună de citokine”.Un studiu realizat de Temple University dinPhiladelphia a identificat câţiva markerichimici, uşor de măsurat cu ajutorul testelorsangvine standard, care ar putea determinapacienții ce s-ar afla în această situaţie.Printre acești markeri se află și cei asociaţicu dezechilibrul electrolitic şi leziuni ale ţe-suturilor (spre exemplu, niveluri ridicate deferitină, un tip de moleculă care depoziteazăfier).Studiul a fost publicat la sfârşitul lunii oc-tombrie în Annals of the Rheumatic Di-seases. Următorul pas este identificareamedicamentelor care pot ajuta la preîntâm-pinarea acestor reacţii exagerate şi nociveale sistemului imunitar.Citokinele joacă totuşi un rol esenţial înlupta contra bolilor infecţioase. Ele repre-zintă nişte semnale de alarmă chimice, caredeclanşează alte componente ale sistemuluiimunitar. În cazul unor pacienţi cu COVID-19 ale căror sisteme imunitare răspund înmod exagerat, s-ar putea dovedi de folosblocarea activităţii anumitor citokine. În altecazuri însă, inhibarea acestor semnale dealarmă ar putea împiedica sistemul imunitaral pacientului să acţioneze. Sunt necesarestudii formale pentru a determina căreia din-tre cele două categorii aparţine un anumitpacient. ACCENT MONTREAL

AAppaarriițțiiaa ffuurrttuunniiiiddee cciittookkiinnee llaauunniiii ppaacciieennțții ccuuCCOOVVIIDD--1199 aarrppuutteeaa ffii pprreezziissăă

VVaassttaa mmaajjoorriittaattee aa ppaacciieennțțiilloorr ccuu CCOOVVIIDD--1199 aauuddeeffiicciieennțțăă ddee vviittaammiinnaa DD

82% dintre pacienţii care suferă deCOVID-19 au o lipsă de vitamina D, iaraceastă insuficienţă este mai frecventă labărbaţi, potrivit unui studiu publicat lasfârșitul lunii octombrie în Journal ofClinical Endocrinology & Metabolism.Studiul a fost condus în Spania și a inclus216 pacienţi spitalizați.

Vitamina D este un hormon produs derinichi ce controlează concentraţia de cal-ciu din sânge şi care afectează sistemulimunitar. Din ce în ce mai multe studiisemnalează efectul benefic al vitaminei D

asupra sistemului imunitar, mai ales înceea ce priveşte protecţia împotriva in-fecţiilor.

Cercetătorii au observat că 82,2 %dintre cei 216 de pacienţi cu COVID-19aveau lipsă de vitamina D şi că bărbaţiiprezentau niveluri mai scăzute decât fe-meile. Ei nu au găsit însă nicio legăturăîntre concentraţiile sau deficienţa de vita-mina D şi gravitatea bolii.

Autorii recunosc că studiul are unelelimite, fiind un studiu observațional, efec-

tuat pe un eșantion limitat și într-un sin-gur centru spitalicesc. Posibilitatea catratamentul cu vitamina D să joace vreunrol în prevenirea acestei maladii sau înameliorarea pronosticul pacienţilor cuCOVID-19 va trebui elucidată în altecercetări de amploare aleatorii şi contro-late. Potrivit cercetătorilor, aceste studiisunt necesare pentru a defini cu precizierolul suplimentelor cu această vitamină înviitoarele valuri de infecţii cu SARS-CoV-2.

ACCENT MONTREAL

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

ELENA NIGAI NDNaturopat - Fitoterapeut

Membra a Asociatiei Terapeutilor Nauturopati din Quebec

514.240.4940

Fabricant de produse naturaleTincturi * Unguente * Siropuri * Capsule

Nutritie terapeuticaBilant de sanatate

Adulti si copiiwww.naturazone.netherboristelaval@gmail.com

Charcuterie BourretComandati la 514.733.8462

PPrreeppaarraattee ccuulliinnaarree ddiinn bbuuccaattaarriiaa ttrraaddiittiioonnaallaarroommaanneeaassccaa

Supe, Ciorbe, Sarmale, Chiftelute,Colaci, Colive, Cozonaci si multe altele

* Cu comanda *

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANIELE GÂNDIRII

Istoria tehnologiei oferăcâteva lecţii folositoare pen-tru oricine consideră în modnechibzuit că există o soluţiehigh-tech pentru toate pro-blemele secolului XXI. La oanaliză atentă pe termen lungreiese că progresul tehno-logic evoluează sinusoidal.

Flota amiralul Zheng He părăsind portulSuzhou din estul Chinei în anul 1405 tre-buie să fi oferit o imagine impresionantă.Cele mai mari dintre cele câteva sute denave aflate sub comanda sa aveau dimensi-unea unor portavioane moderne, putândadăposti câte 500 de oameni fiecare. Întotal, această flotă a realizat şapte expediţii,menite să arate puterea dinastiei Ming înjurul Oceanului Indian. Întoarsă în port pen-tru ultima oară, flota amiralul Zheng He afost însă demontată, odată cu ea dispărândşi know-how-ul ingineresc ce a creat-o.Pentru următoarele câteva secole tehnolo-gia maritimă a Chinei a rămas la un nivel

mult mai scăzut.

Pare incredibil că un astfel de corp im-presionant şi eficient de cunoştinţe ar puteadispărea în felul acesta, dar istoria este plinăde astfel de exemple. Când arheologii au în-ceput excavarea oraşului Pompei, în secolulXVIII, au descoperit rămăşiţele unui sistemroman de apeducte mult mai sofisticat decâtcel în uz la acea vreme. Piramidele egipteneîncă nu şi-au revelat toate secretele de con-strucţie și, mergând chiar mai înapoi pefirul istoriei, descoperirile de la Howieson'sPoort Shelter în Africa de Sud arată călocuitorii acelei regiuni erau capabili să pro-ducă unelte sofisticate din piatră până cuaproximativ 60.000 de ani în urmă, când,din motive necunoscute, au trecut la fabri-carea unora mult mai simple.

Avem tendinţa să ne gândim la evoluţiatehnologică ca la o curbă exponenţială careporneşte mai mult sau mai puţin ca o linieîn Epoca de Piatră timpurie şi accelereazăspre prezent. Dar ideea că suntem din ce înce în ce mai inventivi poate fi o iluzie. La oanaliză mai atentă, curba aparent netedă sesparge într-o serie de avansuri frenetice, re-trageri şi apoi noi avansuri - ceea ce PeterRicherson, cercetător în domeniul evoluției

culturale la Universitatea din California,descrie ca evoluţie de genul „du-te vino”.De fapt, de-a lungul întregii istorii a uma-nităţii, am pierdut, probabil, mai multe ino-vaţii decât posedăm în prezent, este depărere antropologul Luke Premo de laWashington State University, SUA.

Această idee ne readuce la realitate. Nepunem speranţele în găsirea unor remediihi-tech pentru problemele actuale - schim-bări climatice, suprapopulare, boli in-fecţioase emergente etc - însă realitatea estecă nu avansăm în mod inexorabil spre Nir-vana tehnologică. O mai bună înţelegere amodului în care tehnologiile evoluează arputea aduce cu sine câteva lecţii valoroasepentru viitor, căci având o imagine maiclară a istoriei tehnologice umane, am putealocaliza indicii cu privire la ceea ce vafuncţiona şi ce nu.

Unul dintre misterele persistente aleevoluţiei tehnologice este motivul pentrucare strămoşii noştri din Epoca de Piatră audemonstrat aparent puţină inventivitate înproducerea de unelte. Cele mai vechi in-strumente descoperite până în prezent suntniște cuţite de piatră cu o vechime de 2.6milioane de ani, găsite pe teritoriul Etiopieide astăzi. Ele marchează începutul unuiproces de rafinare care a culminat târziu,peste aproximativ 2 milioane de ani, cutopoare de piatră cu adevărat eficiente.Acest progres lent, partea plată a curbeievoluţiei tehnologice, a fost pus pe seamaabilităţilor cognitive limitate ale ho-minizilor timpurii. Fiindu-le imposibil săînveţe de la generaţiile anterioare, fiecare atrebuit să înceapă din nou de la zero, ceeace explică de ce le-a lipsit aşa-numitacultură cumulativă.

În general, cultura cumulativă este con-siderată a fi ceea ce separă oamenii de alteprimate şi se bazează pe două competenţe-cheie: învăţarea socială, care este trans-miterea de cunoştinţe către noii membri aiunui grup şi imitaţia de rang superior -copierea cu înaltă fidelitate a unui compor-tament, inclusiv a unor elemente irelevantesau incidentale, ceea ce permite comporta-mentului şi contextului său să fie transmiseîmpreună mai departe. Unii cercetătorisusțin că această cultură cumulativă şi-afăcut apariţia doar în urmă cu aproximativ100.000 de ani, cu Homo sapiens; alții con-testă acest punct de vedere.

Inovarea tinde să aibă loc prin intro-ducerea, deliberată sau nu, a unor erori de

copiere (echivalentul mutaţiilor geneticedin evoluţia biologică), cele care oferă unavantaj adaptativ fiind mult mai suscepti-bile de a fi transmise mai departe. Oameniitimpurii ar fi putut fi capabili la nivel cog-nitiv să învețe de la strămoşii lor, susţineantropologul Stout Dietrich de la Universi-tatea Emory din Atlanta, SUA, doar căavând în vedere uneltele simple aflate ladispoziţia lor, nu prea exista loc pentru eroride copiere (Philosophical Transactions ofthe Royal Society B, vol 366, p 1050). „Nupoţi schimba prea multe la un topor demână, dacă totuşi doreşti să îndeplineascătoate funcţiile pe care un topor de mână leîndeplineşte”, afirmă Dietrich. Atunci cânda crescut complexitatea uneltelor, şipotenţialul de inovare a crescut.

Antropologul Luke Premo sugerează unalt motiv pentru care creativitatea epocii depiatră ar fi fost subestimată. De-a lungulacestor două milioane de ani aparent lipsițide evenimente, existau vânători-culegătoricare trăiau în grupuri familiale extinse, iti-nerante, având în componenţă între 20 şi 40de adulţi, plus copii. „Aceste grupuri miciar fi putut fi expuse unor riscuri destul demari să dispară”, spune el, fie datorită fap-tului că cel mai bun vânător ar fi fost inca-pabil să vâneze din cauza unor boli sau răni,fie din cauza condiţiilor de mediu care s-arfi schimbat rapid. Atunci când o populaţielocală ar fi murit, toate inovaţiile ar fi muritodată cu ea şi, uneori, aceasta ar fi însemnatpierderea de know-how rezultat din maimulte generaţii.

În 2010, împreună cu antropologulSteven Kuhn de la Universitatea dinArizona, Premo a dezvoltat un model pecalculator ce ilustrează comportamentulgrupurilor de hominizi inovatori carefoloseau unelte în Epoca de Piatră. Acesta aarătat că o perioadă de inovare tehnolo-gică, urmată de dispariția fizică a inovato-rilor şi a rudelor acestora arată identic, pe oscară mai largă, cu o perioadă de stagnaretehnologică (PLoS One, vol. 5, p. e15582).

Dar dacă producătorii de unelte dinEpoca de Piatră aveau un caracter inovator,atunci unde este dovada? Repertoriul arhe-ologic este notoriu de neuniform şi cu câtmergi mai departe în timp, cu cât devinemai neclar. Chiar şi aşa, lipsa aparentă aprogresului poate fi explicată parţial prin in-tervalul de timp pe care alegem să îl luăm înconsiderare.

Cercetătorul Charles Perreault de la In-stitutul Santa Fe din New Mexico a adunat

Mitul progresului

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

SCEPTICUS

Strămoşii noştri au avut nevoie de 2 milioane de ani pentru a perfecţiona un topor de mână,dar asta nu înseamnă că le lipsea inventivitatea. Aceste unelte sunt vechi de 400.000 de ani.FOTO: The Natural History Museum/Alamy.

PPSSIIHHOOLLOOGG ÎÎNNLLAAVVAALL

Hoinal GergelyMembră OPQ

Ofer ședințe de psihoterapie pentru adulți șiadolescenți. Experiență de 15 ani în

autism și deficiență mintală. Chitanță pentru asigurări disponibilă.

438-498-3808 | hoinal.gergely@outlook.com

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANIELE GÂNDIRII

tehnologicinformaţii despre 500 de probe arheologice- unelte, vase şi alte artefacte datând din ul-timii 10.000 de ani şi provenind în principaldin America de Nord - şi a analizat modulîn care acestea s-au schimbat de-a lungultimpului. El a descoperit că rata de schim-bare a depins de perioada de timp pentrucare a calculat-o, apărând a fi mai rapidă peperioade scurte de timp şi mai lentă pe pe-rioade mai lungi. Un motiv cheie pentruaceasta este că există multe progrese şi re-grese pe termen scurt, care tind să seanuleze reciproc, pe o perioada mai lungă.

Există o paralelă interesantă aici cuevoluţia biologică. În 1983, paleontologulPhilip Gingerich de la Universitatea dinMichigan a studiat modul în care forma şistructura unei game largi de animale s-aschimbat de-a lungul a mai multor milioanede ani. El a constatat, de asemenea, o relaţieinvers proporţională între rata de schimbareşi perioada de măsurare şi, la fel caPerreault, a concluzionat că aceasta este purşi simplu o iluzie de perspectivă (Science,vol 222, p 159). Principala diferenţă dintrecele două studii este aceea că, după cal-culele lui Perreault, schimbările tehnolo-gice au loc de aproximativ 50 de ori mairapid decât schimbările morfologice.

Pe lângă faptul că luptă împotrivaideilor preconcepute asupra inventivităţiistrămoşilor noştri din Epoca de Piatră,aceste constatări au alimentat, de asemenea,realizarea faptului că inovaţiile tehnologicesunt foarte predispuse la dispariţie. Modelullui Premo şi Kuhn a sugerat că există multemotive pentru care chiar şi invenţiileaparent inteligente nu intră în uz, sau pur şisimplu mor. În lumea reală, un exemplu cla-sic poate fi găsit pe insula Tasmania. Cucirca 12.000 de ani în urmă, pe măsură cetemperaturile şi nivelul marii au crescut lasfârşitul ultimei ere glaciare, Tasmania afost despărţită de continentul australian şilocuitorii săi au fost izolaţi. Dovezile arhe-ologice arată că, până la momentul în carepodul spre continent fost distrus, tasma-nienii posedau o serie de tehnologii com-plexe, incluzând aici îmbrăcămintea pentruvreme rece, plase de pescuit, suliţe şibumeranguri. Atunci când europenii ausosit, 10 milenii mai târziu, aproape nimicnu mai rămăsese. Ei au găsit oameni a cărortehnologie era mult mai simplă decât aoricărui alt grup uman contemporan cunos-cut.

Densitatea scăzută a populaţiei şireţelele fragile pentru transferul de cunoş-tinţe au fost principalele motive pentruaceastă pierdere, spune Stephen Shennan,director al Institutului de Arheologie de laUniversity College din Londra. El observă,totuşi, că în alte locuri şi epoci au fost în jocinfluenţe diferite. De exemplu, forţele pieţeişi factorii politici sau sociali pot dicta ratele

de inovare. O elită bogată poate fi esenţialăpentru a susţine o comunitate de meşteşu-gari care are nevoie de o perioadă de for-mare de lungă durată pentru a învăţa să facăartefactele pe care elita le doreşte.Brevetele, în sensul modern al cuvântului,au fost inventate în secolul 15, momentînaintea căruia meşteşugarii foloseau altecăi pentru a profita de cunoştinţele lor pen-tru cât mai mult timp posibil - moduri careau influenţat dezvoltarea tehnologiilor încauză. Breslele au apărut pentru a protejacunoştinţele de specialitate, de exemplu,păstrând preţul la un nivel înalt, dar grupulcelor care puteau împărtăşi cunoştinţele arămas la un nivel redus şi, prin urmare, vul-nerabil în faţa dispariţiei dacă condiţiiles-ar fi schimbat.

Factorii intrinseci unei tehnologii îi potdetermina, de asemenea, evoluţia. Unexemplu în acest sens se regăseşte în katanajaponeză sau săbiile de samurai, care aurămas neschimbate timp de secole deoareceerorile de forjare a lamelor au devenit preacostisitoare, descurajând experimentarea.„Avem tendinţa de a nu lua în considerareratele costuri-beneficii”, spune Shennan,dar ele pot fi cruciale. „Ceva care pare a fio inovaţie utilă ar putea dispărea cu totul,de fapt, din cauza costurilor sale”. Invers, otehnologie se poate răspândi în detrimentulunei variante mai bune, deoarece, odată sta-bilită devine prea scumpă pentru a fi schim-bată. Un exemplu este tastatura QWERTY,care este mult mai lentă la tastare decât altetipuri de tastatură, dar continuă să mono-polizeze piaţa tastaturilor în părţile vor-bitoare de limbă engleză ale lumii.

Zvonurile şi bârfa pot modela și eletraiectoria unei tehnologii. În trecut,folosirea unui instrument nou sau a uneiplante medicinale noi te-ar fi putut face re-marcat ca vrăjitor/vrăjitoare, încurajând ast-fel oamenii să ascundă sau chiar să suprimeunele descoperiri. Instituţiile religioase auîncă un tip special de putere: prin ataşareaunei valori morale sau spirituale unei ino-vaţii, acestea îi pot uşura răspândirea, sauprin denunţarea ei i-o pot preveni.

Deci, ce putem spune despre viitor?Sunt lucrurile diferite acum, astfel încât săpermită evoluţiei tehnologice să continueîntr-un ritm tot mai rapid? Din cauzanumărului mare de oameni de pe planetă,populaţiile rare şi reţelele de transport in-stabile nu mai reprezintă o ameninţaregravă pentru inovare. În plus, de la in-ventarea scrisului, am fost capabili săstocăm cunoştinţele în afara capetelor oa-menilor şi să le difuzăm pe scară largă. Darpoate că am introdus inconştient alte frâneasupra progresului.

Potrivit lui Alex Mesoudi, antropologevoluţionist la Universitatea din Durham,Marea Britanie, progresul tehnologic - mă-surat prin indicatori ca rata de publicare

ştiinţifică şi brevetele depuse - s-a acceleratexponenţial în ultimele secole, dar aratăsemne de încetinire la momentul de faţă.Problema, spune el, este că am acumulatcunoştinţe atât de multe, încât tinerii petrecacum proporţional mai mult timp învăţândde la generaţiile anterioare şi mai puţin timpinovând. Elevii şi studenţii au tendinţa de aînvăţa un subiect în ordinea în care s-a dez-voltat istoric. De exemplu, studenţii dindomeniul fizicii sunt testaţi în ce priveşteînţelegerea descoperirilor de dinainte de1900. „Numai la nivel de masterat ei începsă înveţe chestiuni legate de secolul XX”,spune el. Iar această întârziere are un mareimpact.

Într-o lucrare publicată în 2011,Mesoudi subliniază că vârsta medie la carelaureaţii Nobel au realizat descoperireapentru care au fost premiaţi sau la care in-ventatorii au venit cu invenţii ce au fostconsiderate demne de a fi prezente în al-manahuri tehnologice proeminente, a cres-cut de la 32 de ani în 1900 la 38 de ani unsecol mai târziu. Aceasta este perioada încare el a găsit o scădere a ratelor globale deinovare (PLoS One, vol 6, p e18239).„Există unele dovezi care arată căcercetările ştiinţifice încetinesc”, spune el.

Și mai e ceva. Pe măsură ce tehnologi-ile devin din ce în ce mai complexe, cunoş-tinţele asociate în funcţie de context sau decauzalitate se pierd. Oamenii care constru-iesc maşini în ziua de astăzi nu înţelegneapărat cum funcţionează o maşină, deexemplu, deoarece ei pot asambla doar oparte sau pot folosi un robot care face acestlucru în locul lor. În Fiji, loc unde caseletrebuie să reziste la uragane, antropologulRobert Boyd de la Arizona State Universitya constatat că localnicii au o înţelegeredestul de bună a motivului pentru careanumite materiale sunt mai bune în a rezistaîn fata uraganelor, dar nu şi de ce anumitemodele structurale funcţionează şi altele nu.„Înţelegerea cauzală este un lucru foarteputernic şi benefic”, spune el. „Dacă sun-tem puşi într-o situaţie diferită, ca urmare aschimbărilor din mediu, să spunem, neputem adapta mult mai repede dacă

înţelegem modul în care funcţionează otehnologie decât în cazul în care va trebui săne adaptăm ca populaţie prin modelul încer-care şi eroare.”

Nu este încă clar cât de mult acest lucruconstituie o problemă, deoarece informaţi-ile tind să fie înregistrate şi grupul de oa-meni care le înţelege, deşi relativ mic, este,probabil, încă suficient de mare pentru a leasigura conservarea. Prin publicarea des-coperirilor sale, Mesoudi a încercat să fieprovocator mai degrabă decât pesimist. El avrut să determine lumea să se gândească lamodul în care oamenii se adaptează la noileprobleme pe care le aduce priceperea tehno-logică. El sugerează, de exemplu, că o caleprin care putem depăşi problema perioadeilungi de învăţare este colectivizarea ştiinţei.Ceea ce la un moment era considerată o ac-tivitate predominant individuală este acumdin ce în ce mai mult ocupaţia unor grupuricare reunesc cunoştinţele. Şi, de asemenea,există beneficii potenţiale în cazul în carevom reuşi să valorificăm puterea acesteiminţi de tip stup.

Mesoudi speră că prin construirea unorastfel de adaptări în modelele de evoluţietehnologică, cercetătorii vor putea face pre-viziuni mai exacte şi să identifice factoriicare predispun o inovaţie la succes sau laeşec. Nu toate aceste elemente vor fi subcontrolul inovatorilor. Cu toate acestea,având o perspectivă mai bună, ei vor puteacel puţin să reducă la minimum probabili-tatea de a repeta experienţa lui Zheng He,care a pierdut cea mai mare flotă pe carelumea a văzut-o vreodată.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, intitulată„Busted! The myth of technological progress”a fost publicată de New Scientist. Scientia.roeste un site de popularizare a științei și de de-montare a miturilor pseudoștiințifice. Scien-tia.ro prezintă zilnic articole și știri, are osecțiune de bloguri și una destinată între-bărilor din partea cititorilor. Cei care dorescsă sprijine acest demers de transmitere a in-formației științifice pe înțelesul tuturor potdona la: www.scientia.ro.

SCEPTICUS

Pe măsură ce tehnologiile devin din ce în ce mai complexe, cunoştinţele asociate în funcţiede context sau de cauzalitate se pierd.

Vineri 6 noiembrie 2020Vineri 6 noiembrie 2020 ■ PAG. 16PAG. 161616 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Materia întunecată ar puteainteracționa cu cea pe care ocunoaştem doar prin interac-țiunea gravitaţională. În acestcaz, este imposibil de mă-surat la acceleratoarele departicule. Un grup de cercetă-tori a propus folosirea a mi-liarde de micro-pendulemecanice - o rețea care vi-brează la trecerea unei parti-cule de materie întunecată.CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

Materia întunecatăeste acea misterioasămaterie care nu emitelumină și care atragegravitaţional materianormală, făcând-o să„danseze” în structurilecosmice din Univers:

galaxii și grupări de galaxii. Din câte ştim laora actuală, materia întunecată in-teracționează cu materia vizibilă doar prininteracțiunea gravitaţională. Se speră - însănu avem certitudinea că aşa este - că arputea interacționa cu materia normală șiprin forțe încă necunoscute. Din acest motivau fost propuse și construite multe experi-mente atât la acceleratoare de particule, câtși în laboratoare subterane unde se caută

această a cincea forţă - cea prin care mate-ria întunecată ar interacționa cu materia vi-zibilă.

Dar dacă aceasta nu există? În cazul încare aşa stau lucrurile, experimentele des-tinate vânătorii de particule de materie în-tunecată prin interacţiuni pe care acesteale-ar avea cu materia vizibilă nu vor vedeanimic! Ce putem face în această situaţie?

Un grup de oameni de știință a venit cuo soluţie extrem de ingenioasă, bazată doarpe interacțiunea gravitaţională între mate-ria întunecată și cea normală. Ea a făcutobiectul unui articol publicat recent în re-vista Physical Review D.

Practic, cercetătorii au propus realizareaunei rețele care să cuprindă miliarde demicro-pendule, organizate într-un cub culatura de circa 10 metri. La trecerea parti-culelor de materie întunecată acestea ar in-teracționa gravitaţional cu pendulele,făcându-le să oscileze, urmărind parcursulmateriei întunecate. Ar fi astfel posibil să sedetermine chiar și direcţia de unde provinemateria întunecată.

Pendulele ar fi menținute la o tempe-ratură extrem de joasă, apropiată de zeroabsolut, 0K. În plus, ele ar trebui izolate derazele cosmice - deci, eventual, experimen-tul ar trebui să fie efectuat într-un laboratorsubteran - și de radioactivitatea din mediulînconjurător, care emite particule ce arputea da semnale false în aparat. Când arintra o particulă de materie întunecată, pen-dulele ar oscila de-al lungul traiectorieiacesteia, întrucât ea ar atrage gravitaţionalaceste micro-pendule.

Ce fel de particule de materie întunecatăar putea „vedea” un astfel de instrument?Doar pe cele care au o masă capabilă să

exercite o atracţie gravitaţională măsurabilăasupra pendulelor. Aceasta înseamnă căeventuale particule de materie întunecată cumasa asemănătoare protonilor nu ar fi de-tectate. Conform calculelor făcute decercetători, ca să poată fi măsurată derețeaua de pendule, materia întunecată artrebui să fie compusă din particule care aumasa cuprinsa între cateva micrograme șicateva miligrame. Așadar, o masă mult maimare decât particulele cunoscute.

Acest interval de mase este interesantîntrucât conţine aşa-numita masă a luiPlanck (22 micrograme), o masă care joacăun rol deosebit în fizică și care este definităde trei constante fundamentale ale Univer-sului (masa lui Planck închisă într-unvolum cu raza egală cu lungimea luiPlanck, circa 10 la puterea minus 35 metri,ar forma o mini-gaură neagră).

Există materie întunecată compusă dinparticule cu masa atât de mare? Nu ştim! Arputea însă, conform unor teorii, exista.Agregate de cuarci - extrem de mulţi - careconţin cuarci stranii (strange) ar puteaforma așa-numiții strangelets stabili; cu câtsunt mai mulţi cuarci stranii, cu atât ar fimai stabilă particula rezultată! Avem însănevoie de mai multe măsurători asupracuarcilor stranii ca să ştim dacă într-adevărpot forma strangelets. Cercetătorii, printrecare și subsemnata, fac acest lucru la acce-leratorul DAFNE de la Frascati, în cadrulexperimentului SIDDHARTA-2, care mă-soară cât de puternică este interacțiuneacuarcilor stranii cu materia nucleară. Arputea însă exista și alte particule cu masaatât de mare precum masa lui Planck!

Rămâne de văzut dacă se va reuși con-struirea acestei rețele de pendule care să

vâneze materia întunecată pe baza inte-racţiunii sale gravitaționale cu materia nor-mală. Ar fi extrem de interesant!

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şial fizicii nucleare la Laboratori Nazionalidi Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nu-cleare (Italia) şi colaborator al portaluluiScientia.ro.

Cu pendulele la vânătoare de… materieîntunecată

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

O ilustrare a felului în care noul detector de materie întunecată ar funcționa. La stânga: un pendul este atras de către o particulă de ma-terie întunecată. Dreapta: O rețea de pendule care ar reacționa la trecerea unei particule de materie întunecată. Ilustrație: NationalInstitute of Standards and Technology.

Ce este în realitategravitaţia?Gravitația este una din cele patru forţefundamentale din fizică. La un nivel ele-mentar, gravitația reprezintă, pur și sim-plu, atracția reciprocă între oricare douămase. Ea este forța care menţine plan-etele pe orbita lor în jurul Soarelui şi ceacare ne ţine şi pe noi legaţi de planetanoastră. Efectul gravitaţiei este întot-deauna de atracţie între corpuri, iar in-tensitatea forței gravitaţionale dintredouă mase variază invers proporţional cupătratul distanței dintre acestea. Simpli-tatea formulei forţei gravitaționale as-cunde însă un fenomen subtil și complexcare rămâne un mister profund.

Legea atracţiei universale propusă deNewton a fost criticată încă de la începutdatorită modului prin care gravitația aracționa la distanță. Cum „simte” Lunaprezența Pământului și cum ajunge să fieatrasă în direcția acestuia? Au fost pro-puse câteva soluții, dar fără a serăspunde cu adevărat la aceste întrebări.Din moment ce modelul lui Newton eraatât de exact, problema acțiunii la dis-tanță a fost trecută sub tăcere. Indiferentde modul prin care masele ajung să seinfluenţeze reciproc, pe baza modeluluilui Newton se putea calcula mișcarea lor.

La începutul anilor 1900 s-a constatat căgravitaţia nu este o forță. În modelul luiEinstein, gravitaţia nu este o forță, ci maidegrabă o deformare a spațiului-timp.Practic, masa îi spune spațiului cum săse curbeze, iar spațiul îi spune maseicum să se deplaseze. Relativitatea gene-rală nu este doar un truc matematic pen-tru a calcula, în mod corect, forțagravitaţională cu care interacţioneazăobiectele. Aceasta face predicții unice cuprivire la comportamentul luminii și ma-teriei, care sunt diferite de predicţiilebazate pe ideea că gravitaţia este o forţă.Într-adevăr spațiul se curbează și, în con-secinţă, obiectele sunt deviate şi nu maiurmează o traiectorie dreaptă, ca şi cumasupra lor ar acţiona o forță.

Sursa: Ce este în realitate gravitaţia?,www.stiintaonline.ro.

1717

Caut ajutor în construcții, în special pen-tru dulapuri de bucătărie. Experiența unatu. Detalii la: 514-743-8509.

Căutăm o femeie pentru curățenie, ones-tă și cu experiență, pentru o familie carelocuiește într-un apartament în zona Côte-des-Neiges, de două sau trei ori pe săp-tămână. Un nivel minim de franceză sauengleză este acceptabil. Sunați la 514-731-2176, Luba.

URGENT, căutăm doi instalatori depavaj, porțelan, piatră naturală, ziduriornamentale, plantare și altele. Cali-ficări: minim 5 ani de experiență, persoanăharnică și disponibilă, în bună formă fi-zică, spirit de echipă, muncă la exterior,permis de conducere valid (posibilitate dea face parte din echipele noastre dedeszăpezire în timpul iernii). Postul este latimp plin, permanent, cu salariu competitivși asigurare colectivă. Loc: Montreal și îm-prejurimi (punct de întâlnire la Laval).Data de început: imediat. Scrieți-ne lainfo@genexinc.ca sau contactați-ne la450-963-2990 (lăsați un mesaj).

Căutăm doi lucrători pentru transport șicărat diverse (manutention), ajutor la in-stalare de pavaj și alte materia-le, plantare,punerea plăcilor de gazon și alte sarciniconexe. Calificări: experiența în amenajarepeisagistică un atu, harnic și disponibil, înbună formă fizică, spirit de echipă, muncăla exterior, permis de conducere valid(posibilitate de a face parte din echipelenoastre de deszăpezire în timpul iernii).Postul este la timp plin, permanent, cusalariu competitiv și asigurare colectivă.Loc: Montreal și împrejurimi (punct de în-tâlnire la Laval). Data începerii: imediat.info@genexinc.ca sau 450-963-2990.(lăsați un mesaj).

Compania Bordic Expert Ménage caută săangajeze bărbați (vârsta 30-45 ani) pentrua face curat în birouri. Plata oficial, cu cec,15$/oră.Contactați Eugen prin email laexpertmenage@bordic.com sau prin tele-fon la 514-799–6864.

Regency Nannies, o agenție de recrutarespecializată în plasarea de bone, menajereși îngrijitoare, caută candidați/candidatepentru familii în regiunea Montreal șiLaval. Candidatul ideal are cel puțin 6 lunide experiență, este responsabil și posedăreferințe verificabile. Familiile cu care lu-crăm au nevoi diferite, astfel că RegencyNannies poate oferi frecvent posturi latimp parțial și plin. Persoanele care dorescsă lucreze în acest domeniu într-un mediuplăcut și stimulant sunt rugate să sune la514-344-0099, Elsa.

Firmă cu 13 ani de experiență în domeniulconstrucțiilor și renovărilor caută munci-

tori. Plata este negociabilă, în funcție deexperiență. Info: www.renoroca.ca. Con-tact: renoroca_inc@yahoo.com sau 514-575-2939.

Companie situată în Lachine caută o per-soană de origine română pentru asamblaremobilier de birou și muncă într-un de-pozit. Cerințe: bilingvism, permis de con-ducere valid, capacitate de a conduce uncamion („Cub”) de 16 picioare, experiențăîn mutări, asamblare și instalare de mo-bilier de birou. De luni până vineri (8:00 -16:45), între 24 și 40 de ore pe săptămână.Salariu: între 16$ și 18$ pe oră. TrimitețiCV-ul la rlegler@geomar.ca. Tel: 514-595-1400, ext. 225 - cereți cu Roland.

Vând loc de veci, Rideau Memorial Gar-den (Garden of Peace), Dollard-des-Ormeaux. Tel: 514-262-5826.

Vând Istoria Literaturii Române de G. Că-linescu, ediția originală din 1941, preț100$ și vitrină retro din lemn de nuc șimahon, cu cheie pentru uși, preț 250$. Tel:514-502-7315.

Apartament 3½ situat pe boul. Newman,în Lasalle. Aproape de școală și grădinițe,la 5-7 minute de stația de metrou An-grignon. Frigider, aragaz, încălzire și apăincluse. Curte interioară cu piscină și par-care exterioară gratuită. Info: 514-575-9377, Ina.

Închiriez dormitor într-un 4½ în Laval,2255 rue Vallières, H7M 3B7. Acces laelectromenajere (mașină de spălat/uscat,microunde, frigider, aragaz), BBQ pentruvară, internet, 10 minute de metrouCartier sau Montmorency. Stație de auto-buz, autostrada 440 la 2 minute. 514-550-2774.

Superb apartament 5½ de închiriat, etaj 2într-un duplex din Laval, zona Des Lau-rentides/St. Martin. Aproape de școală,autobuz, metrou. Căutăm persoane li-niștite, ideal cuplu, nefumători. 890$/lună. Sunați la 514-465-4877.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Ste-Famille (colț cu Sherbrooke), ladoi pași de stația de metrou Place desArts, complet renovate, totul inclus.Spălătorie și ascensor în imobil.Concierge r