Toate Animalele Marine Din Lume

7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume

1/9

Toate animalele marine din lume - BALENELE

Marile si oceanele alcatuiesc o lume complexa tridimensionala care acopera 71% din

suprafata planetei. Aceasta lume este casa a mii de animale marine mai mult sau mai

putin cunoscute. Multe din ele sunt inca nedescoperite. Cel mai mare adancime

inregistata este in oceanul Pacific, 10.882 metri. Apa adanca este considerata o zona

aparte pentru ca acolo presiunea apei este foarte mare si nu exista lumina. i totusi

acolo este !iata.

Balena albastra

(Balaenoptera musculus)

"alenele au aparut acum aproximati! #0 de milioane de ani. tramosii lor erau animale

de uscat, care prin adaptarea treptata la mediul marin, au suferit pierderea perec$ii de

picioare posterioare. "alenele, gigantii marilor, sunt printre cele mai mari si mai

cunoscute animale de pe pamant, facand parte din familia cetaceelor. esi arata ca

niste pesti uriasi, !a reamintim ca &alenele sunt mamifere, adica nasc pui !ii si ii

$ranesc cu laptele lor. 'raiesc in aproape toate oceanele planetei, fiind cele mai mari

!ietuitoare de pe 'erra.

Hrana Balena albastra

(n ciuda dimensiunilor uriase, &alenele nu consuma foarte multa $rana. atorita

conformatei corporale menite sa economiseasca energia, ele nu au ne!oie sa manance

cantitati prea mari. e $ranesc cu mici organisme animale si !egetale)planctoni. *ste

cea mai &ogata sursa de $rana pentru mamiferele marine. Planctonii fiind microscopici,

nu pot insa satisface in totalitate necesarul de $rana al &alenei. "alenele care se

$ranesc mai mult de la suprafata apei, au ne!oie de fanoane mai mari. (n aceasta

categorie intra &alena de +roenlanda si &alena de izca-a. "alena al&astra, &alenanordica cu innotatoare sau &alena nordica iau cate o gua imensa de apa atacand/ din

os sau din lateral milioanele de microorganisme.

Capul &alenei tre&uie sa fie foarte mare si puternic pentru a putea rezista la greutatea

fanoanelor si la !olumul imens de apa care este flitrata. ungimea capului &alenei de

izaca-a &alena de culoare desc$isa3 reprezinta 40 la suta din lungimea corporala


2/9

totala, iar !erte&rele cer!icale sunt sudate intre ele, pentru a putea mentine greutatea

corpului. 'oate speciile de &alene duc o !iata migratoare. Parcurg cu reguralitate,

drumurile intre apele polare, reci si &ogate in $rana si apele tropicale, potri!ite pentru

cresterea puilor. (n zona Antarcticii &alenele consuma exclusi! raci plutitori si 5rilli

antarctici. a studierea stomacului unei &alene s)au gasit 4#0 de 5g de 5rilli. (n apele

Polului 6ord se $ranette cu trei specii de raci. (n apele ing$etate oxigenul ti dioxidul de

car&on, sunt in cantitati mai mari decat in apele tropicale, astfel lumea !ie este mai

&ogata in aceste ape.

Aspect Balena albastra

Au corpul lung, ascutit si neted. "alenele au aproximati! 2# metri lungime aproape cat

un &loc cu 10 etae3 si cantaresc peste 100 tone. emelele sunt mai mari decat

masculii de aceeasi !arsta, iar cel mai mare exemplar de acest gen capturat cantarea

aproximati! 1#0 de tone. a spunem ca, daca ar trai pe pamant, un animal de

dimensiunea &alenei al&astre ar putea fi zdro&it de greutatea proprie daca n)ar a!ea ca

suport niste oase foarte late si extrem de rezistente. (nsa, pentru un animal ac!atic,

corpul sau fiind sustinut deci de apa, rolul de rezistenta/ al oaselor a disparut.

"alenele au dez!oltat in cursul e!olutiei lor niste formatiuni numite fanoane, care le

permit sa se $raneasca cu plancton. Acestea se termina prin niste prelungiri in forma de

perie, care functioneaza ca o sita. Astfel, din tonele de apa !e$iculate prin gura, ele

retin doar planctonul. iferite specii de &alene si)au dez!oltat propriile tipuri de fanoane,

astfel incat acestea sa retina componente diferite ale planctonului. Acesta este o

modificare adaptati!a care le permite sa nu intre in competitie pentru sursele de $rana.

Comportament Balena albastra

"alenele al&astre pot fi !azute singure sau in grupuri mici, dar cel mai des in perec$i.

9neori se deplaseaza in grupuri mari, de cate #0):0 de exemplare, dar acest lucru se

intampla rar, perioadele cele mai potri!ite pentru a fi astfel o&ser!ate fiind cele in care

se inmultesc. unt inotatoare puternice, capa&ile sa atinga o !iteza de aproape #0 5m;$

atunci cand sunt in primedie. (nsa, de o&icei, &alenele se deplaseaza cu pana la 20

5m;$.

Reproducere Balena albastra


3/9

Cercetari recente indica faptul ca &alenele al&astre ating maturitatea la care pot face

pui3 la : < 10 ani sau cand masculul are 2= de metri lungime, iar femela, 24 de metri.

Puii se nasc la inter!ale de 2 < = ani, a!and de stat in &urta mamei/ 12 luni.Puiul are 7

< 8 metri lungime la nastere si aproximati! = tone greutate cat 1.000 de &e&elusi3.

Perioada de alaptare a acestuia este de 7)8 luni, rastimp in care aunge la 1: metri

lungime si 2= de tone greutate.

(n perioada de alaptare, puii consuma in total, zilnic, pana la =7> de litri din laptele

mamei, &ogat in grasimi. 'ot la capitolul $rana, ar mai fi de spus ca &alenele al&astre se

$ranesc cu mult ton, dar si cu cre!eti mici, cantitatea acestora din urma, pe durata !erii,

ridicandu)se < ca total de consum < la 4 tone zilnic, c$iar mai mult. Asta inseamna ca

cetaceele in cauza consuma 40 de milioane de cre!eti pe zi.

Orca

?rca denumirea stiintifica ?rcinus orca, numita de asemenea &alena ucigasa3 este cel

mai mare mem&ru din familia delfinilor. ?rcile sunt usor de recunoscut datorita culorilor

caracteristice, al& si negru, si sunt considerate animale foarte inteligente. ?rca poate

atinge 10 metri lungime si o greutate de circa 7 tone. in ciuda taliei sale masi!e, ea se

poate deplasa cu !iteza.

?rcile calatoresc deseori in grupuri, ies la suprafata pentru a cerceta zonele si

comunica cu autorul sunetelor. )a constatat ca orca se o&isnuieste usor in capti!itate

si accepta apropierea omului, fata de care manifesta c$iar atasament. Pot fi intalnite in

mai toate oceanele lumii, dar prefera apele reci si temperate. 9nele populatii migreaza,

in timp ce altele raman populatii locale, e!entual calatorind pe distante scurte si pe rute

predicti&ile.

Populatia orcilor este estimata la #0.000 de exemplare.

Hrana Orca

in dieta lor fac parte pestii, cefalopodele, alte mamifere marine incluzand si alte specii

de &alene, pe care le !aneaza in grup, utilizand diferite strategii3. Cand !aneaza ele pot

atinge !iteze de pana la :0 5m;$. @rana lor preferata este tonul '$unnus t$-nnus3,

moti! pentru care orcile pot fi des o&ser!ate urmarind !asele de pescuit spre


4/9

disperarea pescarilor, ele rup adesea plasele pentru a aunge la mult ra!nita delicatesa.

6u au fost raportate cazuri in care &alena ucigasa sa atace oameni sau !ase.

e mai $ranesc cu cefalopode, sepii, calmari si mai rar, mamifere marineB delfini, mai

ales foci si !idre de mare.

Caracteristici si descriere Orca

?rcile sunt mamifere marine care pot atinge 10 metri lungime si o greutate de circa 7

tone. ?rcile calatoresc deseori in grupuri si sunt usor de recunoscut datorita culorilor

caracteristice, al& si negru. enumirea de &alena ucigasa se datoreaza falcilor

puternice ale acestui animal, si dintilor lungi si ascutiti, de forma conica, #0 la numar.

iata sociala este foarte acti!a, ele traiesc in grupuri alcatuite din cate!a familii, ofamilie numarand 4)# mem&ri. (erar$ia grupurilor este dez!oltata pe un sistem

matriar$al. tudiile au demonstrat ca fiecare grup are un dialect aparte, mem&rii

acestuia recunoscandu)se prin lim&a.

Ca orice &alena si orca este dependenta de sunete in apa. Aceasta scoate pana la =

tipuri de sunete diferite.

Reproducere Orca

Perioada de gestatie a acestor mamifere este de 1:)17 luni. a nastere, puii cantaresc

in medie 180 5g, si sunt alaptati timp de 2 ani.

?rcile traiesc intre #0 si 80 de ani in sal&aticie.

Balena Cu Cocoasa

(Megaptera novaeangliae)

"alena cu cocoasa Megaptera no!aeangliae3 este un mamifer marin din familia

"alaenopteridae &alenelor &razdate3, fiind unicul reprezentant actual al genului

Megaptera &alene cu cocoasa3. enumirea acestei specii pro!ine fie de la inotatoarea

dorsala care aminteste de un g$e&, fie de la deprinderea animalului de a)si inco!oia

puternic spatele in timpul inotului.


5/9

enumirea genului megaptera pro!ine din cu!intele grecesti imens/ si aripa/ facand

referire la dimensiunile extraordinare ale inotatoarelor laterale.

*ste o specie cosmopolita intalnita in intreg oceanul planetar si partial in marile

semiinc$ise de la cele tropicale pana la cele situate la latitudini mari, cu exceptia Arcticiisi Antarctidei. in ciuda arealului de raspandire intins, populatia &alenelor cu cocoasa

este pretutindeni rarefiata. Prefera apele de litoral si de self, iesind in largul oceanului

doar in timpul migratiilor. "alenele cu cocoasa din emisfera nordica stau mai aproape

de tarm.

+rupurile de &alene cu cocoasa migreaza atat local, in cautarea $ranei, cat si sezonier,

odata cu sc$im&area anotimpurilor. (si petrec sezonul cald in zonele reci si temperate,

iar cel rece in apele su&tropicale si tropicale, pentru reproducere. Conform cercetarilor,

&alenele cu cocoasa ierneaza in ape cu temperatura de 21,1)28,=grC.

An de an, migratiile au loc intr)o ordine presta&ilita. a sfarsitul toamnei, primele

pornesc spre sud mamele cu pui alaptati, care se deplaseaza cel mai lent. upa ele

pleaca &alenele tinere, masculii adulti, femelele neinsarcinate si, in sfarsit, femelele

gra!ide. a sfarsitul iernii migratia are loc in aceeasi ordine, dar in sens opus.

Hrana Balena cu cocoasa

"alenele cu cocoasa se $ranesc in zonele &ancurilor de nisip, iar in timpul migratiilor

indura foamea supra!ietuind gratie rezer!elor de grasime de su& piele. (n timpul iernii

pierd 2#)=0% din greutate. "alenele se $ranesc cu crustacee pelagice, &ancuri de pesti

si, mai rar, cu moluste cefalopode. Anume datorita acestei ratii alimentare &alenele cu

cocoasa prefera apele de adancimi mici, de langa litoral. @rana principala a indi!izilor

din populatiile sudice o constituie crustaceele genului *up$asia, cu precadere *.

super&a. "alenele se mai $ranec cu diferite specii de 5rill '$-sanoessa,

Megan-ctip$anes3 si cu &ancuri de pestisori. ieta populatiilor nord)atlantice este

alcatuita din peste. peciile preferate sunt $ering Clupea3, scrum&ie com&er

scom&rus3, sardine ardinops, ardinella3, capelin Mallotus !illosus3,2D eglefin

Melanogrammus aeglefinus3, cod +adus mor$ua3, *leginus gracilis, '$eragra

c$alcogramma, "oreogadus saida, pesti din genurile Ammod-tes, Pollac$ius si

*ngraulis. pecia Pleurogrammus monopter-gius si genul com&eresocidae sunt

preferatele &alenelor cu cocoasa din nordul Pacificului.


6/9

(n stomacul &alenelor pot incapea #00):00 5g de mancare, ec$i!alentul a :00 de

$eringi sau 800 pesti pollac5 de Alas5a. in &urta unor indi!izi au fost descoperite si

ramasitele digerate ale unor pasari marine.

Caracteristici si descriere Balena cu cocoasa

"alena cu cocoasa este un animal de dimensiuni foarte mari, cu ga&aritele unui

auto&uz. ungimea medie a corpului unui adult !ariaza intre 1=,# m la masculi si 14,# m

la femele. Cele mai impunatoare &alene cu cocoasa ating lungimea de 17)18 m, dar

sunt rar intalnite. +reutatea medie este de =0 t, iar cea maxima E 48 t. intre toate

&alenele &razdate, cele cu cocoasa dispun de cel mai gros strat de grasime raportat la

dimensiunile corpului, care e totusi mai su&tire decat la &alena al&astra. (n afara de

marime, singura deose&ire dintre masculi si femele este forma zonei uro)genitaleB

femelele au o proeminenta emisferica cu diametrul de aprox. 1# cm la capatul cailor

genito)urinare.

"alena cu cocoasa se deose&este de celelalte &alene &razdate prin forma si coloritul

corpului, forma inotatoarei dorsale, dimensiunile celor pectorale, negii/ de pe am&ele

&uze si de pe extremitatile inotatoarelor pectorale si prin marginea neregulata a cozii.

Corpul &alenei este scurt si Findesat/, latindu)se in partea din fata si su&tiindu)se spre

coada. Capul este lat, cu &uzele rotunite in fata la unii indi!izi el este doar de =,2)=,#

ori mai scurt decat intregul corp. "uza inferioara, masi!a, iese in fata cu 10)=0 cm.

A&domenul este co&orat.

(notatoarele pectorale sau laterale3 sunt foarte lungi 28,=)=4,1 % din lungimea

corpului3, particularitate reflectata in denumirea genului E Megaptera. imensiunile

exagerate ale inotatoarelor pectorale sunt explicate de participarea lor in locomotie si in

termoreglare. inotatoarea dorsala este destul de scunda, atingand =0)=# cm in inaltime,

in sc$im& este groasa si musculoasa se situeaza in umatatea posterioara a corpului.

(notatoarea codala sau, mai simplu, coada3 este foarte mare, cu marginea posterioara

neregulata si zimtata situata orizontal, ca si la toate &alenele.

Coloritul &alenelor cu cocoasa !ariaza de la un indi!id la altul, ceea ce faciliteaza

identificarea lor. patele si partile laterale sunt negre sau cenusii)inc$ise, uneori cu o

nuanta de cafeniu)inc$is, totdeauna mai inc$ise la culoare decat la alte &alene

&razdate. Culoarea gatului si a a&domenului !ariaza de la neagra sau pestrita cu pete

al&e3 pana la al&a. inotatoarele pectorale sunt negre, &altate sau al&e deasupra si al&e


7/9

dedesu&t, dar se intalnesc indi!izi cu inotatoare in intregime al&e sau in intregime

negre. Culoarea partii superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a partii inferioare

E cu cea a a&domenului. Al&inosii acestei specii sunt rar intalniti. (ntrucat fiecare indi!id

are propriul colorit, ei pot fi identificati dupa culoarea partii inferioare a inotatoarei

codale, care de!ine !izi&ila in timpul scufundarii dupa un salt deasupra apei.

Coloana !erte&rala a &alenelor cu cocoasa numara 7 !erte&re cer!icale, 14 pectorale,

10)11 lom&are si 21 codale in total #2)#=3.

anoanele &alenei cu cocoasa sunt de culoare cenusie)neagra cu franuri cafenii, dure,

uneori fanoanele anterioare pot fi mai desc$ise la culoare sau c$iar al&e. Pe fiecare

umatate a maxilarului superior sunt aranate intre 270 si 400 fanoane cu lungimea

maxima de 1 m de o&icei nu mai mult de 80 cm3. Anual, se lungesc cu 8)11 cm. Pe

cerul gurii se intind doua &razde longitudinale de tipul celor de pe gat si a&domen.

"alenele cu cocoasa sunt animale de coasta si ies in larg numai in cautarea $ranei si in

timpul migratiilor. 9neori intra in golfuri. in timpul iernarii, mamele cu pui stau mai mult in

apele de mica adancime decat ceilalti indi!izi. "alenele cu cocoasa nu au un teritoriu de

!ietuire &ine definit, insa unii indi!izi si anumite grupuri se intorc in aceleasi ape in

fiecare an. "alenele isi pot sc$im&a locurile in care isi petrec !ara si iarna "alena cu

cocoasa se deplaseaza mai lent decat alte &alene &razdate, !iteza lor de inot !ariind in

timpul migratiilor intre 8 si 1# 5m;$. in acelasi timp, &alena cu cocoasa este una dintre

cele mai energice si acro&atice/ &alene, sariturile sale deasupra apei atragand atentia

turistilor. @ermann Mel!ille o descrie, in romanul Mo&- ic5, astfelB * cea mai ucausa

si mai !ioaie &alena, improasca mai multa spuma decat celelalte./

eseori &alenele cu cocoasa isi iz&esc inotatoarele pectorale si codala in suprafata

marii, pro!ocand spuma, se rostogolesc pe spate, isi scot capul din apa. Cateodata, sar

in intregime deasupra apei in pozitie !erticala pentru ca mai apoi sa cada cu un zgomot

asurzitor pro&a&il in incercarea de a scapa de exoparaziti3. 9n asemenea

comportament este demonstrat in toate anotimpurile si de toti indi!izii, inclusi! cei care!ietuiesc in singuratate, insa scopul lui nu este determinat. urata scufundarii depinde

de anotimp. ara &alenele nu raman su& apa mai mult de #)10 minute, in sc$im& iarna

rezista 10)1# minute cel mult =03. Pro&a&il ca in sezonul rece se scufunda ca sa se

odi$neasca, iar in cel cald se odi$nesc la suprafata. (esind deasupra apei, &alenele cu

cocoasa scot eturi de apa de 2)# m inaltime la inter!al de 4)1# s. atorita o&iceiului de


8/9

a)si ridica inotatoarea codala in timpul scufundarii, ele pot fi usor identificate, intrucat

coloritul partii inferioare a cozii difera de la un indi!id la altul.

"alenele cu cocoasa nu formeaza grupuri de lunga durata. (n afara de afectiunea

mamei fata de pui, relatiile intre indi!izi sunt, de o&icei, insta&ile, iar grupurile seimprastie repede.

(n timpul migratiilor si in regiunile de reproducere &alenele cu cocoasa se afla in grupuri

de cate 2)1# indi!izi cel mai des =)#3, dar calatoresc si fara companie. emelele cu pui

sunt deseori escortate de cate un mascul adult. Aceste Fescorte/ sunt si ele de scurta

durata, intrucat in orice moment poate aparea un alt mascul care sa)l alunge pe

precedentul. Pentru a)si demonstra superioritatea, masculii se iz&esc uneori de na!ele

maritime care circula pe suprafata. )a constatat ca indi!izii singuratici sunt mai putin

agresi!i decat cei de grup.

Reproducere Balena cu cocoasa

"alenele cu cocoasa sunt cunoscute datorita repertuarului lor !ocal neo&isnuit care,

pro&a&il, oaca un rol primordial in perioada reproducerii. esi femelele pot scoate

di!erse sunete, numai masculii pot Finterpreta/ cantece de lunga durata. iecare cantec

este compus din niste sunete scoase intr)un registru os, !ariind in amplitudine si

frec!enta si care dureaza cca. 10)20 minute. Cantecele se pot repeta timp de cate!a

ore sau c$iar zile. Masculii care escorteaza femelele cu pui canta mai des si mai mult

decat restul. Cantecele difera de la o populatie la alta si se pot modifica in timpul

reproducerii. "alenele canta atat Fsolo/, cat si in grup.

a fel ca maoritatea &alenelor, reproducerea are loc intr)un anumit sezon al anului.

Geproducerea, gestatia si nasterea sunt concentrate, de o&icei, in sezonul de iarna

)prima!ara, atunci cand se afla in apele su&tropicale sau tropicale. in aceasta perioada

femelele intra in estru, iar la masculi se intensifica spermatogeneza. ?!ulatia femelelor

din populatiile emisferei sudice se cuprind intre lunile iunie si noiem&rie, cu culminare in

sfarsitul lui iulie. Putine femele o!uleaza de 2 ori pe an 1:)28%3, iar cele care o!uleaza

de = ori anual alcatuiesc doar 8% din totalul populatiei de sex feminin. in timpul montei,

&alenele sunt foarte excitate. Cate 2)20 de masculi se &at pentru a cuceri o singura

femela. Actul sexual are loc intr)o atmosfera foarte romanticaB masculul si femela inoata

unul langa altul, isi ating inotatoarele pectorale, lo!esc apa cu coada, dupa care incep

sa se ridice lent spre suprafata, inotand !ertical in spirala, cu a&domenele lipite.


9/9

+estatia dureaza in ur de 11 luni. *m&rionul se dez!olta foarte repede, crescand cu 17)

=# cm pe luna. 6ou)nascutii au o lungime medie a corpului de 4,# m si o greutate intre

700 5g si 2 t. Mamele isi alapteaza puii pana la 10)11 luni, totusi puiul se poate alimenta

de unul singur dea de la !arsta de sase luni. Atunci cand puiul este Fintarcat/, el

masoara dea 8)> m si cantareste > t. Puiul consuma 40)4# 5g de lapte zilnic, acesta

a!and un procenta de grasime de 4#)4>%. Mamele au gria de urmasi pana cand

acestia implinesc !arsta de un an, mai rar pana la doi ani. Puii raniti sunt scosi la

suprafata de adulti, pentru a)i forta sa respire. Masculii nu participa la ingriirea puilor.

"alenele cu cocoasa ating maturitatea sexuala la !arsta de #): ani, cand femelele au

12 m lungime, iar masculii 11,: m. Maturitatea sexuala deplina este, insa, atinsa a&ia

dupa 8)12 ani. emelele nasc o data la doi)trei ani, dar pot naste si anual.

onge!itatea exacta a &alenelor cu cocoasa nu este cunoscuta, si asta posi&il din

cauza !anatorii excesi!e de &alene de odinioasra, in care au fost capturati o multime de

indi!izi &atrani. (potetic, &alenele traiesc in ur de 40)#0 de ani. Cel mai in !arsta mascul

capturat !reodata a!ea, udecand dupa straturile de ceara din canalul auditi!, 48 de ani.

Cea mai in !arsta femela a!ea doar =8.

"alenele cu cocoasa au putini pradatori naturali. in timpul migratiilor, indi!izii tineri pot fi

atacati de orci si rec$ini, care lasa cicatrice pe coada si inotatorile pectorale. "olile de

care sufera &alenele practic nu au fost studiate.

Documents

Toate Animalele Marine Din Lume