Totul despre dermo- cosmeticeCREMELEDaca e sa luam definitia ca la carte, aflam ca o crema cosmetica este acel produs emulsionat care se poate intinde si a carui consistenta poate varia de la lichid la solid. Insa ne intereseaza mai degraba sfaturile practice si tipurile de creme asfel incat, atunci cand vine momentul, sa o alegem pe cea care ni se potriveste cel mai bine.Cand ne aducem aminte de vechiul "lapte demachiant" observam faptul ca el se regaseste in industrica cosmetica de astazi sub diferite forme si consistente. Principiul lui de baza este de a curata si a indeparta de pe piele orice impuritate, machiaj sau praf. De asemenea, o buna crema demachianta trebuie sa nu incarce pielea, sa nu lase urme grase si sa fie usor de aplicat si absorbita rapid. In felul acesta poti alege o lotiune potrivita tipului tau de ten fara sa dai gres. Nu trebuie decat sa iti stii micile probleme, sa citesti etichetele de pe cutiutele acestora, iar daca optezi pentru cele care au incorporate si lotiune tonica e ca si cum ai impusca doi iepuri dintr-o data atunci cand te demachiezi.Cremele au rolul de a hidrata pielea prin suplimente de substante hranitoare. Acest lucru se va intampla daca substantele active isi vor pastra proprietatile astfel incat pielea va reactiona favorabil sub actiunea acestora. De exemplu, daca ai nevoie de o crema puternic hidratanta, atunci te poti indrepta catre varianta care contine factori nutritivi cu aminoacizi care vor actiona precum un emolient dar si fosfolipide care vor regenera stratul protector regland functionarea glandelor pielii. Alte ingrediente deosebit de importante pe care le poti include in cautarea cremei perfecte sunt: enzime de tipul conezimei Q10, extracte minerale, uleiuri vegetale, hormoni reparatori, extracte din miere.Tenurile mixte si grase sunt cele care pot pune probleme deoarece lucesc inca de la primele semne ale diminetii, fac din aplicarea machiajului o arta destul de grea si incarca fata creand probleme de intretinere. In cazul aceste este recomandata o crema cu efect astringent care are rolul de a reduce secretia glandelor sebacee si de a tine sub control luciul fetei. Aceste creme sunt special concepute pentru a absorbi grasimea iar in plus, creaza un efect optic special cu microparticule ce reflecta lumina intr-un anumit mod, de aici si senzatia de mat si catifelat. -Clasificarea cremelor cosmetice se face dup mai multe criterii:1. dup compoziie: - creme emoliente sau coldcreme - creme pe baz de lanolin - creme acide - creme nutritive cu substane bioactive 2. dup scopul folosit: - creme nutritive - de demachiat - contra ridurilor - antisolare - de bronzat - revitalizante - creme de zi sau de noapte 3. dup modul de preparare: - creme obinute prin amestecare - prin saponificare - prin emulsionare 4. dup procentul de grsimi: - creme uscate - creme semigrase - creme grase - creme indiferenteCOLDCREMELEColdcremele sunt preparate cosmetice emoliente pe baz de cear de albine care conin o cantitate nsemnat de ap. Sunt denumite i cerate. Cantitatea mare de ap pe care o conin produce o senzaie de rcorire, de unde i denumirea de coldcreme( cold= rece). Sunt indicate pentru ntreinerea pielii normale i uscate fiind utilizate ca i creme de zi i noapte. Ingredientul principal al coldcremelor este ceara de albine, iar prepararea lor se face prin topirea cerii n uleiul vegetal, dup care se ncorporeaz apa, ncet, sub continu triturare. Se obine o emulsie A/U. Aceste unguente au la baz amestecuri de cear, stearin, ulei vegetal, cetaceu, borax, iar pentru produsele superioare diferii emulgatori lipofili. n unguentele emoliente rezult o pseudoemulsie, datorit proprietilor slab emulgatoare a cerii de tip A/U, care se desface pe piele i permite evaporarea apei producnd o senzaie de rcoare. Consistena unguentului depinde de reacia dintre borax i acidul cerotic liber din cear, cu care formeaz spunul de sodiu, care acioneaz ca emulgator U/A i va emulsiona apa. Cantitatea de cear necesar pentru cremele normale poate varia ntre 5-16%. Cremele cu cantitate mai redus de cear sunt mult mai moi, consistena lor putnd fi crescut prin adaos de parafin solid sau alcool cetilic. Cremele cu un coninut sub 45% ap sunt emulsii A/U, iar peste aceast valoare sunt emulsii U/A. Prin adugarea altor excipieni la sistemul cear - ulei ap se poate schimba aspectul, consistena, capacitatea de ntindere, emoliena. Adugarea de lanolin poate determina creterea capacitii emoliente, dar are tendina de a subia crema, uleiurile vegetale mresc emoliena dar au tendina de a face unguentul grunjos, cetaceul n proporie de pn la 5% duce la creterea emolienei, a strlucirii i a opacitii cremelor. Alcolul cetilic 1% provoac creterea emolienei i uneori mbuntete stabilitatea.Parafina mrete consistena. Cremele au strlucire, se ntind uor i au proprieti de curire.Ca tehnic de lucru se disting 3 etape principale: topirea ingredientelor, emulsionarea rcirea. Atenie deosebit se va acorda procesului de emulsionare i rcire a unguentului. Temperatura optim pentru emulsionarea iniial este de 70-75%, adugarea apei se face relativ ncet, excesul de ap trebuie evitat deoarece favorizeaz emulsii multiple. Dup emulsionare amestecul se rcete ncet, amestecndu-se pn la temperatura de 40-45 grade cnd se adaug parfumul.Exemple de coldcreme:

Rp. Cear alb 17 gr Stearin 17 gr Parafin lichid 56 gr Ap distilat 10 gr Ulei de lavand 2 picPreparare: ceara, stearina i uleiul de parafin se topesc pe baia de ap. Omogenizarea se poate face n 2 moduri: amestecul se tritureaz continuu pn la consistena semisolid cnd se adaug n poriuni mici apa nclzit la 40 grade, iar dup rcire se adaug uleiul de lavand pn la omogenizare. amestecul se las n mojar s se solidifice, se omogenizeaz treptat toat masa, se adaug apa i apoi uleiul de lavand.

Rp. Cear 5 g Ulei de parafin 45 g Parafin 10 g Borax 2 g Ap 30 g Parfum q. sColdcrem cu stearin:Rp. cear 145 g cetaceu 85g stearin 100 g ulei de parafin 450 g ap 180 g parfum 3g. Coldcrem cu colesterol:Rp. cear 4g colesterol 1g cetaceu 5 g ulei de parafin 30g vaselin 35g ap 30 g parfum 2 pic.Coldcrem: Rp. cear 8g cetaceu 5g vaselin 10g ulei de parafin 50g ap 30g borax 4g nipagin 0,2g parfum 2 pic. Coldcreme cu diferite substane active.Pentru corectarea ridurilor i pentru a preveni atrofierea esuturilor i degenerarea pielii, se utilizeaz creme nutritive i revitalizante. Acestea conin substane biologice active, naturale, sintetice i fitoterapeutice ca: vitamine, hormoni, proteine, aminoacizi, produse apicole, fermeni, gerovital, produse care influieneaz direct procesele vitale stimulnd funciile pielii. Rp./ lanolin 25 g Unt de cacao 70 g Cetaceu 5 g Ulei de parafin 10 g Borax 0,10 g Ap 25 g Vitamina A 1 fiol Vitamina E 1 fiolColdcrem contra pistruilor: Rp. bismut subnitric 5g precipitat alb de mercur 5g coldcrem 90g Preparare: se tritureaz cele 2 pulberi i se adaug coldcrema preparat dup una din formulele menionate anterior. Coldcrem cu camfor: Rp. / cear 3g Cetaceu 3g ulei 40g lanolin 5g ap 40g parfum 3 pic. Camforul se dizolv n ulei, separat se topesc substanele grase i se adaug camforul i se amestec pn la rcire.UNGUENTEDefinitie: Sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe pielesau mucoase in scop therapeutic sau de protectie. Sunt constituite din excipienti(baze de unguent) in care se pot incorpora SA.Excipientele constituie o parte majora a preparatului care pot influenta eficacitateasubstantelor medicamentoase incorporate.Unguentele se intrebuinteaza atat pt tratamentul afectiunilor dermatologice cat sipentru protejarea si intretinerea epidermului.Preparatele destinate sa apele pielea de actiunea agresiva a unor agenti nocivi suntdenumite unguente de protectie iar cele care contribuie la ingrijirea pielii se numescunguente dermatocosmetice.In literatura de specialitate se intalnesc pe langa denumirea de unguent si altedenumiri care sunt atribuite in functie de anumite caracteristici privind compozitia saumodul de folosire al preparatelor respective. Astfel se intalnesc urmatoarele denumiri:-pomezi sunt unguente de consistenta semisolida care se inmoaie cand sunt frecate pepiele formand un film superficial gros.-cremele sunt unguente-emulsii cu un continut ridicat de apa si se caracterizeaza printroconsistenta mai scazuta.-pastele sunt preparate cu un continut mare de pulberi care au o consistenta mai tare sicare de obicei nu se topesc la temperatura corpului iar prin intindere pe piele formeaza unfilm protector.-ceratele sunt preparate grase care contin un procent mare de ceara sau de parafinaavand o consistenta tare si un punct de topire ridicat.-glicerolatele sunt hidrogeluri obtinute cu glicerina si amidon, fiind cunoscute si subnumele de unguent de glicerina.-gelatinele:amestec de glicerina,gelatin, apa.Au consistent solida, in care se disperseaza substante active si se aplica dupa fluidizarea masei, prin incalzire.CLASIFICAREA UNGUENTELOR1.Dupa actiunea terapeutica-unguente de acoperire formeaza o pelicula protectoare pe tegumente. In aceastacategorie se includ unguente de protectie si unguente cosmetice-unguente racoritoare contin apa sau alcool diluat. Acestea in contact cu pielea prinevaporarea unei parti din apa sau alcool dau o senzatie de racorire a pielii-unguente epitelizante (pt rani) se aplica pe pielea lezata in scop de vindecare-unguente revulsive produc o vasodilatatie locala si hiperemie locala-unguente antiacneice-unguente antimicotice-unguente sicative2.Dupa locul de aplicare-dermice-oftalmice-unguente care se aplica pe mucoase3.Dupa capacitatea de patrundere (locul manifestarii efectului terapeutic)-unguente cu actiune locala: -unguente de suprafata-unguente de acoperire sau epidermice-unguente de profunzime (endodermice)-unguente de penetratie (cele care se situeaza intre celedoua, sau diadermice).-unguente cu actiune la distanta (sistemice). Permit administrarea medicamentului prinocolirea tubului digestiv, ceea ce reprezinta administrarea percutanata. Aceste unguentecedeaza SA vaselor sanguine si vaselor limfative. Ex: ung antireumatice.4.Dupa proprietatile chimice si fizice-hidrocarburi geluri-lipogeluri-hidrogeluri-polietilen-glicol geluri-silicon geluri.5.Dupa metoda de preparare respectiv gradul de dispersie al substanteimedicamentoase-unguente de tip solutie-unguente de tip suspensie-unguente de tip emulsie-unguente mixte.Penetratia prin piele. Prin penetratia cutanata se intelege patrundereaintradermica a substantei medicamentoase incorporate in baza de unguent, iar prinabsorbtie percutanata se intelege traversarea pielii si patrunderea SA in fluxul sanguin.Deoarece pielea este considerata o membrana lipidica, prin piele pot penetra substantesolubile in grasimi. Totusi absorbtia grasimilor se face redusa si penetratia este favorizatala substantele care au pe langa solubilitatea in lipide si o oarecare solubilitate in apa.UNGUENTE CU STEARAICremele de acest tip sunt produse tradiionale care pot fi utilizate fie ca o crem pentru mini, fie ca o crem de baz pentru machiaj.Unguentele cu stearin intr n categoria cremelor de zi denumite i creme evanescente( care dispar n piele), sau creme de lapte.Sunt indicate tenurilor normale i grase, nu sunt indicate tenurilor uscate deoarece pot provoca descuamri i nroiri ale pilii.Caracteristica acestor preparate const n aceea c au un aspect opac, sidefat, moale i se ntind uor pe piele. Cremele evanescente sunt emulsii de tipul U/A i n mod obinuit conin 15 30% faz uleioas. Ca materie prim se utilizeaz acidul stearic sau stearina i o substan cu reacie alcalin, din reacia crora, prin saponificare, se obine spunul de stearin, emulgatorul U/ A. Cremele cu stearai sunt neutre dac saponificarea acidului stearic este total, sau grase dac saponificarea este parial.Exempu clasic de creme de zi este urmtorul: RP./ Acid stearic 15g hidroxid de potasiu 0,7g, glicerin 8g ap 75g conservant i parfum qs. Crem cu stearat de potasiu:Rp./ stearin 20g carbonat de potasiu 2,5g glicerin 40g ap 100g borax 1g Preparare: se nclzete apa, boraxul, carbonatul de potasiu i glicerina. Separat se topete stearina la care se adaug prima soluie nclzit, se agit puternic la cald pn la completa degajare a bioxidului de carbon, se amestec pn la rcire i se parfumeaz. Crema se rcete prin agitare la temperatura de 40 de grade du care se las s se rceasc la temperatura camerei timp de 48 de ore.Crem de lapte, sau crem cu stearat de amoniu:Rp./ stearin 10g glicerin 15g borax 0,5 g ap 70g sol. Hidroxid de amoniu 4 g parfum 0,5g. Preparare: apa, glicerina i stearina se nclzesc la 75 grade, se adaug sol de amoniac, amestecnd energic, se adaug boraxul dizolvat n ap, iar la sfrit parfumul. Cremele se pot altera, rncezesc, capt un miros dezagreabil, i schimb culoarea sau scot apa din sistemul de emulsie. De aceea se prepar la nevoie, se pstreaz n borcane bine nchise, la loc rcoros. Alcoolul cetilic n proporie de 0,5 1% mbuntete stabilitatea cremelor cu stearai. Ca stabilizani se pot folosi emulgatori neionici.LOTIUNEA LOTIUNE=Crem sau loiune care servete la ngrijirea pielii i a prului.In primul rand trebuie stabilit in ce fel functioneaza fiecare. De la inceput trebuie sa stim ca ambele produse de ingrijire a pielii sunt tipuri de creme hidratante.Pielea se usuca atunci cand isi pierde umiditatea naturala din cauza unor factori precum vremea dura, cosmetice nepotrivite tipului de ten, hrana neadecvata, poluarea, imbatranirea si spalarea frecventa.Uleiul natural sau umezeala de pe pielea noastra actioneaza ca o bariera de protectie pentru a preveni uscarea sau iritarea pielii. Pentru a proteja pielea si a retine umezeala, putem folosi diferite produse de ingrijire, precum lotiune de corp, crema sau unt de corp.Cremele de corp nu sunt foarte diferite fata de lotiuni, fiind tot o combinatie intre apa si ulei, doar ca acestea au o consistenta mai groasa. Cremele sunt bune pentru hidratarea pielii pe timpul sezonului rece, insa alegerea depinde de tipul pielii.Daca pielea ta este foarte uscata, poti incerca un alt produs, anume untul de corp. In comparatie cu lotiunea de corp, untul hidrateaza mult mai intens pielea. Acesta contine ingrediente naturale precum untul de cacao, untul de shea sau untul de jojoba, foarte benefice pentru piele.Untul este mult mai gros decat lotiunile si cremele de corp, motiv pentru care poate forma un strat protector pe piele pentru a preveni pierderea umiditatii.Daca folosesti unt de corp pe timpul verii, poti sa simti pielea prea grasa. De aceea, untul de corp este mai potrivit in zilele racoroase de iarna. In cazul in care pielea are nevoie de hidratare intensa, poti folosi untul chiar si pe perioada verii.Cateva definitii:Lotiunea de corp are o textura lejera, non-grasa si este compusa in principal din apa si ulei. Fiind atat de usoara, este absorbita si foarte rapid de piele. Nivelul de hidratare este unul destul de mic fata de untul sau crema de corp. Se poate folosi din abundenta in zilele calduroase, pentru ca se absoarbe foarte rapid in piele.Cremele de corp sunt extrem de asemanatoare cu lotiunile din punct de vedere al compozitiei (apa si uleiuri). Diferenta sta in textura: mai consistenta, mai grasa, mai hidratanta.Untul de corp este cel mai gras si cel mai hidratant dintre toate. Contine ingrediente naturale cum ar fi unt de shea, unt de cacao etc. Lasa o pelicula pe piele care trebuie sa mentina hidratarea si sa previna uscarea pielii.Cat de des trebuie aplicate?Aici intervine nivelul de hidratare al pielii. O persoana cu piele uscata foloseste zilnic un produs puternic hidratant, cum ar fi untul de corp sau crema de corp. In schimb, cineva care are o piele normala spre grasa poate avea nevoie doar de o lotiune.Exista si varianta combinarii acestor produse: unt de corp seara, dupa dus, lotiune de corp dimineata.

Emulsiile

A. Dou lichide nemiscibile, dar nc nu emulsionae.B. O emulsie n faza dispersat n faza continuC. O emulsie instabil se separ progresivD. Surfactantul se poziioneaz pe sine ntre cele dou faze, stabiliznd emulsiaEmulsiile sunt sisteme lichide multifazic constituite din ap, ulei si surfactani, constituind lichide unice, relativ optic isotropice i stabile termodinamic.n general, emulsiile (simple sau multiple) prezint stabilitate limitat. Pentru a forma emulsii utilizate pentru eliberarea medicamentelor, trebuie ncetinit/micorat destabilizarea cinetic prin utilizarea unor ageni activi de suprafa. Acetia pot, de asemenea, s formeze ei nii emulsii caracterizate prin dimensiuni mici ale particulelor. Formarea sistemelor de acest gen reprezint un proces complex, care implic generarea i stabilizarea unei noi interfee ulei-apa. Tipul de emulsie (ap/ulei sau ulei/ap) depinde de un numr de factori, incluznd surfactantul, raportul de ulei-ap, temperatura, concentraia de sare i prezena unor cosurfactani i ali cosolui.Formare i stabilitateFormarea unei emulsii presupune o cretere a suprafeei intefaciale dintre cele dou faze nemiscibile, i este nsoit de o cretere a energiei libere. S-a sugerat c n cazul micorrii tensiunii interfaciale ctre zero, sistemele emulsifiaz spontan, crend microemulsii. O emulsie poate fi obinut utiliznd diferite procese, precum: auto-emulsifierea, omogenizarea, dispersia mecanic (metod n una sau dou etape).Emulsiile sunt n general obinute prin procesul de dispersare cu ajutorul ultrasunetelor sau cu ajutorul Ultraturaxului. Procesul de emulsionare cu ultrasunete este prezentat schematic n figur.Microcapsulele pe baz de emulsii multiple pot fi obinute cu succes i prin metoda spray-drying, avnd n faza apoas extern un polimer adecvat, material pentru perete, la concentraie ridicat. Emulsiile ap/ulei/ap se prepar, de preferin, urmnd un proces de emulsificare n dou etape, care permite un control mai bun att al emulsiei simple, ct i al celei multiple.Emulsiile pot rmne metastabile, rezistnd un timp destul de lung pentru a fi folositoare n multe aplicaii industriale, ca vopsele, acoperiri de suprafa, produse alimentare i cosmetice.nc nu este bine neles fenomenul de metastabilitate a emulsiilor. Totui, s-au propus numeroase reguli pentru rezultatele experimentale obinute la formarea i distrucia unei emulsii simple (inverse i directe). Prima ncercare de explicare a fost dat de regula Bancroft, conceptele HBL (balana hidrofil-lipofil) i PIT (temperatura inversiei de faz). Toate aceste se refereau la legtura dintre termodinamica surfactanilor din faza continu a emulsiei i topologia emulsiei (ulei/ap sau ap/ulei), care se formeaz i persist.Instabilitatea inerent prezentat de emulsiile multiple poate fi observat la mai multe nivele: ntre particulele mici interne ntre globulele mari ntre globule i particulele mici dispersate n eleRuperea emulsiilor multiple determin eliberarea substanei active din faza intern n faza extern ntr-un mod necontrolat. Astfel, utilizarea emulsiilor multiple ca produse comerciale este, de fapt, destul de restricionat. Urmrindu-se emulsiile duble la microscopul optic, se pot identifica dou tipuri de instabilitate care sunt responsabile de evoluia emulsiilor multiple: coalescena particulelor mici interne cu globulele de interfa coalescena dintre particulele mici interne n interiorul globulelor uleioaseTipuriUn interes crescut s-a artat nc din 1925 asupra sistemelor cu structura multipl (emulsii duble), ntruct au fost considerate poteniale rezervoare de substan ncapsulat ce poate fi eliberat n condiii variabile. Domeniile industriale au prezentat un interes evident ctre dezvoltarea tehnologic a acestor complexe, precum n industria alimentar (cercetare n produsele tip light, mbuntirea proprietilor organoleptice ale alimentelor, n mascarea gustului), industria cosmetic, agricultur i produse casnice.Problemele asociate cu emulsiile multiple sunt numeroase i multe dintre ele sunt nc nerezolvate, dei exist mult literatur asupra acestui subiect, n special n ultimele dou decade. ntr-adevr, combinaia de emulsifiere, precum i natura fazei uleioase, i procentele volumice ale diferitelor medii sunt parametri eseniali.AplicaiiCu toate acestea, o mare parte a aplicaiilor implic domeniul farmaceutic uman: emulsiile ap/ulei/ap au fost cele mai investigate ca vehicule poteniale ale medicamentelor hidrofile (vaccinuri, vitamine, enzime, hormoni), ce pot fi eliberate apoi progresiv. i n prezent se acord o mare importan emulsiilor multiple. Substane active pot de asemenea migra din faza extern n cea intern a emulsiile multiple, funcionnd n acest caz ca un rezervor de sorbie special, potrivit pentru detoxifiere (tratamentul supradozelor) sau, chiar i n alt domeniu, pentru ndeprtarea materialelor toxice din apele reziduale.Impactul emulsiilor duble realizate ca sisteme de eliberare prezint o importan deosebit n domeniul eliberrii controlate, pentru administrarea oral, topic sau parenteral, pe msur ce mecanismele de stabilitate i eliberare sunt mai bine nelese i monitorizate.n ciuda stabilitii lor finale, emulsiile i n special cele ulei/ap prezint cteva avantaje ca sisteme de eliberare controlat. Uleiul utilizat pentru emulsiile farmaceutice este n general de origine natural.n general, o dat preparate, emulsiile ar trebui s fie stabile pentru cel puin 2 ani de stocare la temperatura camerei, fr o cretere considerabil a mrimii particulelor sau formarea de particule mari (n special n cazul emulsiilor utilizate n eliberarea controlat parenteral).Exemple de utilizare a emulsiilor:1. nutriie emulsiile sunt surse concentrate de calorii (mai mari dect proteinele i hidrocarburile), exercitnd doar un mic efect negativemulsiile sunt capabile de a furniza acizii grai eseniali, pe care alte surse nu le pot furniza2. diagnostic3. vaccinuri (emulsiile pot prezenta efecte adjuvante)4. substitueni sangvini (emulsii de fluorocarbon)5. eliberare controlat de medicamente emulsiile permit ncorporarea de medicamente hidrofile / hidrofobe n cantiti mari n particulele internemedicamentul nu este n contact direct cu fluidele i esuturile organismului se poate atinge o eliberare controlat i susinut prin modificri de suprafa a particulelor, se poate atinge eliberarea intit la mai multe esuturiemulsiile pot furniza stabilitate chimic (de exemplu, pentru medicamentele care hidrolizeaz rapid n soluii apoase)Dei sunt puini autori care s-au ocupat de obinerea emulsiilor pe baz de polizaharide, ele prezint numeroase avantaje, dintre care se pot enumera buna biocompatibilitate, biodegradabilitate, netoxicitate, i capacitatea de a forma reele tridimensionale (gel), la care se adaug, nu n ultimul rnd, faptul c sunt materiale extrem de ieftine, gsindu-se n cantiti uriae n natur.Emulsiile sunt preparate farmaceutice cunoscute din antichitate.Claudius Galenus a fost primul medic si farmacist care a inregistrat capacitatea emulgatoare a cerii de albine.Denumirea de emulsie provine de la verbul latin emulgeo-ere=a face ca laptele,a mulge pana la sleire.In 1910,W.Ostward da prima explicatie stiintifica a formarii emulsiilor,facand diferenta intre emulsiile de tip ulei in apa(U/A,L/H) si cele de tip invers(A/U,H/L) evidentiind si rolul emulgatorului in realizarea tipului de emulsie.DefinitieConform monografiei Emulsiones din FRX,-emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide,mai mult sau mai putin vascoase,constituite dintr-un sistem dispers ,format din 2 faze lichide nemiscibile,realizat cu ajutorul unor emulgatori si destinate adm.interne/externe.Emulsiile pot fi:- emulsii ulei in apa- emulsii apa in ulei.Pentru administrarea interna se folosesc numai emulsii U/A.Emulsiile in compozitia carora intra sapunuri sau alte subs.cu actiune emolienta,analgezica sau revulsiva si care sunt destinate aplicari pe piele se numesc linimente.In practica farmacutica emulsiile prezinta urmatoarele avantaje:- formularea ca emulsie elimina unele probleme de solubilitate limitata si nemiscibilitate- prin emulsionare se poate masca gustul neplacut al unor medicamente si se poate facilita administrarea unor subs.medicamentoase vascoase.Astfel,laxativele pe baza de uleiuri minerale(parafina lichida),vegetale(ulei de ricin),animale(ulei de peste),vitamine liposolubile si preparate nutritive grase sunt usor adm.ca emulsii tip L/H- datorita gradului de dispersie mare,emulsiile permit o absorbtie crescuta a subs.medicamentoase liposolubile: de exemplu unele vitamine liposolubile(vitamina A) peptide,polimeri sunt mai bine absorbite sub forma de emulsie,avand o biodisponibilitate superioara fata de solutia uleioasa.- permit alimentarea organismului pe cale artificiala,prin introducerea de subs.nutritive(glucide,lipide,proteine) toate intr-un preparat sub forma de perfuzii cu emulsii,numai de tipul L/H administrate i.v.pacientilor care sunt subnutriti sau in imposibilitatea(temporara) de a se hrani pe cale orala(voma,coma).- unele emulsii i.v.sunt utilizate ca agenti de diagnostic(contrast radioopac) in examinarea cu raze X,expunand pacientul la un minimum de radiatii.- prezenta unui emulgator in emulsia realizata cu o subs.medicamentoasa insolubila in apa,cu tendinta la cristalizare,evita aparitia de tromboflebite.- administrarea topica,mult mai usor de efectuat sub forma de emulsie,este mult acceptata de pacienti,decat ca un sistem monofazic (de exemplu,o solutie) sau difazic(o suspensie).Emulsiile pot fi clasificate:*IN FUNCTIE DE ORIGINE in:- emulsii naturale: laptele, latexurile, emulsii din semintele unor plante oleaginoase(dovleac,migdale,arahide)- emulsii artificiale/emulsii uleioase obtinute prin emulsionarea uleiurilor cu ajutorul emulgatorilor.*IN FUNCTIE DE TIPUL EMULSIEI:- emulsii directe/ emulsii ulei in apa(L/H) in care faza dispersata interna este un lichid nepolar, lipofil(H): ulei vegetal sau mineral,si faza dispersanta, externa este hidrofila.- emulsii inverse/emulsii apa in ulei(H/L)PULBERILE In conformitate cu definitia data de FR X editia 1993 - ,,pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante active, asociate sau nu cu substante auxiliare;sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare. Pulberile in conformitate cu Suplimentul 2004, FR X, sunt forme farmaceutice solide, constituiti din una sau mai multe substante active, cu sau fara adaos de excipient sau substante auxiliare, in general sub forma de particule solide, libere, uscate, cu un anumit grad de finete, sunt destinate administrarii orale ( intern) sau aplicatii cutanate (extern), conditionate ca preparate unidoza sau multidoza intr-un recipient adecvat conservarii si administrarii.Ca substante auxiliare pot contine diferite substante ca: coloranti, diluanti, corectori de gust si miros, respectiv aromatizanti autorizati.

CLASIFICAREA PULBERILOR : se poate face dupa diferite criterii:

a.Dupa compozitia lor: pulberi simple, alcatuite dintr-o singura substanta medicamentoasa si pulberi compuse, constituite din doua sau mai multe substante medicamentoase. b.Dupa modul de administrare: pulberi de uz intern, care se administreaza pe cale bucala si pulberi de uz extern care se aplica pe piele si mucoase.c.Dupa modul de formulare: pulberi nedivizate si pulberi divizate in doze determinate.

d.Dupa gradul de finete: pulberi groscioare (pulvis grossus), care trec prin sitele IV V, pulberi fine ( pulvis subtilis) care trec prin sita VI, pulberi foarte fine ( pulvis subtillissimus) care trec prin sita VII, pulberi extrafine (pulvis mpalpabilis) care trec prin site speciale.

e.Dupa natura prescriptiei: pulberi oficinale, pulberi magistrale si produse farmaceutice industriale.

f.Dupa origine: pulberi minerale, pulberi vegetale , pulberi de natura animala si pulberi produsi de sinteza.