Totul Despre Rasa Rottweiler

8/13/2019 Totul Despre Rasa Rottweiler

1/97

Totul despre rasa Rottweiler

pg. 1

Informatii pentru viitorii proprietari de rottweiler

Rasa Rottweiler se numara printre cele mai vechi din lume. Stramosii acestor caini au ajuns peteritoriul Germaniei impreuna cu legiunile romane, indeplinind sarcini de protectie a turmelor devite care marsaluiau alaturi de soldati si le serveau acestora drept hrana.Ajunsi in orasul Rottweil, pe atunci inca Rottwil - adica orasul rosu - s-au incrucisat cu cainiiautohtoni, dand nastere unui tip de caine negru (cel mai adesea), cu pete de foc, cu par scurt, avandla greaban inaltimea de 60 cm. Crescatorii au incercat de-a lungul timpului sa elimine petele albesau parul lung.Deoarece cainii erau folositi la pastoritul vitelor si, de asemenea, la manatul acestora la abator, ei auprimit si denumirea de "Metzgerhund" - cainele macelarului. In evul mediu, Rottweil a devenit uncentru comercial renumit, unde isi dadeau intalnire negustorii de cereale si vite chiar si din Elvetiasi Franta. Se spune ca ei, in drumul lor spre casa, isi legau pungile de bani la gatul cainilor, pentru a-si proteja astfel avutul de hoti. Spre mijlocul secolului al XIX-lea, odata cu dezvoltareatransporturilor si cu intrarea in vigoare a unor legi care interziceau manarea turmelor de vite pedrumurile publice, rasa a fost aproape uitata. La sfarsitul secolului al XIX-lea erau tinute in evidentadoar cateva exemplare, folosite la paza persoanelor, cladirilor si fabricilor.Un anume Karl Knauf, organizatorul competitiilor canine din Heidelberg, aflat in cautarea unei rasecare sa fie la inaltime in fata ochilor severi ai arbitrilor, s-a oprit la un mascul de rottweiler pe nume"Stumper", proprietatea lui Albert Graf, un crescator de teckeli din Heidelberg. Din acest mascul s-anascut Russ von Br|ckenbuckel care este DRK nr. 1 in cartea de origine a Clubului German deRottweiler, fondat in 1907.

Ar fi de neiertat sa nu amintim meritele deosebite ale pictorului Albert Kull, in relansarea rasei, carea realizat numeroase schite despre acesti caini si care in 1893 a formulat primul standard al rasei,redactat insa doar in 1901. Rottweilerul a intrat in 1910 in randul cainilor de politie, iar in 1912 afost descoperit si de armata. In 1913 s-a infiintat clubul international de rottweiler al caruipresedinte a fost desemnat Emil Steiefel. In anul 1921 cluburile se unesc, dand nastere ClubuluiNational de Rottweiler al Germaniei (ADRK), cu sediul in Stuttgart, in comitetul de conducere ADRKfiind alesi Emil Steiefel, ca presedinte si Albert Graf, ca membru de onoare. In pofida rezultatelordeosebite, rasa nu a ajuns dincolo de oceanul Atlantic decat in anii '30.Federatia Chinologica Internationala recunoaste si omologheaza rasa cu numarul 147 in anul 1965.Crescatorii de Rottweileri sunt in prezent orientati spre obtinerea unui caine cu blana neagra -prezentand marcaje de foc bine delimitate - debordand de vigoare, dar al carui aspect general masivsa nu-i estompeze nicidecum nobletea. Rottweiler-ul se preteaza, in mod special, pentru insotire,paza si aparare.


2/97


pg. 2

ASPECT GENERALRottweiler-ul este un caine de talie mijlocie spre mare, nici greu, dar nici usor, nici prea inalt pepicioare, dar nici "ogarinic". Cu proportii armonioase, aspect "indesat" si viguros, Rottweiler-ul itiinspira forta, suplete si rezistenta.

Proportii importanteLungimea trunchiului masurata de la punctul sternului la punctul fesei (punctul ischionului) nu

trebuie sa depaseasca inaltimea la greaban cu mai mult de 15%.Comportament si caracter

Amabil si linistit, iubitor de copii, Rottweiler-ul este foarte afectuos, ascultator, docil si munceste cuplacere. Aspectul sau tradeaza o robustete naturala. Este sigur de el, greu de impresionat si sebucura de un echilibru nervos deosebit. Rottweiler-ul reactioneaza cu multa atentie fata de tot ceeace il inconjoara.

Regiunea cranianaCraniulEste de lungime medie, lat intre urechi; profilul fruntii este moderat convex. Protuberanta

occipitala este bine dezvoltata, fara a fi pronuntata.Stop - bine marcat

Regiunea facialaBotulEste rectiliniu, cu baza lata, se subtiaza treptat ca latime dinspre inapoi spre inainte. Nu trebuie safie nici prea lung, dar nici prea scurt in raport cu regiunea craniana. Buzele sunt negre si binestranse, iar comisura labiala ferma. Gingiile trebuie sa fie cat se poate de inchise la culoare.TrufaEste bine dezvoltata, intotdeauna neagra, mai degraba lata decat rotunda, cu nari relativ mari.Maxilarele

Sunt puternice si late, atat cel inferior cat si cel superior.ObrajiiArcadele zigomatice sunt bine marcate.DentitiaEste puternica si completa (42 de dinti). Incisivii superiori se inchid in foarfeca peste cei inferiori.OchiiDe marime mijlocie, migdalati, sunt de culoare brun inchis. Pleoapele sunt aderente la globul ocular.UrechileMijlocii, cazute, triunghiulare, sunt foarte departate una de cealalta si prinse sus. Indreptate sprefata, urechile sunt bine lipite de cap, dand impresia ca acesta ar fi mai lat decat este in realitate.GatulEste puternic, de lungime medie, musculos, cu profilul superior lejer bombat. Este uscat, farafanoane si nici salba.

CorpulSpatele este drept, puternic si ferm.SaleleSunt scurte, puternice si inalte.CrupaEste lata, de lungime medie, usor rotunjita. Nu trebuie sa fie nici dreapta si nici cazuta.Cutia toracica

Este spatioasa, lata si bine coborata (aproximativ 50% din inaltimea la greaban), cu un piept binedezvoltat si coaste bine arcuite.AbdomenulFlancurile nu sunt supte.Coada


3/97


pg. 3

Lasata la lungime naturala (necupata), purtata orizontal, in prelungirea liniei superioare; in repaos,poate fi purtata si in jos.

MembreleMembrele anterioareVazute din fata, membrele anterioare sunt drepte, dar nu apropiate. Vazute din profil, antebratuleste vertical. Omoplatul face cu orizontala un unghi de aproximativ 45 de grade.

UmarulEste bine amplasat si bine articulat.BratulEste bine atasat de trunchi.AntebratulEste puternic dezvoltat si bine muscularizat.MetacarpulUsor elastic, este puternic si putin inclinat.LabeleSunt rotunde, cu degete bine stranse si arcuite; cuzinetii plantari sunt fermi, iar unghiile scurte,negre si solide.

Membrele posterioareVazute din spate, membrele posterioare sunt drepte, dar nu apropiate. In stationare libera,articulatiile coxo-femurale, femuro-tibiale (genunchiul) si tibio-tarsiene (jaretul) formeaza unghiuriobtuze.PulpeleSunt de lungime medie, late si foarte musculoase.GambaLunga, puternica, este lata din cauza musculaturii puternice; se termina printr-un jaret puternic,corect angulat, cu tendoane solide. Acesta nu trebuie sa fie prea drept.LabeleUsor mai lungi decat cele anterioare, labele au degete puternice, cambrate si bine stranse.

AluriRottweiler-ul este un trotteur. Cu aceasta alura, spatele trebuie sa ramana ferm si relativ imobil.Alura este armonioasa, puternica si degajata, cu o buna amplitudine.

PieleaPe cap, pielea este bine intinsa; in momentele de mare atentie ea poate sa formeze usoare riduri pefrunte.

Roba

ParulRoba este formata din parul tector si subpar. Parul tector este de lungime medie, dur la atingere,neted si lipit de corp. Subparul nu trebuie sa depaseasca parul tector. Parul este putin mai lung pemembrele posterioare.CuloareaRoba este neagra, cu marcaje de foc bine delimitate, cu o nuanta brun-roscata mai aprinsa pe obraji,bot, gat, piept, pe membre, precum si deasupra si dedesubtul radacinii cozii.

Talia si greutateaInaltimea la greaban la masculi: in medie 61 - 68 cm; 61-62 cm - talie mica; 63-64 cm - taliemijlocie; 65-66 cm - talie mare (dorita); 67-68 cm - talie foarte mare.

Greutatea:aproximativ 50 kg.Inaltimea la greaban la femele: in medie 56 - 63 cm; 56-57cm - talie mica; 58-59 cm - talie medie;60-61 cm - talie mare (dorita); 62-63 cm - talie foarte mare.Greutatea: aproximativ 42 kg.


4/97


5/97


pg. 5

pe care crescatorii, detinatorii sau "importatorii"(chiar si arbitrii) de caini apartinand acestei raseau creat-o in jurul acestor animale remarcabile prin frumusetea si forta pe care o degaja. Faimos peintreg mapamondul, Rottweiler-ul a cucerit si Romania cu multi ani in urma, cand oameni"descurcareti" au importat primele exemplare si le-au adus in Timisoara, Bucuresti si Arad. Deatunci si pana in prezent a trecut mult timp si iata ca Rottweiler-ul a cucerit primul loc ca numar deexemplare (in 2000) avand cel mai mare numar de certificate de origine eliberate de C.O.R. dinintreaga istorie postbelica a chinologiei romane, detronand Ciobanescul German - "senator de

drept" ca numar de inregistrari inscrise in Registrul Genealogic Roman din 1969 si pana azi.

Semn bun? Semn rau? Depinde de constiinciozitatea cu care crescatorii adevarati de Rottweileri austiut, stiu sau vor sti in continuare sa pareze asaltul "cantitativ" al "industriasilor" rasei. Este binecunoscut, ca urmare a experientei intregii lumi, ca atunci cand o rasa devine foarte populara - deci"se vinde bine" - calitatea exemplarelor ramane in urma cantitatii pe care piata este dispusa sa oabsoarba. Este bine de subliniat ca Rottweiler-ul nu are nici o vina. Multi au fost aceia care, dupa1990, au vazut in acest caine forta defensiva sau ofensiva de care aveau nevoie pentru a-si aparaviata si bunurile. Eroare! Mare eroare! Multi "sefi" sau "oameni avuti" s-au repezit literalmenteasupra acestei rase cumparand fara discernamant din Obor, sau de la asa zisi crescatori, caini cu saufara titluri, cu sau fara pedigree, cu sau fara instructie (in cazul exemplarelor adulte), foarte multi

fara arbitraje. Cu regret trebuie sa spun ca acesti oameni si-au dresat cu toata incredereaRottweilerii la politie, dupa manualele sovietice din 1947, cei mai avuti la "dresorii" aparuti caciupercile dupa ploaie, dupa 1990, si pe care nu-i mai atesta nimeni, asa cum facuse A.Ch.R. in acelevremuri, cand se faceau cursuri de pregatire si se dadeau examene de atestare pentru calitatea deinstructor dresor. Dupa mine, aceasta este cauza pentru care s-a ajuns la tragicul eveniment de laSfantu Gheorghe.Este bine de stiut ca, prin eforturi remarcabile, unii crescatori romani au reusit sa producaRottweileri de valoare. Exista arbitri romani cu evidente calitati in arbitrarea acestei rase si care sebucura de recunoastere nu numai in ringurile nationale, dar si in cele internationale. De ani de zileColegiul de Arbitri al A.Ch.R. a promovat o politica sanatoasa in privinta arbitrajului acestei rase

impunand ca arbitrii sa adopte o atitudine drastica fata de cel mai mic semn de agresivitate acainilor. Am arbitrat in special in strainatate aceasta rasa si am actionat intotdeauna in sensuleliminarii cainilor agresivi din ringuri si am procedat astfel nu numai in cazul Rottweiler-ilor, ci siin cazul multe altor rase considerate agresive.

La inceputul secolului al XX-lea, Rottweilerul, pasarea Phoenix a speciei canine asa cum avea sa-ldenumeasca Albert Graf, cel care a stat la baza crearii si selectionarii acestei rase a renascut.Desi recunoscut de mult timp ca fiind o rasa aparte, Rottweilerul a devenit celebru datoritaaspectului sau impunator cat si datorita insusirilor care il definesc drept un caine de paza si apararefoarte eficient: curajos si inteligent, cu un caracter foarte puternic, dar si cu o dorinta de munca

formidabila. Rottweilerul s-a impus cu rapiditate in toate colturile lumii, datorita utilizarilor salemultiple, atat in armata cat si in politie, insotitor pentru nevazatori si caine utilitar pentru situatiide necesitate si catastrofe.


6/97


pg. 6

Cu 2000 de ani in urma, cand legiunile romane marsaluiau prin trecatoarea St. Gothard si sestabileau in provincia Germania, soldatii erau insotiti de niste caini mari, robusti, care eraurecunoscuti ca fiind de tip molossoid. Acesti caini erau indispensabili trupelor romane, ei fiindfolositi drept caini de lupta, caini ciobanesti si caini de cireada in acelasi timp, jucand un rol foarteimportant in slujba omului.Deoarece in acea perioada nu existau mijloace de refrigerare sau conservare, romanii isi deplasaucirezile pe distante foarte mari, pentru a avea cu ce se hrani. Sarcina acestor caini era de a indruma

si pazi vitele, ei luptandu-se la nevoie cu animalele salbatice care le atacau.O data iesiti din trecatoarea St. Gothard, romanii cuceresc orasul Wil, cunoscut ca fiind un marecentru comercial si un important targ de vite. Datorita faptului ca in acest oras casele erauconstruite in mare parte din piatra rosie, targul preia denumirea de Rottwil, ulterior transformatain Rottweil. Aici are loc incrucisarea dintre molossoizii romanilor si cainii autohtoni, care erau, larandul lor, caini de cireada si aprigi paznici, cunoscuti sub denumirea de Cainele Macelarului.Aceste incrucisari dau nastere unui caine asemanator Rottweilerului din zilele noastre, care seraspandeste rapid in orasul Rottweil si in imprejurimi. Din motive lesne de inteles, aspectul acestorcaini era mai putin important decat calitatile lor utilitare. Erau chiar lasati sa se inmulteasca cei cualb in jurul gatului si pe labe, si nu deranja nici faptul ca unii aveau subpar mai lung decat parultector sau ca nuantele marcajelor de foc erau foarte diferite.

In schimb, se tinea cont foarte mult de talia lor, exemplarele mari si grele fiind de nedorit, elenefacand fata la muncile la care erau supuse.Negustorii de vite, care erau si macelari, cresteau acest caine numai pentru calitatile lui, pentruinteligenta si curajul de care dadea dovada. Una dintre legende povesteste cum ca seara, candplecau de la targ si se opreau sa petreaca la unul din birturile din apropiere, negustorii, din motivede siguranta, legau saculetii cu bani de zgarzile cainilor, care ramaneau sa astepte afara.Devenind peste noapte un caine de mare incredere pentru negustorii din orasul amintit (cei carese respectau detinand chiar trei sau patru exemplare), rasa preia numele de Buvier de Rottweilsau, mai simplu, Rottweiler.

Renascut din propria cenusa

La inceputul secolului trecut, o stire despre un Rottweiler care a scapat o femeie din mainile apaisprezece marinari a aparut in toata presa germana si, astfel, dintr-o data, Rottweilerul a devenitfaimos, recastigandu-si popularitatea. A fost o sincronizare perfecta, caci, in acea perioada, rasarisca sa ajunga in pragul disparitiei.In 1900, o lege germana interzisese deplasarea in mers a cirezilor, pentru a proteja drumurile si apasunile. Aceasta a facut ca brusc Rottweilerul sa nu mai fie un auxiliar indispensabil macelarilor sinegustorilor de vite. Din fericire, chinologii deja incepusera sa fie interesati de rasa, printre einumarandu-se si pictorul Albert Kull (care va fi si proprietarul primului exemplar inregistratoficial). Alaturi de prietenul sau Karl Krauf (presedinte al Asociatiei Prietenii Cainelui), Kull incepe

lupta pentru salvarea Rottweilerului de la disparitie. in 1901 se redacteaza si primul Standard.Apoi, in 1905, la o expozitie din Heidelberg, asistenta cere sa fie adus un caine dintr-o rasa mai rara.Un fabricant pe nume Albert von Graf, pe atunci crescator de Teckeli, se prezinta cu un mascul deRottweiler, pe nume Merat, cu care si castiga premiul Cel mai frumos caine al expozitiei. Lainsistenta Asociatiei chinologice din Heidelberg, el il pastreaza pe Merat si preia fraiele acestei rase,alaturi de Walter Schnader si Otto Kell. Graf pleaca in orasul Rottweil, unde gaseste o femela devanzare, pe care o ia si o imperecheaza cu Merat.Din pacate, dupa fatare, femela moare si lasa in urma doar sase pui, aceasta determinandu-l pe Grafsa plece iarasi in cautarea altor exemplare. intamplarea face ca el sa gaseasca un caine deosebit, invarsta de un an, pe nume Russ. Acest mascul se va dovedi mai tarziu ca fiind patriarhulrottweilerului modern.


7/97


pg. 7

Clubul National de Rottweiler al Germaniei (ADRK)

La 13 ianuarie 1907, ia fiinta cel mai vechi Club la rasei, denumit Clubul German de Rottweiler, cusediul la Heidelberg. Clubul este condus de Albert von Graf si Hans Gennerich care, imediat,redacteaza un Standard si infiinteaza Cartea de Origini a rasei, in care sunt inscrisi Russ vonBrckenbuckel cu DRK nr. 1 si Ralph v. Neckar cu DRK nr. 2. De asemenea, primele caniseinregistrate in aceasta Carte de Origini au fost: von Brckenbuckel (proprietar Albert Graf), von

Neckar (proprietar W. Schrader), von Holstein (proprietar Otto Hell) si von der Waterkant(proprietar Hans Gennerich).

Scopul acestor canise a fost de a selectiona si crea un caine de paza si aparare, util politiei. Acestlucru s-a reusit in anul 1910, prin exemplarul Max von der Strahenburg, DRK nr. 48, care s-aevidentiat atat in interventiile de zi cu zi ale politiei, cat si prin castigarea a numeroase examene delucru.Dupa redactarea Standardului, o parte dintre membrii fondatori, deranjati de faptul ca nu sespecifica talia maxima acceptata si nu exista prevederi despre structura parului la Rottweiler, auparasit Clubul si au format un altul. Acesta avea sa ia denumirea de Clubul de Rottweiler din Sudul

Germaniei, cu sediul tot la Heidelberg, avand, bineinteles, un Standard propriu. Totusi, la scurt timpdupa infiintare, acest Club s-a dizolvat.Apoi, in 9 decembrie 1913, s-a infiintat un al treilea organism: Clubul International de Rottweiler,avandu-l ca presedinte pe Emil Steiefel din Stuttgart. intr-un timp foarte scurt, acest Club deveneaputernic prin numarul mare de caini inscrisi, dar si prin aderarea catorva crescatori importanti dinClubul German de Rottweiler.Doi masculi s-au evidentiat prin calitatile lor genotipice in acea perioada: Lord v.d. Teck si Arco v.Torfwerk, doua exemplare deosebite, ei fiind rezultatul unor consangvinizari foarte stranse. Desiacesti caini erau foarte solicitati la monta, proprietarii lor selectau femelele si astfel ei reproduceaunumai exemplare de calitate.Asadar, cei doi au influentat pozitiv rasa, fiind considerati de Clubul International de Rottweilerdrept cei mai buni reproducatori ai vremii, aducand mari servicii organizatiei, dar, bineinteles, inprimul rand rasei.Clubul avea si un nou Standard, mai complet si diferit fata de celelalte Cluburi. Arbitrajul la acestClub era mult mai obiectiv, dat fiind faptul ca toate calitatile si defectele cainelui erau arbitrate dupao grila de punctaj stabilita de Club.Dandu-si seama ca aceasta rasa nu va putea evolua atat timp cat vor exista mai multe Standardediferite, dupa mai multe incercari, Cluburile germane se unesc: la 14 august 1921 ia fiinta ClubulNational de Rottweiler al Germaniei (ADRK Allgemeiner Deutscher Rottweiler Klub), cu sediul laStuttgart, avandu-l presedinte pe Emil Steiefel, iar von Graf fiind ales membru de onoare, pentrumeritele sale deosebite in dezvoltarea rasei; patru luni mai tarziu aparea si prima revista de Club,

Der Rottweiler.


8/97


pg. 8

Vedeta a ultimelor trei decenii

Standardul elaborat de ADRK avea sa cuprinda caracteristicile Standardelor anterioare, acesta fiindinsa mult mai detaliat, avand pentru prima oara si un comentariu la Standard. in anii care au urmat,ADRK a depus o munca asidua pentru crearea unui caine cat mai stabil genetic, impunandcrescatorilor regulamente de reproductie, regulamente de selectie si confirmare, examene de lucrusi teste de displazie.

Astfel, incepand cu 1 ianuarie 1944, nu se mai accepta inscrierea in Cartea de Origine a Clubuluidecat pentru cainii proveniti din parinti cu diverse probe absolvite. Standardele din 1960 si 1970nu aveau sa aduca modificari spectaculoase rasei, ci, dimpotriva, sa accentueze importantacaracterului, temperamentului si utilitatii Rottweilerului.Un alt pas important facut de ADRK a fost recunoasterea rasei pe plan international, in mai 1965Rottweilerul fiind recunoscut de Federatia Chinologica Internationala, sub numarul de Standard147.Sase ani mai tarziu, pe 30-31 octombrie 1971, in orasul Rottweil, ADRK organizeaza si primulCampionat Mondial de Club la care au participat peste 150 de caini din sapte tari. Aceastacompetitie internationala, avand loc anual in Germania, fara intrerupere pana in zilele noastre,aduna astazi prietenii Rottweilerului din peste cincizeci de tari ale lumii.

In timpul celor doua razboaie mondiale, Rottweilerul si-a dovedit pe deplin eficienta in slujbaarmatei, fiind folosit drept curier sau trasportand munitie si chiar raniti.


9/97


pg. 9

Din nefericire, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, efectivele rasei s-au redus atat de multincat, dupa incheierea razboiului, se punea problema ca Rottweilerul trebuie din nou reconstruit.Prima tara in care efectivul de Rottweiler a explodat in anii 50 a fost SUA, unde si astazi acestcaine este extrem de popular. Evident, liniile preferate dincolo de ocean se indeparteaza de tipuleuropean, dar, prin eforturile unor pasionati, Rottweilerul adevarat, adica cel conformStandardului german, a inceput de cativa ani sa cucereasca tot mai mult teren si in SUA.La inceputul anilor 1980, fara ca cineva sa fi gasit o explicatie clara a fenomenului, se lanseazamoda Rottweiler. Rasa inregistreaza un succes aproape subit in mai toate tarile europene, pentru

ca ulterior folia sa se extinda pe tot mapamondul. Recordul este inregistrat in Anglia, unde s-aunascut, in 1989, un pic peste 10.000 de pui cu pedigree! Apoi, de circa 10-15 ani incoace, si-au facutaparitia absurdele legi impotriva asa-numitelor rase periculoase, Rottweilerul fiind si el inclus pelista neagra. Efectul lor a fost previzibil: diminuarea numarului de pui produsi. Ceea ce nuinseamna, totusi, ca a scazut si popularitatea acestei minunate rase.

Rottweilerul modern

Se poate spune ca istoria Rottweilerului modern incepe in anul 1971, cu masculul Bulli vonHungerbuhl, castigator al primului Campionat Mondial: a fost un caine de talie medie, compact, cuun fuleu foarte bun si un temperament echilibrat, el afirmandu-se si in probele de lucru. Canise de

renume ca Waldachquelle, Zimmerplatz si Bickesheim au fost printre primele care au utilizat lamonta acest campion, produsii rezultati remarcandu-se pe plan national si international.Canisa Eulenspiegel, avand-o proprietar pe Marianne Bruns, unul dintre membrii comisiei ADRKcare a omologat rasa la FCI, a produs, in 1973, masculul Ives Eulenspiegel, Campion European 1977.Acesta avea sa devina unul dintre cei mai valorosi masculi ai tuturor timpurilor, la varsta de doi aniel avand 67 cm la greaban, o circumferinta toracica de 99 cm si o greutate de 56 kg.


10/97


pg. 10

Ives Eulenspiegel

Desi avea gradul I de displazie, iar dintre cei 144 de pui rezultati din el doar 52 nu au mostenitaceasta boala genetica, el este considerat un valoros reproducator, fiind intemeietorul celor maiimportante doua linii de sange ale rasei. Prima linie, si cea mai importanta, incepe de la masculul

Dingo v. Schwaiger Wappen (WCh 1980 si EurCh 1982), un descendent direct al lui IvesEulenspiegel. Acesta s-a remarcat printr-un caracter echilibrat si un temperament foarte bun, fiind,la randul sau, un bun reproducator.Cel mai bun urmas a fost fiul sau, Santo v. Schwaiger Wappen, Campion Mondial in 1986. Acestaavea talie medie, era robust, bine construit si bine angulat, cu o foarte buna structura a parului.Cel mai mare reproducator din istoria rasei este actualmente considerat fiul lui Santo, pe numeBenno von der Schwarzen Heide (Bundessieger 1987, WCh 1990).

Benno von der Schwarzen Heide


11/97


pg. 11

Tot un mascul de talie medie, Benno era insa un exemplar foarte gros, cu un cap puternic, fang scurtsi un stop foarte bine marcat. De evidentiat faptul ca intre anii 1991-1996, atat CampionateleMondiale de Club, cat si cele FCI au fost dominate de catre descendentii lui Benno: Rick v.Burgthann, Face v.d. Teufelsbrcke, Ken v. Schwaiger Wappen, Falco v.d. Teufelsbrcke si Olga siOnda v.d. Teufelsbrcke.Al doilea descendent pe linie paterna din Ives Eulenspiegel a fost Amigo v. Kressbach, tatal lui WCh

Hassan v. Knigsgarten.

Hassan v. Knigsgarten

Acesta din urma era un exemplar de talie mare, cu un fang neobisnuit de scurt, datorita caruiaprezenta o muscatura aproape in cleste. Cel mai celebru fiu al lui Hassan, Chris v.Obergrombacherschloss, Bundessieger 89, este tatal a numeroase exemplare de valoare, ca Matchov. Burgthann si Gil v. Burghtann, si bunic al Campionului ADRK 1996, Furst v. Wolfert Turm.

Chris v. Obergrombacherschloss

Una dintre principalele directii de actiune ale ADRK in calitatea sa de gardian al rasei a fostimpiedicarea dezvoltarii unor linii de lucru, in opozitie cu liniile de show, asa cum s-a intamplat cu


12/97


pg. 12

Ciobanestii Germani sau cu unele rase de vanatoare. De asemenea, directivele Clubului pun in gardacrescatorii si arbitrii asupra riscului reprezentat de supraevaluarea exemplarelor hipertipice, adicaavand o exagerata masivitate si capete prea grele.De fapt, pentru Rottweiler conformatia capului este deosebit de importanta: este tipic molossoid,dar fara ca babinele sa fie prea dezvoltate, este masiv si patratos, cu frunte usor convexa si stop clar.Botul trebuie sa fie corect proportionat, nici prea lung, nici prea scurt si suficient de puternic, fara afavoriza aparitia muscaturii in cleste si pigmentatia este un element esential in aprecierea unui

exemplar.

Rottweilerul cu coada

Dupa cum se stie, taierea cozilor la Rottweiler a fost interzisa in unele tari europene. Tonul a fostdat de tarile scandinave, unde cuparea cozilor si a urechilor a fost interzisa cu multi ani in urma.Aceasta masura a fost adoptata si in Germania, avand insa repercusiuni asupra rasei. O data cuemiterea legii de catre Parlamentul German, ADRK a trebuit sa se conformeze si, incepand cu 1iunie 1998, a interzis cuparea cozilor pentru exemplarele care vor sa obtina dreptul de reproductiepe teritoriul Germaniei. Ulterior (in 2002) s-a interzis chiar participarea in expozitiile germane aoricarui caine avand coada sau urechile taiate.

Totodata, ADRK a trebuit sa-si modifice regulamentul competitional, introducand prevedereaconform careia toti Rottweilerii nascuti dupa data de 1 iunie 98 vor fi admisi in expozitii caninenumai daca au coada necupata. Imediat s-a trecut si la elaborarea unui nou Standard, care, insa, aintampinat dificultati, o data ajuns la FCI (forul suprem care valideaza modificarile Standardelor).intr-un final, in aprilie 2000, FCI a aprobat noul Standard al Rottweilerului cu coada, care a fostfacut public si insusit de catre toate tarile membre.Actualmente, interdictia legala de efectuare a operatiilor estetice (introdusa si in tara noastra!?)face obiectul unor aprigi dezbateri si dispute in majoritatea tarilor europene. Crescatorii, Cluburilesi Asociatiile chinologice nationale sunt justificat ingrijorate pentru evolutia raselor implicate.Unele dintre aceste rase risca sa sufere chiar o adevarata criza de identitate, fara a pune la socotealamodificarile morfologice pe care le va antrena prezenta unei cozi lasate la lungime naturala.Efectele acestei interdictii, coroborata cu legea impotriva raselor periculoase, nu au intarziat saapara. Iata un exemplu: in Germania se nasteau anual cam 3.000-3.200 de pui de Rottweiler cupedigree, in perioada premergatoare interdictiei de cupare a cozilor, dar incepand din 2000, nu aumai fost inregistrati anual mai mult de 1.500 pui. Dar cel mai dramatic pare a fi ceea ce s-aintamplat cu aceasta rasa in Spania: in 1998 s-au inregistrat 6.788 de pui de Rottweiler cu pedigree,in anul 2000 au fost 3.031, pentru ca in 2003 sa ajunga la numai 1.004!!!

Cum se comporta cu copiii?Daca a primit o educatie adecvata si daca a beneficiat de o socilalizare corespunzatoare el va fi bun

cu copiii, dar toleranta poate varia de la exemplar la exemplar. Cainele va trebui sa invete cat maidevreme posibil ce are voie si ce nu are voie sa faca, ca de altfel si copilul. Datorita dimensiunilorsale, un rottweiler nu va fi lasat niciodata singur cu un copil. O ciocnire minora poate cauzaaccidente destul de grave unui copil mic. De asemenea, unii rottweileri au o adevarata pasiunepentru obiectele in miscare, din aceasta cauza nu este bine sa fie lasati nesupravegheati impreunacu copiii, care in mod natural le sta in fire sa alerge si sa se joace. In functie de marimea casei tale,varsta copilului, de timpul pe care cainele il va petrece impreuna cu copilul, vei putea lua deciziacorecta.

Rottweilerul este vicios?Corect educat si socializat, un rottweiler nu va deveni un caine vicios. Cresterea rapida apopularitatii acestei rase a atras multi "crescatori" iresponsabili care au fost interesati doar deprofit si carora nu le-a pasat de prejudiciile pe care le-au adus rasei in procesul de inmultire.


13/97


pg. 13

Cum se comporta cu alte animale?Problemele vor fi inexistente sau minore daca un rottweiler a crescut de cand era catel impreuna cualte animale. Introducerea unui nou animal cand deja avem un rottweiler adult trebuie facuta cugrija. Agresivitatea indreptata catre alti caini depinde de socializare, de liniile de sange si de sexulcainelui (un rottweiler mascul este mai putin tolerant decat masculii multor rase sau decatfemelele, dar si femelele pot fi intolerante cu alti caini). Rottweilerul este foarte inteligent si usor de

dresat, prin urmare, cu perseverenta el poate fi invatat sa convietuiasca cu orice animal.

Ce fel de dresaj necesita?Rottweilerul este recunoscut pentru abilitatile sale de a munci si se bucura de fiecare data cand i seda posibilitatea de a munci alaturi de stapanul sau, dar nu numai atunci. Este foarte necesar sa potisa-ti controlezi rottweilerul si asta se poate realiza printr-un dresaj de obedienta (chiar crescatorulde la care ai achizitionat puiul iti poate recomanda un dresor). Rottweilerul poate fi controlat usorprin comenzi verbale, dar uneori sunt necesare si corectiile fizice (a nu se intelege ca trebuie batut).Subordonarea fizica este mai putin importanta pentru aceasta rasa, importanta este dominareapsihica (prin urmare si o femeie se poate impune in fata unui rottweiler). In dresajul rottweileruluiimportanta este rabdarea si metodele pozitive de lucru.

Este un caine ascultator?Rottweilerul este un caine sensibil, inteligent si loial care in mod normal vrea sa-i faca pe placstapanului. Uneori poate fi incapatanat si necesita mai multa atentie. Este imperios necesar cadisciplina sa fie consistenta si ferma fara insa a fi duri cu el. O intonatie mai aspra a vocii estesuficienta de cele mai multe ori. Totusi, rottweilerul nu este indicat persoanelor timide sau foarteocupate sau celor care nu sunt inclinate sa se implice in educatia si supravegherea lui.

Necesita multe exercitii fizice?Rottweilerul este o rasa de lucru. In general nu este fericit cand sta toata ziua si nu face nimic. Se

poate adapta si intr-un apartament, dar fara exercitii fizice suficiente poate dezvolta uncomportament distructiv. Prin urmare cel putin doua plimbari zilnice (de minim 30 minute fiecare)sunt necesare. Exercitiile fizice ii mentin sanatatea si reduc riscul de apritie a obezitatii.

Rotteilerul naparleste?Rottweilerul are par si subpar. In mod normal el naparleste de doua ori pe an: primavara si toamna.Daca este tinut in casa el pierde in permanenta o cantitate redusa de par.

Rottweilerul este zgomotos?In mod normal un rottweiler nu latra fara motiv.

Ce sex este recomandabil sa aiba?Opiniile sunt impartite in legatura cu acest subiect. Unii recomanda femelele in special daca esti laprimul caine. Femelele sunt mai mici si mai usor de controlat, uneori mai putin dominante decatmasculuii. Masculii sunt mai puternici, mai dominanti si pot fi uneori mai greu de controlat.

De unde sa cumpar puiul?Exista multe locuri de unde poti sa-ti cumperi un rottweiler dar cel mai indicat e sa o faci de la uncrescator responsabil. Puii pot fi cumparati din piata, dintr-un pet shop sau de la un samsar dar aceipui sunt de obicei luati prea devreme din cuib (si implicit de langa catea) lucru care poatedetermina viitoare probleme de socializare sau de sanatate. Inmultitorii si samsarii au ca scopprincipal profitul. Ei nu sunt interesati pe mainile cui ajunge puiul. Atentie la replica "noi avem puiide la un crescatori" pe care o auziti intr-un pet shop. Nici un crescator responsabil nu va vinde puiiunui pet shop sau unui samsar, acest lucru fiind de fapt interzis si prin regulamentele AsociatieiChinologice Romane.

Ce este un crescator responsabil?


14/97


pg. 14

Urmatoarele aspecte caracterizeaza un crescator responsabil:- cainii folositi de el la monte au examene de displazie de sold si de cot cu rezultate care le permit sareproduca;- cainii folositi de el la monte nu au ectropion sau entropion;- cainii folositi de el la monte au obtinute titluri sau calificative in expozitiile de frumusete care lepermit sa reproduca; de asemenea ei trebuie sa fi promovat BH (exemenul de disciplina);- un crescator responsabil are o viata competitionala activa;

- un crescator responsabil nu este un vanzator "agresiv" care incearca cu orice pret sa-si vanda puii.Trebuie ca el sa-si aleaga clientii pentru a fi sigur ca puii ajung pe maini bune. De asemenea, eltrebuie sa-si interogheze clientul pentru a se lamuri de ce acesta isi doreste un rottweiler, care estestilul lui de viata si al familiei, daca acesta este capabil sa-i ofere toate conditiile necesare (educatie,ingrijiri medicale, hrana de calitate, etc);- un crescator responsabil va incerca sa te determine sa nu cumperi puiul sub primul impuls si nicinu va tine neaparat sa cumperi unul din produsii lui. El iti va recomanda si cuiburile altor crescatoriresponsabili (daca in acel moment exista si alte cuiburi) si te va informa despre viitoarele monte decalitate care se planifica in viitorul apropiat;- un crescator responsabil va fi incantat sa-ti arate parintii puiului precum si conditiile in careacestia traiesc;

- un crescator responsabil va vinde puii doar pe baza de contract scris si cu pedigree.

Care este diferenta intre un pui "calitate pet" si unul "calitate show"?Un pui "calitate show" nu prezinta defecte grave sau eliminatorii (muscatura incorecta, dinti lipsa,par lung, ochi decolorati, probleme de temperament, etc). Trebuie insa retinut faptul ca un puipromitator se poate transforma intr-un adult mediocru. Un crescator responsabil te va ajuta inalegerea unui pui de show.Un pui "calitate pet" prezinta abateri mai mult sau mai putin grave fata de standard care insa nu iivor afecta sanatatea si temperamentul. Acestia nu vor fi folositi la reproductie deoarece defectelelor se pot transmite urmasilor. Chiar daca prezinta unele defecte, ei pot fi foarte buni companioni si

de multe ori aceste defecte scapa unui ochi neavizat.De ce sa nu cumperi un rottweiler?

Te-ai hotarat sa-ti cumperi un rottweiler? Deja ai auzit ce rasa minunata este, dar trebuie sa stii,inainte de a fi prea tarziu ca ROTTWEILERUL NU ESTE RASA PERFECTA PENTRU ORICEPERSOANA.Ca rasa, rottweilerul poate avea caracteristici pe care unele persoane le gasesc ca fiindfermecatoare, dar unii oameni le pot gasi ca fiind neplacute iar altii de-a dreptul intolerabile.

Exista rase diferite cu nevoi diferite. Inainte de a te decide asupra alegerii uneia informeaza-tedespre istoricul, despre standardul si despre TEMPERAMENTUL ei. Achizitionarea unui caine

trebuie facuta cu intentia de a ingriji acel caine pe toata durata vietii lui.

Prin urmare:

NU CUMPARA UN ROTTWEILER DACA ESTI ATRAS DE ACEASTA RASA IN PRIMUL RANDDATORITA REPUTATIEI SALE DE CAINE DE PAZA- chiar daca rottweilerul este o rasaimpresionanta, adevarata protectie se obtine de-a lungul timpului prin dresaj. Chiar daca nu dorestisa-ti dresezi cainele pentru paza, un rottweiler necesita multe ore de dresaj de obedienta sisocializare. Rottweilerul nu este o rasa galagioasa (latra foarte rar), prin urmare nu te astepta capuiul tau sa te avertizeze de prezenta strainilor. Exista multe alte rase a caror capacitati de paza ledepasesc pe cele ale rottweilerului.

NU CUMPARA UN ROTTWEILER DACA NU INTENTIONEZI SA-TI IMPARTI CASA SI VIATA CU


15/97


pg. 15

CAINELE TAU- rottweilerul este fericit sa traiasca alaturi de tine si sa fie acolo unde esti tu. In modnormal el suporta conditiile de canisa sau sa stea singur acasa cateva ore, dar el are nevoiestingenta de contactul uman. Un rottweiler care nu a beneficiat de o socializare adecvata si deatentie poate deveni foarte usor sau fricos sau foarte agresiv. Daca nu doresti cu adevarat sa-tiimparti activitatile zilnice cu cainele tau sau daca serviciul sau alte obligatii te tin zilnic departe decainele tau pentru multe ore orienteaza-te catre o rasa mai putin atasata de stapan sau chiar catre opisica.

NU CUMPARA UN ROTTWEILER DACA NU INTENTIONEZI SA SA-TI EDUCI (DRESEZI) CAINELE - dresajul de obedienta precum si insusirea unor reguli de convietuire alaturi de stapanul sau NUsunt optionale pentru un rottweiler. Puiul de rottweiler este usor de dresat, iar daca un rottweiler ainvatat ceva poti fi sigur ca nu va uita. Dar daca el va creste fara reguli impuse de tine isi va facepropriile reguli care pot sa contravina dorintelor tale.

NU CUMPARA UN ROTTWEILER DACA NU AI O PERSONALITATE DE LIDER- cainii nu cred inegalitatea sociala. Ei traiesc intr-o ierarhie sociala in care doar unul este seful si face regulile.Indiferent de rasa, daca tu nu-ti asumi rolul de lider o va face cainele mai devreme sau mai tarziu cuconsecinte neplacute asupra familiei si a stapanului. Rasele difera in functie de tendinta de

dominare sociala, chiar si indivizii din cadrul aceleiasi rase pot sa difere considerabil. Rottweileruleste o rasa ce tinde sa aiba o personalitate dominanta. Nu inseamna insa ca tu, ca stapan, trebuie safii o fire violenta sau isterica pentru a putea domina cainele, din conta trebuie sa fii calm. Daca crezica ai dificultati in asumarea rolului de lider ia-ti un golden retriever.

NU CUMPARA UN ROTTWEILER DACA NU APRECIEZI AFECTIUNEA FIZICA A COMPANIONULUITAU- un rottweiler devine foarte atasat si devotat familiei sale si isi va arata afectiune in diferitemoduri. Unii rottweileri sunt rezervati dar cei mai multi isi manifesta afectiunea intr-un modexuberant. Lor le place sa fie alaturi de tine, de obicei in aceiasi incapere. Ei sunt foarte sensibili dinpunct de vedere emotional la emotiile stapanului lor.

NU CUMPARA UN ROTTWEILER DACA TII PREA MULT LA CURATENIA CASEI TALE-rottweilerul are un par scurt (si subpar) care naparleste de doua ori pe an. In cazul in care caineleeste tinut in casa el pierde tot timpul anului o cantitate redusa de par. La aceasta se mai pot adaugadiversele "accidente" care pot sa apara pana in momentul in care cainele invata sa-si faca nevoileafara.

NU CUMPARA UN ROTTWEILER DACA ITI DISPLAC EXERCITIILE FIZICE ZILNICE- rottweilerulare nevoie de exercitii fizice (plimbari, alergare, inot, etc) pentru mentinerea sanatatii inimii siplamanilor si pentru mentinerea tonusului muscular. Rottweilerul nu va face de unul singurexercitii fizice, daca nu este "acompaniat" de tine. Daca nu ii poti furniza aceste exercitii fizice (nu

esti apt din punct de vedere temperamental sau fizic pentru asa ceva) orienteaza-te catre o altarasa.

NU CUMPARA UN ROTTWEILER CREZI CA ACESTA POATE FI LASAT LIBER(NESUPRAVEGHEAT) IN AFARA PROPRIETATII- indiferent ca locuiesti la tara sau intr-un orasnici un caine nu este in siguranta daca este lasat liber in afara proprietatii fara controlul sisupravegherea ta directa. Pretul asa-zisei libertati se poate traduce prin accidente sau chiar moarte(lupte cu alti caini, poate fi lovit de masini sau poate ataca oameni).

NU CUMPARA UN ROTTWEILER DACA NU-TI PERMITI SA CUMPERI HRANA SAU SA-IFURNIZEZI INGRIJIRILE MEDICALE DE CARE ARE NEVOIE- rottweilerul nu este o rasa ieftina deintretinut. Indiferent care e pretul de achizitie al puiului trebuie sa stii ca cele mai multe cheltuielivor aparea abia dupa. Ca orice rasa mare, el are nevoie de cantitati suficiente de hrana, de calitatesuperioara. De asemenea, cainii mari ridica si nota de plata la veterinar (in caz de imbolnavirenecesita medicamente in cantitati mai mari, anesteziile se fac cu o doza mai mare, etc.). Rottweileruleste predispus la cateva boli genetice, cum ar fi si displazia de sold, costurile unei astfel de operatii


16/97


17/97


18/97


19/97


pg. 19

cainelui, in timp ce-i dati comanda PE LOC, ridicati si indepartati mana astfel incat puiul sa se ridicein picioare si, de indata ce face asta, recompensati-l. Unii dintre pui s-ar putea sa aiba nevoie deputin ajutor si incurajare. Intr-un mod delicat, ca sa nu-l speriati, bagati-i mana stanga sub burtica siajutati-l sa se ridice, timp in care, repetand comanda, cu mana dreapta efectuati miscarea descrisamai sus. Nu intarziati sa recompensati puiul de indata ce efectueaza exercitiul. Si mai ales, nu-lplictisiti si nu-l obositi cu prea multe repetari.

Comanda PAS

Mersul la pas este un exercitiu de aliniere in miscare a puiului la piciorul stang al stapanului, maiprecis pieptul puiului la genunchiul stang al stapanului. Pe durata deplasarii cainele trebuie sa-simentina atentia asupra dumneavoastra. Important! Pozitionarea corecta a puiului pe duratadeplasarii in comanda PAS il instaleaza pe acesta in ceea ce eu numesc zona de siguranta. Acestlucru inseamna ca, atat timp cat puiul sau cainele adult se afla paralel cu dumneavoastra, cu pieptulaliniat la genunchiul dumneavoastra stang si pastreaza alinierea, static sau in miscare, el se afla inzona de siguranta. In zona de siguranta corectiile de orice natura sunt interzise. Exercitiul incepeavand puiul in SEZI in stanga dumneavoastra. Cu stimulentul la vedere, in mana stanga, intr-unmoment in care puiul urmareste cu privirea stimulentul, rostiti numele puiului si comanda PAS,

pasind inainte 1-2 pasi, incurajand puiul sa va urmeze, lau-dandu-l si pastrandu-i atentia asuprastimulentului pe durata deplasarii. Recompensati-l la fiecare pas si dupa 12 pasi dati-i LIBER,laudati entuziast puiul si jucati-va cu el. Repetati exercitiul adaugand cate 12 pasi pe masura cepuiul arata incredere si anticipeaza recompensa. Pentru primele zile un maximum de 4 pasi estesuficient.

Nu uitati! In dresaj si predresaj nu exista scurtaturi. Puiul trebuie sa treaca prin procesul depredresaj parcurgand fiecare faza de pregatire in parte. Adaugand 1-2 pasi la fiecare 2 zile, in2 saptamani ar trebui ca puiul sa execute PAS pe distanta de 10-15 m, acordand stapanului oatentie de-a dreptul exemplara. Pentru mentinerea atentiei se cere ca stimulentul sa prezintepentru pui un interes maxim. Sa-i fie acordat acestuia in bucati mici si numai cand lucreazacorect exercitiul respectiv. Pe durata pauzei intre exercitii puiul nu trebuie recompensat. Manacu stimulentul trebuie pozitionata astfel incat puiul sa fie obligat sa priveasca in sus si spredumneavoastra, ca sa-l poata vedea.

Important! Nu-i oferiti stimulentul decat daca puiul este total interesat si chiar se ridica inmers incercand sa ajunga la mana dumneavoastra sau va loveste palma cu botul, incercand sava convinga sa-l recompensati. Odata ajunsi in acest stadiu, sunteti gata sa introducetiexercitiile deja invatate (SEZI, CULCAT, PE LOC) in mersul la pas. In exercitiul pentru comandaPAS este de preferat sa plecati cu piciorul stang, iar oprirea pentru comenzile SEZI, CULCAT siPE LOC sa o faceti pe piciorul drept, cu stangul aliniindu-se la acesta. Nu folositi comanda PAS

decat atunci cand sunteti pregatit sa obtineti reactia prompta a puiului si precizie in executie.Pentru simple plimbari, folositi alte indemnuri, cum ar fi: hai, hai sa mergem sau oricarealtele, dar sub nici o forma nu folositi comanda PAS. Nu uitati ca PAS este comanda pentru unexercitiu de precizie care implica maximum de atentie din partea puiului si se executa strict ininteriorul zonei de siguranta. Pentru implinirea educatiei, ideal este sa se lucreze cu puiul 2-3sedinte pe zi, cu un maximum de 4-5 minute pe sedinta, pe o perioada de 1-2 luni.

Comanda SEZI din miscare

Porniti din SEZI cu comanda PAS. Dupa 3-4 pasi, timp in care ati recompensat puiul la fiecare pas(pentru mentinerea atentiei, interesului si alinierii la piciorul stang), opriti-va comandand SEZI. In

acelasi timp, coborati mana stanga cu stimulentul langa botul puiului, dar nu-l recompensati decatatunci cand a executat SEZI. Mai mult ca sigur ca, la primele incercari, puiul va ramane pe locnedumerit si veti fi nevoit sa plimbati mana cu stimulentul la vedere, usor catre spatele puiului,astfel incat acesta, urmarind stimulentul cu privirea, sa ajunga in SEZI. Mai sunt cazuri in care puiulva face pas inapoi, neintelegand exact ce vreti de la el. In astfel de situatii ajutati-l putin, apasandu-l


20/97


21/97


pg. 21

Experientele pe care le traiesc in primele 2 4 luni de viata isi pun amprenta foarte puternic asupracomportamentului cainelui ca adult. Cainii care nu se socializeaza suficient in aceasta perioada potdezvolta stari patologice de frica si anxietate, aceste stari sunt ireversibile in aceste cazuri.

Genele rasei si ale parintilor joaca si ele un rol important in modul in care se dezvolta cainele, eletraseaza linii generale in ceea ce priveste comportamentul sau. Daca cainele se trage dintr-o rasa

cunoscuta ca avand probleme de socializare sau din parinti care nu au fost crescuti in conditiipropice este nevoie de o atentie mai pronuntata asupra educatiei si socializarii puiului pentru caacesta sa nu dezvolte stari de frica, agresivitate sau panica fata de lumea inconjuratoare.

Chiar daca puiul este vioi si sociabil asta nu inseamna ca acelasi comportament il va avea si cand vafi adult, pe parcursul maturizarii comportamentul sau se poate schimba. Un caine care este crescutfara a intra in contact cu alti oameni decat membri familiei in care creste, cu alte animale sau altelocrui decat spatiul casei, in momentul in care nu va mai fi langa persoanele cunoscute sau inlocurile cunoscute de el foarte bine isi va schimba comportamentul putand deveni timid sau la felde bine poate deveni agresiv.

Socializarea cainelui inseamna in acelasi timp introducerea lui in locuri noi, alaturi de oameni si deanimale necunoscute cat si starea prin care el devine constient de locul lui si de identitatea lui,aceste stari sunt specifice si animalelor nu numai oamenilor. Prima perioada de socializare incepeaproximativ la trei saptamani de la nastere si se termina in jurul varstei de trei luni. Pana in jurulvarstei de trei luni puii au tendinta de a fi timizi si fricosi in preajma persoanelor si animalelornecunsocute, aceeasi stare apare si mai tarziu, in cursul vietii daca in aceasta perioadainteractiunea sociala nu se dezvolta.

O alta perioada importanta este cea cuprinsa intre 6 si 8 luni. De obicei dupa varsta de 3 4 lunipuii sunt dati spre adoptie, dupa introducerea in noul camin interactiunea cu alti caini si alti oameni

trebuie sa continue, in aceasta perioada cainele trebuie sa aiba sesiuni de joaca cat mai lungi cualti caini. In aceasta perioada cainele incepe sa dezvolte preferinte in ceea ce priveste oamenii sianimalele cu care interactioneaza precum si in ceea ce priveste locurile preferate din casa.

Inaintea varstei de 12 luni cainii dezvolta comportamente anormale cand intalnesc stimuli cu carenu sunt obisnuiti. De exemplu daca intr-o casa unde se afla un pui de caine nu exista nici un copil,cainele s-ar putea sa se sperie cand va auzi un copil mic plangand; de aceea stapanii ar trebui saobserve care sunt stimulii lipsa din casa si sa incerce sa obisnuiasca pe cat posibil cainele si cu astfelde stimuli.

O solutie usoara de a supune cainele la interactiunea cu noi stimuli fara ca acesta sa se sperie este

metoda recompensei, de fiecare data cant interactioneaza cu un stimul nou, mai intai incercati sa-llinistiti apoi oferiti-i o recompensa, recompensa care poate fi oferita si de o alta persoananecunoscuta, astfel va prinde incredere in ea, daca de exemplu acea persoana a produs un stimulnou pentru pui ( zgomot de exemplu) si apoi i-a oferit o recompensa cainele va percepe persoana sicelalalt stimul ca fiind netraumatizante.

Se stie ca un pui care nu a fost vaccinat nu se scoate afara din casa, astfel stimulii externi suntredusi, nu-l izolati insa in aceasta perioada, incercati sa ii produceti cat mai multe momente in caresa interactioneze cu stimuli necunoscuti.

Socializarea puiului se refera la expunerea acestuia la mediul inconjurator, la diverse experientecare, avand loc in perioada de dezvoltare a puiului pana la maturitate, marcheaza comportamentulacestuia si, de multe ori, chiar il modifica. In functie de cat de bine este realizata socializarea, puiul


22/97


pg. 22

va putea sau nu sa aiba o viata fireasca, normala, adaptata la viata de grup. Prima perioadaimportanta de socializare este perioada de expunere la viata de cuib. Intre 4 si 7 saptamani, adica inperioada de socializare la grupa canina, puiul invata cum se comporta cainii. Invata sa primeascamesaje si sa reactioneze la ele. Invata ce inseamna sa muste si sa fie muscat. Prin limbajul trupului,adoptand diferite pozitii, puiul reuseste sa-si gaseasca un loc in grupa, mai precis in ierarhiaacesteia. Relatiile dintre pui sunt de natura subordonat-dominanta, fara ca aceasta ierarhie sa fiepermanenta. Prin intermediul mesajelor amintite, ierarhia se poate schimba. Socializarea la grupa

umana este optim sa inceapa intre varsta de 7 si 8 saptamani. Cum am mai spus, aceasta este varstala care puiul poate fi achizitionat si separat de cuib. Odata dus in noua sa casa, puiul incepe satreaca prin experiente noi ce il vor ajuta in adaptarea la noua familie.

Socializarea la mediu

Socializarea la mediu poate fi inceputa numai dupa imunizarea cainelui(seria de vaccinuriobligatorii). Prima iesire a cainelui este deosebit de importanta si trebuie pregatita cu atentie. Esteimportant sa iesiti cu cainele in lesa si sa aveti la dumneavoastra o jucarie, poate o minge, si chiarun pic de mancare (hrana uscata sau cubulete din carne de vita fiarta). Puiul trebuie lasat saexploreze avand insa grija ca experientele prin care trece sa fie de natura pozitiva. Pentru primele

zile, plimbarile trebuie sa fie scurte, iar atentia puiului puternic motivata catre dumneavostra. Vor fitrecatori care, la vederea unui pui, vor vrea sa-l mangaie si poate chiar sa se joace cu el. Acest gende contact este pozitiv, deoarece pregateste puiul pentru diversitatea persoanelor care vor apareain viata lui. Nu uitati insa ca mangaierea prelungita si joaca formeaza adanci legaturi de prietenie si,uneori, chiar dependenta. Persoane straine de familie pot sa mangaie pentru scurt timp puiul, insaniciodata nu lasati pe altcineva sa se joace cu puiul mai mult decat o faceti dumneavoastra. Folosindstimulentele amintite mai inainte, expuneti progresiv puiul la diferite situatii noi: sunete, trafic,plimbari pe sol cu diferente de nivel, scari, interior de lift, pasaje de metrou etc. Lasati imaginatia salucreze pentru ca, cu cat va fi mai expus, puiul va invata mai usor. Cand vorbim de invatat, nereferim evident la formarea si mentinerea reflexelor, la programul de dresaj.

Stresul, un factor important in dresaj

Stresul este vital pentru o dezvoltare armonioasa si sanatoasa a cainelui. Un nivel usor de tolerateste sanatos, stimulativ si intareste sistemul imunitar al patrupedului. Abia atunci cand cainele estepus intr-o situatie fara iesire, nivelul stresului se indreapta catre negativ si starea de anxietate punestapanire pe el. Continuarea expunerii la acest nivel de stres poate duce la imposibilitatea caineluide a mai functiona. Adaptarea cainelui la situatii noi si parcurgerea unui program de socializare(expunerea puiului in contexte necunoscute, in mediul inconjurator), de predresaj si de dresajimplica expunerea acestuia la stres. De intelegerea pe care o aratati fata de caine si de limitele saleva depinde nivelul maxim de stres la care il puteti expune pe durata educarii.

Stresul impune cainelui o anumita reactie, ca raspuns la o situatie creata fizic sau mental. Reactiacainelui este masura stresului la care este supus. Stresul mareste viteza de circulatie a sangelui,accelereaza bataile inimii si respiratia. Reactia la stres fiind programata genetic, cainele nu poateexercita nici un control asupra ei. Expunerea la stres pe perioade indelungate se manifesta des prinreactii nevrotice si prin imposibilitatea de a invata si de a se adapta in mod firesc unor situatii. Infunctie de nivelul de stres, influenta acestuia asupra cainelui poate fi pozitiva sau negativa.

Stresul pozitiv se manifesta prin hiperactivitate de genul:

- cainele alearga pe langa dumneavoastra ca o caprita- latra vehement


23/97


24/97


pg. 24

sporirea stresului, cu rezultatele descrise anterior. Important! Nu uitati ca un caine nu arecontrol asupra comportamentului sau atunci cand este marcat de stres. Este datoriadumneavoastra sa pastrati relatia cu cainele in limite de stres usor de tolerat, in timpul

lucrului si in viata de fiecare zi. Cu rabdare si suficient de multe repetari ale exercitiilor depredresaj si dresaj, cainele va invata sa faca fata cerintelor si comenzilor dumneavoastra,precum si situatiilor dificile in general.

Obinuirea cu botnia

Mult lume consider c botnia este inutil, chiar duntoare cinelui sau c acesta s-ar chinuidac-l foreaz s-o poarte. Uneori e adevrat. n timpul verii, cinele poate avea dificulti s respirecu botniele care strng botul. Muli cini nu suport botnia, dar asta se ntmpl doar pentru c le -a fost prezentat incorect. Dei foarte puini cini accept botnia cu plcere, cei mai muli pot fiobinuii s o ignore. Cu ct ncepei s lucrai mai repede cu celul, cu att va fi mai uor.nvarea cinelui s poarte botnia nu este deloc uoar, cinele poate face foarte repede asocierineplcute cu ea, iar atunci va fi greu s-l mai obinuim. Din acest motiv, programul de obinuire cupurtarea botniei e unul lung, ca s dea timp cinelui s exploreze situaia i, cel mai important, svad c nu are motiv de ngrijorare.Pentru cinii care au fric de botni, programul trebuie urmatstrict i nu trebuie s trecei la pasul urmtor dect cnd cel actual e acceptat de cine cu calm.

De ce e util

Botnia este folositoare atunci cnd:Mergei n mijloacele de transport (acolo unde este permis, vezi Cinele RATBist din Censeamn un cine n viaa mea).Avei cine periculos, conformOUG 55/2001.Avei un cine agresiv n timpul plimbrilor, n parc sau cnd avei invitai.

Lucrai cu un infractor marcat sau efectuai dresaj de paz cu cinele.Lucrai cu un cine care v-a mucat.Cinele e rnit, acesta poate muca involuntar cnd e tratat, indiferent de ct de docil ar fi altfel.Cinele nu suport s fie tuns sau s i se taie unghiile (e de preferat ns s se rezolve acesteprobleme).Cinele are rni sau suturi, cu botnia nu i le va redeschide.Cinele mnnc de pe jos; cu un tip potrivit de botni, nu va mai putea mnca.Cinele roade i distruge casa; cu o botni, nu o va mai face sau i va fi mai greu. Aducei un cine nou n familie; i putei pune botni.Vrei s nu v mai abordeze strinii pe afar; cinele cu botni inspir team.La modul cum se schimb ordonanele i Hotrrile de consilii locale, se poate s fii nevoii s-l

inei mereu cu botni n spaiul public, indiferent de ras.

n unele cazuri, botnia trebuie pus chiar dac animalul nu a nvat s-o poarte, de exemplumedicul veterinar v-ar putea spune c nu vrea s rite s fac ceva cu cinele dect dac acesta arebotni. Evident, este mult mai bine s fi fost deja obinuit cu ea, dect s supunei cinele unuistres suplimentar.

Cum nu trebuie folosit

Botnia nu rezolv agresivitatea, ci doar o mascheaz. Dac avei cini care se bat, e nevoie de unprogram de reabilitare, nu de botnie.Ca i cuca, botnia nu trebuie n niciun caz s fie folosit ca pedeaps. Dac o facei, vei crea maimulte probleme dect rezolvai.
http://www.dresajprinjoaca.ro/ceinseamna.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/ceinseamna.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/ceinseamna.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/ceinseamna.phphttp://www.despre-rottweiler.ro/content/115-ordonanta-urgenta-nr-55-30-aprilie-2002-privind-regimul-inere-cainilor-periculosi-agresivi.htmlhttp://www.despre-rottweiler.ro/content/115-ordonanta-urgenta-nr-55-30-aprilie-2002-privind-regimul-inere-cainilor-periculosi-agresivi.htmlhttp://www.despre-rottweiler.ro/content/115-ordonanta-urgenta-nr-55-30-aprilie-2002-privind-regimul-inere-cainilor-periculosi-agresivi.htmlhttp://www.despre-rottweiler.ro/content/115-ordonanta-urgenta-nr-55-30-aprilie-2002-privind-regimul-inere-cainilor-periculosi-agresivi.htmlhttp://www.dresajprinjoaca.ro/ceinseamna.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/ceinseamna.php


25/97


pg. 25

Nicio botni nu trebuie s afecteze respiraia cinelui. Consultai i medicul veterinar n aceastprivin.Dac folosii o botni care mpiedic animalul s deschid gura (ca cele textile), nu i-o lsai maimult de cteva minute i nu lsai cinele cu ea nesupravegheat.Exist mereu posibilitatea s i se fac ru cinelui; dac se ntmpl asta, scoatei botnia imediatpentru a-i permite s respire sau s vomite, dac e cazul.Nicio botni nu e 100% sigur sau indestructibil, nu v bazai c un cine cu botni nu se poate

elibera sau c nu poate muca niciodat. Pe lng botniele textile care permit cinelui s deschidgura i s mute, putei introduce din greeal un deget n celelalte, n spaiile libere, iar cinele vpoate muca, chiar involuntar.Nu lsai botnia cinelui care merge n cala avionului.Unii dresori recomand s corectai verbal i/sau fizic cinele cnd ncearc s scoat botnia. Eunu lucrez aa.

Ce tipuri de botnie exist

Nu orice botni se potrivete oricrui tip de cine n orice situaie. Lsnd la o parte materialeledin care sunt fcute, exist tipuri de botniegndite special pentru rase cu conformaii aparte, ca de

exemplu bulldogii, cinii de tip pitbull sau de tipul ciobnesc german. Botniele din piele de tip cosunt cele mai bune (i scumpe), dar asigurai-v c au destule guri pentru circulaia aerului,nusunt toate la fel i c pielea e destul de tare ct s nu permit mucturi. De asemenea, cele maimulte botnie au doar 2 bretele, care se leag n spatele urechilor, unele ns (n special cele demetal i cele din piele) mai au nc o bretea care trece printre ochi, pe cap i care poate fi prins dezgard, pentru mai mult siguran.

Botnia de urgenBotnia de urgen poate fi confecionat din orice, inclusiv dintr-o les. Iat cum: facei un nod njurul botului cinelui, cu capetele libere n sus (deci nodul va fi pe partea de sus a botului, nu pemandibul). Aducei apoi capetele n jos i ncruciai-le sub botul cinelui, apoi legai-le n spateleurechilor. Alte variante includ un nod suplimentar sub bot sau nconjurarea acestuia de mai multeori (legatul n spatele urechilor se face cu capetele venind dinspre jos ns, nu de sus).Avantaje: o putei face repede, cnd nu avei o alta.Dezavantaje: evident, nu e la fel de sigur ca celelalte, respiraia cinelui se face greu.Recomandat pentru: situaii de urgen, veterinar, cosmetic.Nerecomandat pentru: plimbri i dresaj.

Botnia textil (nylon)

Avantaje: probabil cea mai folosit, e uoar, cinele poate mnca cu ea.Dezavantaje: respiraia e dificil, cinele poate deschide gurapuin i poate s mute sau s ia de pejos.Recomandat pentru: situaii de urgen, veterinar, cosmetic.Nerecomandat pentru: plimbri i dresaj (mncat de pe jos, agresivitate, paz, distrugeri n cas,etc.).

Botnia din plastic

Avantaje: ofer aerisire bun, cinele poate s bea ap cu ea, e uoar i ieftin.Dezavantaje: nu e foarte rezistent.Recomandatpentru: situaii de urgen, veterinar, cosmetic, plimbri, mncat de pe jos,distrugeri n cas.Nerecomandat pentru: dresaj, agresivitate, paz.


26/97


pg. 26

Botnia din piele (de tip co)Avantaje: e cea mai sigur, circulaie bun a aerului, e destul de uoar, nu poate muca (n general)sau mnca, folosit de cinii de munc.Dezavantaje: e scump.Recomandat pentru: orice situaie, cea mai bunpentru paz.

Botnia de metalAvantaje: e rezistent, circulaie a aerului mai bun dect la orice alt botni (cinele deschidegura mult), nu poate muca sau mnca, poate s bea ap.Dezavantaje: e grea, cinele poate lovi destul de tare cu ea.Recomandat pentru: orice, mai puin paz.Nerecomandat pentru: paz.

Ce mrime

Cel mai bine, mergei mpreun cu celul i probaimai multe botnie.Altfel, msurai de la nasul cinelui la ochi pentru lungime i msurai grosimea botului, la 2-3 cmsub ochi, valoare la care adugai 2 cm.Cum am amintit deja, unele rase au botnie special fcute pentru fizionomia lor. Nu ncercai s

punei o botni de ciobnesc german unui cine cu botul scurt (sau invers). Cel mai simplu este smergei i s probai mai multe botnie.

Program

1. Prezentai botnia cinelui de la distan i ncurajai-l s vin s-o miroas, recompensndu-lcnd o face. Cinele care a prins team de botni trebuie lucrat mai mult la pasul acesta; trecei maideparte doar cnd arat c tolereaz prezena botniei fr probleme i cnd poate sta lng ea frs par preocupat.2.Atragei atenia cinelui cu ceva mncare i punei-o n botni, asigurndu-v c v vede.ncurajai-l s bage botul nuntru dup mncare, dar nu micai botnia spre el i nu-l forai, nupunei mna pe el. Dac botnia nu e nchis la capt, punei o crp sau inei mncarea acolo cudegetele, din afar. Repetai de minim 3-4 ori pe zi timp de cteva zile.3.Procedai ca la pasul 3, dar nu punei mncare n botni; artai-i-o, el i va bga botul, apoidai-i mncarea din mn, dup ce scoate botul. Cteva repetiii pe zi timp de cteva zile vor fisuficiente.4.ncepei s inei de curelele botniei (fr s le prindei) cnd are botul nuntru, dar nu-l foraii nu-l inei mai mult de 1-2 secunde. Dup cteva repetiii, putei ncepe s mrii ncet timpul ctl inei acolo la 3-4 secunde, apoi chiar mai mult.5. Asigurai-v c ai legat bine botnia, c nu poate s o scoat, preferabil legai-o i de zgard.6.La un moment dat, orice cine va ncepe s se zbat, ncercnd s scoat botnia. Lsai-l s se

zbat, nu-l bgai n seam, nu-l certai i nu-l oprii ! E important s vad singur c nu o poatescoate (de aici i importana punctului 5).7. Botnia o scoatei doar cnd st calm, niciodat dac se zbate, trage, etc., pentru c va nva c,dac se zbate, botnia iese. Dac ncepei s o scoatei iar el se zbate, oprii-v, ignorai-l (punctul 6)i ateptai s se calmeze, dar nu doar de form, trebuie s fie calm.


27/97


pg. 27

8. De acum ar fi bine s lucrai doar afar, cnd nu e cald. Acum putei s legai curelele, dareliberai-l dup 1-2 secunde i recompensai-l, urmnd strict paii 5, 6 i 7. Dup cteva repetiii,lsai-l mai mult timp cu botnia legat. ntr-o sptmn, putei progresa pn la a-l lsa ctevaminute cu ea, atenie ns la punctele 5, 6 i 7.9. Legai-i botnia zilnic cte 5 minute, apoi 10, 15, din nou 5, etc., timp de nc o sptmn. Dupce ajungei la 15-20 de minute, iar cinele nu mai are nicio reacie, putei reduce timpul la 1-2 dipe sptmn, apoi o dat la 2 sptmni timp de o lun i, n fine, o dat pe lun. Pentru a nu uita,

e bine s-i punei botnia mcar o dat pe lun i s-l lsai cteva minute cu ea, att prin cas ct iafar.10. Programul acesta poate dura mai mult de dou luni, dar poate dura i doar cteva zile sau chiarore, depinde de cine i de modul cum lucrai cu el. Esenialul este s nelegei c, dac v grbiii-l forai, cinele va ncepe s refuze botnia i va trebui s-o luai de la nceput, iar acum va duramai mult dect ar fi durat n mod normal. Mai bine mergei mai lent, dar sigur.

Cinele i copilul

Importana interaciunii celor doi

Este tiut faptul c oamenii care au contact cu cinii n tineree au mai rar fric de cini. Mai mult,chiar, se pare c cei care au avut cine n copilrie i sunt mucai, trec mai uor peste eveniment.Dresajul cinelui de ctre copil aduce cteva beneficii:

Copilul nva s-i controleze propriul comportament; nva s fie disciplinat i s-i controleze impulsurile i frustrarea (cinele nu ascult

mereu); nva s atepte ca s primeasc ceea ce vrea (cinele nu va nelege de la nceput ce i se

cere); Recunoate i se ocup de nevoile altuia nainte de ale sale; Devine mai tolerant cu problemele animalului i i poate trece cu vederea mai uor propriile

neajunsuri.

Departe de a fi o cauz de alarmare, prezena cinelui pare s ajute sistemul imunitar al copilului.

Riscuri

Printre riscurile medicale asociate cu prezena cinelui lng copil se numr paraziii intestinali,rabia (turbarea), puricii i cpuele. Toate aceste probleme se pot (i trebuie) rezolva relativ uor

prin deparazitare intern i extern regulat i prin vaccinare, lucruri pe care se presupune c le-aiface oricum, chiar dac nu ai avea i un copil.Un alt risc medical ceva mai dificil de remediat l constituie alergiile.Voi vorbi n cele ce urmeaz despre riscurile ca un cine s atace copilul i cum s le prevenim.Dei cei mai muli cini se ataeaz puternic de copii, le permit multe, sunt prietenoi i grijulii cuacetia, exist cazuri n care cinii se poart nepotrivit cu copiii i chiar i rnesc sau muc, voit saunu, pentru c devin neastmprai. Este absolut necesar o pregtire a cinelui (i a copilului)nainte de a le face cunotin pentru prima oar.Avem dou situaii de discutat: cea n care avei un cine, iar copilul va veni curnd i cea n careavei deja copii i vrei s luai un cine; prima are mai multe lucruri de atins, iar multe dintreacestea se aplic i celei de-a doua, prin urmare, chiar dac v ncadrai aici, v rog s citii i prima

parte.

I. Avem cinele, va veni i un copil


28/97


pg. 28

Voi discuta aici regulile pe care cinele trebuie s le respecte, cum trebuie pregtit cinele pentruvenirea copilului, prima lor ntlnire, ce trebuie fcut cnd copilul crete i cum trebuie acesta s sepoarte.

I.1. nainte de a veni copilulOrice ai vrea s fac (respectiv s nu fac) animalul n preajma copilului, trebuie s-l nvainainte de venirea acestuia acas. Nu doar c va fi greu s lucrai abia atunci cu celul, n timp ce

avei i copilul de ngrijit, dar simpla prezen a copilului va fi un mare factor de distragere aateniei pentru cine. Lucrai cu el nainte, obinuii-l cu noile reguli din timp.

I.1.1. Regulile pentru cineEste necesar ca puiul s aib anumite noiuni asociate cu dresajul, pentru a diminua riscul ca cevaneprevzut s se ntmple.1. Oricnd e n preajma copilului sau a ceva asociat cu acesta (vezi mai jos, I.1.4. Alte pregtiri),cinele trebuie s rmn calm; un anumit grad de curiozitate i fericire e de ateptat i natural, darnu are niciodat voie s sar, s trag de haine sau s se poarte prea energic pe lng copil. Regulilecare urmeaz nu fac altceva dect s pregteasc animalul n acest scop, pentru venirea copilului

acas. Dac i permitei s le ncalce o singur dat, poate ncerca oricnd din nou i cu mult maimult ncredere, nu se va mai potoli cu doar un nu.2.Dresajul de companie este necesar, cinele trebuie s tie comenzile uzuale i s le asculte.Exerciiile trebuie lucrate zilnic, att nainte de venirea copilului, ct i dup, pentru a nu le uita.3.Cinele trebuie s fie obinuit cu limitrile, s stea cuminte cnd e dus n alt camer, cnd e legatsau cnd e pus n cuc.4.Trebuie s tie s mearg n les fr s trag, inclusiv n cas; chiar dac acum l scoatei liber, cucopilul va fi necesar s tie s mearg n les.5.Intr i iese ultimul pe u (n main intr dup copil, doar cnd i dai voie), altfel e posibil s vloveasc, ncercnd s ias/intre.

6.Nu are voie s sar pe oameni, pentru c poate sri i pe cel careine copilul.7.Nu are voie s sar pe mobil sau s alerge prin cas.8.Nu are voie s rmn singur cu copilul (vezi i I.1.3. Pregtirea casei i a camerei). 9.Obinuii-l cu senzaia de a fi tras de coad, labe, urechi, etc., fr s v jucai cuel (ca s rmncalm), ca i cum l-ai mngia.10.Nu l neglijai ! Vei impune acum cinelui noi reguli (vezi i I.1.3. Pregtirea casei i a camerei,pentru asta), are nevoie de alte moduri n care s-i foloseasc energia; de exemplu, i vei ceresfie calm n preajma copilului; va avea nevoie s ias afar i s alerge, nu-l putei ine n cas i s vateptai c se va purta frumos. Chiar dac vei fi mai ocupai acum, e esenial ca timpul pe care i-lalocai s nu se modifice prea mult, nu neglijai s-l scoatei afar s se plimbe i s alerge, pentruc excesul de energie l poate face s fac prostii prin cas, iar frustrarea va mri lipsa de

comunicare cu voi.

I.1.2. SocializareaCopiii sunt diferii n multe moduri de aduli: aumicri total diferite, echilibrul lor e precar (lucrusesizat instinctiv de toi cinii, motiv pentru care unii vor s-i doboare, n joac), sunt la nivelulochilor cinelui, ceea ce poate face pe acesta s cread c regulile de joac nu se aplic n caz ul lor,scot sunete diferite, unele pot atrage ceii la joac, miros diferit.n afar de a fi sociabil cu oamenii i cu ali cini, celul trebuie s tie cum s se poarte cu copii, iar


29/97


pg. 29

asta se face prin asocieri pozitive cu prezena acestora.Pentru asta, celul ar trebui s interacioneze plcut cu ct mai muli copii de diverse vrste, s fiemngiat i s primeasc mncare de la acetia ntr-un mod calm i controlat. Pe de alt parte, nupermitei mai multor copii s se apropie buluc de cel i s-l ntoarc pe toate prile, ntructacesta se poate speria de ei. Similar, nu permitei copiilor s bruscheze celul n niciun fel, pentruc poate rspunde agresiv (chiar dac nu le rspunde lor, o poate face copilului dv). Concret: copiiil pot mngia, i pot da s mnnce, dar nu e indicat s se joace cu o jucrie cu el sau s fac

participe la alte activiti energice (dect, poate, dup ce cinele arat c tie cum s se poarte pelng ei), pentru c vrem ca el s fie calm n preajma lor, nu dornic de aciune.Dac avei prieteni care au copii, mai ales copii care au cini i/sau tiu cum s se poarte cu ei,ncercai s socializai cu acetia n liniile scrise mai sus.

I.1.3. Pregtirea casei i a camereincercai s obinuii cinele s nu fure obiecte, haine, etc., pe care le gsete prin cas, pentru cvenirea copilului probabil va genera ceva dezordine. n plus, nvai-l s lase la comand.Dac e posibil, amenajai camera copilului cu mcar o lun nainte de venirea acestuia, pentru aavea timp s obinuii celul. Dac inei copilul n dormitor cu dv, regulile se vor aplica i aici,

obinuii cinele din timp cu asta (de exemplu, muli cini fac acrobaii prin dormitor, acest lucrutrebuie s nceteze dac e i un copil acolo).Fr un adult, cinele nu are voie s intre n camera copilului, chiar dac acesta nu a venit nc. Dac l lsai acum s intre singur, nu va nelege de ce brusc nu mai e lsat s fac asta dup ce vinecopilul sau mai ru, va nelege c acesta e cauza. Pentru a fi eficient regula, blocai accesul ncamer, eventual montai o u cu plas (i zvor pentru cinii inventivi), ca s nu poat intracelul, dar s putei auzi i vedea copilul fr probleme.Dac vrei, putei nva cinele c poate sta n camera copilului doar dac e n culcat; pentru astans, ncepei s lucrai la comand nainte se vin copilul acas.Obinuii cinele cu scutece, biberoane, mncare i jucrii n camer, dar inei-le undeva la nlime

cnd nu suntei ateni la ele, pentru a nu-l tenta.

I.1.4. Alte pregtirinainte de a aduce copilul acas, chiar nainte de a se nate acesta, e bine s obinuii celul cu ctmai multe situaii similare cu cele pe care le va vedea cnd familia se va mri. Practic, orice avei degnd s facei cu copilul sau pe lng acesta trebuie exersat nti fr copil, cu cinele de fa. ntoate aceste situaii, cinele trebuie s rmn calm, s nu apuce de obiecte i s nu sar dupnimic. Nu v ateptai ns s o fac singur, are nevoie de ajutor s neleag regulile, nu ipai la el,ci nvai-l. Cteva exemple:

Dac vei schimba ceva din programul normal al cinelui dup venirea copilului, obinuii-lde pe acum cu acele schimbri, de exemplu nu va avea voie n camera copilului;

Expunei cinele sunetelor fcute de copii, eventual de pe o nregistrare, n fiecare camer acasei;

Umblai cu mncare, biberoane, prosoape i scutece aa cum o vei face cnd va veni copilul;verificai c nu va sri pe mas sau pe scaunul copilului;

Umblai cu o ppu prin cas, vorbii-i, exact cum vei face cu copilul; Verificai c v las s trecei primii pe u cu ppua n brae, att mama ct i tatl; Schimbai scutecele ppuii, dai-o cu pudr i punei-o jos n locurile unde vei face asta cu

copilul (inclusiv n ptu), etc.; Obinuii cinele cu cruciorul, nti n cas, apoi mergei la plimbare, punnd nuntru o

ppu; Stabilii din timp cine va sta cu celul ct timp voi suntei la spital (sau dac tatl se va

ntoarce seara acas s se ocupe de acesta); pentru orice eventualitate, vorbii cu un prietens fie pregtit s aib grij de cel i chiar s-l ia acas la el;


30/97


pg. 30

Toate aceste activiti trebuie fcute att de tat, ct i de mam, pentru a garanta c vareaciona la fel cu amndoi;

Dup ce se nate copilul, aducei pturi i prosoape de la spital cu mirosul acestuia, ca s seobinuiasc animalul cu mirosul.

I.1.5. Prima ntlnireEvident, prima ntlnire dintre cei doi este extrem de important, iar cheia succesului aici este o

pregtire temeinic nainte de venirea copilului acas, att obinuirea cinelui cu schimbrile ce sevor produce, ct i dresajul i educarea corect, discutate mai sus. ncercai s sosii acas n jurul orei de mas a cinelui (vezi punctul 6). 1.Primul lucru pe care trebuie s-l facei chiar nainte de a veni acas, e s obosii bine de totcelul (vorbesc de tat acum sau de un membru al familiei care nu a fost la spital). Cu ct e maiobosit, cu att vor crete ansele ca prima ntlnire s fie una reuit, n care cinele rmne calm.2.Cnd venii acas cu copilul, mama este cea care intr prima fr copil, ns, pentru a da cineluiocazia s se bucure de reuniune i s nu fie prea energic cu copilul de fa. Dac tatl copilului armas afar cu acesta, trebuie s intre i el i s salute cinele, din acelai motiv.3.Aducei nuntru hainele, prosoapele i ptura copilului i oferii-le cinelui s le miroas,mpreun cu recompense, ct timp e calm.

4.Prima oar cnd va vedea copilul e de preferats fie afar, la plimbare, cu cinele n les; aici,cinele va fi preocupat cu altceva i mulumit de ceea ce face, nu va fi prea insistent s vad ce avein brae sau n crucior. i putei oferi recompense ct timp rmne calm, poate chiar s miroascopilul, dar inut n les. Foarte important aici e punctul 9. 5.ntori acas, mama e prima care intr pe u, iar cinele e inut n les de tat (preferabil inutdoar preventiv, cinele ar trebui s tie s nu dea iama pe u, ci s atepte oamenii nti), regul ceva rmne valabil mereu.6.Aici putei repeta figura, lsai cinele s miroas copilul, eventual mna acestuia, susinut demna mamei (celul e nc n les, pentru siguran) i oferii-i recompense mari dac e calm,evitai ns s-l facei prea ncntat, nu folosii un ton prea jucu, vrei s rmn calm.

7.Mama poate acum s hrneasc copilul, n timp ce cinele mnnc i el.8.Lesa i zgarda ar trebui lsate la gtul cinelui cteva zile. 9.Nu ncercai s facei prea multedeodat, s vedei dac va reaciona corect, mai bine oprii-vct timp cinele nc nu a fcut nimic greit. Dac greete, vei fi obligai s-l corectai, iar acestlucru trebuie redus ct mai mult de fa cu copilul, ca s nu neleag c prezena acestuia i aducedisconfort.

I.1.6. ProblemeProblem: cinele e prea insistentCinele nu are voie s fie insistent n ncercrile de a ajunge la copil, nu trebuie s sar. Dac totui

o face:1. Legai-l n les n cas (sau l ine tatl n les).2.Mama i copilul stau la o distan de el pe podea i se apropie cnd acesta e calm, concomitent cuprimirea unei recompense (mncare) din partea tatlui.3.Avansai doar cnd arat c e calm, nu latr i nu se zbate.4.ncet-ncet, cinele se va calma, mai ales dac vede c nu se ntmpl nimic altceva, avei rbdare,nu-l grbii.5.ncercai s fii calmi, nu artai prea mult energie, nu chemai cinele i nu-l ntrtai cujucrii, lsai-l s se calmeze.6.ntr-un final, v vei apropia suficient ct s poat mirosi mna copilului.7.Dac este nevoie, nu ezitai s inei cinele n alt camer cteva zile, repetnd procesul acestade acomodare n fiecare zi, pn cnd cinele nva s fie calm n preajma copilului; pn atuncins, nu are voie nici mcar s stea pe lng copil, vrem s asocieze copilul doar cu starea de calm. 8.Cum am amintit deja, nu corectai cinele i nu-l presai, urmai paii de sus i lsai-l s secalmeze singur, chiar dac tii c-l putei face s se potoleasc cu o voce mai dur; e important sse liniteasc singur i e i mai important s nu asocieze corecii cu copilul.


31/97


pg. 31

Problem: cinele intr n camera copilului singur

Exist cazuri n care cinele pare s fac obsesie pentru ceea ce nu poate avea; n cazul n careobsesia lui nseamn ncercarea de a intra n camer, trebuie rezolvat. Cauzele pentru care cinele poate deveni att de obsedat sunt, n general: lipsa de activitate,

certatul prea des cnd intra nuntru i, poate cel mai important, faptul c a neles c nu l lsai,dar a reuit sintre de cteva ori singur (eventual a i gsit recompense acolo, mncarea copiluluisau jucrii).Primul lucru, asigurai-i activiti fizice mai des i lucrai cu el mai des.Instalarea unei ui cu plas cu zvor este cea mai bun soluie. Altfel, mncarea copilului, jucriile i hainele lui nu ar trebui lsate la nivelul cinelui, ca s nu aibce s culeag din camer.

I.2. Copilul ncepe s mearg

Acum v vei confrunta cu alt tip de probleme, anume cu situaiile n care copilul provoac durere

sau disconfort cinelui sau e vzut de acesta ca un concurent pentru atenia dv sau pentru mncare,jucrii, etc.

I.2.1. Comportamentul prinilorPractic, tot articolul este un set de reguli pentru prini, chiar i regulile pentru cine trebuieprezentate i aplicate corect cu ajutorul oamenilor. Cteva reguli ns trebuie subliniate separat,pentru c sunt importante.1. Nu lsai cinele nesupravegheat cu copilul. Chiar dac nu va muca, cinele poate deveni curios,se poate apropia prea mult, iar copilul l poate apuca ntr-un mod neobinuit, etc. Orict de tolerant

ar fi, orice cine are o limit, copilul trebuie supravegheat s nu se apropie de aceasta. Se potntmpla prea multe pentru a risca. Copilul poate s neleag perfect regulile pe care i le trasai, dars aleag s nu le urmeze, nu v bazai c va face ceea ce trebuie singur. 2.Avei mare grij cum corectai celul i copilul cnd cellalt e de fa. Cinele poate nelege cprezena copilului a adus corecia i poate nva s se team de acesta. Copilul poate nelegeacelai lucru i i poate vrsa frustrarea pe cine mai trziu.3. Nu neglijai cinele sau copilul n favoarea celuilalt. O problem aparte o constituie cinii de taliemic, care se sperie repede la orice micare suspectdin partea copilului, iar prinii ncurajeazaceste ieiri ale cinelui din dorina de a da copilului o lecie. Lecia trebuie s vin de la dv, nuprin cine pentru c, pe lng faptul c va ntrta i mai mult copilul i -l va face s caute rzbunare,vei nva i cinele c e bine s se repead la copil. Amndoi trebuie s nvee de la dv cum s se

poarte cu respect fa de cellalt.4.Oferii cinelui un loc care s fie doar al lui, n care nu poate fi deranjat de nimeni (deci nici decopil, asigurai-v c tie asta) i n care s se poat retrage atunci cnd vrea linite. Exemple: ocamer a lui, o cuc (de preferat), un co, sub o mas, etc.5. Nu facei exces de zel cu regulile pentru cine (vezi i I.2.3. Comportamentul copilului, discuiadespre dominarea cinelui); dac suntei n situaia n care trebuie s-l corectai prea des, analizaiserios care este cauza. Chiar dac avei toate motivele s-o facei, corectarea cinelui pentru ceva ceface ru copilului crete ansele ca acesta s vad n copil o surs de neplceri i poate chiar s-latace. Scopul nu e s-l testai pe lng copil pn cnd greeete, ci s reueasc s se poarte cumtrebuie. Pentru asta, nu-l lsai s interacioneze mult timp cu copilul i, atunci cnd o face, alegeisituaii simple, cu risc minim s fac prostii.

I.2.2. Comportamentul cineluin acest stadiu, n plus fa de ce am scris deja n prima parte a articolului, cinele trebuie s fietolerant cu jucriile, s permit oricui s i le ia, s nu dea semne de agresivitate lng mncare sau


32/97


pg. 32

ap i s nu fie protector cu anumite locuri (pat, co, etc.). Chiar dac aceste lucruri sunt ndeplinitens, copilul tot nu ar trebui lsat s interacioneze cu cinele n aceste situaii.Cinii sunt n general extrem de tolerani cu copiii curioi, dac sunt chinuii prea ru, prefer splece, nu s atace, dar asta nu nseamn c trebuie s permitei s se ajung aici. Dac e stresat decopilul lui, chiar dac nu-i face nimic acestuia, poate reaciona urt cu ali copii necunoscui(pentru asta este nevoie i de socializare).

I.2.3. Comportamentul copiluluin general, se spune c e bine s nu luai cine dect dup ce copilul a trecut de 6 ani. Totui, nu e uncriteriu perfect: exist copii de peste 6 ani (chiar i aduli) care nu neleg ce nseamn s creasc uncine i exist copii de sub 6 ani care sunt ncntai s aib grij de un cel i care nva, printrealtele, s fie responsabili de la o vrst mic.Copilul ncepe acum s exploreze i nu va ti cum s se poarte cu celul, l poate sci, se poateapropia de acesta n momente nepotrivite, etc. Cnd crete, poate vedea n cel un mod deexplorare a lumii i i poate chiar cauza suferin, ca s vad ce se ntmpl.Cele mai dese probleme apar cnd copilul nu nelege nevoia de spaiu a cinelui (somn, mncare)i cnd se poart dur cu acesta (l trage de blan sau chiar l lovete). Este obligatoriu s-l nvai c

un cine nu e o ppu, c simte durere i c are momente cnd nu trebuie deranjat. Cum nu are voie s se poarte cu celul:

Nu are voie s-l trag de urechi, coad, labe, bot, blan, etc.; Nu are voie s-l deranjeze ct timp acesta mnnc, bea, doarme sau roade jucrii (chiar

dac acesta nu pare deloc afectat); Nu are voie s-l tachineze, s-l ciupeasc, s-l trag de blan, s arunce cu obiecte n el (din

nou, chiar dac acesta pare c accept tot); Nu are voie s ridice puiul n brae des sau cu mini nesigure, n joac, ori cnd acesta

doarme;

Nu are voie s ipe i s alerge pe lng cine; Nu are voie s-l deranjeze ct st n cuc sau n locul lui.

Una dintre cele mai rspndite noiuni este ideea c trebuie s te impui n faa cinelui, s tie c ipoi lua oricnd mncarea din fa i, n general, c-i poi face orice vrei, iar el trebuie s se supun.Nu voi discuta despre aceste idei aici; trebuie spus ns c, dac ncercai s le aplicai cu un copilpentru c are sens, ca s se impun i copilul n faa cinelui sau din alte motive similare,rezultatul poate fi dezastruos. Nu-i punei pe cei doi n situaii de confruntare, pentru c nu poateiei nimic bun de aici: copilul e prea mic ca s neleag distincia dintre dominare i chinuireorict i-ai explica-o (asta dac nu nelege c dominarea i d direct dreptul sfac orice cinelui),unde i cum trebuie s pedepseasc cinele, iar cinele poate s testeze copilul cnd acesta e singur,

dac realizeaz c voi suntei cei care-i dai puterea sau c el nu e n stare s se impun singur.Chiar dac animalul pare c tolereaz ce-i face copilul, trebuie neaprat s intervenii. Va tolera ctva putea, dar are i el o limit i dac ajunge s rspund agresiv, putei avea probleme grave, chiardac o face o singur dat.Chiar dac nu face nimic cu copilul dv, dac e chinuit de acesta ar putea s devin agresiv cu alicopii.I.2.4. Agresivitate iniiat de copilCopiii pot trata ru cinele pentru a atrage atenia prinilor, din rzbunare c animalul primetemai mult ateniei dect ei, pentru a obine ceva ce are cinele sau pentru a da curs proprieicuriozitii (apropo de ce scrisesem cu impunerea copilului n faa cinelui).Un mod de a dezva copilul s se poarte nepotrivit cu cinele este s i interzicei accesul la cine ila alte jucrii pentru o anumitperioad dac se poart ru de un numr de ori, iar dac se joacfrumos cu celul de un numr de ori, primete ceva ce-i place. n felul acesta, copilul va fi motivats se poarte frumos cu cinele mai mereu, ca s nu piard puncte.Copilul care se poart ru cu cinele n mod repetat ar trebui dus la un psiholog, poate avea i alteprobleme.


33/97


pg. 33

I.2.5. Copilul cu ali ciniChiar dac tie cum s se poarte cu propriul cine, copilul poate avea probleme cu ali cini pe carenu-i cunoate i, mai important, care nu-l cunosc pe el. Faptul c propriul lui cel tie c nu va filovit cnd copilul ridic mna la el nu nseamn c un altul va sta cuminte.Copilul trebuie s tie:

S nu se apropie de alt cine, ci s lase cinele s se apropie de el; S nu pun mna pe cine dect dac e i stpnul cinelui de fa; S nu alerge pe lng gardul proprietii aprate de un cine, pentru c-l va enerva i cinele

i va aminti cnd se vor ntlni pe strad; Similar, s nu mpung cu un b cinele i s nu arunce cu obiecte n el.

I.2.6. Copilul, cinele i joaca(vezi iMetoda: Dresajul prin joac)Dei copiii par c se neleg cu cinii la un nivel care nou nu ne este vizibil, nu trebuie considerat caceast legtura a lor va rezolva sau elimina orice problem ce poate s apar ntre ei, inclusivproblemele care sunt legate de joac.

La joac, este poate cel mai evident faptul c adulii uneori nu comunic la fel de bine cu cinii , darasta nu nseamn c orice copil se va juca fr probleme cu orice cine. Dei exist multe similaritin modul cum se joac, copilul i cinele sunt dou specii diferite, au moduri de joac diferite, cumesaje ce sunt nelese doar parial de cellalt, cu moduri diferite de a iniia joaca i de a o controla. Cu toate astea, dup cteva experiene pozitive, cei doi pot beneficia de o legtur foarte strnsprin joac.Jocuri nerecomandate copiilor mici:

Joaca fizic dur; Trasul de crp;

Fuga dup jucrie sau dup copil.

Jocuri recomandate copiilor cu cinele:

Aportul cu minge, disc, jucrii, etc.; Dresaj; De-a v-ai ascunselea; Caut obiectul.

Descrierea acestor jocuri i alte informaii despre joaca noastr cu cinii se gsesc n articolulMetoda: Dresajul prin joac.

I.2.7. Cinii agresivi cu copiiiCinii sunt foarte rar agresivi cu copiii. Chiar i atunci cnd sunt confruntai de acetia sau chinuiii nu mai rezist, prefer s fug i s cedeze jucriile, dect s rspund cu o muctur. Ca fapt divers, e de 100 de ori mai probabil ca un copil de 1-3 ani s fie omort de proprii prinisau de rude, dect s fie omort de un cine (Sacks 1996, USDHHS 1999). Dei egrav i tragic cndse ntmpl, omorrea unui copil de ctre un cine sau chiar rnirea lui se ntmpl totui rar. Cutoate acestea, nu trebuie s ignorm aceast posibilitate, mai ales c nu este dificil s-o evitm.Copiii de 1-4 ani sunt n general mucai de cap i gt, iar cei de 5-9 ani de membre i corp. Acestelucruri confirm faptul c cei mici sunt mucai pentru c invadeaz spaiul cinelui sau i iaujucriile (deci nimic intenionat, trebuie doar limitat accesul lor pe lng cine i supravegheai), iarcei mai mari sunt mucai pentru c se poart nepotrivit cu cinele, l trag de blan, etc. (deci
http://www.dresajprinjoaca.ro/dresaj/joaca.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/dresaj/joaca.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/dresaj/joaca.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/dresaj/joaca.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/dresaj/joaca.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/dresaj/joaca.phphttp://www.dresajprinjoaca.ro/dresaj/joaca.php

8/13/2019 Tot

Documents

Totul Despre Rasa Rottweiler