Toxicologie Sem 1 Partialul 2

  • Published on
    23-Feb-2018

  • View
    216

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    1/38

    Toxicologie speciala

    Intoxicatiile cu plante toxice sau potential toxice

    Aspecte generale

    Caracteristicile toxinelor vegetale;produsele secundare ale metabolitilor

    plantelor nefiind esentiale pt crestere sau reproducere.

    Toxinele se pare ca reprezinta rezultantele mecanismului necesar supravietuirii

    plantelor. Multe dintre ele sunt amarui sau chiar determina reactii fiziologice puternice la

    ierbivore care le fac apoi sa le ocoleasca.

    Fitotoxinele sunt foarte heterogene dpdv al structucturilor si proprietatilor chimice.

    Chiar daca unele plante prezinta asemanari structurale (saponinele, glicozizii, alcaloizii)

    ele apar intr-o mare varietate de genuri sau specii vegetale.

    Factorii ce favorizeaza toxicitatea plantelor

    Conditiile climatice: temperatura mediului influenteaza intotdeauna nivelul

    glicozizilor cianogenetici.

    Unele manopere efectuate in agricultura (fertilizari, ierbicidari), pot conduce la

    cresterea nivelul metabolitilor secundari din plante.

    Deficientele nutritionale (lipsa NaCl) pot induce sindromul de pica si consumul

    plantelor toxice.

    Pasunatul execsiv pe anumite suprafete agricole poate conduce la cresterea

    cantitatii de radacini bogate in principii toxici.

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    2/38

    Animalele infometate sau insetate, supuse stresului de transport, pot ajunge in

    situatia de a consuma plante toxice.

    Consumarea plantelor toxice de catre animalele de companie tinute inchise in

    spatii cu plante potential toxice din curiozitate sau plictiseala.

    Intoxicatiile cu plante care contin alcaloizi

    Alcaloizii (baze organice sau vegetale) sunt compusi naturali sau sintetici cu

    structura heterociclica si cu azot in molecula, avand o reactie bazica. Functia bazica

    datorata gruparii amino le confera proprietatea de a forma saruri cu acizi organici.

    Incidenta alcaloizilor in regnul vegetal este foarte mare. Se intalnesc 1200 specii de

    plante apartinand la 519 genuri din 91 familii. In prezent se cunosc peste 200 alcaloizi.

    Speciile cele mai bogate in alcaloizi apartin urmatoarele familii:Ranunculaceae,

    Liliaceae, Papaveraceae, Solanaceae.

    In principal alcaloizii actioneaza asupra:

    SNC cu efect stimulativ asupra cortexului -cocaina; bulbului -efedrina, lobelina;

    maduvei-stricnina

    SNC cu efect deprimant asupra cortexului -scopolamina; cortexului si talamusului -

    derivatii de opiu; bulbului -chinina si chinidina; maduvei -curara si cicutoxina

    SNV:ergotamina, ezerina, atropina, sparteina, nicotina

    Musculatura: excitant prin sensibilizarea la ionii de K:veratrina, aconitina, colchicina

    Cord: stimulant: cafeina, teofilina

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    3/38

    Mitozei:colchicina

    1

    2

    1 I.Intoxicatii cu plante care contin alcaloizi heterociclici

    2 cu nucleu piperidinic si piridinic

    A.Intoxicatia cuConium maculatum(cucuta mare, dudae, bricinis) - Fam

    Umbeliferae

    Creste in intreaga tara, pe langa drumuri, garduri, santuri, in locuri cultivate. Se

    confunda foarte usor cu patrunjelul si anasonul.

    Principii toxici:coniina, conhidrina, gama-coniceina, pseudoconhidrina,

    metilconiina, repartizati in toate organele plantei, indeosebi in semintele necoapte.

    Coniina (C8H19N) alcaloid uleios cu miros particular neplacut, se gaseste si in

    planta uscata (0,05% in rad si tulpina, 0,2 in frunze, 0,3 in flori, 3,5 in seminte).

    Sensibilitate: cabalinele si bovinele; ovinele si caprinele mai rezistente

    Mod de actiune:actiune curarizanta(neuroparalitica) asemanatoare curarei si

    nicotinei, urmare a paraliziei nervoase motorii la nivelul musculaturii cu pastrarea

    functiei creierului. Moartea survine prin asfixie in urma paraliziei muschilor respiratori, in

    special diafragmul. In cantitati mari, coniina determina paralizia centrilor nervosi.

    Alte actiuni: iritant asupra mucoasei digestive si a pielii, actiune hemolitica.

    DL 50 la cabaline = 2 kg frunze proaspete, la bovine =4-5 kg

    Tablou clinic

    Tulburari digestive si respiratorii in prima faza.

    Tulburari digestive: ptialism si diaree.

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    4/38

    Tulburari respiratorii: dispnee grava, cianoza mucoaselor, asfixie.

    La cabaline: semne clinice la 20-30 min de la consumul de cantitatimicide

    plante, evolutie de 4-5 ore. Ptialism, mers greoi, slabe fibrilatii ale muschilor buzelor si

    gatului, midriaza, puls si respiratie accelerata. La consumul de cantitatimari

    simptomele apar mai rapid constatandu-se fibrilatii ale musculaturii incepand cu trenul

    post, mers greoi, incordat, apoi asfixie si pareze ale trenului posterior. Spre final

    paralizia intregii musculaturi, reducerea frecventei pulsului si respiratiei, moartea prin

    paralizia muschilor respiratori. Caracteristic este mirosul de urina de soarece al aerului

    expirat de animalele intoxicate.

    La bovine: aceleasi semne plus timpanism, avort la femelele gestante, convulsii

    generale.

    La pasari dupa consumul de seminte: contractii musculare, paralizie, moarte.

    Tratament:evacuarea tubului digestiv prin spalaturi gastrice sau voma,

    administrarea de solutii de acid tanic, admin de solutii iodate, administrarea de carbune

    sau apa albuminata, mucilagii, carbonat de amoniu PO 60 g in 4-5 L apa. Cafeina,

    stricnina sau alcool camforat (excitant).

    B. Intoxicatia cucucuta de balta (Cicuta virosa/maculata)

    Creste pe langa apele curgatoare sau in zonele mlastinoase. Determina intoxicatii

    traduse prin hipersalivatie, slabiciune musculara, succesiuni de crize convulsive violente

    (asemanatoare cu cele din intoxicatia cu stricnina diagnostic diferential).

    Principii toxici:cicutoxina(cicutina),cicutol. Cicutoxina in radacini si la baza

    tulpinii.

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    5/38

    Paraclinic se observa cresterea creatinfosfokinazei si a LDH (lactathidrogenaza).

    Caracteristic: miros de urina de soarece emanat de toate secretiile si excretiile

    animalelor intoxicate.

    Alcaloizii din cucuta de balta se elimina prin lapte.

    DL 50 este 200 g la vaca si cal.

    C.Intoxicatia cunicotina.

    Nicotiana silvestris, N. rustica (mahoarca), N. tabacum - fam Solanaceae popular:

    tutun, tutun tiganesc, duhanita

    Principii toxici: nicotina(de 16 ori mai toxica decat coniina, egala in toxicitate cu

    acid cianhidric),nicoteina, nicotellina, nicotinina, neoninicotina(anabazina), ac

    oxalic. Se gasesc in toate partile plantei, mai ales frunze. Prin uscare creste continutul

    procentual datorita evaporarii apei.

    Nicotina:

    irita mucoasele (mai ales pe cea digestiva),

    reduce cantitatea de oxihemoglobina,

    inhiba sistemul neurovegetativ,

    la inceput excitant, apoi paralizant al SNC.

    Ingerarea plantei cand se gaseste in amestec cu alte plante, consumul de catre

    animalele infometate a frunzelor verzi sau puse la uscat, inhalarea prafului de tutun

    cand frunzele sunt uscate in adaposturi, in urma tratamentului antiparazitar cu lesie de

    tutun.

    DL50 = 300 g-2000 g frunze la bovine, 300-1200 g cal, 30-100 rumeg mici.

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    6/38

    Simptomatologie

    Indiferent de calea de patrundere, apar dupa un interval scurt. La inceput

    neliniste, privire anxioasa, ptialism, polipnee, miastenie, stare de torpoare. In forme

    grave se constatamioza(exceptie!), bradicadie, aritmie, dispnee, balonari, colici,

    peristaltism crescut, poliurie, contractii musculare, mers titubant, convulsii tetaniforme

    cu pauze scurte, uneori edem pulmonar, colaps periferic. Moartea prin soc toxic sau

    asfixie datorita paraliziei muschilor respiratori.

    Durata evolutiei de la 15 min la 24 h,alteori moartea survine dupa 14 zile.

    Diagnosticpe baza anamnezei, examinarii compozitiei furajului, mirosul de tutun

    ce emana din tubul digestiv, carne, lapte, la deschiderea cadavrului.

    Diagnostic diferentialcu intoxicatia cu stricnina si tetanos.

    Tratament:indepartarea toxicului din tubul digestiv (spalaturi, purgatie).Antidot:

    taninul.Simptomatic: pentobarbital sodic IV, pt semnele digestive si cardiovasculare,

    spalarea corpului daca s-a folosit lesia de tutun, cofeina.

    D.Intoxicatia cuLobelina spp

    Planta salbatica ce prefera solurile mocirloase sau din apropierea padurilor.

    Principii toxici: lobelina, cu actiune asemanatoare nicotinei.

    Intreaga planta este toxica.

    II. Intoxicatii cu plante ce contini alcaloizi heterociclici cu nucleu tropanic.

    A. Intoxicatia cuAtropa belladona(matraguna, doamna codrului, iarba codrului,

    nadragula, matraciune, cireasa lupului, imparateasa) -fam Solanaceae

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    7/38

    Creste in regiuni deluroase si montane, mai frecvent in etajul padurilor de fag, in

    locuri umede si umbroase. Raspandeste un miros slab neplacut, fructele au un gust

    dulceag initial.

    Principii toxici: hiosciaminacare prin uscare se transforma in izomerul sau

    dextrogir rezultand un racemic: atropina;scopolamina, beladonina, apoatropina,

    nicotina.

    Principii nu sunt distrusi prin conservare si se gasesc in : radacini, flori, tulpini,

    fructe (in ordine). Alcaloidul principalul hiosciamina (98%) este un ester al acidului tropic

    cu atropina (amino-alcool).

    Fructele se confunda usor cu afinele, ciresele si visinele. Doza toxica la cal 120-

    180 g frunze uscate, 60-90g radacini, la rumeg mari 60g frunze uscate. Furajul sub

    forma de nutret cosit sau insilozat care contine peste 1% aceasta planta este periculos.

    Actioneaza asupraSNV ca parasimpaticoliticprin blocarea receptorilor

    colinergici,asupra SNC initial ca excitant apoi deprimant.

    Simptomatologie:

    La cabaline - refuzul hranei la 3-5 ore de la consumul plantei, uscarea

    mucoaselor si midriaza la maximum (disparitia completa a irisului) cu imposibilitatea

    adaptarii la lumina.

    La inceput neliniste, colica, balonarea abdomenului, absenta peristaltismului

    intestinal, constipatie cu elim de crotine uscate, exoftalmie si dureri intraglobulare dat

    presiunii crescute. Cu timpul pot sa dispara sau sa evolueze cu o stare de depresiune

    generala, sindrom de imobilitate, pareze, paralizii, din care isi revin cu greu.

    Moartea se produce prin paralizia centrilor respiratori din bulb.

    Rumeg mari - la fel, cu evolutie mai rapida si accese rabiforme

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    8/38

    Rumeg mici - evident doar midriaza

    Pasari - semne nervoase

    Diagnostic: semne clinice, analiza furajelor

    Tratament:indepartarea furajului, evacuarea cont GI, simptomatic - sustinerea activitatii

    cardiace si respiratorii si contracararea manifestarii excitatiei si depresiei nervoase;

    administraea de antidoturi farmacodinamice: pilocarpina, ezerina, arecolina.

    B. Intoxicatia cuDatura stramonium, fam Solanaceae(laur, ciumafaie, ciuma

    fetei, marul porcului, bolandarita, turbare)

    Creste in zona de campie, pe locuri virane, pe marginea drumurilor, pe langa

    garduri. In general nu este consumat de animale datorita gustului si mirosului neplacut.

    Toate partile sunt bogate in alcaloizi atat in stare verde cat si uscata sau insilozata.

    Cantitatea cea mai mare in seminte.

    Plantele tinere sunt de 2 ori mai toxice decat cele mature.

    Cele mai frecvente intoxicatii la cabaline, vitei, purcei, gaste, rumeg mari in timpul

    furajarii la grajd cu nutret insilozat. Capra este rezistenta, dar laptele este toxic pt

    consumatori. Animalele mici pot avea acces la seminte sau ceaiuri, planta fiind folosita

    si ca drog datorita proprietatilor halucinogene.

    Principii toxici: hiosciamina- in perioada de inflorire,atropina, apoatropina,

    scopolamina, hioscina.

    Simptomatologie asemanatoare cu cea produsa de matraguna.

    Tratament ca la matraguna.

    C. Intox cuHyosciamus niger si H. albus, fam Solanacee(maselarita,

    porcarita)

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    9/38

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    10/38

    Macul de cultura este cultivat ca planta oleifera, medicinala sau ornamentala si ca

    specie spontana. Contine opiu in latexul uscat continut in toate partile plantei cu exc

    semintelor. Continutul cel mai ridicat in capsulele verzi.

    Principii toxici: grupa opioidelor:morfina, codeina, papaverina, laudanina,

    narceina, codamina, pebaina, narcotolina, criptopina, heroina.

    Intoxicatia se produce la anim in momentul infloririi plantei de obicei la grajd. La

    pasune le ocolesc. Intoxicatia se produce datorita consumului de capsule rezultate in

    urma prelucrarii in industria farmaceutica.

    Actiune excitanta sau inhibitorie (analgezica si narcotica) asupra SNC

    La cabaline: somnolenta, slabirea acuitatii vizuale si auditive, mioza, dureri lombare

    cu deplasare greoaie, activitate cardiaca si respiratorie si temperatura corpului normale.

    La rumegatoare tabloul clinic este dramatic: aspect de encefalita acuta si reproduc

    semnele clinice din turbare: anxietate, apoi agresivitate, contractii musc, crize

    epileptiforme cu durata de pana la 15 min apoi stare de depresiune pana la 30 min dupa

    care accesele revin. Semne digestive: hipersalivatie, meteorism, constipatie, apoi diaree

    sangvinolenta. Moartea survine in timpul convulsiilor, la max 24 h de la consum.

    Opiaceele au structura similara cu cea a endorfinelor naturale, care au un efect de

    diminuare si inhibare a senzatiilor de durere. Consumul de opiacee duce la alterarea

    producerii de endorfine, reduce perceptia durerii, reduce anxietatea, inhiba actiunea

    sistemului respirator si reduce activitatea zonelor creierului respirator cu emotiile

    inducand anestezia emotionala si o indiferenta fata de lumea din jur.

    La om: placere, apoi satisfactie, apoi somnolenta, apoi dependenta si sevraj:

    anxietate, iritabilitate, tremur muscular, epifora.

    Supradoza de opiacee determina insuficienta respiratorie si cardiaca severa,

    inducand edem pulmonar si cerebral acut.

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    11/38

    Alte plante:cannabis var sativa (canepa de cultura) si var indica

    Princ toxici: canabinol si canabidiol, avand la baza pe deltaterahidrocanabinol (THC).

    THC este concentrat in bractele incarcate cu rasina ale varfurilor inflorite. Actiunea

    farmacologica consta in inhibarea sistemului parasimpatic la nivelul receptorilor de

    acetilcolina. THC este hidroxilat la nivel hepatic in metaboliti activi eliminandu-se pe cale

    urinara. THC are efect inhibitor asupra transformarii fosfolipidelor membranelor

    plasmatice a limfocitelor si efect toxic asupra fazelor ciclului celular -> cresterea sintezei

    celulare de ADN si accelerarea diviziunii celulare.

    Berberis vulgaris, dracila

    Principii toxici: berbamina, berbenina

    Chelodonium majus, rostopasca, negelarita

    Principii toxici: chelidonina - antimitotic si foarte iritanta

    Toate aceste plante produc intoxicatii prin ingestia drogului descoperit prin

    intamplare de animal, sau prin inhalarea fumului si la cainii utilizati pt depistarea

    drogurilor.

    Simptomatologie: la 1 ora dupa absorbtia drogului cainii prezinta modificari ale

    comportamentului psihic si locomotor: nesupunere, agresivitate, latra fara motiv, se

    ridica cu greutate, se deplaseaza cu miscari instabile, se sprijina sau se loveste de

    mobila, slabiciune musc generala intrerupta de tremuraturi intermitente. Este cand

    deprimat cand hiperexcitat. La inceput hiperestezie, apoi hipoestezie. Intre cele 2 stari

  • 7/24/2019 Toxicologie Sem 1 Partialul 2

    12/38

    capul si privirea par sa urmar...

Recommended

View more >