Traditii ale minoritatilor nationale din Romania

Menta Gabriel

Germanii• In Germania, ajunul Craciunului

este cea mai importanta zi de sarbatoare. In ziua de ajun, familia se aduna pentru cina si pentru a merge impreuna la biserica la Mesa din noaptea de Craciun (se intampla mai mult in sudul Germaniei).In unele familii se obisnuieste sa se cante colinde. De Craciun, germanii adora sa-si orneze casele si in exterior, si in interior. In jurul ferestrelor sunt puse lampioane electrice.In aproape fiecare casa exista Adventskrantz, un suport metalic cu patru lumanari. "Advent" inseamna "vine", iar acest suport simbolizeaza cele patru saptamani de dinaintea Craciunului. In fiecare duminica din aceste patru saptamani, este aprinsa cate o lumanare.

• Zone tradiţional germane din Transilvania, Satu Mare şi Banat în care au deţinut majoritatea în trecutGermanii din Romania reprezinta un segment din populatia Romaniei, care la recensamantul din 1930 erau în numar de 745.421 de persoane, din care, la recensamantul din 2002, mai ramasesera numai 60.088 de persoane

Rromii• Minoritatea roma din

Romania (romi, uneori scris şi rromi, cunoscuti popular şi ca tigani, roma - in limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din Romania. Conform recensamantului din 2002, acestia numarau 535.140 de persoane sau 2,5% din totalul populatiei, fiind al doilea grup etnic minoritar din Romania dupa cel maghiar. Din acesti 535.140 de oameni 60% locuiesc în mediul rural (325.000). Exista opinii ca cifra estimata nu corespunde realitatii. Numarul ar fi aproximativ, fiindca mulţi din ei ar refuza sa declare etnicitatea lor actuala.

• Traditiile sunt o parte esentiala a vieţi pentru romi. Acest grup etnic a pastrat multe din traditiile lor de când erau sclavi. Cel mai decorat si important eveniment din traditia lor este "nunta tiganeasca". Ca la cele mai multe culturi din lume nunta la romi este foarte decorata şi stralucitoare. Exista mult dans si multa muzica. Una din traditiile care iese la iveala astazi este tradiţia de "casatorie minora". Varsta medie la casatorie pentru fete este nouasprezece ani. Aceasta este o varsta foarte frageda in comparatie cu alte culturi ale lumii moderne. Romii de multe ori au un respect mai mare pentru traditia si obiceiurile lor decat fata de legile tarii în care traiesc. În cazul casatoriei minore acest respect al tradiţiei este motivul multor conflicte intre romi si institutiile de protectie a copilului si Uniunea Europeana.

Ungurii• Numarul persoanelor de etnie

maghiara, rezultat in urma recensamantului din anul 2002, se ridica la 1.434.377, numar ce reprezenta 6,6% din populatia tarii, într-o oarecare scadere fata de recensamantul realizat în anul 1992, cand minoritatea maghiara era mai numeroasa cu aproape 0,6% din întreaga populatie a tarii. Minoritatea maghiara din Romania, se gaseste îndeosebi în spatiul intracarpatic în judetele: Harghita, Mures si Covasna.

• Traditii: Confirmarea- eveniment la fel de important ca si botezul in viata maghiarilor. Dupa o pregatire de doi ani a copiilor de catre preotul satului, in Duminica Floriilor sau in luna mai, copiii care au implinit 14 ani, la biserica, in fata comunitatii, vor da un examen public de cunostinta religioase.

• Balul strugurilor- sarbatoare a recoltei , incepe cu slujba religioasa, urmata apoi de bal. Tinerii satului isi aleg un rege-conducator al balului si o regina, partenera acestuia. Imbracati in costume populure pleaca-baietii calarii pe cai si fetele in carute - prin satele invecinate pentru a invita lumea la bal.

• Stropitul de Paste- obicei imprumutat si de romanii ortodoxi din zona. A doua zi de Paste baietii, tinerii, barbatii satului pornesc prin sat la fete si femei si le stropesc urandu-le sa ramana proaspete si tinere ca primavara.

Evreii • Minoritatea (etnia) evreiasca pe teritoriul actual al României are o istorie ce se intinde pe aproximativ două milenii, dar a devenit semnificativa din punct de vedere numeric si al ponderii economice si culturale mai ales începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit recensamantului oficial din 1930, totalul evreilor din Romania era de 756.930.

• La sfarsitul sec.al XX-lea acesta minoritate s-a redus la un numar foarte mic de membri. In 2002 au fost recenzati în Romania 6.179 evrei.

• Sarbatoarea de "Pesah" (paste la evrei ) , a devenit o sarbatoare obligatorie , o sarbatoare de aducere aminte , a iesirii din Egipt , o sarbatoare de emancipare si de capatare a libertatii .

• Sarbatoarea se sarbatoreste la inceputul primaverii , la " redesteptarea naturii " , la inceputul creerii unei noi vieti , a unei noi lumi .

• Daca ne uitam mai bine in cartile religiose si rugaciunile ce trateaza tema pastelui la evrei , putem spune ca avem de a face cu o conceptie filozofica dintre cele mai inaintate din istoria omenirii.

• Sarbatoarea semnifica iesirea din sclavie la libertate ; transformarea omului din sclav in om liber si creerea unei societati bazata pe egalitate si drepturi sociale.

Svabii • Svabii banateni (germana Banater Schwaben, in romana simplu șvabi) sunt o etnie germana din grupul Svabilor dunareni care au emigrat in Banat cu peste 200 de ani în urma, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei si Austria. Desi a format pentru lunga vreme o minoritate puternica şi importanta, datorita transformarilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a svabilor banateni s-a intors in Germania.

• In urma razboiului austro-turc din 1716, Banatul a fost cucerit de Imperiul Habsburgic. La 21 octombrie 1716, printul Eugeniu de Savoia propune imparatului Carol al VI-lea, ca Banatul sa fie organizat si guvernat in asa fel, încat sa aduca folos casei imperiale. Astfel se deschide calea pentru colonizari, necesare atat din ratiuni strategico-politice de extindere a imperiului, dar importante şi pentru repopularea şi revigorarea Banatului, vlaguit economic si demografic de razboaiele austro-turce.

Secui

• Secuii (popular sacui, in maghiara Székelyek) sunt un grup etnic maghiar din Romania, de limba maghiara si de origine necunoscuta, care cultural tine de maghiarimea din judetele Covasna, Harghita si in arealul central şi sud-estic al judetului Mures. Se mai autodefinesc ca secui si locuitorii de limba maghiara din cateva sate ale judetelor Alba si Cluj (din fostul Scaun Secuiesc al Arieşului) şi din judetele Sibiu si Brasov.

• Cea mai caracteristica si cea mai ornamentala piesa din toata arta constructiei secuiesti este poarta, numit si poarta secuiasca. Nu exista nimic altceva pentru care secuii ar destina atatia bani, atentie şi osteneala cat pentru o poarta. Constructia portii secuiesti poate fi descrisa in felul urmator: cu fata catre strada, pe trei stalpi de stejar dur, asezati intr-o linie dreapta de sapte-opt metri, este asezat un acoperis relativ jos si ingust acoperit cu sindrila de brad, pe a carui lungime sunt lasate gauri de intrerare în porumbarul din interior.

Sarbii• Sarbii din Romania sunt o membrii

unei minoritati etnice, care numara, in conformitate cu rezultatele recensamantului din 2002, 22.518 de persoane, adica 0,1% din populatia tarii. Recensamantul din 1992 inregistra 29.408 de sarbi. Sarbii locuiesc în principal in regiunile din sud-vestul Romaniei, unde constituie majoritatea absoluta in doua localitati: Pojejena, judetul Caras-Severin, (52.09%) Svinita, judetul Mehedinti, (87.27%) , si majoritatea relativa intr-o a treia, Socol, judetul Caras-Severin, (49.54%). Regiunea in care se afla cele trei localitati este cunoscuta cu numele de Clisura Dunarii (în limba sarba: Банатска Клисура (Banațka Klisura).

• Sunt multe obiceiuri frumoasede Craciun, insa daca nu se merge in ziua de Craciun la Sfanta Liturghie,totul ramane un simplu joc. In Ajun de Craciun (Badnje veče), seaprinde badnjakul, un trunchi de stejar tanar, ce se taia pe vremuri dinpadure. In zilele noastre, este doar un manunchi de crengi de stejar, insasemnificatia este aceeasi: acest lemn tanar il simbolizeaza pe Isus Hristossi intrarea Lui în lume, in inima si-n casa noastra.

Sasii• Colonizarea sasilor transilvaneni in

podisul intra-carpatic a fost initiata de regele Geza al II-lea (1143-1163). Sasii erau supusi regelui, adica direct puterii centrale; isi pastrau dreptul cutumiar german si-si alegeau liber juzii. Chemati in mod explicit pentru apararea Coroanei, trebuiau doar sa predea camarii regale o parte din veniturile lor si sa indeplineasca obligatia serviciului militar. Potrivit Diplomei andreene (1224), data de Andrei al II-lea, sasii stabiliti "de la Orastie si pina la Drauseni" trebuiau sa fie un popor si sa asculte de un jude instalat de rege. Incepand cu secolul al XIV-lea, autonomia domeniului auto-administrat de sasi s-a extins neintrerupt pia ce, in 1486, Matei Corvin a poruncit unirea tuturor sasilor aflati pe "pamintul craiesc" in "Universitatea saseasca" (Universitas Saxonum), potrivit dreptului sibian. Acesta este un eveniment important in dezvoltarea sasilor in procesul lor de devenire ca natiune politica

• Cu toate ca cea mai mare parte a comunitatii sasesti a parasit rand pe rand tara, plecand in Germania la rudele lor, traditiile si obiceiurile acestora s-au mentinut si datorita rolului important pe care il are preotul evanghelic Peter Klein.

• Printre aceste traditii, un loc de frunte il ocupa “fasching-ul” – marele carnaval ce simbolizeaza sfarsitul iernii si are loc in luna februarie a fiecarui an.

• La acest eveniment participa cetateni din comuna indiferent de etnie, alaturi de oficialitatile comunei si invitati de onoare din tara si strainatate.

• Carnavalul incepe cu o mica parada a mastilor, timp in care inimioarele cumparate de invitati sunt prinse pe costumele lor.

• Premierea mastilor se face in functie de cate inimioare a primit fiecate masca. Masca cu numarul cel mai mare de inimioare, primeste premiul cel mare, respectiv tortul pregatit in acest scop.

• Dupa premiere, incepe petrecerea cu dans si cantece in compania fanfarei comunale.

• Formatia de dansuri populare germane “Das Gruppe Zeiden’ din Codlea, invitata la acest eveniment trezeste si ea in sufletele celor prezenti, sentimentul de bucurie si multumire pentru programul prezentat.