Tratamente Stomatologice La Pacientii Cu Epilepsie

7/25/2019 Tratamente Stomatologice La Pacientii Cu Epilepsie

1/4

EpilepsiaEpilepsia = sindrom de etiologii diverse datorat unor descarcari neuronaleexcesive cu caracter

paroxistic, tranzitor, intermitentsi iterativ, exprimat clinic prin crize brustecu tulburareaintermitenta a unor functii cerebrale (motorii, senzoriale, vegetative, psihice), adesea

insotite de alterarea constientei.

Criza comitiala comitialitate partiala sau totala

= descarcari hipersincrone, excesive si anormale dintr-un grup de neuroni din !C., n !" rasp la stimuli de (-) corticala

Epilepsia = minim # crize convulsive (recurente) datorate unui proces patologic cronic.

- daca pac !" a avut crize in ultimii # ani = C$%&E C'!$'*E

Clasificarea crizelor comitiale1. Crize comitiale partiale: focarin + emisfer, mainf la o anumita parte corpului

- crize partiale simple (cu semne motorii, senzoriale, vegetative, psihice)

- crize partiale complexe constienta abolita

- crize partiale cu generalizare secundara

2. Crize comitiale generalizate primar prinde am# emisferele, constienta se pierde - absenta (petit mal) la copil

- tonico clonice (grand mal)- tonice

- atone- mioclonice

3. Crize comitiale neclasificate produc sindroame - crizele neonatale retard psihic sever

- spasmele infantile sindr est la sugar se strange ca un briceag/, retard psihomotor grav, pe E01 nu avem

simetrie in transmitere

2 3g este f greu - EE1 doar sustine dg, !" il da - minim # crize convulsice

- dat de semiologia clinica a crizelor bruste, apar in plina stare de sanatate, intrare 4 si iesire brusca

Crizele comitiale partiale simple

- activitatea neurologica este focala la nivelul !C

- crizele se declanseaza si se desfasoara cu pastrarea permanenta a constientei., pac constient, poate relationa, stie ce s-a intamplat cu el

- C*$5*6*&E7%!* dz scazuta initial ( 8-+9 mg:;gc) dupa care se creste treptat

CRIZELE PARTIALE SIPLE motorii, senzoriale, vegetative, psihice fara alterarea evidenta aconstientei+. motorii: miscari clonice ale m!inii posi"il asociate c# ale fetei

- marul Jacksonian miscarile anormale se extind de la extremitatile mainilor spre trunchi

- paralizia lui Todd :pareza localizata scurta in regiunile implicate motor, dupa criza

- epilepsia partialis continua : atacul persista ore sau zile, grave pt ca det edem cerebral

#. senzoriale: somatice parstezii care pot aparea ca un mars, motilitatea e pastrata vizuale cerculete , iluzii percepe ob. distorsionat, halucinatii !" am ob, dar il percepe

echilibru ( nu e un verti< clasic, ameteala, cadere)

+


2/4

miros un tip de miros la fiecare crizagustativ gust metalic

. $egetati$e: transpiratii, piloerectie, flushing>. psi%ice: & frica, presimtiri - dg dif cu criza de isterie, care sufla in punga =? trece, contractiile tonice sunt greu de

mimat - EE1 pt crize epileptice apar devieri anarhice

CRIZELE PARTIALE C'PLE(E-activitate focala 4 pierderea relatiei cu mediul

- bolnavul nu recepteaza stimulii externi (vizuali, verbali) - nu @Ai aminteste fazele acute

- atacul incepe cu o aura (criza partiale simpla) stare care anunta criza- miscari efectuate mestecat, miscari ale buzelor care imita diferite acte fiziologice, deglutitii, miscari

ale membrelor fara scop

- dupa atac este confuz, amnezic- revenirea completa poate dura pana la B-9B minute

CRIZELE PARTIALE C) *E+ERALIZARE SEC)+,ARA:are focar- cuprind ambele emisfere cerebrale

- se produce o criza generalizata- manifestari frecvent tonico-clonice

- generalizare secundara = apar frecvent dupa crize partiale simple debuteaza poeun hemicorp =?cuprind intreg corpul

- clinic, greu de diferentiat de crizele tonico-clonice generalizate primar (debutul focal se confunda cu o

aur) D tratament diferit in functie de tip focale: generalizate- pot fi secundare dupa *C

CRIZELE C'I-IALE *E+ERALIZATE PRIAR: constienta *5E!*2iau nastere in ambele emisfere cerebrale simultan

2nu se poate identifica un debut focal

1. A"sentele crizele /e petit mal0 - pierderi scurte ale constientei (secunde) descarcari patognomonice sub forma de vf de unda cedureaza cateva secunde

- debut si sfarsit brusc- nu exista stare de confuzie dupa criza

- semne motorii bilaterale clipit des, masticatie, miscari de mFini, devierea in sus a ochilor- incep in copilarie > -+9 ani (+9-#B G din copiii cu epilepsie au asemenea crize), pot exista de sinestatatoareH privire I%J*, pacientulu !" aude, vede, simte, %6'5% ( i se taie firul) , !" cade

- se pot manifesta peste +BB de atacuri pe zi- implicatii sociale si semnificatii prognostice scade randamentul scolarH pot aparea daca pacientul

vine obosit, are emotii, teama =? se hiperventileaza

- EE1 descarcarile sunt toate la fel cicluri: secunda- raspunde bine la tratam. cu *C. *7$'%C ( anticonvulsivant, mood sabilizing drug) +9-#9 mg:;g

2. Crizele comitiale generalizate tonico&clonice gran/ mal0-este prezent la +B G din bolnavii cu epilepsie (oKenstein 3L)

-debut brusc, fara aur (rar simptome premonitorii).- contractia tonica generalizata a muschilor (+B-#B sec). !" respira =? cianoza =? dupa #B/ respira

#


3/4

=? secretia bronsica- tipat dat de contractia laringelui si a muschilor expiratori.

- acumulare de secretii oro-faringiene cu dispnee, cianoza, spume.- ocluzii brutale cu riscul muscarii limbii.

- cresc frecventa cardiaca si tensiunea arteriala.

aza clonica:relaxare (se prelungesc treptat)H apoi alternante cu faze tonice.aza postcritica:hipotonie, hipersalivatie, respiratie stertoroasa ( imita zgomotul unei ape care fierbe)incontinenta.- revenirea se face printr-o tranzitie confuza postcritica variabila ca durata (ore).

- efalee, oboseala, dureri musculare timp de cateva ore.

- mb. superioare extinse, diafrag se contracta =? apneeH dupa relaxare sfincteriana, somn postcritic( B-MBN), !" stie ce s-a intamplat, dar poate sa se ridice si sa plece

- tratament Ienibarbital, Ienitoina, 3iazepam ( crize scurte)

3. Crizele tonice.- au debut brusc, pierderea constientei- dureaza cateva secunde (pana la O minut)

- constau in contractia brutala si de scurta durata a corpului, a mainilor sau a picioarelor- in criza, sunt blocate miscarile

- plafonare globi oculariH E$%* priveste spre leziune

*3E$%* priveste in partea opusa- se produc mai frecvent in somn

- declansate in stare de veghe pot cauza caderi cu impact grav pe planurile dure, ax izomeric- cade ca un lemn/

. Crizele atone- Clinic pierderea brusca a tonusului muscular.

caderea brusca (flectarea) a capului.

prabusirea din ortostatism.- durata +-# secunde.

- constienta alterata tot pentru +-# secunde.- pot exista factori favorabili declansatori.

- se pot manifesta in contextul unor sindroame epileptice- cade ca un ghem/

. Crizele mioclonice- sunt contractii musculare scurte ale corpului sau ale segmentelor acestuia.

- constau in miscari bruste generalizate.- exista si in forma fiziologica, tresarirea mioclonism de inducere a somnului

- se asociaza cu boli degenerative ale !C si ca manifestare de anoxie cerebrala.- este patognomonica in epilepsia mioclonica


4/4

- apnee, devieri oculare, miscari ale bratelor sau picioarelor, prong. sever

2. Spasmele infantile:- mai frecvente pana la varsta de + an.- miscari bruste ale capului, corpului sau membrelor.

- miscarile sunt repetate de +B-#B de ori.- patognomonic flexia brusca a gatului si abdomenului cu extensia membrelor (pozitia in briceag).

- se asociaza frecvent cu alte disfunctii ale !C in care exista intarzieri in dezvoltare si redard mintal.

- sindr. E retard psihomotor, spasme infantile, pe EE1 lipsa ritm, merge cu involutieH tratament derivate corticoide

Atit#/inea terape#tica intr&o criza epileptica e intrerup manoperele stomatologice

*sezarea pacientului in pozitia de siguranta lateral, prote

Documents

Tratamente Stomatologice La Pacientii Cu Epilepsie