TRATAMENTUL RECUPERATOR ÎN AFECTIUNILE

7/30/2019 TRATAMENTUL RECUPERATOR N AFECTIUNILE

1/6

TRATAMENTUL RECUPERATOR N AFECTIUNILESISTEMULUI NERVOS CENTRALMajoritatea afectiunilor sistemului nervos central lasa pentru o lunga perioada de timpsau definitivsechele de gravitate diferita, uneori handicap sever.Din aceasta grupa de afectiuni, procentul bolnavilor care beneficiaza de curarecuperatorie nstatiuni balneare este redus; pe primul plan al terapiei se situeaza mijloacele fizio-kinetoterapeutice,factorii naturali din statiune ocupnd un rol secundar.Bolile care beneficiaza n primul rnd de tratament recuperator snt: hemipareze, hemiplegii dupa accident vascular cerebral;parapareze dupa mielite infectioase sau dupa ndepartarea unui factor compresivmedular.HEMIPLEGIA

Desi anatomic se cunoaste lipsa de regenerare a neuronilor, o serie de mecanismecompensatorii facposibila revenirea motorie si senzitiva n procent variabil, ceea ce justifica instituireatratamentuluirecuperator.n general, asistenta medicala a bolnavului hemiplegic are urmatoarele obiective:prezervarea vietii limitarea extinderii leziunilor cerebrale ameliorarea deficitului functionalprevenirea recidivelor

PRINCIPII GENERALE ALE RECUPERARII NEUROMOTORII

Recuperarea neuromotorie este indiscutabil de apartenenta pluridisciplinara. Alaturi demedicinafizica si aduc contributia neurologia, ortopedia, chirurgia plastica, psihologia, logopedia,asistentasociala, etc.Oricare ar fi gravitatea leziunilor cerebrale, recuperarea neuromotorie nu poate obtinedect cu totulexceptional o remisiune completa a handicapului motor. Dupa parerea multor autori,recuperarea nunseamna altceva dect sa antrenezi bolnavul sa traiasca cea mai buna viata pe care opoate trai, nu la

limitele distabilitatilor sale, ci la maximum abilitatilor sale restante.Trebuie pornit de la ideea ca recuperarea handicapului motor se sprijina n principal pemiscare si nupoate fi urmarea unei terapii medicamentoase sau a unui tratament balneo- fizioterapic.Recuperareamedicala reprezinta o noua lume a medicinii n care nu medicamentul, ci bolnavulstimulat cuperseverenta si pricepere ajunge principalul artizan al propriei sale recuperari.


2/6

Recuperarea functionala a bolnavului hemiplegic apartine etapei post-cura, adicamomentului cndfactorii de risc au fost ndepartati. Selectia bolnavilor trebuie facuta cu multa grija pentrua nu irosicapital moral si material. Dar stigmatul de irecuperabil nu trebuie atribuit dect acelor

bolnavi care,dupa o evolutie ndelungata de luni de zile, fie ca mentin absenta totala a mobilitatiiactive, fie ostare generala profund alterata, ceea ce face ca bolnavul sa nu se poata asocia terapeutuluin modactiv, ordonat si constient.Este un nonsens sa ajuti bolnavul n perioada acuta, adica de risc vital, dar sa- l lasisingur nperioada de recuperare. Asistenta permanenta a hemiplegicului este esentiala n cadrulunui sistemcomplex de medicina sociala.

Majoritate autorilor converg catre ideea ca reeducarea functionala a hemiplegiculuivizeaza treiobiective mai importante: supraveghere ortopedica reeducarea membrului inferior plegic n vederea reluarii mersului reeducarea membrului superior plegic n vederea capacitatii de autoservireSupravegherea ortopedicaAcest obiectiv se impune imediat ce bolnavul a parasit starea comatoasa. Necesitatea eiesteabsoluta, deoarece prin perturbarea balantei grupelor musculare aflate n raporturiantagoniste, odata

cu instalarea spasticitatii survine si pericolul fixarii membrelor n pozitii vicioase, adicaprono- flexiepentru membrul superior si extensie pentru cel inferior. Retractiile musculo-tendinoasecare apar,nu-si mai gasesc ulterior dect rezolvare chirurgicala.Reeducarea membrului inferiorSe va cauta sa se evite tendinta de rotatie externa din sold ca si fixarea genunchiului nextensie,tendinta favorizata de spasticit ate, ambele ducnd la instalarea mersului cosit. Dar nutrebuie sauitam ca fixarea genunchiului n flexie este poate chiar mai daunatoare, facnd imposibil

ortostatismul. Apare ca esentiala astfel mentinerea unui grad de mobilitate pentrugenunchi.Laba piciorului are tendinta de a se fixa n flexie plantara cu deviere n var, ceea ce vaface sa sedeplaseze sprijinul plantar pe partea sa externa cu imporante repercursiuni negativeasuprabiomecanicii mersului.Reeducarea membrului superior


3/6

Pentru membrul superior se acorda atentie n ordine umarului, degetelor, minii si cotului.Imobilismul prelungit al umarului duce rapid la limitarea mobilitatii att prin redori alearticulatiilorcomponente ct si prin calcifieri si fibroza periarticulara.Mentinerea supletii minii apare ca obligatorie datorita importantei prehensiunilor pentru

viatazilnica. Pe lnga retractiile musculo-tendinoase care apar si care duc n 2-3 ani la mna ngt delebada, trebuie mentionata si algoneurodistrofia care se instaleaza frecvent si carelimiteazaconsiderabil posibilitatile de a actiona cu factori terapeutici fizicali mai energici.Supravegherea cotului este mai simpla. Ea presupune combaterea predominenteitonusuluimusculaturii anterioare. Se apeleaza la mobilizari pasive corective sau la orteze derepaos.POSIBILITATI SI LIMITE ALE RECUPERARII

n raport cu cauzaHemiplegiile de cauza vasculara se remarca prin diversitatea perturbarilor senzitivo-motoriiasociate cu tulburari ale activitatilor de constienta conditionate reciproc. Ruperea acestuicerc vicios este conditia esentiala a succesului terapeutic. Formele hemoragice snt multmaidifuze dect cele obstructive, n ambele cazuri existnd un mare risc de recidiva.Hemiplegiile prin traumatism cranio-cerebral se asociaza cu tulburari psihice si deintelect multmai frecvente, care agraveaza prognosticul alaturi de comitialitate. Cu toate acestea,bilanturile functionale finale la aceasta categorie de bolnavi pot nscrie beneficii

terapeuticedin cele mai bune.Hemiplegiile prin compresiune intracraniana snt mult mai rare si recuperarea lorpoate atingecote ridicate prin solutionarea chirurgicala a compresiunii, mai ales ca tulburarile psihicesntprezente mai rar.n raport cu sediul leziuniiLocalizarea emisferica dreapta sau stnga are o mare importanta terapeutica. Localizareanemisferul minor nu este nsotita de afazie, iar tulburarile psihice sau de intelect snt mai

reduse.Varietatea localizarii leziunilor cerebrale n accidentele vasculare poatedeterminatulburarifunctionale la fel de variate, ntre care cele oculare ncluznd perceptia si mobilizareaglobiloroculari, influenteaza nefast tratamentul recuperator.

n raport cu precocitatea tratamentului recuperator


4/6

Odata depasita etapa de risc vital, internarea ntr-o sectie de specialitate pentrurecuperareahemiplegiilor trebuie sa fie ct mai precoce pentru ca si rezultatele finale sa fie ct maibune. Trebuieprecizat ca majoritatea bolnavilor au un potential spontan de recuperare a motricitatii,

probabil prinameliorarea perfuziei cerebrale si prin recuperarea neuronilor siderati prin edemulperilezional.Aceasta ameliorare spontana se situeaza ntr-un interval maxim de sase luni.EXERCITIUL FIZIC ACTIV N RECUPERAREA NEUROMOTORIEPrezenta exercitiilor fizice n recuperarea neuromotorie raspunde att unor cerintemedicale ct siobiectivului principal al recuperarii - reinsertia sociala.Continutul programelor de exercitii fizice active trebuie alcatuit cu mult discernamnt,urmarindu-seobiective de etapa care sa permita apoi sinteza n acte motorii complexe, voluntare. De

pildarealizarea sprijinului plantar este doar o etapa n reluarea mersului.Pornind de la aceste necesitati s-au conturat n decursul timpului o serie ntreaga detehnici simetode de tratament bazate pe exercitiul fizic, fiecare purtnd amprenta autorului, darmajoritateapornind de la ideea ca muschii aparent antagonisti dintr-o schema de miscare snt ntr-ointerdependenta functionala, actiunea unuia facilitnd-o pe a celuilalt.O astfel de metoda este cea promovata de Herman Kabat, care n urma cu 30 de ani a pusbazeletehnicilor de facilitare neuromusculara proprioceptiva. Metoda sa introduce schemele de

miscareglobale ca elemente facilitatorii proprioceptive, pornind de la urmatoarea axioma:Creierul ignoraactiunea proprie a muschiului, el recunoaste numai miscarea. Kabat a observat camajoritateamiscarilor umane si mai ales cele de munca se fac n diagonala si spirala, iar orientareamuschilor sia insertiilor lor ca si ligamentele au aceeasi directie spiralata sau n diagonala.Pentru fiecare segment important din corp (cap- gt, trunchi superior-trunchi inferior,membre) existadoua diagonale de miscare, fiecare avnd cte doua scheme antagoniste pe flexie si

extensie. Fiecareschema n spirala si diagonala reprezinta o miscare cu trei componente:- flexie sau extensie- abductie sau adductie- rotatie externa sau internaSchema de miscare debuteaza din pozitia de ntindere maxima a muschiului, pentru a setermina n


5/6

pozitia de scurtare maxima, ceea ce face ca segmentul de corp sa parcurga ntre cele douapozitiitoata amplitudinea sa de miscare.Acestei metode, extrem de valoroase si folosite, i se poate reprosa ca nu delimiteazasuficient de clar

domeniile de utilizare, de pilda paralizie flasca sau spastica si ca se refera mai mult lasegmenteleparalizate dect la cauza paraliziei sau la stadiul bolii.PARAPLEGIAn cazul paraplegiei, deficitul de forta musculara a membrelor inferioare se poate asociacu deficittotal sau partial la nivelul trunchiului.Centrul National Britanic al Traumatismelor Medulare a stabilit o clasificare a graduluilezional ncazul paraplegiilor:A. leziune completa cu afectare senzitivo- motorie totala sub nivelul segmentului medular

lezat;B. leziune incompleta cu interesare motorie totala si conservarea partiala a sensibilitatii;C. leziune incompleta cu functie motorie prezenta, dar cu tonus muscular scazut (testingmuscular sub valoarea 3);D. leziune incompleta cu functie motorie prezenta, cu tonus muscular care permite chiarmersul(testing muscular cu valoare peste 3);E. leziune vindecata, pacientul nu prezinta semne neurologice motorii, senzitive sausfincteriene.OBIECTIVELE RECUPERARII N PARAPLEGIE1. cresterea tonusului muscular

2. influentarea tulburarilor de sensibilitate3. influentarea tulburarilor sfincterieneRecuperarea pacientului paraplegic presupune colaborarea medicului neurolog,recuperator, akinetoterapeutului, a medicului curant si a ergoterapeutului.Planul de recuperare al unui bolnav paraplegic cuprinde patru stadii:Stadiul 1 - perioada de soc medular, n care obiectivele tratamentului snt:- prevenirea escarelor- prevenirea tromboflebitelor- prevenirea pozitiilor vicioase ale membrelor inferioare prin posturare corectaStadiul 2 - n care ncepe kinetoterapia la pat avnd drept obiectiv principal realizarea

pozitieiseznde a pacientului.n acest stadiu programul recuperator va cuprinde:- mobilizare pasiva a articulatiilor membrelor inferioare n scopul prevenirii redorilorarticulare, a retractiilor musculare ca si pentru mentinerea unei circulatiicorespunzatoare;- mobilizare activa si crestere de forta musculara la nivelul membrelor superioare sitrunchiului;


6/6

- asistarea tulburarilor sficteriene, nti prin sondaj vezical, apoi prin alte masuri, nfunctie de nivelul lezional;- gimnastica respiratorie cu educarea respiratiei abdomino-diafragmatice si facilitareaeliminarii secretiilor bronsice prin posturi de drenaj;Stadiul 3 - n care pacientul poate sta n scaunul cu rotile, fiind pregatit pentru

ortostatism.Programul recuperator n acest stadiu va consta n:- mobilizare pasiva a articulatiilor membrelor inferioare;- miscari active pentru cresterea fortei musculare la membrele superioare si trunchi;- miscari pentru cresterea echilibrului n vederea pastrarii ortostatismului si initiereamersului.Stadiul 4 - n care obiectivul principal este reeducarea ortostatismului si mersului.n functie de sediul leziunii, paraplegicul va putea pastrta ortostatismul cu sau faraprotezare.Deplasarea sa poate fi ajutata de doua crje, realizndu-se unul din cele trei tipurifundamentale de

mers:- mers cu crje prin pasi alternanti;- mers cu crje prin pasi trti;- mers cu crje prin pendulare sau balansDe loc de neglijat ramne integrarea sociala a pacientului cu paraplegie, roluri importanten acestsens avnd familia, psihoterapeutul, medicul de familie.

Documents

TRATAMENTUL RECUPERATOR ÎN AFECTIUNILE