CURS 2 Trepte genetice de relief Suprafete de nivelare Alti
termini:suprafata de eroziune, plarforme de eroziune, suprafete de
netezire, aplatizare, denudatie, modelare, sculpturale. Suprafata
de nivelare rep. Expresia morfologica a evolutiei policiclice a
reliefului. In forma cea mai avansata de modelare o suprafata de
nivelare constituie rezultatul final al unui ciclu de eroziune,
aceasta pt. ca ele se intalnesc in relief si in stadii partiale.
Doar suprafata care constituie produsul unui ciclu complex de
eroziune poarta numele de suprafata de nivelare. Daca nu avem de a
face cu nivele de eroziune ex : in lungul vaii de munte ; nivele de
urmarit. Genetic pot fi peneplene,pediplene,platforma de
abraziune,suprafete de eroziune fluviatile(paturi de meandrare)
Suprafatele de nivelare au rezultat in medii diferite prin actiunea
agentilor externi diferiti la cele mai multe stiluri a fost fie
peneplenatia fie pediplenatia. Evolutia aratarilor Studiul
suprafetelor de nivelare:sfarsitul secolului XIX Emmanuel de
Martone-1907 Nordon-Carpatii Orientali Mihai David-Muntii Bistritei
Tiberiu Morariu-Muntii Rodnei Cercetarile regionale iau amploare:
Ilie Sarbu-Muntii Rodnei Traian Naum,Grigore Posea-Carpatii
Curburii U .Velcea-Bucegi Eugen Nedelai-Fagaras Silvia Iancu-Parang
Gheorghe Niculescu-Retezat M.Grigore-Semenic N.Josan-Podisul
Tarnavelor Soare A.Soare-Podisul Sonesa I.Radulescu-Podisul
Carincea Principalele probleme realizate de racordari pe ramuri
carpatice la nivelul lantului carpatic,realizarea unui paralelism
intre suprafetele de nivelare (medii si inferioare) din Carpati cu
cele din unitatile colinare intra si extracarpatice. Clasificarea
peneplenelor din Romania dupa unitati morfostructurale: -peneplene
in unitate de orogen:penepena carpatica la zi cu Carpati si fosila
in Depresiunea Transilvaniei si Panonica. -peneplene in unitate de
platforma:peneplene de soclu(precambriana),peneplene de cuvertura
sedimentara (peneplena Moldava,Dobrogeana,Moesica). Dupa pozitia
fata de suprafata topografica: -peneplene la zi (Carpati,Dobrogea N
si Centrala) -peneplene fosilizate. Analiza suprafetelor de
nivelare din Carpati Sunt formate intre cretacic superior si
coaternar,in structura morfologica s-au conservat mai multe trepte
morfologice. Etapele de formare: 1. Etapa formarii suprafetelor
carpatice superioare (pedeplena CarpaticaBorascu) 2. Etapa
formarilor suprafetelor carpatice medii (Rau Ses) 3. Etapa formarii
suprafetelor carpatice de bordura
Suprafata de nivelare Borascu -suprafata marilor inaltimi
carpatice Emmanuel de Martone -varsta:intre danian si oligocen,in
50 milioane ani -geneza:pedimentatia Caracteristici morfologice
reprezinta caracter fragmentar insular sub forma de mici platouri
marginite de circuri glaciare. In masivele inalte aceste platouri
sunt dominate de creste inalte si varfuri reziduare. Aces nivel a
fost numit nivelul crestelor inalte: Fagaras, Retezat, Parang,
Bucegi. De asemenea pot aparea si sub forma unor culmi care in
masivele inalte sunt sculptate din circuri glaciare: Sureanu,
Godeanu, Iezer Caracteristici morfologice- suprafata Borascu este
etajata, doua niveluri, este deformata tectonic este purtatoarea
unei cuverturi sedimentare. Raspandire: cea mai intalnita in
Meridionali, Retezat - Godeanu 2000m, Parang 2100m, Fagaras 2350m,
Bucegi 2450m, in Carpatii Occidentali, Apuseni 16001800 m, Bihor,
in unitati marginale e intalnita si la mai putin de 1000 m, in
Banat (suprafata Semenic) 1100-1400m la altitudini de mai putin de
600 m in Muntii Almaj; in Orientali - Muntii Rodnei, Maramures 2000
m. Suprafata de nivelare Rau Ses Varsta Miocen delimitata tectonic
de miscarile savice si attice, 15 milioane ani Geneza Beneficiaza
de o nivelare imperfecta si partiala, neteaza masivele cristaline
in defavoarea suprafetei Borascu dar se intinde si asupra masivelor
apartinand flisului cretaci Caractere morfologice Se reprezinta
diferentiat altitudinal datorita fazelor de inaltare. Suprafata e
inaltita sub forma de culmi aplatizate usor inclinate cu
desfasurare prelunga Platforma Plaiurilor. Este intalnita cu aceste
caracteristici in Carpati Orientali puternic deformata tectonic
a.i. o intalnim la altitudini diferite. Raspandire: In Meridionari
, Retezat - Godeanu 1400 1600 m,in Occidentali ,Banat (Platforma
Tomnacica) 800 1100 m in Apuseni (suprafata Magur Maricel ) 1500 m
, in Orientali (suprafata Plaiului) sub doua niveluri Suprafata
Plaiurilor 1 si Suprafata Plaiurilor 2 1600 1800 m, reprezinta
suprafata superioara de nivelare pentru Muntii Flisului. Suprafata
de nivelare Gornovita Varsta: pliocen, 10 milioane ani intre
miscarile attice si rodanice Geneza: in principal suprafata de
abraziune factori genetici, eroziunea fluviativa Caracteristicile
morfologice: 1. Este intalnita sub forma de umar la periferia
muntelui ( trepte ,prispe) 2. Sub forma de umar de vale (nivelul de
eroziunde de vale) rezultati prin pedimentatie 3. Sub forma de
inseuari la nivelul culmilor reprezentand dovada unei eroziuni
fluviatile intense, exercitate in lungul unor vai largi si dovada
unor procese de captare; se mai numeste Platforma Pasurilor
inalte.Ex: Predeal, Sinaia 1000 m ,Bratocea , fragmentata
neotectonic deci se indentifica sub forma a doua niveluri
Distributie; Meridionali 400 600 m 1000 m Bran , 1300 m Bucegi (
Platforma Branului ,Platforma Luncanilor in Sureani) in Occidentali
,in Banat (Platforma Terejova) 650 750 m in Semenic , 450 m in
Almaj , in Apuseni 500 - 600 m 700 800 m in C.Curbura 1000 m
(Platforma Predeal , Platforma Pasurilor Inalte) ; in Orientali ,
in Rodnei 1100 1300 m.
