Tubajul Gastric Si Duodenal PDF

  • Published on
    28-Dec-2015

  • View
    86

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

medicina

Transcript

  • 1

    Tubajul gastric si duodenal

    TUBAJUL GASTRIC

    Definitie : introducerea unui tub de cauciuc , sonda gastrica Faucher

    prin faringe si esofag in stomac

    Scop :

    Diagnostic : cultura de Mycobacterum tuberculosis ;examen macroscopic al continutului gastric in caz de ingestie toxice ;

    evidentierea HDS ; explorarea chimismului gastric ( evaluarea

    functiei chimice si secretorii ) si functiei evacuatoare a

    stomacului ( staza gastrica)

    Terapeutic : alimentatie artificiala ; indepartarea toxicului din stomac ( cand poarta de intrare a toxicului este cea digestiva) ;

    pregatire preoperatorie in interventii chirurgicale de urgenta sau

    pe stomac ; decoprimarea tubului digestiv si sistarea

    varsaturilor in caza de : ocluzie intestinala, HDS( scop

    hemostatic),pancreatita, peritonita,stenoza pilorica ;

    introducerea unor medicamente

    Tubajul gastric in scop hemostatic

    Sonda Blackmore sonda utilizata in scop hemostatic si anume in :

    HDS prin ruptura de varice esofaiene , HDS din sdr. Mallory-Weiss

    Tratamantul este de urgenta si are ca scop oprirea temporara / definitiva a sangerarii

    Este realizata de medic

    Sonda Blackmore :

    2 balonase : esofagian , cilindric cu o capacitate de 400cm3 si unul gastric , sferic cu o capacitate de 250 cm

    3

    3 canale : 1 canal pentru umflarea/ dezumflarea balonasului gastric ; 1 canal pentru umflarea/ dezumflarea balonasului esofagian si 1 canal

    pentru lavaj gastric si aspiratia continutului gastric ; fixator nazal

    Se instituie linie i.v. , se verifica etansietatea balonaselor si se introduce sonda

    cu verificarea ulteroara a pozitiei . Se umfla balonasul gastric si se realizeaza

    ocluzia cu o pensa hemostatica sau cu ajutorul dopului existent la nivelul

    canalului gastric. Se umfla apoi balnasul esofagian pana la o presiune de 25-45

    cm Hg care corespunde la 50 ml aer insuflat si apoi se penseaza canalul sau se

    asigura ocluzia cu ajutorul dopului .Se verifica etanseitatea din ora in ora . Se

    dezumfla periodic balonasul esofagian , timp de 15 min , din 4 in 4 ore , iar cele

  • 2

    2 balonase dupa 24 ore .Sonda se lasa pe loc 24 ore pentru depistarea unei

    eventuale recidive hemoragice .

    Tubajul gastric cu sonda Faucher

    Materiale necesare :

    De protectie : sorturi , musama , prosoape

    Sterile : sonda Faucher , seringi, manusi, pensa hemostatica,eprubete pentru culturi

    Nesterile : tavita renala, recipient pentru colectare lichid gastric.

    Pregatirea pacientului :

    Psihica

    Fizica : pozitie sezand pentru constienti sau decubit lateral stang pentru a preveni aspiratia ; inconstienti , decubit dorsal cu IOT + VM

    Tehnica :

    Asistenta care efectueaza tubajul gastric se plaseaza in dreapta pacientului si fixeaza capul cu mana stanga tinandu-l intre brat si

    torace ;cu mana dreapta prinde capatul distal al sondei pe are o tine ca un

    creion

    Pacientul flecteaza capul , deschide gura si respira adanc

    Se introduce sonda lubrefiata cu apa dupa prealabila masurare pana la nivelul markerului, aproximativ 40-50 cm de arcada dentara la adult

    Se verifica pozitia sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu seringa si cu ajutorul stetoscopului plasat in epigastru , se percep

    zgomotele hiro-aerice produse de aerul introdus cu seringa prin sonda

    Se fixeaza sonda cu leucoplast

    Se aspira sucul gastric cu seringa

    Se extrage sonda dupa prealabila pensare

    Se aseaza sonda in tavita renala

    In functie de scopul tubajul se completeaza o serie de formulare care insotesc probele biologice la laborator

    Intubatia gastrica : cale de abord orogastrica, nazogastrica sau

    percutana ( gastrostomie).

  • 3

    Spalatura gastrica trebuie aplicata cu discernamant , fiind indicata

    doar in intoxicatiile cu substante toxice sau in doze toxice,deoarece

    provocarea de varsaturi poate fi tot atat de eficace .

    Spalatura gastrica se efecteaza dupa un examen clinic complet, dupa

    instituire de acces venos si dupa stabilizarea pacientului ; pacientul in

    coma va fi intubat si ulterior se va efectua lavaj gastric.Este de asemeni

    obligatorie monitorizarea EKG a pacientului si posibilitatea ventilatiei

    mecanice in caz de intoxicatie cu psihotrope ( barbiturice , hipnotice ,

    heroina ) , cardiotrope ( digitalice , antidepresive triciclice , inhibitori ai

    canalelor de calciu ) sau convulsivante ( insecticide organofosforate ,HIN ,

    sticnina )

    Recomandarile specialistilor EAPCCT si AACT sunt de a se efectua

    spalatuara gastrica in primele 60 min de la ingestie , dupa aceasta perioada

    eficienta dovedita avand carbunele activat .

    Spalatura gastrica este contraindicata in ingestia de substante netoxice

    ,in ingestia de corozive datorita riscului mare de perforatie si datorita

    faptului ca aceste substante au toxicitate sistemica redusa. Spalatura

    gastrica este contraindicata in ingestia de derivati petrolieri , spumante

    datorita riscului de aspiratie , la pacientii cu hemoragie digestiva ,

    perforatie digestiva , interventii chirurgicale recente pe tubul digestiv ,

    sugari sub 6 luni varsta si pacineti critici .Pe langa riscurile mentionate prin

    spalatura gastrica se pot produce dezechilibre hidro- electrolitice , leziuni

    ale mucoasei faringiene , esofagiene , gastrice ,hipoxie/hipecapnie,

    laringospasm .

    Pacientul cooperant va fi asezat in pozitie Fawler pe un scaun cu

    spatar sau in pozitie de decubit lateral stang , cu extremitatea cefalica

    decliva ,cu 10-20 grade mai jos decat picioarele pentru a preveni o

    eventuala pneumonie de aspiratie in caz de varsatura.

    Spalatura gastrica se efectueaza cu o sonda Fauche cu capatul rotunjit,

    adecvata ca marime varstei pacientului, de obicei nr.8 sub 2 ani varsta si

    nr.12 la copilul peste 2 ani .Se masoara distanta gura-ombilic si se

    marcheaza pe sonda cu un marcher sau leucoplast nivelul maxim permis .

    Spalatura este efectuata de doua asistente medicale ; o asistenta medicala

    supraveghaza starea generala a pacintului , iar a doua asistenta efectueaza

    spalatura propriu zisa.Datorita diametrului mare sonda se introduce pe gura , exceptional se pot folosi sonde nazo-gastrice cu masurarea distantei

    de la baza nasului-lobul urechii-apendice xifoid ; atentie ! deviatie de sept.

    Se introduce sonda pe narina accesibila si se avanseaza cu tubul de-a

    lungul planseului nazal orientat posterior si spre ureche ,nu in sensul

    nasului ! Sonda se lubrefiaza cu apa .Se verifica pozitia sondei prin

    aspiratie de continut gastric sau cu stetoscopul plasat in epigastru se asculta

    zgomotele hidro-aerice produse de introducerea cu seringa a unei cantitati

    mici de aer.

  • 4

    La capatul sondei , la aproximativ 50 cm deasupra capului pacientului

    se ataseaza o palnie prin care va fi introdus lichidul de spalatura . Spalatura

    se efectueaza cu ser fiziologic caldut la 20 grade Celsius, nu cu apa .La

    fiecare pasaj introducandu-se aproximativ 10 ml lichid /kg corp.Se indica

    pasaje fractionate pentru a preveni astfel deschiderea pilorului cu

    antrenarea toxicului in circuitul entero-hepatic.Nu exista o cantitate

    minima sau maxima de lichid de spalatura , aceasta se efctueaza pana ce

    lichidul aspirat este clar .Lichidul se aspira cu un aspirator manual sau de

    preferinta electric .La sfarsitul spalaturii gastrice se administreaza per os

    sau pe sonda carbune activat , daca acesta are indicatie si purgativ osmotic

    ( Manitol 20% 10-100ml) sau salin.( sulfat de magneziu 2-3 g) pentru

    accelerarea tranzitului intestinal.

    Dupa comprimare prealabila a capatului extern al sondei aceasta se

    extrage brusc din stomac ; prin comprimare se previne eliberarea

    continutului in faringe si o eventuala aspiratie.

    Efectele secundare ale spalaturii gastrice sunt rare daca sunt respectate

    toate contraindicatiile .

    Complicatii :

    Digestive : greata , varsaturi, hematemeza ( prin eroziuni produse de sonda,ulceratii preexistente sau intoxicatii cu

    substante caustice care nu au fost cunoscute inainte de

    instituirea intubatiei ), perforatie faringe , esofag, stomac.

    Respiratorii : tuse, dispnee, bronhospasm prin inhaltie bronsica

    Metabolice : hiponatremie de dilutie cand lichidul de spalatura este apa , cu risc de convulsii hiponatremice sau hipernatremie

    prin utilizare ca lichid de spalatura , apa cu adaus de sare

    Cardiovasculare : reactie adrenergica cu HTA , tahicardie sau reactie vagala , cu hipotensiune arteriala , colaps ; stop cardio-

    respirator in intoxicatia cu digitalice sau alte cardiotrope

    Mecanice : sectionarea sondei, malpozitia sondei cand in intubatia nazogastrica se folosesc sonde subtiri , care fiind

    foarte flexibile se incolacesc usor in orofaringe , esofag ;

    infundarea sondei cu resturi alimentare sau toxice se desfunda prin insuflare de aer

    Carbunele activat este folosit in medicina de peste 200 ani . In 1930

    farmacistul francez Touery a luat 15 g de carbune cu o doza letala de

    stricnina , de fata cu colegii sai si a constatat ca acesta antagonizeaza

    efectul stricninei .

    Carbunele se obtine prin arderea lemnului si a nucilor de cocos si se activeaza pentru a creste numarul porilor si suprafata de adsorbtie . Carbunele activat este o pulbere insolubila produsa prin piroliza unui

  • 5

    material organic tratat cu aburi , aer , oxigen , bioxid de carbon , cloruri

    si/sau acizi , la temperaturi foarte inalte Se foloseste in doza de 1 g/kg

    corp diluat de 5 ori in apa . Este eficace in intoxicatii severe , mai ales

    medicamentoase si de remarcat efctul pozitiv chiar si atunci cand se

    administreaza si la peste 1 ora de la ingestie , cand provocarea de varsaturi

    si spalatura gastrica au eficienta limitata .

    Carbunele activat se administreaza la sfarsitul spalaturii gastrice sau

    in locul acesteia , per os sau pe sonda gastrica.

    Nu se administreaza carbune activat in intoxicatia cu : alcooli ,

    inclusiv etilen-glicol,corozive , petrol si derivati de petrol , metale

    ,cianuri,purgative saline ,in prezenta semnelor clinice si imagistice de ileus

    sau ocluzie intestinala . De asemenea carbunele activat nu se administreaza

    inainte , in timpul sau dupa administrarea pe cale orala sau sonda a unui

    antidot specific.

    Substantele absorbite de carbunele activat sunt : salicilatii,

    barbituricele ,paracetamolul ( se administreaza carbune activat cand nu

    exista antidot ), antidepresivele triciclice , fenitoina , glutetimid , etc .

    Carbunele activat adsoarbe substantele dizolvate si nedisociate cu care

    vine in contact in tubul digestiv .

    Doza recomandata este de 1 g/kg corp sub 1 an varsta , 25-50 g intre

    1-12 ani , iar la adolescent si adult intre 50-100g.

    Adminstrarea carbunelui activat se poate insoti de reactii adverse :

    greata , varsaturi +/- pneumonie de aspiratie si leziuni corneene prin

    contact direct cu ochiul ( atentie ! personalul medical acre manevreaza

    pulberea ).

    Se poate folosi o doza unica de carbune superactivat , CharcoAid

    2000 care are o suprafata de adsorbtie de 2000 m2/g, fata de carbunele

    activat care are o suprafata de adsorbtie de 950 m2/g

    .

    SUBSTANTE NETOXICE

    Adezivi

    Agenti edulcoranti (zaharina,ciclamat,aspartan)

    Anticonceptionale orale

    Baterii uscate

    Capse de pistol jucarie ( clorura de potasiu )

    Carioca

    Cerneala de scris ( albastra , neagra )

    Chibrituri ( clorura de potasiu )

    Chit

    Cosmetice

  • 6

    Creioane ( mina de creion)

    Crema de ras ( sapun , parfum, mentol )

    Creta ( carbonat de calciu )

    Deodorante de corp

    Detergenti ( majoritatea ; nu si pentru masina de spalat vase )

    Lumanari ( ceara de albine sau parafina )

    Mercurul de termometru

    Mingi de golf ( miezul lichid )

    Pachete sicative

    Pasta de dinti

    Pasta de pix

    Plastelina

    Revelator polaroid

    Sampon

    Sapun

    Silicon

    Spumant de baie

    Tigari , trabucuri ( nicotina )

    Vitamine ( exceptie Vitamina A si D )

    Vopsele

    TUBAJUL DUODENAL

    Definitie : introducerea unei sonde duodenale EINHORN dincolo de pilor , deci

    in duoden

    Scop :

    extragerea lichidului duodenal format din : continut gastric, bila , suc pancreatic , secretie proprie

    aprecierea functiei biliare hepatice si a cailor extrahepatice

    descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul , cantitatea , compozitia chimica sau morfologica a

    sucurilor

    evidentierea unor boli parazitare ale duodenului , calor biliare

    drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente

    alimentatie artificiala

    aspiratia continutului in caz de ocluzie , postinterventie pe cai digestive

  • 7

    Materiale necesare :

    de protectie

    sterile : sonda Einhorn , seringi, manusi, pensa hemostatica , eprubete , medii de cultura,recipiente de colectare

    nesterile : tavita renala , stativ pentru eprubete

    medicamente : sulfat de magneziu

    pranz colecistokinetic

    Pregatirea pacientului : psihica si fizica , antispastice pentru a favoriza trecerea

    de sfincterul Oddi

    Pacientul in pozitie sezand la marginea patului se introduce sonda 45-50 cm pana in stomac , apoi se aseaza in decubit lateral drept , cu trunchiul usor

    ridicat si capul in jos , coapsele flectate pe bazin ; se introduce o perna

    cilindrica sub regiunea hepatica si se progreseaza cu sonda pana la gradatia 60 ;

    se continuua apoi inghitirea sondei cate 1-2 cm la 3-5 min . Cand diviziunea 75

    a ajuns la arcada dentara , oliva sondei a ajuns in duoden ( la aproximativ 1ora

    de la patrunderea in stomac).

    Verificarea pozitiei sondei

    daca nu apare bila se verifica daca sonda a ajuns in duoden

    se insufla 60 ml aer cu seringa si dupa 1 min se aspira ; daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml

    se face control radiologic , daca sonda este prevazuta cu fir radio-opac

    Captrea bilei :

    dupa 1 ora de la introducerea sondei apare bila A = coledociana , de culoare galben-aurie , care se colecteaza intr-o eprubeta

    se introduc pe sonda 40 ml sulfat de magneziu 33% sterila incalzita la temperatura camerei pentru a favriza drenarea bilei veziculare

    se inchide extremitatea sondei cu o pensa si se asteapta 15-30 min

    se colecteaza 30-40 ml bila vascoasa , de culoare castanie , bila B , veziculara

    dupa colectarea bilei B , apare o bila clara bila hepatica , care este in cantitate mare si care se colecteaza intr-un recipient corespunzator

    dupa extragerea bilei se penseaza sonda, dupa insuflarea unei cantitati de aer si se extrage sonda

    se determina cantitatea de bila obtinuta

    se eticheteaza recipientele

    se trimit probele la labrator

    Pranz colecistochinetic

  • 8