Tulburarile de memorie

Tulburarile de memorie

Tulburari de memorieEfectuat :Baesu Valeriu,student al anului II,Facultatea de Psihologie,Grupa 13P23COORDONATOR:S.Cheianu,dr.,conf.univers

Memoria este un proces psihic congnitiv care memoreaza , stocheaza si reactualizeaza informatia . Interesantele experiene fcute asupra obolanilor ne determin s tragem concluzia c memoria se organizeaz pe cale chimic.

Dac obolanul este aezat ntr-o cutie n form de Y, n care un col este luminat, iar cellalt este intuneric. Acesta fiind un animal de noapte va alege colul ntunecat . Dar dac acolo va fi electrocutat , va nva repede c cellalt col, luminos este mai sigur . Aceast experien de nvare demonstreaz o legtur cu un compus cerebral: dac acest compus realizat artificial se injecteaz ntr-un obolan care nu a fost obinuit n cutia n form de Y atunci acela va alege imediat colul luminos.

Procesul de memorare este baza oricarei activitati psihice . Astfel orice tulburare a procesului mnezic reprezinta premiza pentru dezechilibrul activitatilor intelectuale.

Din punct de vedere medical , tulburarile de memorie pot fi : cantitative si calitative .

Tulburarile cantitative se caracterizeaza prin scaderea memoriei sau viceversa.-hipomnezia

-hipermnezia

--amnezia

reprezint o scdere a funciei mnezice. Nevrozele i surmenajul intelectual sunt tipice pentru hipomnezie. n aceste boli, slbirea global a funciilor psihice (atenia, concentrarea) influeneaz scderea memoriei. Persoana afectat recunoate c atunci cnd i impune s se concentreze i amintete un anumit lucru.HIPOMNEZIA

este considerat exacerbarea cantitativ a memoriei i nu constituie niciodat o tulburare psihic primar, fiind ntotdeauna secundar tulburrilor mai grave ale altor funcii sau stri psihice. Hipermneziile apar n psihopatia paranoic,betii patologice expansive dar i dup consumul de preparate medicamentoase pentru diverse boli nervoase, n psihozele reactive (hipermnezie selectiv legat de evenimentul semnificativ psiho-traumatizant pentru bolnav) i n marile minii.Hipermnezia

sunt tulburri cantitative de memorie i semnific pierderea total a forei mnezice. Amnezia poate fi de mai multe tipuri:Amneziile

1) motorie(apraxie)- consta in uitarea actelor motorii. Apraxia este la randul sau de 2 felurioapraxie ideatoare- caz in care bolnavul uita conceptia gestuluioapraxie motorie- caz in care bolnavul nu stie sa exprime gestul

2)amnezie senzoriala(agnozie)- desi simturile sunt intacte, bolnavul nu recunoaste ceea ce simte (este de fapt o amnezie simbolica).

3)amnezia memoriei sociale(afazie)- se manifesta prin pierderea functiei sociale a memoriei (uita persoanele apropiate)4)Amnezia anterogradaeste amnezia inregistrarii informatiilor, a fixarii acestora, nu retine experientele recente fara a altera insa stocul vechi de informatii.

5)Amenzia retrograda- pacientul prezinta o incapacitate de invocare a unor amintiri din trecut avand insa pastrata capacitatea de a fixa informatii recente.

Tulburarile calitative constau in tulburari a preciziei diferitor etape ale procesului mnezic.- dismnezia(uitarea numelor)-ecmnezia (evocarea halucinatorie a trecutului)-criptemnezia (prezentarea informatiei citite din carti ca fiind propria experienta)-paramnezia(evocari si recunoasteri eronate)-confabulatia(se amesteca false amintiri si fabulatii cu realul).

Din tulburarile calitative fac parte :

Cauzele,bolile tulburarilor de memorie Stresulsi tensiunile au un impact negativ semnificativ asupra capacitatii indivizilor de a memora deoarece cauzeaza un deficit de atentiesi exercita o presiune neadecvata asupra abilitatilor mentale.

Potrivit studiilor, exista o legatura intre stres, situatiile tensionate si dezvoltarea bolii Alzheimer la batranete, dar si intre ADHD(deficitul de atentie) la copii si adulti .

Bolile care afecteaza memoria deoarece deterioareaza celulele creierului sunt:Alzheimer,accident vascular cerebral, traumatisme craniene si alte conditii neurodegenerative.

`Factori de mediu si fizici, care conduc la scaderea oxigenarii creierului si a fluxului sanguin cerebral, dieta neadecvata, lipsaactivitatilor fizice, prezentatoxinelorin mediul inconjurator sisupraponderabilitateaconduc in cele din urma la deteriorarea memoriei.

Boala Alzheimereste o boal neurodegenerativ cu trsturi caracteristice clinice i patologice.

Boala Alzheimerface parte din categoriademenelor,care au ca trstur comuntulburri ale memoriei, n mod obinuit este afectat nregistrarea, nmagazinarea i reproducerea informaiilor noi i un deficit de gndire.

Boala Alzheimereste cea mai comun form dedemen. Aproape jumtate din toate formele dedemensunt cauzate deboala Alzheimer. Simptomele sunt: tulburri de memorie, dezorientare temporal, spaial, auto i alopsihic, tulburri de vorbire i de nelegere.

ADHDare 3 simptome majore, pe baza carora poate fi usor recunoscuta:

Neatentia- este cel mai comun simptom, acesteia adaugandu-i-se in timp, incapacitatea de concentrare, de ordonare a activitatilor precum si probleme majore de memorie. Sarcinile si indatoririle profesionale sunt indeplinite cu deosebita greutate. Impulsivitatea- adultii suferind de ADHD nu sunt capabili sa mentina aceeasi slujba pentru mult timp, au tendinta de a cheltui banii fara masura si nu se pot dedica unor relatii socio-afective de lunga durata. Hiperactivitatea- aceasta stare este resimtita in mod acut de copii. Adultii o percep ca pe o neliniste permanenta, care nu le permite sa desfasoare activitati relaxante si linistitoare, precum cititul.

Ar mai trebui sa va ingrijorati si atunci cand:

- aveti stari de rau si de pierdere a cunostintei;- nu va puteti misca un brat sau un picior;- aveti stari de confuzie mintala si probleme de comunicare;- nu mai vedeti bine cu un ochi sau nu mai auziti bine cu o ureche;- aveti dureri de cap si ameteli frecvente in ultimul timp...Pierderile de memorie pot aparea de pe la varsta de 30 de ani

Obiceiuri i practici care distrug memoria: nvatul sau cititul superficial. Ocuparea minii cu lucruri minore sau neimportante. Muzica i programele TV (mesajele subliminale i reclamele). Mncatul cnd nu trebuie i a ceea ce nu trebuie (pui de somn dup mas, mncat neregulat, bombe calorice cum sunt dulciurile, cartofii prjii i alte preparate cu multe grsimi. Dezordinea n cas i activiti. Prea multe lucruri planificate ntr-o perioad de timp scurt (autointoxicarea cu informaii). Prea puine lucruri planificate pe o perioad de timp lung (crearea de zone goale sau pete albe pe creier). Odihn prea puin i neregulat. Tristeea, depresia, ngrijorarea, suprarea, viaa tensionat i ncordat pe termen lung toate acestea, n timp, reduc capacitile intelectuale, inclusiv memoria. Un adevr tiut care nu este practicat se va pierde.

Recomandari fiziologice:Obiceiuri care refac memoria : -Fii ordonat n toate lucrurile. Planificai-v timpul corect. Odihnii-v la timp i ncercai s nu fii deranjai n timpul somnului Mncai regulat i consumai din abunden fructe, legume, zarzavaturi i cereale integrale. nvai corect, nefiind tocilar i de obicei dimineaa pe stomacul gol. -Pstrai mintea mereu interesat n aflarea de lucruri noi-Orice adevr pe care l tii practicai-l; altfel, l pierdei. Exerciiul fizicintensific circulaia sanguin din creier, fiind un factor care impulsioneaz dezvoltarea dendritelor.

Recomandari de alimentatie :n cazul bolii Alzheimer se va face o cur de sucuri i cruditi timp de 3-6 luni. n cazul n care se dorete un program doar pentru mbuntirea memoriei, se adopt o diet bogat n fructe, cereale integrale i legume, consumate ct mai natural posibil. Se instituie un program regulat de dou (este cel mai benefic) sau trei mese zi, fr s se mnnce nimic ntre mese. Se va consuma cte un pahar de suc nainte de fiecare mas, cu 30 de minute. Se recomandsuc de ctin, strugure, mere, orz i ovz verde, grape-fruitsau alte fructe de sezon. Fructele nu se amestec cu zarzavaturile la aceeai mas. Se recomand s se consume multe semine (in, susan, floarea-soarelui, dovleac), fructe oleaginoase (nuci, avocado, ulei de msline) i germeni de gru.

Recomandari psihologice :

Pentru mentinerea creierului in forma, psihoterapeutii recomanda exercitii de memorare, rebus si sodoku. Este bine sa invatati poezii, sa cititi si sa faceti corelatii intre ceea ce cititi si ce traiti, sa ganditi analizand lucrurile. Un creier folosit functioneaza mai bine si mai mult decat unul odihnit sau comod. Alte activitati de hobby ca invatarea unei limbi straine, desenatul, jocurile de bridge sau scrabble pot ajuta la imbunatatirea functiilor cognitive, prevenind unele tulburari de memorie.

Tehnici de memorat :1)Tehnica Lozanov2)Metoda Pegword:3)Palatul memoriei:

Tehnica Lozanov Georgi Lozanov a naintat teoria sugestoterapiei, unde tehnici variate, inclusiv respiraia i muzica s-au dovedit a favoriza procesul nvarii. Cum funcioneaza? Exist ase principii majore care stau la baza nvrii accelerate: 1. ndeprtarea tuturor limitrilor mentale negative, care mpiedic abilitatea natural de a nvaa. Aici este vital s scapi de stereotipul c abilitile tale sunt limitate. 2. Relaxarea ~ n aceast stare, informaia este rapid i fr efort absorbit. 3. Desenarea unei hri mentale a informaiilor pe care urmeaz s le asimilezi. 4. Concertul activ ~ aici mediul nconjurtor reprezint mesajul. Muzica, ritmul, jocul, stimulii vizuali sunt parte din procesul de nvare. 5. Concertul receptiv ~ aici se ia o pauz care s permit subcontientului s absoarb informaiile evaluate. Se folosesc stimuli audio-vizuali. 6. Somnul de peste noapte este urmat de jocuri, puzzle sau activiti prin care se revede ceea ce a fost nvat n ziua precedent. Lozanov recomand s dormi dup $ecare episod de nvare. Somnul de tip REM ajut creierul s asimileze lucrurile noi. Este ca i cum am compara creierul cu un calculator cruia iam da un restart ca s se nregistreze modi$crile din urma instalarii unui program. Somnul REM este o faz a somnului nostru. n timpul somnului REM un sfert din creier trimite informaii celorlalte pari care sunt de obicei stimulate de simurile noastre. n medie, oamenii pot avea 4-5 faze REM pe noapte, $ecare durnd cam 20 minute. Majoritatea materialelor care abordeaz tematica nvrii accelerate vorbesc i despre infuena muzicii asupra actului nvrii. Muzica este mediatorul dintre viata simturilor si viata spiritului - Beethoven.

Metoda Pegword:

Metoda Pegword se bazeaz pe puterea imaginilor vizuale. Exist mai multe variante ale Metodei Pegword, dar ele toate sunt bazate pe acelai principiu general. Oamenii trebuie s nvee o serie de cuvinte care servesc drept "crlige" (peg = crlig n limba englez) de care amintirile pot fi "agate". Cum funcioneaz? O schem Pegword clasic este urmtoarea: Fiecrei cifre de la unu la zece i se asociaz un simbol vizual. De exemplu: 1 - o lumnare 2 - o lebd 3 - un trident 4 - o mas etc. Pentru a memora o list de cumprturi care conine elemente cum ar fi: pine, vin, mtur, vei creea asocieri ca cele de mai jos: 1. o lumnare aprins n$pt ntr-o pine 2. o lebd care i ncolcete gtul n jurul sticlei de vin 3. un trident care este folosit drept arm n lupta cu omtur :) etc. Cnd ai nevoie s i aminteti lista de cumprturi, pur i simplu i reaminteti Pegword-urile asociate cu fiecare numr, apoi Pegword-urile vor servi ca indicii pentru lista de cumprturi. Cu ct asocierile sunt mai creative, cu att memorarea este mai uoar. Dac doreti s pui obiectele n ordine invers, o poi face la fel de uor ca i pentru ordinea fireasc. Dac vrei s i aminteti ce-l de-al patrulea element, poi spune " patru este o mas" i i poi imagina o mas pentru a vedea obiectele de pe ea.

Palatul memoriei: Aplicat nc din Grecia Antic, tehnica palatului memoriei implic vizualizarea spaial pentru reinerea unor informaii, cum ar fi cifre, fee sau liste de cuvinte.Este una dintre cele mai eficiente, dar i complexe, strategii de memorare a unor seturi mari de informaii, spune Legge.Cei care doresc s ncerce trebuie s se imagineze ntr-un mediu familiar, cum ar fi o cas, i s pleseze secvene din informaie n anumite locuri, spre exemplu, numrul 717 n colul din faa uii de la intrare.Pentru a-i aminti cifrele n ordine, trebuie doar s faci o plimbare pe acelai drum pe care l-ai fcut atunci cnd ai stocat informaia, explic Legge. Anders Ericsson, profesor de psihologie la Univeristatea de stat Florida, din Tallahassee l-a studiat pe Lu pentru a afla cum a reuit s rein att de multe zecimale din numrul pi.Chinezul a folosit tehnica vizualizrii pentru a realiza aceast performan. El a corelat numerele de la 0 la 99 cu anumite obiecte precum scaun, rege sau cal. Apoi a fcut o poveste folosind aceste imagini.

Daca sa analizam cartea mica carte despre memoria mare ,autor A.Luria ,personajul principal a acestei istorioare avea o memorie fenomenala , in opinia mea el tot se folosea de aceasta tehnica doar ca involuntar . El a inceput inca din perioada infantila practicarea acestei tehnici , astfel automatizind-o inconstient aceasta fiind premiza pentru memorarea rapida si fara mare efort .

Concluzii: Primul srut, prima intilnire sint bine stocate in memoria noastrsa. Mai greu e s-i aminteti numele cuiva ntlnit de diminea sau ce i-a zis eful ieri. Memorie i uitare. Uitare i memorie, una fr cealalt nu se poate. Cercettorii spun c ori de cte ori ne amintim de ceva, noi cltorim n trecut, la momentul n care s-a format amintirea cu pricina. Din pcate, ne amintim lucruri care s-au petrecut cu mult timp n urm, dar chestiuni recente se terg cu uurin. Dac am memora totul, ne-am nenoroci! Da, ar fi un dezastru. Aa c maxima timpul le vindec pe toate, mare dreptate a avut. Pn la un punct uitarea este necesar, fiindc astfel dm posibilitatea creierului s acumuleze noi cunotine. Dup unele studii, pe parcursul a 24 de ore, uitm cam 80% dintre ceea am nvat sau observat.Prin antrenament, memoria poate fi ns mbuntit: ncercai s asociai nume cu obiecte i imagini Repetai n gnd ceea ce tii c e bine s reinei, repetiia e mama reinerii Explorai-v amintirile i ncercai s refacei diverse scene petrecute n ultimul timp n viaa voastr Cafeaua but fr excese e un psihostimulent foarte bun Concentrai-v atenia pe ceea ce auzii sau facei, fiindc atenia e foarte important n memorare Nu ezitai s v notai lucrurile importante Fii ordonai cu activitile zilnice i astfel se evit uitarea Nu facei un lucru avnd gndul la un altul Avei grij s dormii mcar opt ore pe noapte fiindc doar aa v putei concentra, deci vei reine! ncercai zilnic s luai o pauz i s facei linite n creier, ncercai s meditai.

INTREBARI DE VERIFICARE:1)Ce este memoria ?2)Caracterizati si enumerati tulburarile cantitattive ale memoriei 3)Caracterizati si enumerate tulburarile calitative ale memoriei4)Care sint bolile care pot afecta memoria?5)Descrieti Boala Alzheimer6)Care sint efectele ADHD-ului?7)Recomandari fiziologice pentru refacerea memoriei8)Recomandari de alimentatie pentru refacerea memoriei9)Recomandari psihologice pentru refacerea si intarirea procesului de memorare 10)In ce consta tehnica Lozanov11)In ce consta tehnica Pegword12)In ce consta tehnica Palatul memoriei13)Explicati cum memorati voi unele lucruri sau ce tehnici folositi voi pentru memorare.

Bibliografie:1) http://www.psychology.ru/library/00035.shtml2)http://www.bootcamp.ro/university/pdf/super-tehnici-de-memorare-andy-szekely.pdf3) http://www.altamedicina.com/4) http://citynews.ro/5) terraflorin.wordpress.com