49
1 TULBURĂRILE AFECTIVITĂŢII Afectivitate bazală şi afectivitate elaborată: două nivele ale afectivităţii, sub raportul complexităţii şi motivaţiei

TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

Embed Size (px)

DESCRIPTION

psihiatrie

Citation preview

Page 1: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

1

TULBURĂRILE AFECTIVITĂŢIITULBURĂRILE AFECTIVITĂŢII

• Afectivitate bazală şi afectivitate elaborată: două nivele ale afectivităţii, sub raportul complexităţii şi motivaţiei

• Afectivitate bazală şi afectivitate elaborată: două nivele ale afectivităţii, sub raportul complexităţii şi motivaţiei

Page 2: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

2

AFECTIVITATEA BAZALĂAFECTIVITATEA BAZALĂ

- corespunde emotiilor primare şi dispoziţiei.

- generarea acesteia porneşte de la motivaţii înnăscute, apropiate de viaţa instinctivă, trec apoi sub control voluntar

- baza neurofiziologică este legată de formaţiunile subcorticale

- baza biochimică ar fi reprezentată de neurotransmiţători (noradrenalina, serotonină, dopamină).

- corespunde emotiilor primare şi dispoziţiei.

- generarea acesteia porneşte de la motivaţii înnăscute, apropiate de viaţa instinctivă, trec apoi sub control voluntar

- baza neurofiziologică este legată de formaţiunile subcorticale

- baza biochimică ar fi reprezentată de neurotransmiţători (noradrenalina, serotonină, dopamină).

Page 3: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

3

AFECTIVITATEA ELABORATĂAFECTIVITATEA ELABORATĂ

• corespunde emoţiilor secundare (pasiuni, sentimente).

– se formează în cadrul sistemului de condiţionare-învăţare, prin opţiuni axiologice, culturale şi sociale (estetice, etico-morale, filosofice, politice).

– apar în strânsă legătură cu procesele gândirii (interpretare, evaluare, comparare, alegere) şi memoriei.

• baza neurofiziologică a acestora este nivelul cortical.

• corespunde emoţiilor secundare (pasiuni, sentimente).

– se formează în cadrul sistemului de condiţionare-învăţare, prin opţiuni axiologice, culturale şi sociale (estetice, etico-morale, filosofice, politice).

– apar în strânsă legătură cu procesele gândirii (interpretare, evaluare, comparare, alegere) şi memoriei.

• baza neurofiziologică a acestora este nivelul cortical.

Page 4: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

4

STĂRILE DE AFECTSTĂRILE DE AFECT

• ex. furia şi frica.

• sunt manifestări explozive şi cu efect

dezorganizator asupra comportamentului, însoţite

de modificări mimico-patomimice şi tulburări

vegetative de tip simpatic

• polarizează câmpul conştiinţei în jurul

evenimentului conflictual şi sunt caracterizate prin

inadecvarea răspunsului şi a activităţii

psihomotorii.

• ex. furia şi frica.

• sunt manifestări explozive şi cu efect

dezorganizator asupra comportamentului, însoţite

de modificări mimico-patomimice şi tulburări

vegetative de tip simpatic

• polarizează câmpul conştiinţei în jurul

evenimentului conflictual şi sunt caracterizate prin

inadecvarea răspunsului şi a activităţii

psihomotorii.

Page 5: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

5

TULBURĂRILE DISPOZIŢIEITULBURĂRILE DISPOZIŢIEI

• Dispoziţia este acel tonus afectiv fundamental, manifest în toate instanţele emoţionale şi instinctive, care dă fiecăreia din stările noastre sufleteşti o tonalitate agreabilă sau dezagreabilă, oscilând între cei doi poli extremi ai plăcerii şi ai durerii (Delay J.).

• Dispoziţia este acel tonus afectiv fundamental, manifest în toate instanţele emoţionale şi instinctive, care dă fiecăreia din stările noastre sufleteşti o tonalitate agreabilă sau dezagreabilă, oscilând între cei doi poli extremi ai plăcerii şi ai durerii (Delay J.).

Page 6: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

Elemente definitorii

• Dispoziția bazală

• Stabilitate/Instabilitate/ Fluctuații

• Capacitate de rezonanță afectivă

• Gradul de adecvare al fluctuațiilor dispoziționale

6

Page 7: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

7

TULBURĂRI ALE DINAMICII DISPOZIŢIONALE TULBURĂRI ALE DINAMICII DISPOZIŢIONALE

• Rigiditatea afectivă este reprezentată de conservarea în timp, contradictorie cu schimbările obiective, situaţionale, a unei structuri afective. Aceasta se traduce în principal printr-o disfuncţie majoră a personalităţii, antrenând o “rigidificare” a sistemului de credinţe şi valori, motivaţii, etc. care duc la reacţii inadecvate la solicitările externe. Se întâlneşte la unele personalităţi dizarmonice.

• Rigiditatea afectivă este reprezentată de conservarea în timp, contradictorie cu schimbările obiective, situaţionale, a unei structuri afective. Aceasta se traduce în principal printr-o disfuncţie majoră a personalităţii, antrenând o “rigidificare” a sistemului de credinţe şi valori, motivaţii, etc. care duc la reacţii inadecvate la solicitările externe. Se întâlneşte la unele personalităţi dizarmonice.

Page 8: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

8

TULBURĂRI ALE DINAMICII DISPOZIŢIONALE

• Sărăcire afectivă – scăderea implicării emoţionale, detașarea sau pierderea relaţiilor inter-personale (schizofrenie, stări confuzionale, demenţe, tulburare antisocială de personalitate)

Page 9: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

9

TULBURĂRI ALE DINAMICII DISPOZIŢIONALE

• Indiferentism afectiv - athimhormie – scădere accentuată a tonusului afectiv şi a capacităţii de rezonanţă afectivă la ambianţă – schizofrenii, stări catatonice, stări confuzionale, demenţe, oligofrenii profunde

Page 10: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

10

TULBURĂRI ALE DINAMICII DISPOZIŢIONALE TULBURĂRI ALE DINAMICII DISPOZIŢIONALE

• Labilitatea emoţională se caracterizează prin variaţii dispoziţionale frecvente, lipsite de contextualitate

• Poikilotimie - dimpotrivă variaţii dispoziţionale legate doar de starea afectivă a celor din jur (stările maniacale, oligofrenii, hipertiroidii, debutul unor demenţe, PGP, la unele personalităţi dizarmonice -isterice, afective).

• Incontinenţa afectivă – trecere bruscă, incoercibilă de la o stare emoţională la alta

• Labilitatea emoţională se caracterizează prin variaţii dispoziţionale frecvente, lipsite de contextualitate

• Poikilotimie - dimpotrivă variaţii dispoziţionale legate doar de starea afectivă a celor din jur (stările maniacale, oligofrenii, hipertiroidii, debutul unor demenţe, PGP, la unele personalităţi dizarmonice -isterice, afective).

• Incontinenţa afectivă – trecere bruscă, incoercibilă de la o stare emoţională la alta

Page 11: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

11

TULBURĂRI ALE DINAMICII DISPOZIŢIONALE

• Extazul – stare paroxistică de bucurie intensă, în timpul căreia subiectul rupe comunicarea cu mediul, însoţită de o pantomimică exprimând această trăire inaccesibilă celorlalţi

(isterie, oligofrenii, deliruri cronice cu tematică mistică, schizofrenie, epilepsie)

• De diferenţiat de reacţia psihogenă de bucurie

Page 12: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

12

TULBURĂRI ALE EMOŢIILOR ELABORATETULBURĂRI ALE EMOŢIILOR ELABORATE

• Paratimiile – modificări predominant calitative ale emoţiilor elaborate, caracterizate prin inadecvarea extremă în raport cu contextul situaţional al dispoziţiilor, sentimentelor, trăirilor afective.

• Se întâlnesc în stări reactive, psihoze schizofrenice, tulburări de involuţie, tulburări delirante

• Paratimiile – modificări predominant calitative ale emoţiilor elaborate, caracterizate prin inadecvarea extremă în raport cu contextul situaţional al dispoziţiilor, sentimentelor, trăirilor afective.

• Se întâlnesc în stări reactive, psihoze schizofrenice, tulburări de involuţie, tulburări delirante

Page 13: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

13

TULBURĂRI ALE EMOŢIILOR ELABORATETULBURĂRI ALE EMOŢIILOR ELABORATE

• Inversiunea afectivă se manifestă ca o schimbare a sentimentelor, pozitive, fireşti, avute de subiect anterior îmbolnăvirii, faţă de persoane apropiate (din familie, ex. pe care le iubea) în sentimente negative, ostilitate . Se întâlnește în schizofrenii, tulburări delirante, delir de gelozie şi rar în paranoia.

• Inversiunea afectivă se manifestă ca o schimbare a sentimentelor, pozitive, fireşti, avute de subiect anterior îmbolnăvirii, faţă de persoane apropiate (din familie, ex. pe care le iubea) în sentimente negative, ostilitate . Se întâlnește în schizofrenii, tulburări delirante, delir de gelozie şi rar în paranoia.

Page 14: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

14

TULBURĂRI ALE EMOŢIILOR ELABORATETULBURĂRI ALE EMOŢIILOR ELABORATE

• Ambivalenţa afectivă constă în trăirea simultană a două sentimente antagoniste (dragoste-ură, dorinţă-teamă) într-un amestec indestructibil. Se întâlneşte în schizofrenie şi uneori în tulburările involutive.

• Ambivalenţa afectivă constă în trăirea simultană a două sentimente antagoniste (dragoste-ură, dorinţă-teamă) într-un amestec indestructibil. Se întâlneşte în schizofrenie şi uneori în tulburările involutive.

Page 15: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

15

HipertimiileHipertimiile

• Reprezintă o creştere a încărcăturilor afective antrenând variaţii importante ale dispoziţiei, activităţii şi comportamentului.– Anxietatea– Fobiile– Depresia– Euforia

• Reprezintă o creştere a încărcăturilor afective antrenând variaţii importante ale dispoziţiei, activităţii şi comportamentului.– Anxietatea– Fobiile– Depresia– Euforia

Page 16: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

16

ANXIETATEAANXIETATEA• Definită de Janet P. ca “teamă fără obiect”,

manifestată prin: - nelinişte psihomotorie - modificări vegetative - disfuncţii comportamentale• Contribuie la activarea mecanismelor de

alertă ale organismului şi la pregătirea pentru acţiune.

• În faţa unei situaţii nou apărute, anxietatea ne ajută în mod obişnuit să ne adaptăm (concentrare, mobilizare a forţelor)

• Definită de Janet P. ca “teamă fără obiect”, manifestată prin:

- nelinişte psihomotorie - modificări vegetative - disfuncţii comportamentale• Contribuie la activarea mecanismelor de

alertă ale organismului şi la pregătirea pentru acţiune.

• În faţa unei situaţii nou apărute, anxietatea ne ajută în mod obişnuit să ne adaptăm (concentrare, mobilizare a forţelor)

Page 17: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

17

ANXIETATEAANXIETATEA

• Anxietatea patologică prezintă următoarele caracteristici:– este nemotivată– se referă la un pericol iminent şi nedeterminat, faţă

de care apare o atitudine de aşteptare (stare de alertă)

– este însoţită de convingerea neputinţei şi de dezorganizare în faţa pericolului

– asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de disconfort somatic; se declanşează astfel un cerc vicios, prin care anxietatea se autoîntreţine

• Anxietatea patologică prezintă următoarele caracteristici:– este nemotivată– se referă la un pericol iminent şi nedeterminat, faţă

de care apare o atitudine de aşteptare (stare de alertă)

– este însoţită de convingerea neputinţei şi de dezorganizare în faţa pericolului

– asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de disconfort somatic; se declanşează astfel un cerc vicios, prin care anxietatea se autoîntreţine

Page 18: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

18

CIRCUMSTANŢE PATOLOGICE ALE ANXIETĂŢII

CIRCUMSTANŢE PATOLOGICE ALE ANXIETĂŢII

• Anxietatea se întâlneşte în următoarele circumstanţe patologice:– în reacţii de intensitate nevrotică şi psihotică

– în tulburări anxioase

– în tulburări depresive,

– în psihoze

– în sindromul de abstinenţă din toxicomanii

– în debutul psihozelor presenile

– demenţe

• Anxietatea se întâlneşte în următoarele circumstanţe patologice:– în reacţii de intensitate nevrotică şi psihotică

– în tulburări anxioase

– în tulburări depresive,

– în psihoze

– în sindromul de abstinenţă din toxicomanii

– în debutul psihozelor presenile

– demenţe

Page 19: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

19

Echivalenţe somatice ale anxietăţii• Excitarea sistemului nervos simpatic: - paloarea feţei - mimică tensionată - midriază - transpiraţii• Simptome gastro-intestinale : - gură uscată - scăderea apetitului alimentar - dificultăţi de deglutiţie - crampe abdominale - diaree• Simptome respiratorii : - inspir dificil - tahipnee - senzaţie de constricţie toracică

Page 20: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

20

Echivalenţe somatice ale anxietăţii

• Simptome cardio-vasculare: - tahicadie - palpitaţii - creşteri tensionale - jenă precordială• Simptome genito-urinare: - micţiuni imperioase şi frecvente - tulburări de erecţie - disconfort menstrual• Simptome neuro-musculare: - tremor fin al extremităţilor - dureri musculare• Tulburări de somn – insomnii de adormire

Page 21: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

21

Tipuri de anxietate

• Anxietate liber flotantă – generalizată, nefocalizată, invadează scena cotidiană a persoanei

• Atacul de panică – anxietate acută, intensă, “în crize” paroxistice

• Anxietatea focalizată = Fobii – teamă iraţională, patologică, faţă de stimuli inofensivi (obiect, situaţie, fenomen etc.) faţă de care există critică şi se dezvoltă atitudini de evitare

Page 22: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

22

Fobiile

• Tulburare afectivă ? sau Tulburare de gândire?

• Pot fi explicate/raţionalizate, dar scapă controlului voluntar

• Fobii simple – agorafobie, claustrofobie, zoofobii etc.

• Fobii care complică alte tablouri anxioase• Fobie socială• Pantofobii, Fobofobii etc.

Page 23: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

23

DEPRESIADEPRESIA

• O prăbuşire a dispoziţiei bazale, cu

actualizarea trăirilor neplăcute, triste şi

ameninţătoare.

• O prăbuşire a dispoziţiei bazale, cu

actualizarea trăirilor neplăcute, triste şi

ameninţătoare.

Page 24: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

24

Sindromul depresivSindromul depresiv

• Face parte din sindromul depresiv sau

tulburarea depresivă

• Sindromul depresiv are drept componente

definitorii:

– dispoziţia depresivă

– încetinirea proceselor gândirii

– lentoare psihomotorie

– simptome auxiliare de expresie somatică

• Face parte din sindromul depresiv sau

tulburarea depresivă

• Sindromul depresiv are drept componente

definitorii:

– dispoziţia depresivă

– încetinirea proceselor gândirii

– lentoare psihomotorie

– simptome auxiliare de expresie somatică

Page 25: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

25

SIMPTOMELE DEPRESIEISIMPTOMELE DEPRESIEI

Dispoziţia depresivă este trăită ca “tristeţe vitală” (Schneider K.), pierderea sentimentelor, golire şi nelinişte interioară, conţinut perceptual cenuşiu, nebulos uneori.

Dispoziţia depresivă este trăită ca “tristeţe vitală” (Schneider K.), pierderea sentimentelor, golire şi nelinişte interioară, conţinut perceptual cenuşiu, nebulos uneori.

Page 26: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

26

SIMPTOMELE DEPRESIEISIMPTOMELE DEPRESIEI

• Încetinirea proceselor gândirii este exprimată de: - monoideism,

- incapacitate decizională - conţinut ideativ depresiv, ruminaţii

• Ideaţia poate lua forma ideilor delirante cu caracter de autoacuzare, vinovăţie, inutilitate, ruină, gânduri recurente de moarte etc.

• Depresivul trăieşte o stagnare a timpului intim imanent, care se desincronizează de timpul real; această oprire a timpului trăit marchează ansamblul tulburărilor depresive, bolnavul prezentând o incapacitate de acţiune autentică (Tatossian A.).

• Încetinirea proceselor gândirii este exprimată de: - monoideism,

- incapacitate decizională - conţinut ideativ depresiv, ruminaţii

• Ideaţia poate lua forma ideilor delirante cu caracter de autoacuzare, vinovăţie, inutilitate, ruină, gânduri recurente de moarte etc.

• Depresivul trăieşte o stagnare a timpului intim imanent, care se desincronizează de timpul real; această oprire a timpului trăit marchează ansamblul tulburărilor depresive, bolnavul prezentând o incapacitate de acţiune autentică (Tatossian A.).

Page 27: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

27

SIMPTOMELE DEPRESIEISIMPTOMELE DEPRESIEI

• Lentoarea psihomotorie este caracterizată prin:

- încetinirea mişcărilor

- scăderea expresiei şi mobilităţii mimice

(hipo sau amimie)

- dificultate de verbalizare

- tendinţa de a se complace în activităţi fără

scop (inerţie psihomotorie).

• Lentoarea psihomotorie este caracterizată prin:

- încetinirea mişcărilor

- scăderea expresiei şi mobilităţii mimice

(hipo sau amimie)

- dificultate de verbalizare

- tendinţa de a se complace în activităţi fără

scop (inerţie psihomotorie).

Page 28: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

28

SIMPTOMELE DEPRESIEISIMPTOMELE DEPRESIEI

• Simptome auxiliare de expresie somatică se traduc printr-o tulburare a sentimentelor vitale (a vitalităţii) - astenie, lipsă de vigoare fizică, insomnii, anorexie şi scădere în greutate, tulburări ale dinamicii sexuale

• Tulburările somatice: hiposalivaţie, dureri epigastrice, meteorism, constipaţie sau diaree, greutate în respiraţie, disconfort precordial, tulburări de ritm cardiac, ameţeli, cefalee, dureri difuze în regiunea tractului uro-genital.

• Simptome auxiliare de expresie somatică se traduc printr-o tulburare a sentimentelor vitale (a vitalităţii) - astenie, lipsă de vigoare fizică, insomnii, anorexie şi scădere în greutate, tulburări ale dinamicii sexuale

• Tulburările somatice: hiposalivaţie, dureri epigastrice, meteorism, constipaţie sau diaree, greutate în respiraţie, disconfort precordial, tulburări de ritm cardiac, ameţeli, cefalee, dureri difuze în regiunea tractului uro-genital.

Page 29: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

29

DEPRESIADEPRESIA

• Depresia este fenomenul psihopatologic cel mai frecvent întâlnit în practica psihiatrică

• Kielholz stabileşte o clasificare în care îmbină criteriul nosologic cu cel etiologic. Se descriu astfel:– depresii somatogene: organice, simptomatice;– depresii endogene: schizoafective, bipolare,

unipolare, involuţionale;– depresii psihogene: nevrotice, depresia de epuizare,

reactive.

• Se poate descrie o depresie nevrotică şi o depresie psihotică după gravitatea depresiei

• Depresia este fenomenul psihopatologic cel mai frecvent întâlnit în practica psihiatrică

• Kielholz stabileşte o clasificare în care îmbină criteriul nosologic cu cel etiologic. Se descriu astfel:– depresii somatogene: organice, simptomatice;– depresii endogene: schizoafective, bipolare,

unipolare, involuţionale;– depresii psihogene: nevrotice, depresia de epuizare,

reactive.

• Se poate descrie o depresie nevrotică şi o depresie psihotică după gravitatea depresiei

Page 30: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

30

DEPRESIA DE INTENSITATE PSIHOTICĂ

Elementele constitutive ale sindromului depresiv ating intensitatea psihopatologică maximă, modificând personalitatea şi comportamentul în sens psihotic.

Apare în:

• Tulburarea depresivă majoră cu elemente psihotice • Tulburare afectivă bipolară• Alte psihoze afective• Debutul demenţelor• Schizofrenia afectivă• Reacţii psihotice

Page 31: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

31

SUICIDUL SUICIDUL

• Suicidul (de la sui = de sine şi cidium =

omorâtor) semnifică „orice caz în care moartea rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, făcut de victima însăşi, care ştie că trebuie să producă acest rezultat” (Durkheim E).

• Noţiunea de suicid tinde să fie înlocuită cu cea de conduită suicidară, care înglobează suicidul reuşit, tentativele suicidare, ideile de sinucidere, sindromul presuicidar.

• Suicidul (de la sui = de sine şi cidium =

omorâtor) semnifică „orice caz în care moartea rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, făcut de victima însăşi, care ştie că trebuie să producă acest rezultat” (Durkheim E).

• Noţiunea de suicid tinde să fie înlocuită cu cea de conduită suicidară, care înglobează suicidul reuşit, tentativele suicidare, ideile de sinucidere, sindromul presuicidar.

Page 32: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

32

CONDUITELE PSEUDOSUICIDARE (FALSELE SUICIDURI)

CONDUITELE PSEUDOSUICIDARE (FALSELE SUICIDURI)

• Din definiţia suicidului rezultă că se consideră

ca atare acel act căruia subiectul îi evaluează

consecinţele

• Implicit, nu vor fi cuprinse în această categorie

decesele survenite în timpul stărilor

confuzionale (care sunt accidentale),

sinuciderea halucinatorie imperativă din stările

crepusculare epileptice şi cea din stările

demenţiale.

• Din definiţia suicidului rezultă că se consideră

ca atare acel act căruia subiectul îi evaluează

consecinţele

• Implicit, nu vor fi cuprinse în această categorie

decesele survenite în timpul stărilor

confuzionale (care sunt accidentale),

sinuciderea halucinatorie imperativă din stările

crepusculare epileptice şi cea din stările

demenţiale.

Page 33: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

33

SUICIDULSUICIDUL• Contextul psihosocial poate juca un rol

predictiv în suicid. Principalele coordonate care anunţă precipitarea suicidului ar fi:– Evenimente de viaţă defavorabile, mai ales

cele care implică umilirea– Despărţiri recente, divorţ, eşec sentimental– Şomaj, schimbări sau conflicte profesionale– Decesul unei persoane apropiate– Afecţiuni somatice cronice– Abuz de alcool– Izolare socială

• Contextul psihosocial poate juca un rol predictiv în suicid. Principalele coordonate care anunţă precipitarea suicidului ar fi:– Evenimente de viaţă defavorabile, mai ales

cele care implică umilirea– Despărţiri recente, divorţ, eşec sentimental– Şomaj, schimbări sau conflicte profesionale– Decesul unei persoane apropiate– Afecţiuni somatice cronice– Abuz de alcool– Izolare socială

Page 34: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

34

TENTATIVA DE SINUCIDERE ŞI SUICIDULTENTATIVA DE SINUCIDERE ŞI SUICIDUL

• Tentativele suicidare sunt aparent sinucideri ratate din motive tehnice (mijloace de sinucidere inadecvate sau fortuite, intervenţia unor persoane străine).

• Datele statistice arată însă că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte vârsta şi sexul celor care nu reuşesc.

• Tentativa suicidară pare a avea cel mai adesea semnificaţia unei nevoi crescute de afecţiune şi atenţie din partea anturajului, faţă de care subiectul se simte izolat, subestimat, respins. Tentativa de sinucidere poate fi repetată.

• Tentativele suicidare sunt aparent sinucideri ratate din motive tehnice (mijloace de sinucidere inadecvate sau fortuite, intervenţia unor persoane străine).

• Datele statistice arată însă că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte vârsta şi sexul celor care nu reuşesc.

• Tentativa suicidară pare a avea cel mai adesea semnificaţia unei nevoi crescute de afecţiune şi atenţie din partea anturajului, faţă de care subiectul se simte izolat, subestimat, respins. Tentativa de sinucidere poate fi repetată.

Page 35: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

35

ECHIVALENTELE SUICIDAREECHIVALENTELE SUICIDARE

• se aseamănă cu comportamentul suicidar prin

caracterul simbolic, prin tendinţa la autodistrugere,

dar realizează o deturnare, de ultim moment, de la

explicitarea pentru sine şi pentru ceilalţi a actului:

• automutilările,

• refuzul alimentar,

• refuzul tratamentului

• aşa-numitele sinucideri cronice (alcoolismul şi

toxicomaniile)

• se aseamănă cu comportamentul suicidar prin

caracterul simbolic, prin tendinţa la autodistrugere,

dar realizează o deturnare, de ultim moment, de la

explicitarea pentru sine şi pentru ceilalţi a actului:

• automutilările,

• refuzul alimentar,

• refuzul tratamentului

• aşa-numitele sinucideri cronice (alcoolismul şi

toxicomaniile)

Page 36: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

36

Virginia Wolf 1882-1941

Page 37: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

37

Franz Kafka 1883-1924

Page 38: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

38

Serghei Esenin 1895-1925

Page 39: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

39

Page 41: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

41

Depresia mascatăDepresia mascată

• Termenul se foloseşte de la sfârşitul anilor ’20 fiind aplicat de Lange depresiilor endogene al căror tablou clinic era dominat în mod copleşitor de simptome fizice.

• Observaţiile ulterioare au stabilit existenţa acestui sindrom şi în depresiile psihogene.

• În 1973 este definit ca “boală depresivă în care simptomele somatice ocupă primul plan sau în care simptomele psihice sunt în planul secund (ca substrat)“

• Termenul se foloseşte de la sfârşitul anilor ’20 fiind aplicat de Lange depresiilor endogene al căror tablou clinic era dominat în mod copleşitor de simptome fizice.

• Observaţiile ulterioare au stabilit existenţa acestui sindrom şi în depresiile psihogene.

• În 1973 este definit ca “boală depresivă în care simptomele somatice ocupă primul plan sau în care simptomele psihice sunt în planul secund (ca substrat)“

Page 42: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

42

DEPRESIA ÎN BOLILE SOMATICE DEPRESIA ÎN BOLILE SOMATICE

• Simptome depresive semnificative clinic sunt decelabile la aproximativ 12 - 36% din pacienţii cu alte afecţiuni, nonpsihiatrice.

• Dacă este prezentă o tulburare depresivă atunci aceasta trebuie tratată ca o condiţie independentă (posibil precipitată de vulnerabilitatea biologică sau psihologică a individului)

• Nu este corectă atitudinea unor medici care consideră că este bine să trateze în primul rând şi/sau numai tulburarea somatică şi, apoi “după rezolvarea acesteia“ să orienteze bolnavul către un psihiatru.

• Depresia trebuie şi ea căutată şi investigată concomitent; astfel că nu se recomandă realizarea unui diagnostic prin excludere.

• Simptome depresive semnificative clinic sunt decelabile la aproximativ 12 - 36% din pacienţii cu alte afecţiuni, nonpsihiatrice.

• Dacă este prezentă o tulburare depresivă atunci aceasta trebuie tratată ca o condiţie independentă (posibil precipitată de vulnerabilitatea biologică sau psihologică a individului)

• Nu este corectă atitudinea unor medici care consideră că este bine să trateze în primul rând şi/sau numai tulburarea somatică şi, apoi “după rezolvarea acesteia“ să orienteze bolnavul către un psihiatru.

• Depresia trebuie şi ea căutată şi investigată concomitent; astfel că nu se recomandă realizarea unui diagnostic prin excludere.

Page 43: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

43

DEPRESIA ÎN BOLILE SOMATICEDEPRESIA ÎN BOLILE SOMATICE

• Atunci când o tulburare depresivă apare împreună cu o suferinţă somatică, sunt câteva explicaţii posibile:

– Suferinţa medicală generală provoacă în mod biologic depresie, de exemplu hipotiroidia

– Suferinţa somatică declanşează depresia la persoane vulnerabile genetic pentru depresie

– Suferinţa somatică produce psihologic depresia; de exemplu un pacient cu cancer devine depresiv în mod reactiv, ca o reacţie la prognostic, la durere şi la invaliditate;

– Suferinţa somatică şi depresia nu sunt corelate, sunt independente.

• Este important ca practicianul să facă aceste diferenţe

• Atunci când o tulburare depresivă apare împreună cu o suferinţă somatică, sunt câteva explicaţii posibile:

– Suferinţa medicală generală provoacă în mod biologic depresie, de exemplu hipotiroidia

– Suferinţa somatică declanşează depresia la persoane vulnerabile genetic pentru depresie

– Suferinţa somatică produce psihologic depresia; de exemplu un pacient cu cancer devine depresiv în mod reactiv, ca o reacţie la prognostic, la durere şi la invaliditate;

– Suferinţa somatică şi depresia nu sunt corelate, sunt independente.

• Este important ca practicianul să facă aceste diferenţe

Page 44: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

44

EUFORIAEUFORIA

• este reprezentată de o creştere a dispoziţiei având o tonalitate afectivă pozitivă, expansivă (hipertimie pozitivă). Ca şi în cazul depresiei trebuie operată o distincţie între euforia (veselia) normală, şi cea simptom patologică.

• Ca şi depresia, cea de a doua nu apare izolată, ci în cadrul unui sindrom a cărui bază psihodinamică este sindromul maniacal.

• este reprezentată de o creştere a dispoziţiei având o tonalitate afectivă pozitivă, expansivă (hipertimie pozitivă). Ca şi în cazul depresiei trebuie operată o distincţie între euforia (veselia) normală, şi cea simptom patologică.

• Ca şi depresia, cea de a doua nu apare izolată, ci în cadrul unui sindrom a cărui bază psihodinamică este sindromul maniacal.

Page 45: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

45

EUFORIAEUFORIA

• Sindromul maniacal are drept componente definitorii:

- dispozitie euforică

- accelerarea proceselor gândirii

- excitaţie psihomotorie

- simptome de expresie somatică

• Sindromul maniacal are drept componente definitorii:

- dispozitie euforică

- accelerarea proceselor gândirii

- excitaţie psihomotorie

- simptome de expresie somatică

Page 46: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

46

EUFORIAEUFORIA

• Dispoziţia euforică este caracterizată prin bucuria de a trăi, optimism debordant, sentimente de omnipotență şi încredere nelimitată în forţele proprii. Toate acestea se însoţesc aproape întotdeauna de o vie excitaţie erotică, contrastând de obicei cu comportamentul anterior al subiectului, cu vârsta, cu date biologice obiective.

• Dispoziţia euforică are o mare labilitate spre deosebire de cea depresivă, bolnavul trecând rapid de la bucurie la stări de plâns, furie şi chiar agresivitate.

• Dispoziţia euforică este caracterizată prin bucuria de a trăi, optimism debordant, sentimente de omnipotență şi încredere nelimitată în forţele proprii. Toate acestea se însoţesc aproape întotdeauna de o vie excitaţie erotică, contrastând de obicei cu comportamentul anterior al subiectului, cu vârsta, cu date biologice obiective.

• Dispoziţia euforică are o mare labilitate spre deosebire de cea depresivă, bolnavul trecând rapid de la bucurie la stări de plâns, furie şi chiar agresivitate.

Page 47: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

47

EUFORIAEUFORIA• Accelerarea proceselor gândirii se manifestă prin:

- accelerarea ritmului gândiri (tahipsihie) - accelerarea reprezentărilor mentale, - fugă de idei, cu asociaţii superficiale, făcute

într-un mod elementar (asonanţă, rime, jocuri de cuvinte)

- hipoprosexie voluntară cu aparentă hiperprosexie spontană.

• Exaltarea imaginativă dă naştere unor adevărate producţii pseudodelirante – idei de invenţie, de grandoare, mistice, în care însă bolnavul nu crede cu seriozitate.

• Limbajul reflectă dezorganizarea gândirii maniacale, abundă în jocuri de cuvinte, onomatopee, ironii, înlănţuite la întâmplare într-un flux continuu.

• Accelerarea proceselor gândirii se manifestă prin: - accelerarea ritmului gândiri (tahipsihie)

- accelerarea reprezentărilor mentale, - fugă de idei, cu asociaţii superficiale, făcute

într-un mod elementar (asonanţă, rime, jocuri de cuvinte)

- hipoprosexie voluntară cu aparentă hiperprosexie spontană.

• Exaltarea imaginativă dă naştere unor adevărate producţii pseudodelirante – idei de invenţie, de grandoare, mistice, în care însă bolnavul nu crede cu seriozitate.

• Limbajul reflectă dezorganizarea gândirii maniacale, abundă în jocuri de cuvinte, onomatopee, ironii, înlănţuite la întâmplare într-un flux continuu.

Page 48: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

48

EUFORIAEUFORIA

• Sindromul hipomaniacal este o formă atenuată, benignă a sindromului maniacal. A fost uneori descris ca unul din polii personalităţilor afective (ciclotime)

• Sindromul hipomaniacal este o formă atenuată, benignă a sindromului maniacal. A fost uneori descris ca unul din polii personalităţilor afective (ciclotime)

Page 49: TULBURARILE AFECTIVITATII psihiatrie adulti

49

DisforiileDisforiile

• sunt stări dispoziţionale de tip depresiv asociate cu disconfort somatic şi excitabilitate crescută.

• agresivitatea şi impulsivitatea subiectului este crescută, determinând uneori un comportament coleros; la acestea se adaugă deseori logoreea şi anxietatea.

• se întâlneşte în stările psihopatoide (posttraumatice, postencefalitice, toxice), comiţialitate, stările mixte din psihozele afective.

• sunt stări dispoziţionale de tip depresiv asociate cu disconfort somatic şi excitabilitate crescută.

• agresivitatea şi impulsivitatea subiectului este crescută, determinând uneori un comportament coleros; la acestea se adaugă deseori logoreea şi anxietatea.

• se întâlneşte în stările psihopatoide (posttraumatice, postencefalitice, toxice), comiţialitate, stările mixte din psihozele afective.