Tumori benigne

LP7

o apare ca o cregtere exofitica papilare, "in fire de iarba", rugoasd sau netede o diametru de -'1-2 cm. o Exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat) o sesil (baze de implantare large, axul tumoriifiind paralel cu suprafata unde s-a format) o pediculat (bazd de implantare ingustd, axul tumorii fiind perpendicular pe suprafata unde s-a format) o unic sau multiplu.lvlicroscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii papilare, digitiforme, cecontin un ax conjunctivo-vascular tapetat de un epiteliu pavimentos cu:

Este o tumorA benignA a epiteliului pavimentos (keratinizat sau nu), a uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate pavimentos. lvlacroscopic,

Papilomul poate fi:

o akantoza (ingrosarea stratului spinos) o hiperkeratoza(ingrosarea stratuluicornos) o papilomatoza (ingrosarea si inmultirea papilelor dermice)

r!

'If;

U

'uit rtt.,

PolipulPolipul reprez nta o tumora benigna a epiteliului cilindro-cubic de pe suprafata mucoaselor d n organele cavitare, proeminand ln lumenul cavitatilor (intestinale, endometriale, bronsice). lvlacroscopic, o tumorapoatefi unica (- 50% din cazuri) sau multipla,

o o o o

sesila sau pediculata, de obicei aiezata pe creasta pliurilor mucoaselor (cel mai frecvent recto-sigmoidiene), cu diametru de - 1-2 cm. Suprafata tumorala este in general netedd, umeda, lucioasa.

lvlicroscopic, tumora este constituita din multiple lumene glandulare cu celule lnalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificati, hipercromi si cu citoplasma bazofila in care pot persista mici picaturi de mucus. La nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplastici: hiperplastc

o o juvenil o hamartomatos (din polipoza Peut Jeghers), o limfoid o regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)Polipi neoplastici:

o

PoliDUl adenomatos Polipul

Polipulmixt.

olip adenomatos vs polip vilos, HE, :lx

fo2"

enomu

I^IlafYTa'i

Este o tumora benigna cu punct de plecare la nivelul epiteliului glandular mamar, caracterizandu-se printr-o proliferare adenomatoasa, inconjurata de o stroma conjunctiva ce comprima epiteliul. Este o tumora hormonodependenta, ce apare in perioada de fertilitate a femeii, frecvent inainte de 30 de ani. Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 - 5 cm), gri-albicios, de consistentA fermA, bine delimitat, mobil la planurile supra- sau subjacente. care se dezvoltA frecvent in cadranul supero-extern al sanului. lvlicroscopic, se constata spatii glandulare delimitate de un epiteliu cubic, care are la periferie stratul de celule mioepiteliale. Spatiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele conjunctive fiind dispuse concentric (fibroadenom pericanalicular). Uneori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea neuniforma a fibrelor conjunctive, cu aspect de "coarne de cetb" (fibroadenom intracanalicular). IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK - pentru celulele epiteliale, actina, CD10 pentru celulele mioepiteliale

Firbrr iarleni

)1-t1

ln?l1nlrr" t 1h,' -l-r

t\, ' \_t

FlemangiomulHemangiomul este o tumora benigna vasculara ce presupune proliferarea de vase sangvine capilarc (hemangiom capllar) sau vase adulte (hemangiom caverros, frecvent 1n ficat). l\4acroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, ln cavitatea orale sau in viscere (ficat, splina, rinichi). Variaza in talie de la cativa milimetri la mai multi centimetri. La nivel cutanat are culoare rogie-albastruie, putand ti plan sau tuberos. Epiteliul de acoperire este de obicei intact. Un aspect particular il reprezinta hemangiomul pielii la nou-nascut (hemangiom juvenil), care cregte rapid in cateva luni, lncepe sa regreseze la 1-3 ani 9i dispare la 5 ani ln propo(ie de80%. lvlicroscopic, leziunea se caractetizeaza ptin proliferarea unor vase cu pereti proprii, delimitati de endoteliu, ce formeaza mici cavitati cu perete unistratificat, dispuse plexiform, separate unele de altele prin tesut conjunctiv. Lumenul cavitatilor poate contine sange. Se pot evidentia vase adulte cu nucleii endoteliului turtiti asezati pe o membrana bazala, sau capilare embrionare (cu endoteliu cu nuclei proeminand ln lumen). IHC tumora este pozitiva la CD34, CD31, FVlll

emaflglomP

iele

HE, 1OX cD34, 10x,'

Tumora

mirti

de

parotidi (adenomul

pleomor!ReprezintA 65-80% din tumorile glandelor salivare majore. Apare cel mai frecvent in decada a 5-a gi a 6-a. cu o usoara predominanta feminina. De obicei este unica, dar poate fi multipla, uni- sau bilateral. Excizia tumorii poate fi dificila prin invecinarea cu nervulfacial gi datorita micilor proiectii ce se pot extinde la distanta de masa principala. Recidivele sunt frecvente gi apar uneori dupa zeci de ani de la prima excizie. Aproximativ 2o/o din adenoamele pleomorfe. de obicei recidiva nte, se transformA malign. lvlacroscopic, tumora este ferma, elastica, nodulara, net delimitata de o capsula conjunctiva. Pe sectiune este alba sau gri, cu zone de aspect hialin sau mixomatos, uneoriferma, albastru translucid - zone condroide. lvlicroscopic, se evidentiaza elemente epiteliale ce formeaza ducte, acini, tubi neregulatisau insule, plaje celulare;frecvent celulele mioepiteliale, mici, intunecate, fusiforme, marginesc epiteliul cuboidal, creand doua straturi distincte de celule. De asemenea, se pot evidentia arii de tesut mixoid lax care poate include insule cu matrice condroida si, mai rar, matrice osoase

I

Ln-lli

ix':q i1:l

t_\t:1

clc f;rt"rittrla, I I i:..

.1.,.-

eefi,:'A\

I

',

efatomu ovaflat:tTeratomuleste o tumora disembrioplazica (chistica in 95% din cazuri) cu originea in celulele germinale din doua sau trei foite embrionare. Tumora este bilaterala in 10-15% din cazuri. Celulele diferentiaza spre variate structuri somatice, producand tesuturi ce pot fi identificate ca piele, mugchi, grasime, epiteliu intestinal, dinti, etc. O forma particulara o reprezinta chistuldermoid ovarian in care diferentierea se face pe toate cele 3 linii embrionare, creand o tumora chistica delimitata de tesut epidermic ai a carui continut este sebum, fire de par, dinti. Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de dimensiuni variabile care la sectiune evidentiaza in centru o masa cu aspect de sebum, amestecata cu multiple fire de par gi uneori din\i (protuberanta cefalica a lui Rokitansky). Dupa evacuarea continutului chistic, peretele apare subtire, opac, gri-alb cu zone calcificate, ce contin fire de par. lvlicroscopic, peretele chistului este compus din elemente diferentiate de origine ectodermica (epiteliu malpighian cu fire de par gi rare glandemezodermale (muschi neted 9i insule cartilaginoase).

efatom ovlfllt'r

Leiomiofibromul uter1flLeiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumora benigna (apare la una din 5 femei in perioada de fertilitate) hormono-dependenta. Poate fi asimptomatic, dar poate produce meno-metroragii sau dureri prin compresia vezicii urinare. lvlacroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau multiple cu variate dimensiuni (5 mm - 15 cm). In general se dezvolta in miometru, in mod exceptionalin colul uterin sau in ligamentele uterine. Tumorile pot fi localizate in miometru (intramurale), in apropierea seroasei (subseros) sau in apropierea endometrului (submucos). Pot proemina in cavitatea peritoneala sau in cavitatea endometriala. Pe suprafata de sectiune, apare un model in vartejuri pe seama benzilor de mugchi neted. Tumorile mari prezinta arii galben-brun-rogcate, moi (degenerare chistica). La varste avansate (cand se produce o regresie in postmenopauza) masele tumorale atrofiate tind sa devina colagenice, hialinizate, gi uneori prezinta o calcificare pa(iala sau completa. lvlicroscoDic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule musculare netede (cu nucleu "in trabuc") dispuse in vartejuri sau fascicule, incluse intr-o stroma conjunctiva

I

J

tI