20
Tumorile odontogene Ameloblastomul.Odontom ul. Efectuat de:Zmeu Cristina 3308

Tumorile odontogene...Zmeu Cristina.pptx

Embed Size (px)

Citation preview

Tumorile odontogene

Tumorile odontogeneAmeloblastomul.Odontomul.Efectuat de:Zmeu Cristina3308Generalitati

Tumorile odontogene sunt tumori care provin din tesuturile mugurelui dentar surprins in diferite faze ale odontogenezei. Aceste tumori sunt destul de rare; majoritatea dintre ele au un ritm de crestere lent ,altele fiind foarte agresive.Localizarea predilecta este in general la mandibula, fiind asociate de multe ori cudinti inclusi sau neerupti. Majoritatea sunt intraosoase, dar pot fi si extraosoase (periferice). Varietateaformelor histologice cu manifestarile biologice diferite pentru fiecare tumora au impus si o diversificare a terapiei chirurgicale, de la cea conservatoare la cea radicala.

Tumori care produc modificari minime inductive in tesutul conjunctiv:

Ameloblastomul (Adamantinomul) Ameloblastomul este cea mai frecventa tumora odontogena care produce modificari minime intesutul conjunctiv. Este considerata de majoritatea autorilor o tumora benigna cu caractere locale maligne.Prin extensia locala sau prin aparitia complicatiilor (infectia si malignizarea), tumora poate duce la exitus.Ameloblastomul este o tumora foarte controversata, punctele de controversa referindu-se la patogeneza,posibilitatea de transformare maligna si metastazare si posibilitatea unui tratament radical..Patogenie:

Investigatiile clinice si pe animale de laborator auaratat origini diferite pentru ameloblastom. Astfel proliferarea epiteliala poate proveni din: a. resturile celulare ale organului adamantin, reminiscente ale lamei dentare sau reminiscente ale tecii Hertwig sau din resturile epiteliale Mallasez; b. organul adamantin in dezvoltare; c. celulele bazale ale epiteliilor de la suprafata maxilarelor; d. epiteliul heterotopic din alte parti ale corpului, in special epiteliul hipofizar; e. epiteliul chisturilor odontogene in special din chisturile dentigere. Anatomie patologica: Microscopic au fost descrise doua varietatimajore: adamantinomul folicular si adamantinomulplexiform; pe langa aceste forme care sunt maifrecvente s-au descris si mai multe varietati minorefara semnificatie clinica si prognostica deosebite

.Adamantinomul folicular este forma cea mai frecventa. Este format din insule epiteliale cu doua componente diferite: portiunea centrala contine celulele poliedrice anastomozate lax ce amintesc structura reticulului stelat, iar celulele inconjuratoare prezinta la margine un strat de celule cubice, inalte, cu nuclei situati la polul opus al membranei bazale. Degenerarea chistica apare frecvent in portiunea centrala, in mijlocul insulelor epiteliale, unde se formeaza cavitati chistice dispuse liniar, ce comprima celulele stelate. Tesutul fibros conjunctiv care inconjoara insulele epiteliale uneori, pare a fi rezultatul unui efect inductiv usor, avand aspect hialin amorf. Adamantinomul plexiform este alcatuit din cordoane de celule epiteliale, asezate in doua straturi: a. celule care seamana cu ameloblastele si in unele cazuri trebuie diferentiate de proliferarile epiteliale din interiorul peretilor chisturilor dentigere; b. celule stelate centrale, ce se descriu si in varianta foliculara, nu sunt intotdeauna vizibile, iar cand sunt prezente, sunt in general aranjate la periferia ariei de degenerare chistica.

Fig1 Ameloblastom imagine chistica de dimensiuni mici realizand aspectul de fagure de miere

Fig2 Ameloblastom imagini chistice multiple realizand aspectul in baloane de sapun

Fig3 Ameloblastom imagini chistice multiple separate de septuri fine multiciclice suprapuseAmeloblastomul apare mai frecvent la persoane intre 20-50 de ani, in special la populatia africana.Localizarea predilecta a ameloblastomului este la mandibula, in unghiul mandibulei . La maxilar apare multmai rar, iar cand apare, localizarea predilecta este in regiunea tuberozitara. Ameloblastomul situat intraosos central are o crestere lenta, indelungata, dar invaziva local. Sedezvolta in toate directiile, resorbind osul si invadand tesuturile moi, atat prin presiune directa si distensie, cat si printr-o resorbtie osteoclastica. Apar deplasari dentare, cu mobilitatea dintilor cuprinsi in tumora, sau se constata absenta de pearcada a unui dinte permanent neerupt (in general molarul trei inferior). Radiologie: Imaginea clasica este multiloculara, cu numeroase spatii chistice de dimensiuni diferite si binedelimitate intre ele. Cand multiplele radiotransparente sunt mici se realizeaza aspectul de baloane de sapun.Cand spatiile chistice au atins dimensiuni mari, sunt vizibile trabeculele osoase care sunt orientate catretumora. Daca tumora se dezvolta inainte de eruptia dintilor, acestia pot fi malpozitionati, cu procese derizaliza, tumora putand avea raporturi cu un dinte inclus, sugerand prezenta unui chist dentiger, mai ales inimagini uniloculare.

Diagnosticul diferential:

Se face in raport cu stadiul de dezvoltare a tumorii si localizarea acesteia. Fiind o tumora benigna, cudezvoltare lenta, trebuie luate in considerare tumori cu caractere asemanatoare (localizate la maxilar saumandibula). Osteoblastomul, granulomul reparator cu celule gigante (tumora cu mieloplaxe) si tumora bruna dinhiperparatiroidism trebuie luate in considerare in diagnosticul diferential. Se iau in consideratie chisturile odontogene si neodontogene, mai ales keratochisturile, tumorilebenigne ale maxilarelor, care pot da aspecte identice cu

Ameloblastom unilocular

a-ameloblastom unilocular pe stinga b-imediat post-operator c-peste 3 luni postoperator d-5 ani post-operator

Barbat 28 ani.

a-ameloblastom unilocular pe dreaptab-imediat postoperatorc-3 luni postoperator

Ameloblastom multilocular

Tumora epiteliala calcifiata (Tumora Pindborg)

Tumora epiteliala calcifiata (odontogenica) este o tumora odontogena rara, initial considerata o formade adamantinom, pana in 1958 cand a fost descrisa de Pindborg, care ulterior a gasit doar 23 de cazuri cuastfel de tumori. Tumora epiteliala calcifiata se deisebeste de adamantinom mai mult prin aspectulmicroscopic.Patogenie: Apropierea dintre tumora si dintele inclus au sugerat multor autori originea acesteia din epiteliuladamantin.Prin faptul ca s-au gasit tumori epiteliale calcifiate extraosoase, s-a sugerat originea acestora dinepiteliul oral al mucoasei. Tumora epiteliala calcifiata are origine odontoblastica mezenchimala si nuepiteliala.

Anatomie patologica: Microscopic, tumora consta dintr-o stroma saraca in tesut conjunctiv, in care se gasesc celulepoliedrice epiteliale cu citoplasma eozinofila, cu nuclei de marimi si forme diferite. Intre celulele epiteliale sitesutul conjunctiv se gasesc mici calcifieri si o substanta ce a fost interpretata ca fiind amiloid de catrePindborg, acesta fiind un important semn al tumorii.Semne clinice: Tumora epiteliala calcifiata apare la orice varsta, mai frecvent intre 30-40 de ani. Majoritatealeziunilor sunt localizate la mandibula in regiunea molara, iar la maxilar in regiunea tuberozitara. Are un ritmde dezvoltare lent, dar este invaziva, nedureroasa.

Radiologie: La inceput, cand tumora este mica poate fi uniloculara, pe masura ce creste devenind multiloculara.Tumora poate prezenta calcifieri care dau radioopacitati si care atunci cand sunt mici nu pot fi identificate

Odontomul

Astazi odontomul este considerat a fi tumora benigna a tesuturilor dentare dure. Sunt localizate atat lamaxilar, cat si la mandibula in zona molarilor de minte si in zona incisivo-canina, dar si in alte zone aleproceselor alveolare. In functie de aspectele radiografice, microscopice si a proportiei tesuturilor dentare, sedisting: odontomul compus si odontomul complex.

Patogenie: Tumora se dezvolta din organul smaltului sau din lacuna dentara (in locul unui dinte normal) saudintr-o lacuna suplimentara asociata cu un dinte neerupt. Odontomul compusEste forma cea mai frecventa de odontom fiind alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilornormali in diferite stadii evolutive.Anatomie patologica: Tumora prezinta o capsula formata din tesut conjunctiv fibros si care reprezinta foliculul dentar. Microscopic, in odontomul compus, proportia tesuturilor dentare este mult mai mare; practic gasim toate componentele dentare aranjate in diferite moduri formand dintii pitici. Majoritatea cazurilor comunicate au fost depistate intre 20-30 de ani. Localizarea predilecta este zona incisivo-canina a maxilarului. Semne clinice: Tumora are un ritm lent de crestere, este neinvaziva, aproape asimptomatica, fiind descoperitaaccidental. Majoritatea cazurilor comunicate au fost depistate intre 20-30 de ani. Localizarea predilecta estezona incisivo-canina a maxilarului.Prin crestere, pot da tulburari dentare modificand dintii vecini saudeviindu-i din pozitia normala.Radiologie: Aspectul este caracteristic, cu multiple opacitati, avand uneori forma de dinti mici, malformati.Opacitatile pot fi legate de radacina dintilor sau pot fi izolate, de aspect lobulat sau formeaza un contur cutepi. Tratament: Tratamentul este numai chirurgical. De aceea, se indica enucleerea asociata cu chiuretaj,indepartandu-se in totalitate tesutul moale inconjurator pentru a preintampina eventuala recidiva si mai alessuprainfectarea.

Odontomul complexOdontomul complex este o tumora odontogena formata din structuri dentare abortive, a caror asemanarecu structurile normale este slaba. Aceste structuri dentare sunt si mai reduse cantitativ fata de odontomulcompus.Anatomie patologica: Microscopic, este format din tesut dur si tesut moale reprezentat de foliculul dentar, care are tendinta detransformare ameloblastica. Tesuturile dentare sunt dezordonat aranjate si au o diferentiere structurala saraca.Semne clinice: Apare in jurul varstei de 30 de ani. Membrana foliculara poate degenera chistic.Localizarea predilecta este in regiunea molarului doi si trei, asociat uneori cu un chist dentiger.Radiologie: Aspectul radiologic este de opacitati de intensitatea structurilor dentare, dar a caror morfologie nuseamana cu dintii. In jur prezinta o zona de transparenta data de foliculul dentar. Tratament: Se practica extirparea chirurgicala pana in tesut sanatos, luand in considerare si posibilitatea ca tumorapoate sa infiltreze osul (dupa examinarea radiografiei). In aceste situatii, rezectia trebuie sa fie de 0,5-1 cm intesut osos sanatos.