Tumorile osoase
Palanschi Stanislav
Clasificarea tumorilor osoaseLa baza clasificrii Enneking stau 3
criterii (G.T.M.) G reprezinta gradul de agresivitate histologica
al tumorii. G0 tumora fara agresivitate histologica G1 tumora cu
grad scazut de malignizare G2 tumora cu grad crescut de malignizare
T reprezinta spatiul anatomic in care se dezvolta tumora. T0 tumora
in situ T1 tumora intracompartimentala T2 tumora
extracompartimentala M reprezinta metastazare M0 fara metastazare
M1 cu metastazare.
Clasificarea tumorilor osoaseEnneking individualizeaz tumorile
n: 1) tumori benigne a) G.0. T.0. M.0. - tumor latent, calm,
cresterea tumorii este nceat, cu tendint de vindecare spontan, nu
malignizeaz niciodat, se vindec rapid prin simplu chiuretaj. b)
G.0. T.0.-1., M.0. - tumor activ cu cresterea progresiv, zona
reactiv de dimensiuni mici, excizia la distant de zona reactiv
vindec tumora 2) tumori maligne Tumori osoase cu grad sczut de
malignitateau pseudocapsul contin noduli tumorali n zona reactiv
metastazeaz tardiv controlul local al tumorii se face prin excizia
tumorii n ntregime mpreun cu zona reactiv, pn n tesut sntos
Tumori osoase cu grad crescut de malignitatecrestere rapid
metastazeaz precoce contin noduli tumorali si n afara tumorii, la
distant n tesut normal (skip metastaz) chirurgia de tip oncologic
este necesar pentru controlul local al tumorii + terapia complex
adjuvant
Clasificarea tumorilor osoaseTumorile maligne se clasifica in 6
stadii
Stadiul I A (G1, T1, M0) grad sczut de malignitate leziuni
intracompartimentale fr metastaze Stadiul I B (G1, T2, M0) grad
sczut de agresivitate leziuni extracompartimentale fr metastaze
Stadiul II A (G2, T1, M0) grad crescut de agresivitate leziuni
intracompartimentale fr metastaze
Stadiul II B (G2, T2, M0) grad crescut de agresivitate leziuni
extracompartimentale fr metastaze Stadiul III A (G1 sau G2, T1, M1)
- grad sczut sau crescut de agresivitate leziuni
intracompartimentale cu metastazeStadiul III B (G1 sau G2, T2, M1)
grad sczut sau crescut de agresivitate leziuni extracompartimentale
cu metastaze
TUMORI OSOASE BENIGNEOsteomulEste o tumor osoas benign rar (2-5%
din tumorile benigne). Apare pe oasele de origine membranoas
(craniu-sinusuri, tblia extern-intern, rarisim pe coloana
vertebral, omoplat). Apare la tineri (18-25 de ani) cu precdere la
brbati. Are potential de crestere important. Nu malignizeaz
niciodat. Criterii de diagnostic clinic si paraclinic: La examenul
radiologic se constat o mas tumoral lobulat cu baz larg de
implantare pe cortical, aspect de os matur, cu densitate osoas
uniform pe baza de implantare. La examenul anatomopatologic
distingem dup structur: osteomul spongios - endosteomul osteomul
compact - de fildes
TUMORI OSOASE BENIGNEMicroscopic se observ travee osoase
ngrosate, neregulate, tapetate cu osteoblasti si osteclasti, cu
semne de remaniere osoas. Tratament: Nu exist tratament prespital.
Criterii de internare - se interneaz n sectii de ortopedie,
chirurgie maxilo-facial sau neurochirurgie, n functie de
localizarea si amploarea compresiunii. Tratamentul n spital const n
rezecia tumorii cu baza ei de implantare (cel mai dificil de
extirpat este osteomul etmo-sfenoidal.
Osteomul cranian
Osteomul osteoid (O.O.) si osteoblastomul (O.B.)Sunt tumori
osoase benigne care se descriu mpreun datorit similitudinii
histologice. Produc tesut osos dens, n interiorul cruia se gseste o
entitate particular - nidusul. Frecventa este de: O.O. - 2,5% din
tumorile osoase primitive ale osului;10% din tumorile osoase
benigne ale osului;
O.B.
- 0,7% din tumorile osoase primitive ale osului;3% din tumorile
osoase benigne ale osului.
Apar la adolescent si adultul tnr (80% sub 30 de ani). Predomin
la brbai n raport cu femeile (3-4/1). O.O. este localizat n 75% din
cazuri pe oasele lungi ale membrului inferior (2/3 diafizar femur,
tibie), n 15% meta-epifizar, pe extremitti (mn, picior), iar n 10%
pe coloana vertebral (arcul posterior). O.B. este localizat n 40%
din cazuri pe coloana vertebral (arc posterior, pedicul), n 20% pe
oasele lungi, metafizar, si n 40% cu localizri diferite (coaste,
mn, picior). Criterii de diagnostic clinic si paraclinic Clinic:
durere, osteoporoz; tumefactie:mai rar, se percepe cnd este
localizat pe oase superficiale; dup localizare poate fi
periarticular, simulnd o osteo-artrit sau pe coloana vertebral
(atitudine scoliotic).
Radiografic: O.O. are localizare diafizar, cu reactie cortical
condensant (form rotund, ovalar de 2-6 mm) sau este localizat
intraspongios - n special col femural, oasele minii sau picioare,
cu reactie condensant mult mai mic. O.B. are localizare predilect
spongioas, cu nidus mai voluminos (10 mm - 30-40 mm), cu o zon de
osteoscleroz mai mic. C.T. se poate utiliza n special cnd nidusul
este mai puin vizibil. Scintigrafia si arteriografia sunt utile,
dar nu indispensabile. La examenul histopatologic: macroscopic - se
constat hipotrofie osoas, nidusul rosu-brun n leziunile evolutive
si galben-brun n leziunile involutive histologic - n nidus se
gseste tesut conjunctiv tnr, foarte vascularizat, cu osteoblasti si
celule gigante. Se mai constat osteoclaste si substant osteoid.
Tratamentul n spital - se face rezectia n bloc a tumorii cu nidusul
inclus, cu sau fr osteoplastie. Sunt contraindicate chiuretajul sau
rezecia incomplet (risc de recidiv). Durata medie a spitalizrii
este de 10-12 zile de la operaie (dac nu intervin complicatii).
Urmrirea pe termen lung: dac este corect tratat, vindecarea este
complet.
Osteomul osteoid
Exostoza osteocartilaginoas (E.O.C.)E.C.O. reprezint 45% din
tumorile benigne osoase si 12% din tumorile osului n general; n 50%
din cazuri se transmit autosomal dominant. E.O.C. poate fi: solitar
(E.O.C.S.) sau multipl (E.O.C.M.). Localizarea este predominant n
extremitatea inferioar a femurului, superioar a tibiei si superioar
a humerusului. Criterii de diagnostic clinic si paraclinic Clinic:
E.O.C.S. este de obicei asimptomatic, uneori produce jen
periarticular - prin dezvoltarea metafizar. Se descoper dup vrsta
de 20 de ani. E.O.C.M. se descoper n prima decad de viat. Se
asociaz cu: statura mic - cu sau fr inegalitate de membre, cu
ncurbri ale oaselor, coxa valga, genu valgum, esential pe tibie,
sinostoz tibio peronier. Paraclinic: Radiologic: E.O.C.S. se
prezint ca o mas tumoral cu densitate osoas, cu contur neregulat;
fixarea pe os se face sesil (metafiz humeral proximal) sau
pediculat. Volumul tumoral este variabil, are la periferie mas
cartilaginoas radiotransparent. E.O.C.M. are aceleasi caractere. Se
constat lrgirea metafizelor.
La examenul anatomopatologic: macroscopic tumora este acoperit
de tesut cartilaginos (abundent la tineri, la adult mbtrneste cu
reducerea cantittii de tesut cartilaginos). Diagnosticul
microscopic, necesit sectiuni din cele 3 straturi (cartilaginos,
osul spongios si baza de implantare). Evolutie: fie regreseaz
spontan fie, mai rar, se transform sarcomatos: n 1% din cazuri cele
solitare, si n 10-20% cele multiple.Tratament n spital E.O.C.S. se
opereaz, n special cele ru tolerate, de obicei la sfrsitul
cresterii. Operatia const n rezectia tumorii cu baza sa de
implantare. E.O.C.M. - la antebrat se practic ablatia tumorii cu
osteotomii de axare. n cele localizate la genunchi se practic
osteotomii de axare, n cele localizate la glezn se indic artrodeza,
iar pentru inegalitti se practic alungiri de membre. Cnd se
malignizeaz se trateaz ca o tumor malign - condrosarcomul.
Condromul (C) Este o tumor benign cartilaginoas cu punct de
plecare cartilagiul de conjugare. Are potential de malignizare
(10-15%). Reprezint 10% din tumorile osoase benigne. Dup topografie
C. poate fi: central (encondrom) 85%, periferic (eccondrom) 15%;
50% sunt localizate pe oasele mari (femur, tibie, humerus, radius,
etc.).
Criterii de diagnostic clinic si paraclinic Clinic,
simptomatologia este srac, uneori apar dureri si tumefactii
localizate. La examenul radiologic: C. solitar central: apare ca o
geod, clar, omogen, cu margini neregulate, limite nete,
trabeculatie discret si mici opacitti;
C. solitar periferic: apare ca o excrescent osoas, opac,
neomogen, implantat pe o baz larg pe cortical. Tratament n spital n
condromul solitar central se indic chiuretaj si plombaj cu autogref
spongioas, iar n condromul periferic - exerez cu baza de
implantare. Condroamele malignizante se trateaz ca si
condrosarcoamele. Durata medie de spitalizare este de aproximativ
10-12 zile postoperator dac nu apar complicatii. Se indic recontrol
la 6 luni si 1 an.
Condromul
Fibromul condro-mixoidEste o tumor benign din seria
cartilaginoas, care are zone fibroase, plaje mixoide si lobuli
condroizi. Este o tumor rar - 1% din tumorile osului, 2% din
tumorile benigne ale osului. Apare la tineri n decada a II-a si a
III-a de viat; repartitia pe sexe este egal. 60-70% se localizeaz
pe extremittile oaselor lungi la membrele inferioare, n zona
metafizar. Criterii de diagnostic clinic si paraclinic Clinic se
constat: durere, schioptare, tumefactie.La examenul radiologic
apare ca o lacun metafizar excentric de 1-8 cm cu osteoscleroz
periferic, corticala suflat, subtiat, periost intact, fr reactie
periostal. Biopsia confirm benignitatea si tipul tumorii. Examenul
anatomopatologic macroscopic arat un tesut moale, elastic sau ferm
de culoare alb-glbui, iar microscopic se constat polimorfism
celular, cu zone mixoide abundente si zone condroide.
Tratamentul n spital const n trepanoevidare cu chiuretaj si
plombaj cu autogref spongioas. Pentru localizrile periferice se pot
face rezectii (peroneu, coaste, arip iliac, etc.). Durata medie de
spitalizare este de aproximativ 10-12 zile de la operatie. Urmrirea
pe termen lung se face prin recontrol la 6-12 luni.
Fibromul condro-mixoid
Chistul osos esentialEste o tumor benign cu continut lichidian,
ce reprezint 3% din tumorile benigne ale osului. Are localizare
preferential n metafiza proximal a humerusului si femurului. Este
mai frecvent la brbati si apare n prima si a doua decad de viat.
Criterii de diagnostic clinic si paraclinic Examenul clinic este de
obicei srac. Tumora se descoper n 95% din cazuri dup o fractur pe
os patologic. Durerea este consecint a fracturii sau apare n faza
expansiv a chistului. La examenul radiologic se observ o cavitate
mic ovalar n zona metafizar, ce creste progresiv central spre
diafiz; nu are reactie periostal. Cresterea sa nu influenteaz
cresterea n lungime a osului; spre diafiz imaginea este asemntoare
cu o coaj de ou. Scintigrafia rareori necesar, arat
hipocaptare.
CT si RMN arat structur lichidian, absenta reactiei periostale
si membrana ce tapeteaz chistul.Tratamentul const n trepanoevidare
si plombaj n perioada de evolutie a chistului (recidive peste 30%),
infiltratii cu corticoizi n chist dup evacuarea acestuia (2-3 la
interval de 4-6 sptmni) si n injectarea n chist de mduv osoas dup
prelevarea extemporanee. n chistele membrului inferior se va face
osteosintez, dup caz.
Chistul se vindec la adult.
Chistul osos esential
Displazia fibroasEste o tumor osoas benign ce intereseaz tesutul
fibros al osului si deopotriv att oasele lungi, ct si cele late.
Poate fi o formatiune: monostic sau poliostic zone de pigmentare
cutanat (Sindrom Albright), pubertate si maturare scheletic osoas
precoce. Vrsta de aparitie este de 5-20 de ani. Reprezint 3-5% din
tumorile osoase benigne. Are frecvent mai mare la sexul feminin.
Localizare: exist forme monostice (maxilar, femur, tibie, humerus,
coaste, radius, os iliac), forme poliostice, forme oligostice,
forme monomielice (membrul inferior si bazin). Criterii de
diagnostic La examenul clinic se constat: semne osoase: tumefactie,
cnd tumora este pe os superficial, durere intermitent, ncurbri ale
oaselor cu inegalitti de lungime, fractura pe os patologic; semne
cutanate: pigmentare anormal cafe au lait - pete ce au un
corespondent fidel cu localizare osoas;
La examenul radiologic se observ: - osteoliza pur, cu
transparent crescut, cnd sunt si cavitti chistice care evolueaz si
sufl corticala. Nu exist reactie periostal. Tratamentul n spital
este diferentiat n functie de localizare, de mrimea leziunilor si
dac exist transformare sarcomatoas (0,5-3%). Se practic:
trepanoevidare + grefe osoase, cu sau fr osteosintez. Sunt posibile
recidive nainte de pubertate. Pentru formele poliostice rezolvarea
este mai dificil, n functie de ritmul fracturilor, angulrilor sau
inegalittilor. Nu se iradiaz tumora, existnd risc de transformare
sarcomatoas. Leziunile transformate sarcomatos se trateaz ca orice
tumor malign. Durata medie de spitalizare este n medie 3-4 sptmni
cu prelungire, dac se practic alungiri, etc.Urmrirea pe termen lung
presupune controlul anual.
Displazia fibroas
Displazia fibroas
Tumora cu celule giganteDenumirea comun a tumorii cu celule
gigante este si de tumora cu mieloplaxe sau osteoclastom. Reprezint
5-10% din tumorile primitive ale osului. Vrsta de aparitie este de
20-40 de ani, 50-60% din tumori ntlninduse la femei. Localizarea
este epifizar pe oasele lungi (80-90%) n special la nivelul
genunchiului, epifiza distal a radiusului si a tibiei, pe oasele
scurte si trunchi, rotul, calcaneu, corpii vertebrali. Criterii de
diagnostic clinic si paraclinic La examenul clinic se constat
durere care creste progresiv n intensitate; tumefactia - apare
tardiv, dup spargerea corticalei; fractur pe os patologic n 10% din
cazuri. Examenele biologice sunt normale. C.T. este util cnd
corticala este spart. Examenul bioptic este indispensabil.
Jaffe si Lichtenstein propun o clasificare a tumorii dup
criterii histologice: tumor de gradul I - inactiv; tumor de gradul
II - activ; tumor de gradul III - agresiv cu aspect sarcomatos (n
10-15% din cazuri) (apare pe o tumor netratat, rar dup o recidiv
sau sarcom cu celule gigante de la nceput).
Aspectul radiologic caracteristic:
osteoclastomul central apare ca o zon de osteoliz epifizar cu
margini net delimitate spre partea sntoas a osului. Pe msur ce se
dezvolt, lteste si deformeaz epifiza, subtiaz corticala dnd osului
un aspect suflat. n interiorul osteolizei se gsesc travee osoase de
diferite mrimi care compartimenteaz cavitatea dnd un aspect de bule
de spun. Corticala nu este ntrerupt, periostul nu este ngroat i nu
sunt invadate prile moi att timp ct tumora este benign. Ruperea
corticalei este semn de degenerare malign. osteoclastomul periferic
se dezvolt n cortical si evolueaz spre centrul osului. Corticala
este distrus. Apare ca zon de osteoliz septat care rupe corticala
si n faza benign. Seamn cu osteosarcomul osteolitic de care de
multe ori nu poate fi difereniat radiologic. osteoclastomul cu
puseuri osteolitice este forma n care septurile sunt osteolizate
rezultnd o zon de osteoliz chistic dar localizat n epifize.
osteoclastomul cu fractur se prezint ca o osteoliz septat cu
fractur pe os patologic
TUMORA CU MIELOPLAXE(OSTEOCLASTOM)
Este o tumor cu evolutie imprevizibil. Poate evolua spre
vindecare, ctre recidiv local agresiv sau ctre transformare
malign.Tratamentul chirurgical const n: chiuretaj + plombaj cu os
spongios sau ciment acrilic sau mixt n formele inactive sau, n caz
de recidiv, dac la examenul histologic aspectul histologic este
inactiv se reia chiuretajul; dac este activ sau agresiv se va
practica rezectia. n caz de tumor agresiv se practic rezectie de
tip oncologic, cu sau fr reconstructie, n functie de sediul tumorii
(reconstructii cu os sau proteze modu-lare). Amputatiile sau
dezarticulatiile sunt indicate n cazurile depsite. Radioterapia
este unica soluie n sarcoamele inabordabile chirurgical (sacru) sau
adjuvant chirurgiei. Chimioterapia se indic rar, numai n tumorile
agresive. Urmrirea trebuie fcut 1-2 ani de la operaie pentru:
depistarea recidivelor, reintegrarea grefelor osoase, adaptarea
functional a protezelor modulare.
TUMORI OSOASE MALIGNE Osteosarcomul (O.S.)O.S. este cea mai
frecvent tumor malign primitiv a osului si reprezint 30% din
totalul tumorilor osoase maligne. Afecteaz n primul rnd sexul
masculin n primele dou decade de viat. Prognosticul vital al bolii
este foarte rezervat, rata de supravietuire la 5 ani este pn la
40-50%. Diagnosticul precoce si tratamentul adecvat, mpreun cu
rspunsul favorabil la chimioterapeutice, cresc rata de
supravietuire pn la 80%. Criterii de diagnostic clinic si
paraclinic Apare durere osoas periarticular nocturn cu caracter
osteocop. Articulatia de vecintate are aspect clinic normal.
Examenul obligatoriu - radiografia standard de fat si profil a
regiunii. Criteriile radiologice sunt: osteoliz sau osteocondensare
metafizar, reactie periostal lamelar, efractia corticalei, osificri
n prtile moi aspectul de "foc n iarb".
Tratamentul cuprinde: tratament chimioterapic: se efectueaz
strict n mediul spitalicesc n secii de ortopedie sau oncologic; se
poate ntinde pn la 12 sptmni; tratament chirurgical: se efectueaz
numai n clinici de ortopedie specializate n tratamentul tumorilor
osoase. Tratamentul chirurgical este conservator (rezectii de
diferite grade cu sau fr reconstructii) sau radical prin amputatie.
Urmrirea pe termen lung Supravegherea bolnavului se va face
trimestrial pe o perioad de 2 ani, pe baza examenului clinic si
radiologic pulmonar. Pn la 5 ani urmrirea va fi spatiat la 6 luni
si 1 an prin examen radiologic pulmonar si scintigrafic.
Osteosarcomul
CondrosarcomulCondrosarcomul (C.S.) reprezint 25% din totalul
tumorilor osoase maligne primitive. Apare cu preponderent la sexul
masculin fiind apanajul vrstei adulte. Prognosticul vital al bolii
este favorabil, n cazul n care este depistat precoce si tratat
adecvat. n variettile histologice neagresive supravietuirea la 10
ani poate ajunge pn la 70% din cazuri. Criterii de diagnostic
clinic si paraclinic Diagnosticul precoce este rar. Semnele clinice
preponderente sunt tumefactia si durerea. Examenul radiologic se va
efectua n incidentele standard de fat si de profil. Apare ca o
tumor cu contur policiclic neregulat. Pot apare calcificri n prsile
moi care fac s se deduc conturul tumorii.
Tratamentul n spital Tratamentul este chirurgical. Diagnosticul
se va stabili pe baza examenelor complementare minim necesare:
scintigrafie, tomografie computerizat, RMN, biopsie. Interventia
chirurgical optim este rezecia n bloc a tumorii. Datorit
prognosticului favorabil sunt acceptate n unele situatii si
rezectiile partiale cu scop de citoreductie. Urmrirea pe termen
lung se va face bianual, n primii 2 ani, prin control clinic si
radiologic; pn la 5 ani supravegherea se face anual.
Condrosarcomul
FibrosarcomulFibrosarcomul (F.S.) este o tumor malign primitiv
ntlnit cu o frecvent de 3-8%, n special la adultul de 3545 de ani.
Sediul preferential este genunchiul (50%). Atinge cu aceeasi
frecvent ambele sexe. Prognosticul tumorii este sever, durata medie
de supravietuire la 5 ani este de 30-40%. Criterii de diagnostic
clinic si paraclinic Principalul semn este durerea cu caracter
mecanic, exacerbat de miscri sau nocturn. Tumefactia de diferite
grade este un semn tardiv.
Examenul radiologic este necaracteristic, dar prezint caractere
de malignitate: osteoliz masiv, mono- sau poligeodic, cu margini
difuze "mncate de molii"; corticala este erodat sau rupt.
Tratamentul n spital Cuprinde etapa diagnostic si etapa de
tratament. Completarea diagnosticului se va face pe baza examenului
scintigrafic, tomografiei computerizate, R.M.N.-ului, biopsiei.
Tratamentul este de electie chirurgical. Rezectia lrgit este
singura interventie capabil s ofere un rezultat satisfctor.
Radioterapia nu s-a dovedit eficace. Chimioterapia se foloseste ca
tratament adjuvant. Este utilizat n stabilirea evolutiei
metastazelor pulmonare.
Urmrirea pe termen lung Recidivele apar n proportie de 15% pn la
60%. Metastazele pulmonare sunt frecvente (30-40% din cazuri).
Supravegherea se va face trimestrial prin examen radiologic
pulmonar si scintigrafic bianual.
Fibrosarcomul
Sarcomul EwingDup osteosarcom este cea mai frecvent tumor la
copil si la tnr. Cu o usoar predominant masculin, majoritatea
cazurilor apar pn la 30 de ani. Se localizeaz att pe oasele lungi
ct si pe cele plate. Metastazeaz frecvent n plmn. Supravieuirea la
5 ani este de aproximativ 50-65% n formele metastatice.Criterii de
diagnostic clinic si paraclinic Durerea este principalul simptom,
putnd fi de dat recent sau cu caracter cronic. Tabloul inflamator
sau febril de nsoire poate sugera prezenta metastazelor pulmonare.
Examenul radiologic prezint caractere de malignitate specifice, cu
reactie periostal plurilamelar avnd aspectul caracteristic de "bulb
de ceap" sau de "os ncarnat" strangulat pe alocuri.
Tratamentul n spitalTratamentul este de preferint chimio- si
radioterapic. Chimioterapia reduce volumul tumoral si tinde s
sterilizeze focarele metastatice. Se face de regul preoperator.
Interventiile chirurgicale propuse sunt rezectii lrgite, cu sau fr
reconstructie, n functie de localizare. Radioterapia continu
tratamentul chirurgical. Recidivele locale sunt urmate de
amputatii, n msura n care acestea mai sunt tehnic posibile.
Urmrirea pe termen lung se poate face prin supraveghere clinic
si radiologic lunar, cel putin n primul an de evolutie. n acest
mod, n cazul unui rspuns nefavorabil la citostatice, tratamentul
chirurgical lrgit poate mbuntti prognosticul bolnavului.
Sarcomul Ewing
Mielomul multipluEste o hemopatie malign cu localizare osoas.
Apare cu precdere ntre 40 si 70 de ani atingnd cele dou sexe n
proportie egal. Reprezint aproximativ 3% din tumorile maligne ale
osului. Prognosticul este determinat de tipul histologic si
rspunsul la chimioterapie, iar speranta de supravieuire variaz ntre
3 luni si 3-4 ani. Criterii de diagnostic clinic si paraclinic
Mielomul multiplu se manifest prin dureri osoase localizate sau
difuze cu caracter radicular n localizrile vertebrale. Durerile
sunt rebele la medicatia curent antialgic. Localizrile osoase,
depistate radiologic, se manifest prin osteoliz la nivelul cutiei
craniene, coastelor, bazinului. Se constat alterarea strii generale
cu febrilitate si o serie de complicatii: infectioase, neurologice,
renale. VSH este accelerat cu cresterea imunoglobulinelor alfa 2 si
beta, cu o crestere de IgG si IgA; n urin, prezenta proteinelor cu
lanturi usoare lambda sau kappa.
Tratamentul n spital ncepe prin punctia medular sau biopsia
osoas din creasta iliac Tratamentul de baz l constituie
chimioterapia pn la 12 cure de 4 zile repetate la 3-4 sptmni. Se
efectueaz de regul n clinicile de hematologie sau medicin intern. n
cazurile rezistente se asociaz o radioterapie adjuvant. Tratamentul
chirurgical se adreseaz complicatiilor, n functie de localizarea
leziunilor osoase, rezectii n cazul leziunilor osoase (tractiuni,
laminectomii decompresive, corsete n leziunile medulare), rezectii
n cazul oaselor lungi. Tratamentul chirurgical de prim intentie se
adreseaz plasmocitomului solitar si este urmat de radio- si
chimioterapie. Urmrirea pe termen lung se face pe toat perioada de
evolutie a bolii avnd n vedere caracterul ciclic al bolii
sistemice. Supravegherea clinic se face pe baza examenelor
radiologice si a dozrilor repetate ale imunoglobulinelor
serice.
Mielomul multiplu
Limfosarcomul Parker JacksonReprezint 4-7% din totalul tumorilor
osoase maligne primitive. Este un limfom extraganglionar cu celule
mari ce atinge ambele sexe, cu o usoar predominant masculin si la
vrste cuprinse ntre 15-70 de ani. Prognosticul este rezervat, cu
supravietuiri la 5 ani n proportie de 4050%. Criterii de diagnostic
Clinic, apar dureri cu caracter cronic si tumefactia n localizrile
osoase superficiale. Tumora este localizat cu predilectie pe oasele
lungi. Aspectul radiologic este caracteristic prin aglomerare de
microlacune si remanieri osoase, fr distructie important ("os mncat
de molii"). Biologic se poate decela uneori un sindrom
inflamator.
Tratamentul n spitaln vederea interventiei chirurgicale sunt
utile scintigrama osoas si tomografia computerizat. Chimioterapia
se practic preoperator pentru a usura interventia chirurgical si
pentru a evita diseminarea. Chirurgical sunt posibile multiple
interventii de la simpla tratare a complicatiilor (laminectomii
decompresive sau rahisinteze n leziunile medulare sau osteosintez
preventiv n localizrile diafizare) pn la rezectii lrgite si
reconstructii, de obicei cu proteze n formele localizate la nivelul
oaselor lungi.
Radioterapia se practic tintit pe localizarea tumoral si pe
ariile ganglionare nvecinate. Urmrirea pe termen lung Se face prin
examen clinic si radiologic bianual.
TUMORILE METASTATICE OSOASE Tumorile metastatice osoase se
dezvolt prin dou modaliti: 1. prin invadare de vecintate
(contiguitate); 2. prin diseminare la distan. Metastazele osoase au
ca punct de plecare tumorile mamare, prostatice, tiroidiene,
pulmonare, de tub digestiv. Sunt multiple, mai rar unice. Ele se
dezvolt n orice parte a osului, n epifize, metafize sau diafize dar
sunt mai frecvente n oasele late craniu, bazin, coloan. Tumorile
metastatice sunt de trei tipuri n funcie de leziunile pe care le
produc: 1. forma osteolitic se manifest prin leziuni de osteoliz de
diferite forme i mrimi, de cele mai multe ori cu contur difuz ce se
pierde n esutul osteoporotic din jur. Aceast form se ntlnete dup
cancerul de sn, plmn, uter, rinichi; diagnosticul diferenial se
face cu mielomul multiplu, angiomul vertebral, tbc (ntotdeauna
prinde articulaia); 2. forma osteosclerotic se ntlnete n cancerul
de prostat, mai rar n cel mamar; se localizeaz pe oase late coloan,
bazin, craniu. Oasele apar ngroate, cu zone osteosclerotice
diseminate de form rotund sau neregulat avnd rezistena sczut cu
fracturi. Diagnosticul diferenial trebuie fcut cu unele distrofii
osoase (boala oaselor de marmur), sifilisul osos, tumori benigne
osteosclerotice. 3. forma mixt este cea mai frecvent. Pe acelai os
apar att zone de osteoliz ct i zone de osteoscleroz.
Metastaze osteolitice
Metastaze osteoblastice
Tratamentul chirurgical n functie de tipul leziunii (Enneking)
Tumorile benigne tumor latent (G0, T0, M0) - excizie intralezional
tumor activ (G0, T0-1, M0 - exerez marginal tumor agresiv (G0-1,
T1-2, M0) - exerez lrgit sau marginal + tratament adjuvant Tumorile
maligneI A (G1, T1, M0) - exerez lrgit I B (G1, T2, M0) - exerez
lrgit, uneori amputatie II A (G2, T1, M0) - exerez lrgit sau
radical + tratament adjuvant II B (G2, T2, M0) - exerez lrgit sau
radical + tratament adjuvant III A (G1, T1, M1) - exerez radical +
toracotomie pentru metastaz + tratament adjuvant III B (G1-2, T2,
M1) - exerez radical + toracotomie pentru metastaz + tratament
adjuvant
Diagnosticul diferential
benigne vs maligne
Reactie periostala
solida
foc n iarb (lamelara)
bulb de ceap
Triunghiul Codman
Gradul malignizarii
Tipurile de distrugere osoasa
localizat
Os mincat de molii
Tipul intins (nedelimitat)
gradul malignizarii
Tipul localizat (delimitat)
Leziune distructiv cu frontier brusc definita mai putin agresiv,
mai mult cu crestere lent, procesul este benign zon de tranzitie
ingusta
Tipul localizat (delimitat)Delimitat Mincat de molii
Nedelimitat
Fibrom neosifiant
Tipul localizat (delimitat)Exemple: Fibrom neosifiant Fibrom
condromixoid Granulom eozinofil
Aspectul os mincat de molii
Zonele de distrugere cu margini neclare Indica o crestere mai
rapid
Probabil o boal malign
Aspectul os mincat de moliiDelimitat Mincat de molii
Nedelimitat
Mieloma multipla
Aspectul os mincat de moliiExemple: Mielomul multiplu
Metastazele Limfosarcomul Sarcomul Ewing
Tipul nedelimitat
Leziuni multiple microlacunare si remanieri osoase Se
raspindeste prin maduva Zona de trecere este larga Presupune o
malignitate agresiva
Tipul nedelimitatDelimitat Mincat de molii Nedelimitat
Leucemia
Tipul nedelimitatExamples: Limfoma, leucemia Sarcomul Ewing
Mieloma Osteomielita Neuroblastoma
Localizarea caracteristica
Chist ososHumerus proximalChondroblastoma Epiphyses Giant Cell
tumor Epiphyses Adamantinoma Tibia Chordoma Sacrum Osteoblastoma
Spine, posterior
Localizarea caracteristica
Chist osos Humerus proximal
ChondroblastomaEpiphysesGiant Cell tumor Epiphyses Adamantinoma
Tibia Chordoma Sacrum Osteoblastoma Spine, posterior
Localizarea caracteristica
Chist osos Humerus proximal Chondroblastoma Epiphyses
Giant Cell tumorEpiphysesAdamantinoma Tibia Chordoma Sacrum
Osteoblastoma Spine, posterior
Localizarea caracteristica
Chist osos Humerus proximal Chondroblastoma Epiphyses Giant Cell
tumor Epiphyses
AdamantinomaTibiaChordoma Sacrum Osteoblastoma Spine,
posterior
Localizarea caracteristica
Chist osos Humerus proximal Chondroblastoma Epiphyses Giant Cell
tumor Epiphyses Adamantinoma Tibia
ChordomaSacrum,Osteoblastoma Spine, posterior
Localizarea caracteristica
Chist osos Humerus proximal Chondroblastoma Epiphyses Giant Cell
tumor Epiphyses Adamantinoma Tibia Chordoma Sacrum, clivus
OsteoblastomaSpine, posterior
Localizarea caracteristica
