Turism Balnear in Romania

7/30/2019 Turism Balnear in Romania

1/25


2/25

Generalitati

Turismul balnear nu se adreseaz numai celor cu probleme medicale, ci i celor care vor s serelaxeze, s-iregseasc vitalitatea i o buncondiie fizic,mentalispiritual. Datorit acestui fapt nultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale i economice, turismul balnear a devenit un segment

major al pieei turistice internaionale, spre care se centreaz importante mijloace materiale i umane, cuimplicare tot mai profund a tiinei i tehnicii, a prestrii unor servicii turistice i medicale de o facturcomplexi de un nalt nivel calitativ, chemate ssatisfaccerinele vitale ale omului modern, determinatede evoluiacondiiilor de viai a strii de sntate a populaiei.

Din pcate, revenirea Romniei n rndul democraiilor europene, ncepnd cu 1989, a nsemnatpentru turismul balnear, n ciuda valorii factorilor naturali de cur, intrarea ntr-o criz profund, bazatehnico-material suferind o degradare continu. n vederea fundamentrii unor direcii de dezvoltare a

turismului balnear, n perspectiva integrrii europene, am efectuat n acest capitol o analiz a poziieistaiunilor balneare din Romnia pe baza indicelui de atractivitate, a factorilor naturali de curi a indicaiilorterapeutice, urmat de prezentarea modificrilor structurale ale ofertei balneoturistice romneti inecesitatea proteciei mediului n arealul staiunilor balneare.

Turismul balnear este singura form de turism din aranoastr care se bazeaz pe un potenialpermanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romnia se nscrie printre rile europene cu un fond

balnear remarcabil. Avem ansa ca 1/3 din apele termale i minerale de pe continent s se gseasc n aranoastr. Aceast valoare este accentuat de complexitatea factorilor naturali, respectiv regsirea n aceaistaiune a factorilor principali de mediu, alturi de o gam larg de substane minerale de cur, cu efectepolifactoriale benefice i de existena n Romnia a tuturor tipurilor de substane minerale balneare care potfi utilizate n ntreaga gam a profilurilor de tratament balneare.


3/25

Factori naturali de cur balnearCercetrile hidrogeologice au artatc subsolul Romniei conine o varietate de resurse balneare situate ninteriorul sau la suprafaa scoarei terestre. Substanele minerale terapeutice se regsesc att n apeleminerale i termominerale ct i n apa lacurilor terapeutice a nmolurilori turbelor.

A. Apele mineraleApele minerale sunt rspndite pe mai mult de 20% din suprafaarii la diferite adncimi, avnd o larg

gam de proprieti fizico-chimice i terapeutice n funcie de geneza lor. Sunt considerate ape mineraleterapeutice, apele ivite la suprafa dintr-o sursnatural sau aduse la zi prin foraje i ale cror caracteristicifizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

n funcie de temperatura lor natural apele minerale pot fi reci (sub 200 C), izoterme (340 370 C) i

hiperterme (peste 370 C).Apele minerale reci, cuprind:- ape oligominerale (Climneti,Slnic Moldova, BileOlnetii cu caracter termal la Bile Felix, Clan,Moneasa, Geoagiu Bi,Vaa de Jos);- ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biboreni, Vatra Dornei, Buzia, Lipova, Tunad, Borsec);- ape minerale clorurato-sodice pure (Bile Herculane, Someeni, Ocna Sibiu);mixte (Slnic Moldova, Sngeorz Bi,Blteti,MalnaBi);

- ape minerale sulfatate (Slnic Moldova, Srata Monteoru, Vaa de Jos, Amara, Ocna ugatag, Bleti,Bile Govora, Climneti);- ape minerale sulfuroase, unele avnd caracter mixt datorit componentelor clorurate, sodice, alcaline(Bile Herculane, Climneti,BileOlneti, Pucioasa, Scele);- ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, MalnaBi, Vlcele, Biboreni,Tunad, Vatra Dornei);- ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei);

- ape minerale iodurate (BileOlneti,Climneti,Cozia, Bazna);- ape minerale radioactive (Bile Herculane, Sngeorz Bi, Borsec).


4/25

B. Apele termomineralePrezena apelor geotermale i termominerale pe teritoriul Romniei este legat de tectonic, anomalii

hidrogeotermice, conductivitate termic. Acestea nu sunt pure, ci reprezint diferite concentraii mineralede sruri solubile, existnd astfel ape termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, cuutilizri multiple n cura externi se gsesc n staiunile: Bile Herculane, Climneti,Cciulata,Bile Felix,Bile 1 Mai, ClaceaiVaa de Jos.

C. Apa lacurilor terapeuticeRomnia dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au origine natural, iar 27%

antropice. Prin calitile farmacologice i farmacodinamice ale apelor lor, o bun parte din lacuri prezintinteres terapeutic deosebit.Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se mpart n trei categorii distincte:- lacuri de liman;- lacuri de cmpie;- lacuri din masivele de sare.Principalul lac de liman utilizat n scop terapeutic este lacul Techirghiol care are trei ramificaii, Techirghiol,Tuzla, Urlichioi, cu ap cloruro-magnezian-sulfurat,utilizat n curextern.Lacurile de cmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlu, Balta Amar, Cmpeni, Movila Miresii, Ianca,Srat-Brila.

Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slnic, Ocnele Mari, Cojocna.


5/25

D. Nmoluri i turbeNmolurile reprezint mluri care conin peste 10% substane organice, iar turba este un depozit organicformat din resturi vegetale incomplet descompuse, n condiii de exces de umiditate anacrobian. Existnmoluri sapropelice bogate n hidrosulfur de fier coloidal (Amara, LaculSrat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) inmoluri minerale sulfuroase (Scelu) sau nesulfuroase (Sngeorz

Bi). Valoarea terapeutic a nmolurilor este dat de temperatura, compoziiachimic,aciunea mecanic i puterea farmacologic a acestora. Turbele prin fraciunile organice i minerale potcpta valoare terapeutic. Turbrii se gsesc n zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia.Tratamente cu nmolurii turbe se practic n staiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Bile Govora, Sovata,Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna.


6/25

E.Gazele mofeticePrin intermediul fisurilor din scoara terestr i n urma escavrii rocilor, ajung la suprafa gaze libererezultate din procesele biochimice ale scoarei terestre. n ara noastr, zona Harghita-Climan este foartebine cunoscut pentru emanaiile gazoase numite mofete. Bile Tunad, Borsec, Balvanyos, Buzia, Covasnasunt staiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat n spaii amenajate.

Solfatarele reprezint emanaii naturale de gaze unde gazul carbonic include i hidrogen sulfurat. n judeeleCovasna i Harghita exist emanaii carbogazoase-sulfuroasede altitudine, unice n Europa. La Turia, ugaBi, Harghita sunt prezente asemenea emanaiii utilizate nscop terapeutic.


7/25

n aranoastrexist 160 de staiuniilocaliti balneare ce dein resurse minerale de cur, din care 24 suntconsiderate de importannaional cu recunoaterei pe plan european. Cele 24 de staiuni de importannaional au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din Romnia n funcie de gradul de dotare al

acestora. Acest gen de clasificare poate fi considerat limitat i nerealist reflectnd nzestrarea la un momentdat a staiunilor balneare, de obicei incomplet i mai ales insuficient pentru valorificarea complex iraional a resurselor balneare. Datorit acestui fapt, pentru a avea o imagine real, este necesar aliniereala sistemul internaional de apreciere a staiunilor, care face o ierarhizare tiinificiobiectiv a staiunilorbalneare n special.Evaluarea fondului balnear i ierarhizarea staiunilor n contextul ofertei balneare generale i n detaliu peprofile de tratament este benefic att n plan turistic ct i socioeconomic. Aceast evaluare trebuie s fie

fcut avndu-se n vedere factorii obiectivi ce caracterizeaz oferta balnear, n primul rnd aspectelecantitative i calitative ale substanelor minerale terapeutice i ale mediului ambiant; dotarea cu structurituristice care permit valorificarea i dezvoltarea funciei balneare, tradiia valorificrii acestora, gradul de

nzestrare cu elemente de infrastructurgeneralituristici impactul cu turismul la sfrit de sptmn.

Modaliti de evaluare


8/25

Evaluarea calitativ a ofertei staiunilor balneare este sintetizat de indicele de atractivitate turistic cepoate fi calculat pe baza comensurrii factorilor ce o definesc, fiecare avnd o anumit pondere natractivitatea total a staiunii,considerat 100%:- substane minerale terapeutice 30%- mediu ambiant i antropic 20%- posibiliti de valorificare dezvoltare 10%

- tradiiavalorificrii 3%- accesibilitatea 6%- acces 5%- infrastructur 5%- structuri turistice 10%- dotri de interes general 4%- impactul la sfrsitul de sptmn 3%- alte forme de turism 4%Pe baza indicilor de atractivitate calculai se poate face o ierarhizare a staiunilor balneoturistice n plangeneral pe de o parte, i n funcie de profilul patologic al acestora pe de alt parte.

n ambele cazuri ierarhizarea nu se suprapune clasificrii actuale a staiunilor balneoturistice, n staiuni deinteres naional, zonal i local, care are n vedere n principal, volumul i gradul de dotare al staiunilor,precum i durata de exploatarea a acestora (permanent sau sezonier).


9/25

Particularitai ale ofertei turismului balnearPn n 1989 oferta din turismul balnear romnesc a avut o dezvoltare extensiv,bazat pe ideea asigurriiunui numr ct mai mare de locuri, la preuri accesibile, realizndu-se astfel condiiilepracticrii, pe planintern, a unui turism de mas, de tip social. De asemenea, n staiunile incluse n circuitul internaional s-aufacut investiii pentru cretereacalitii produsului turistic curbalnear" oferit turitilorstrini. Rezultatulprogramelor de dezvoltare a turismului balnear pn n 1989 s-a materializat n realizarea unei baze tehnico-materiale moderne pentru acea perioad. Datorit caracterului de turism de mas de tip social, care s-aimprimat turismului balnear pn n 1989, investiiile au fost orientate spre dezvoltarea i diversificareamijloacelor de cazare oferite cetenilor romni i strini n scopul satisfacerii cererii, att din punct de

vedere al structurii - hoteluri de diverse categorii, vile, case ale pensionarilor, csuei campinguri, ct i dinpunct de vedere al numrului de locuri oferite. Astfel n staiunile balneare s-au construit la nceput unitisimple de cazare ialimentaie pentru ca ulterior s se ajung la complexe de mari dimensiuni, realizateconform conceptului totul sub acelai acoperi", ce permitea efectuarea curei balneare indiferent deanotimp. De asemenea pn n 1989 s-a manifestat o tendin continuu ascendent a circulaiei turistice

nceputnc din 1970, att pentru turism n general, ct i pentru turism balnear, n particular, care anregistrat o cretere deosebit. Era o reflectare a creterii interesului pentru turism i pentru refacerea

capacitii de munc, a sntii, care n acest deceniu, 1980-1989, a devenit o component important aexisteneifiecruia, apropiindu-se pentru acea etap, de un prag de saturare a cererii (la nivelul anilor 1988-1989 circa din populaia rii petrecea un sejur ntr-o staiune turistic, situaie comparabil cu cea amultor ri europene dezvoltate).


10/25

Structuri de agrementChiar dac motivaia principal este tratamentul, agrementul este o component important a oferteibalneoturistice, care poate juca un rol esenial n definirea mrcii unui produs turistic, n diferenierea dealte produse similare, n mrireaforei de atracie a unui obiectiv, staiune sau zonturistic. Din pcate att

n staiunile balneoturistice, ct i n localitile cu amenajri balneare, dotrile de agrement-divertisment,indiferent de caracterul lor sportiv-cultural, distractiv sau terapeutic, nu sunt n marea lor majoritatecorespunztoare.Aceastsituaie este rezultatul faptului cdac sumele disponibile sunt mici, nici preocuparea nu este mare,neglijndu-se posibilitile de a exploata bine cadrul natural sau dotrile existente n staiuni ( terenuri desport nengrijite Bile Herculane iBileTunad; case de cultur, cinematografe utilizate necorespunztor,

unele transformate n depozite - Sovata, Covasna, Bile Felix; zone i alei de plimbare neamenajate saunereparate, lipsa cluburilor islilor de lectur - BileTunad, Sovata, Vatra Dornei, .a.). Au fost amenajate:bowling-uri n staiunileBile Herculane, BileTunad; locuri dejoac pentru copii n Bile Felix; pstrvrie

n Slnic Moldova; patinoar natural n BileTunad; grdini de var n Bile Govora, BileOlneti; discotecin Bile Felix, Climneti-Cciulata,Bile Herculane i cazinou n Bile Herculane. O bun parte din acesteas-au degradat, sau au fost nchise din cauza unui management defectuos. n divertismentul turitilor, un locimportant l ocup excursiile organizate n mprejurimile staiunilor. Nu ntotdeauna,ns, aceste excursii sunt

interesante sau cu programe judicios ntocmite, de multe ori fiind foartencrcate sau obositoare.Dac celelalte componente ale ofertei se pot modifica mai greu sau cunosc o evoluie lent, agrementulconstituie partea cea mai mobil, deoarece, fantezia poate aciona n limite largi i cu bani mai puini se potrealiza lucruri frumoase.Investiiile n structurile de agrement i managementul acestora trebuie optimizate n regim de urgenpentru anltura lipsa actual de competitivitate, comparativ cu oferta de acelai gen din rile europene.


11/25


12/25

Prin contribuia ce o au la valorificarea resurselor i structurilor balneare elementele de infrastructur sunt

importante n definirea ofertei balneoturistice. n cadrul acestora transportul aerian, reeaua de drumuri icile ferate ce permit accesul n staiune cu mijloace diferite de transport, aleile modernizate ctrepavilioanele cu ape minerale, structurile de tratament, cazare, alimentaiei zonele de promenad, sunt nstare mai bun sau mai puin bun n funcie de nivelul de dezvoltare economic a zonei n care se aflstaiuneai de ncadrarea staiunii n cadrul celor de interes naional, local sau zonal. Un element importantde infrastructur , care n prezent nu mai creeaz probleme i de care beneficiaz n egal msurmajoritatea staiunilor importante, dar i cele de interes zonal i local este reeaua de telefonie, automatacum, completat de reeaua de telefonie mobil. Sunt ns probleme mai mari sau mai mici n funcie debanii fiecreicomuniti locale cu reeaua de canalizare, de ap, de energie electrici mai ales denclziretermic, far care, n extrasezon nu se pot asigura servicii. Alte elemente de infrastructur generalimportante n ntregirea ofertei balneoturistice sunt generate de necesitatea existenei unor parcuribalneare i spaii verzi care s acopere 2/3 din suprafaa perimetrului staiunii, existena unei ambianereconfortante i, nu n ultimul rnd, gradul de dotare al staiunii cu uniti comerciale i de prestri servicii,

care contribuie la imaginea de marc a staiunii. Aceste cerine au fost stabilite prin Hotrrea Guvernuluinr.77/1996 pentru aprobarea normelor privind atestarea staiunilor turistice, hotrre prin care s-a creatcadrul legal pentru valorificarea, protejarea i conservarea potenialului turistic, staiunile atestate devenindzone protejate. Obinerea statutului de staiune turistic (cu efecte benefice asupra dezvoltrii zonei i asituaiei economice a localnicilor) presupune o implicare deosebit a autoritilor locale pentru ndeplinireacriteriilor minime pentru atestare, de la accesul n staiune, la utilitile absolut necesare i pn lastructurile turistice.

Infrastructura general i turistic


13/25

Baile HerculaneCea mai renumita statiune balneoclimaterica este Baile Herculane. Este un oras mic situat pe cursul rauluiCerna in zona Valea Cernei. Dar este totodata si statiune renumita a Romaniei. Unul din puctele forte ale

statiunii il reprezinta izvoarele cu apa fierbinte, cu numeroase proprietati curative, descoperite inca de pevremea romanilor. Cele cincisprezece izvoare cu ape minerale si termale existente aici sunt folosite intratarea afectiunilor reumatice, nervoase si nutritionale. Valea Cernei se intinde intr-o zona cu muntimaiestuosi de ambele parti, o incantare pentru ochiul si sufletul turistului si surprinde noul venit prin ofertavaloroasa pe care o prezinta.

SCURT ISTORIC

Statiunea Baile Herculane are o istorie multimilenara. Numeroaseledescoperiri arheologice demonstreaza existenta oamenilor in acestelocuri inca din Epoca Paleolitica. In timpul celor aproape 165 de ani dedominatie romana in Dacia, statiunea Herculane era cunoscuta pestetot in Imperiul Roman. Amenajarile in stanca, conductele arata ca aiciveneau reprezentantii aristocratiei romane, locul devenind un centru

de vacanta al Imperiului. Au fost descoperite sase statuete dedicatezeului Hercules, dupa care s-a dat numele statiunii. O copie de bronz auneia dintre ele, realizata in 1874, este vazuta si azi in statiune si adevenit unul din simbolurile locului. Este, asadar, cea mai vechestatiune din Romania, numita in vremurile romanilor "Ad aquasHerculis sacras" (atestarea sa documentara dateaza inca dinainte de153 E.N.


14/25

ASEZARE GEOGRAFICA

Orasul se gaseste in sud-estul Romaniei, in judetul Caras-Severin, situta in Valea Cernei, intre MuntiiMehedinti la vest si Muntii Cernei la est, la 41 km de municipiul Drobeta-Turnu Severin (capitala judetuluiMehedinti), populatia era de 6.076 locuitori la 1 iulie 1991. Pentru a ajuge in Herculane exista mai multevariante: cu trenul, pe jos, cu bicicleta, cu masina, etc. Daca vii de departe si alegi trenul exista doua directiidin care poti ajunge: din Bucuresti (in sase ore), din Timisoara (2 1/2 ore). Daca alegi masina poti folosi E 70

din ambele directii; aceasta poate fi mai confortabil, chiar poate mai ieftin.

DESPRE CAZARE

Oferta este foarte larga, exista multe hoteluri incantatoare,camping-uri pentru cort, casute, ai si posibilitatea de a dormi

la o persoana privata, care poate fi cel mai ieftin mod.

CLIMA

In aceasta parte a Romaniei are influente mediteranieneexista multe izvoare fierbinti, iar vara poate fi prea caldpentru a face catarari. Iarna nu este prea multa zapada, dar

este inca prea rece pentru catarari.


15/25

EFECTELE CURATIVE

Astazi, statiunea este vizitata datorita efectelor ei curative: izvoare termale fierbinti cu sulf, clor, sodiu, calciu,magneziu, oligominerale, ape tonice si puternica ionizare negativa a aerului cu efecte sanatoase asupracorpului uman. De jurul imprejurul statiunii exista aceste izvoare bogate in minerale care trateaza diverseafectiuni, cum ar fi: problemele reumatice ,inflamatorii, articulare, problemele neurologice (pareza,paralizia), problemele nervoase si nutritionale, ginecologice, dermatologice, obezitatea. Exista aici o

gramada de camere de masaj prin hidroterapie, kimioterapie, electroterapie, piscine termale in aer liber, salide gimnastica si de sauna . Se pot efectua atat cure interne cat si externe. Datorita temperaturii inalte aapelor minerale si a mineralizarii bogate, actiunea lor este complexa si din punct de vedere psihologic. Darexista si o serie de contraindicatii, cum ar fi: tuberculoza, bolile ficatului, ulcer, hipertensiune arterial.

PUNCTE TURISTICE

Turistul care sta mai multe zile si incearca sa viziteze punctele turistice se simte incurcat cand afla ca acesteasunt aproape inepuizabile: pesteri, grote, izvoare, statui, cascade, chei, pavilioane, terme, temple, marturiiistorice, platouri, etc. Cu fiecare zi ce trece poti patrunde in lumea vrajita a locurilor, cu fiecare zi ti sedezvaluie noi si noi minuni care nu pot decat sa incante. De exemplu, la 7 km de statiune se afla o piscinaolimpica cu apa termala, numita "Sapte izvoare", in mijlocul muntilor, cu un tobogan dragut si foarte curata(apa curge continuu din munte). Alt traseu ar fi spre Pecinisca, cheile Peciniscai, Valea Feregari, CheileSoimului (traseu de 3-4 ore, marcat cu cruce galbena). Alt traseu: Cheile Domogled, Crucea alba, Varful

Domogled -1106m. Sau: Izvorul Munk, Izvorul Rosu, Pestera cu Aburi (56 grade C), Pestera lui Adam (lungade 169m), Grota Haiducilor(143 m), punct galben, 2-3 ore. Alt traseu poate fi: Valea Cernei, satul Cerna,Cheile Corcoaiei, Izvorul Cernei (marcat cu punct rosu, 1 ora). Sau: Varful Giselei, cascada Cociu (100m),punct rosu, 2 ore. Sau alte si alte lucruri minunate printre care: Platoul Austriac, izvorul de apa plata, pesteralui Serban, Cheile Tasnei, Moara Dracilor, Termele Romane, apartamentele reginei Tereza, primul lift hidraulicdin Europa, Sfinxul Banatean, etc.


16/25

Baile FelixSCURT ISTORIC

Prima atestare despre statiune dateaza din anul 1763 si contine notele unui medic privind construirea unui

bazin pentru bai. n 1771, bazinul de lemn a fost transformat n bazin de piatra atasandu-se si cabine de bai.Prima cladire a fost construita ntre 1766-1772. Statiunea ncepe sa se dezvolte dupa realizarea primului forajmodern de la Izvorului Principal n 1885. Cea mai mare statiune balneara, cunoscuta de foarte mult timp, esituata n N-V tarii, ntr-o zona cu coline mpadurite, la 9 km de orasul Oradea (aeroport, statiune, taxi), la o

naltime de 140 m .n lacurile sale termale cresc lotusi termali Nymphaea, nuferi extrem de rari, ce ausupravietuit perioadei de glaciatie

CLIMA

Blnda, temperatura medie anuala este de 10,5 grade C, n timp ce nperioada estivala este de 21,3 grade C. Presiunea atmosferica medie770 mm.

FACTORI NATURALI

Ape termominerale (41-490 grade C) cu sulfura de bicarbonat, cucalciu, cu sodiu, oligominerale cu mineralizare totala de 1 gr/ l ceconstituie o imensa rezerva; namoluri terapeutice din zona locala;bioclima calmanta, relaxanta.

INDICATII TERAPEUTICE


17/25

INDICATII TERAPEUTICE

In afectiuni reumatice inflamatorii, degenerative, post traumatice,neurologice periferice si centrale, ginecologice, de metabolism si denutritie, endocrine.

POSIBILITATI DE RECREERE

Piscine, inclusiv olimpice, n aer liber, cu apa termala, care functioneazasi iarna, tenis, pescuit, parc balnear, ciclism, speologie, cazinou. norasul Oradea : muzee, fortarete si edificii medievale, excursii la sfrsitde saptamna n zonele alpine n vecinate, vizite la Grota Ursilor, seratefolclorice, degustari de vin, vnatoare.


18/25

Slanic MoldovaLocalitate balneara situata pe versantul estic al Carpatilor Orientali (masivul Nemira) la naltimea de 530 mpe valea prului Slanic. Slanic Moldova e situata ntr-o depresiune acoperita de paduri seculare de foioase siconifere fiind n realitate un parc balnear imens si protejnd statiunea contra vnturilor puternice.

CLIMAModerata fara curenti. Ierni n general blnde, veri racoroase. Vegetatia abundenta asigura o permanentapurificare a aerului, bogat n aerosoli si ioni negativi, conditii indicate n tratamentul bolilor nervoase.

FACTORI NATURALI

Ape minerale (20 de izvoare si sonde de mica adncime), cloruro-bicarbonatate, sodice, carbogazoase, usorsulfuroase, atermale, de diverse compozitii si concentratii cu o mineralizare totala ntre 0.5 si 17 gr/l, deutilizat n cure interne si externe. Apele minerale de la Slanic Moldova au fost premiate la diverse expozitiiinternationale. Mofetele - gaz terapeutic, cu concentratii de CO2 mai mari de 70% de utilizat n afectiunivasculare.

INDICATII TERAPEUTICEn afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, colecistite litiazice si nonlitiazice, dischinezie biliara,hepatite cronice, ale sistemului nervos periferic, post-traumatice, afectiuni ginecologice, nevroze astenice. nsalina de la Tg. Ocna (18 km) functioneaza un sanatoriu balnear pentru tratamentul afectiunilor respiratorii nmicroclima de salina, cum sunt: bronsitele cronice, astm, sinuzite etc.

POSIBILITATI DE RECREERE

Terenuri sportive, club, popice, cinema, discoteca, excursii la munte.


19/25

A


20/25

Statiunea AmaraASEZARE GEOGRAFICA SI INCADRARE IN UNITATEA ADMINISTRATIVAAmara este localitate in SE Romaniei (judetul Ialomita), situata in E Campiei Romane (in Campia

Baraganului), pe malul lacului Amara, la 7km spre NV de municipiul Slobozia (resedinta judetului Ialomita) lao altitudine de 30 de metri. Amara se invecineaza la N cu comuna Grivita, la V cu comunele Gh. Doja siPerieti, iar in E si S cu municipiul Slobozia.

INDICATII TERAPEUTICEStatiunea este recunoscuta in principal pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, fie ele degenerative(spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze), inflamatorii (stari algice articulare dupareumatism articular acut sau dupa infectii de focar, spondilita anchilozanta) sau abarticulare (tendinoze,tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala). Dar se trateaza cu succes si afectiunipostraumatice (redorii articulare posttraumatice, stari dupa operatie pe ariculatii); afectiuni neurologiceperiferice (pareze, paralizii posttraumatice ale membrelor); afectiuni ginecologice, ale sistemulul nervosperiferic si afectiuni asociate (dermatologice, endocrine, boli profesionale).

b l l


21/25

Statiuni balneare la Marea Neagra

Coasta Marii Negre se intinde pe o distanta de 244Km/153 mile si este principala zona turistica a Romaniei.Aici soarele straluceste 10-11 ore pe zi, media zilelor insorite este de 24-25 zile pe luna (in timpul verii),mareele sunt practic inexistente iar aerul este bine ionizat cu aerosoli marini. In partea de sud a coastei, 72

km/45 mile de plaje cu nisip fin, de la rezervatia naturala Delta Dunarii (unde vietuiesc peste 300 specii depasari) pana la granita cu Bulgaria, s-a dezvoltat o retea de statiuni (care sunt printre putinele statiuni dinEuropa ce se pot mandri cu soare pe tot timpul zilei) si statiuni balneo-climaterice. La toate statiunile seajunge cu usurinta cu trenul sau cu autobuzul. Statiunile ofera o multitudine de posibilitati de cazare (peste125.000 de paturi in hoteluri si vile). Totodata, plajele cu nisipul foarte fin nu reprezinta singurele avantajeale coastei Marii Negre. Intensitatea mare a radiatiilor solare se spune ca are efect stimulativ si tamaduitor.Intregul complex de nisip, aer, soare si apa este foarte benefic, cu rezultate semnificative in thalasoterapie.

Poarta catre toate aceste statiuni o reprezinta orasul Constanta (cel mai mare port romanesc).Construit subdenumirea de Tomis, de greci in secolul al VI-lea i.e.n., Constanta este usor accesibila cu masina (3 ore

jumatate de condus de la Bucuresti), cu avionul, trenul (trenuri intercities de la si spre Bucuresti sau alteorase) si cu vaporul (182 mile marine de la stramtoarea Bosfor). Cele mai mari atractii turistice sunt:Cazinoul, Acvariul, Delfinariul si Planetariul.


22/25

MAMAIACea mai mare statiune (27.000 paturi in 61 de hoteluri),cunoscuta sub numele de Perla Marii Negre", estesituata la cativa km. nord de Constanta. Are cel mai finnisip si cea mai neteda plaja de pe intreaga coasta.

Costruita special pentru vacantele familiilor, asigura omultime de posibilitati de amuzament si facilitatisportive: sporturi de apa (pe mare si pe lacul Mamaia),tenis, bowling, minigolf, biliard etc.

EFORIE NORD

Situata la 17 km sud de Constanta, Eforie Nord are posibilitatide cazare de 3.300 paturi in hoteluri si vile (de categorii de 1sau 3 stele) din care aproape 1.400 apartin ComplexuluiTuristic Balnear. Namolul din lacul Techirghiol ajuta la tratareadiferitelor boli reumatice sau dermatologice.

EFORIE SUDStatiunea are peste 2.500 paturi in hoteluri si vile (de categoriide 1 sau 2 stele). Binecunoscuta datorita centrului de sanatateBaile Reci, situat in apropierea lacului Techirghiol (asiguratratamente de aer cu apa sarata din lac si faimosul tratamentromanesc Gerovital).


23/25

COSTINESTISe deschide pe 1 mai in fiecare an si este capitala de vara atinerilor din Romania.

JUPITER-VENUS-SATURN-CAP AURORASunt situate la sud de Neptun si sunt cele mai potrivite destinatiipentru vacantele celor cu buget mic. Acestea ofera o largavarietate de hoteluri, vile si campinguri ieftine, dar siconfortabile.

MANGALIA

Situata la doar 8 km nord de granita cu Bulgaria, fiind foartecunoscuta mai ales ca statiune balneo-climaterica. FostulCallatis, o fortareata fortificata, Mangalia este pozitionata laaceeasi latitudine ca statiunile Nisa si Montecarlo. HotelulMangalia, un hotel de tratament special cu 280 de camere,ramane deschis tot timpul anului si este deservit de un personalbine pregatit. Tratamentul terapeut include thalasoterapia,

impachetari cu namol bogat in minerale si tratamentGerovital. Cele mai mari atractii le reprezinta fortaretele anticeCallatis, Moschea Turceasca si Muzeul de Arheologie.

NEPTUN OLIMP


24/25

NEPTUN-OLIMPEste cea mai moderna statiune, situata in apropierea uneipaduri de mesteceni (padurea Comorova) si in vecinatateaa doua lacuri de apa dulce. Statiunea dispune de 14.700paturi in hoteluri si vile (de 1-3 stele). Fosta rezidenta devara a familiei Ceausescu se mai gaseste inca aici.

Statiunea ofera excelente facilitati: hoteluri luxoase si vilepe plaja sau in padurea Comorova, multe terenurisportive, piscine in aer liber sau acoperite, bowling,minigolf, tenis, biliard, restaurante, cluburi, discoteci.

2 MAI si VAMA VECHESunt doua sate linistite care audevenit destinatia traditionalapentru cei ce indragesc plajelelinistite, natura si inotul in mare.


25/25

Documents

Turism Balnear in Romania