Top of Form

email

LoginBottom of Form

Home

Exploreaza

UploadALTE DOCUMENTE

LUCRARE DE DIPLOMA - Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenalmedicina

LUCRARE DE DIPLOMA

Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenalPlanul lucrariiMotto

PLANUL INDIVIDUAL DE SUPRA Metode si materiale de cercetare Sistemul circulator - Bolile Sistemu Acceptarea - ca metoda de tra Colici infantile PNEUMONILE SI IMPLICAT SANATATEA PUBLICA EFICACITATEA TRATAMEN IMUNOSTIMULANT ASUPRA PA CU BRONHOPNEUMOPATIE C OBSTRUCTIVA DIVERSE tratamente natu EFECTELE MASAJULUI - CIRCU MUSCULARE, METABOLICE, R Cum evitam bolile transmise pr

Top of Form

partner-pub-9275 ISO-8859-

Istoricul boliiw w w .scritube.co

Capitolul 1. Notiuni de anatomie si fiziologie a stomacului si duodenului

Bottom of Form

1.1 Anatomia stomacului si duodenului 1.2 Fiziologia stomacului si duodenului Capitolul 2. Patologie - Ulcerul gastro-duodenal

Capitolul 3. Rolul AM in ingrijirea pacientilor cu ulcer gastro-duodenal3.1 Rolul AM in profilaxia ulcerului gastro-duodenal 3.2 Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire 3.3 Rolul AM in stabilirea diagnosticului 3.4 Rolul AM si interventii in semiologia bolii 3.5 Rolul AM in aplicarea tratamentului Capitolul 4. Prezentare de cazuri 4.1 Cazul 1 4.2 Cazul 2 4.3 Cazul 3 Bibliografie

Motto

" Ce vrednic de dispret ar fi omul daca nu s-ar putea ridica deasupra a tot c omenesc. Oare savarsim noi ceva maret atat timp cat luptam cu propriile noastre

Chiar daca izbutim sa ne situam deasupra lor, noi nu am invins decat niste slabiciuni. mandri cineva in spital pentru ca este ceva mai zdravan decat ceilalti bolnavi" Immanuel Kant " Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu valoreaza cat viata !!! "

ne ridicam in slavi pentru ca nu suntem la fel cu cei mai rai dintre oameni? Nu vad

Ambrose Bierce

Istoricul bolii

Ulcerul gastric si cel duodenal continua sa fie o problema medicala majora. Ele provoaca dure severe, ca, de exemplu, hemoragia, pot constitui, chiar in zilele noastre, cauza unei morti premature.

tulburari digestive la aproximativ 10 la suta din oameni in anumite perioade ale vietii lor, iar in urma un

Pana in 1976, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina sub control secretia gastr adesea un infirm, incapabil sa se alimenteze in mod obisnuit. Cu douazeci de ani in urma, cercetatori britanici au descoperit o noua clasa demedicamente

tratamentul chirurgical, in diferitele lui variante. Interventiile chirurgicale nu erau totdeauna reusite, pacie

receptorilor H2 ai histaminei), care au schimbat viata suferinzilor de ulcer. Administrate in forma de comp urma reapareau daca pacientii nu luau cate o doza mica in fiecare noapte. Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune minora. Cand incep sa simta arsuri

medicamente au putut controla secretia gastrica acida, determinand disparitia rapida a simptomelor. Totu

cateva comprimate antiacide sau beau un pahar cu lapte. Nu isi dau seama ca ulcerul poate deveni o boala fo Acum zece ani a fost descoperit un nou germen patogen, si anume, Helicobacter pylori

Helicobacter pylori

S-a descoperit ca acest microb este un co-factor de prima importanta in dezvoltarea ulcerului. Tratamentul

adecvata de antibiotice poate distruge microbul mentionat, sterilizand astfel mucoasa gastrica si determinan numerosi bolnavi de ulcer pot fi vindecati o data pentru totdeauna si nu nu 757e44h mai tinuti sub control.

a ulcerului. Datorita faptului ca medicii au aflat mai multe amanunte despre rolul acestui microorganis

Cunostintele si intelegerea mecanismelor de producere a ulcerului au capatat o extindere rapida si es ca in urmatorii cativa ani vom fi martorii unei noi revolutii in terapia antiulceroasa.

Helicobacter pylori a fost observat pentru prima oara in 1906, dar, pentru ca nu a fost inteleasa semni fost uitat pana in primii ani ai deceniului al noualea, cand doi medici australieni, Barry Marshall descoperit importanta. H. pylori este un microorganism in forma de spirala, gasit in mucoasa stomacului supravietuind in acest mediu acid deoarece secreta o mare cantitate de enzima numita ureaza

Secretia de ureaza La randul ei, ureaza converteste ureea din sucul gastric in bicarbonat si amoniac. Aceste doua substante

neutralizarea aciditatii gastrice, facand ca mediul stomacului sa devina alcalin, extrem de favorabil pentru

microbului. Un alt mecanism prin care H. pylori alcalinizeaza mediul gastric consta in distrugerea struc

protectoare a stomacului. Aceasta permite ca microbul sa migreze in mucusul mai putin acid sau chiar in stra usurinta, mai multa ureaza. Datorita formei sale spiralate si modului de deplasare, microorganismul penetreaza mucoasa

Isi gaseste astfel o mica nisa, in care este ferit de acizii gastrici. O data instalat in mucoasa, H. pylori poa

stomacului, la acest nivel producand substantele care slabesc actiunea mucusului si facand ca celulele pere

fie mai susceptibile fata de efectele agresive ale acidului clorhidric si ale pepsinei. Excesul de acid si alti fac lunga durata determina transformarea celulelor duodenale in celule de tip gastric (asa-numita leziunile celulare si procesul inflamator, cu aparitia ulterioara a unui ulcer.

stomac provoaca inflamatia capatului superior al duodenului (bulbul duodenal). La unii oameni, o asemenea

gastrica). Intrucat H. pylori are o deosebita atractie pentru celulele gastrice, el ataca zonele de metaplazie

Descoperirea rolului jucat de H. pylori a modificat radical teoriile privitoare la cauza ulcerului, con

fiind ca acest microb este cauza principala la aproximativ 95% din cazurile de ulcer duodenal si 75% din

gastric. Totusi, el nu este singurul factor implicat in geneza ulcerului. Ulcerul gastro-duodenal a fost descris inca din 1843, de Rutz, iar in 1909 Akerbund

cazurilor publicate in literatura de specialitate. Prima observatie a unui ulcer gastric infantil a fost facuta

(1951). In decursul anilor, numerosi oameni de stiinta au incercat prin metode farmacologice, fizice

carentiale si mixte, sa produca ulcerul gastric la diferite specii de animale. Rezultatele obtinute din aceste

imbogatit cunostintele de pana atunci privind etiologia bolii, mecanismul ei de producere, metode chirurgica

In ceea ce priveste aportul medicinei romanesti la studiul si elucidarea problemelor dificile ap ulceroasa, putem aminti contributia lui Daniel Danielopolu,

Prof. Daniel Danielopolu

care a imaginat o metoda originala in studiul tubului digestiv - metoda viscerografica. Cercetarile de gastro

tara noastra s-au desfasurat intre anii 1944-1970, in clinicile de medicina interna din centrele universitare B posibilitati de cunoastere si mai ales de adancire a fiziologiei si fiziopatologiei digestive.

Iasi. Dezvoltarea si diversificarea explorarilor radiologice, endoscopice, histologice, biochimice au d

Un real progres in clinica si patologia gastro-intestinala a fost realizat prin cercetarea chimica a secr

si patologice ale stomacului si intestinului, prin utilizarea sondelor stomacale si duodenale. Folosita inca

XVI-lea in scopuri terapeutice (spalaturi gastrice, introducere de medicamente), sondele gastro-intestinale ca

jumatate a sec. al XIX-lea si inceputul sec.XX un rol important in examinarea in scop diagnostic a tubului di

1909, Max Einhorn cu ajutorul sondei care-i poarta numele, reuseste sa cerceteze sucul duodenal prin cole

prin aspiratie.

In ultimele decenii, cercetarile au fost indreptate spre folosirea mijloacelor modernedeexplorare a tu de mare utilitate in diagnosticul precoce si in aplicarea unui tratament eficient. Explorarea radiologica substanta baritata, endoscopia sau endobiopsia au intrat tot mai des in cercetarile gastroenterologice.

Capitolul 1Notiuni de anatomie si fiziologie a stomacului si duodenului

1.1 Anatomia stomacului si duodenuluiAparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este digestia.

sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Pe langa aceste segm

digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor: gla si functie.

ficatul si pancreasul. Tractul digestiv sau gastro-intestinal seamana cu un tub, ale carui portiuni difera ca ma

Tubul digestiv

Tubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni: portiunea ingestiva, deasupra stomacului, servind doa absorbite si portiunea ejectiva, formata din intestinul gros pe unde resturile digestive sunt eliminate. Stomacul

alimentelor, portiunea digestiva, formata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt pregati

Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si duoden. Este asezat in eta cavitatii abdominale, intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja gastrica.

Stomac

Zona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o parte din epigastru si cea mai portiune scurta, orizontala, orientata spre dreapta. Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati: fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in plan frontal. marginile stomacului - dreapta sau mica curbura, cu concavitatea spre dreapta si superior, curbura, cu convexitatea spre stanga si inferior. extremitatile stomacului - superioara, orificiul cardia si inferioara, orificiul piloric prin care

hipocondrului stang. In ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are forma de carlig cu o portiune lunga

duodenul. Anatomo-functional, stomacul are 2 portiuni: verticala sau digestiva care se imparte in: -

fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planului orizontal care trece prin cardia. Aceas stomac reprezinta camera cu aer, care nu se umple cu alimente.

-

corpul stomacului - pana la incizura angulara. orizontala sau de evacuare care cuprinde: antrul piloric canalul piloric

Separatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angulara si depresiunea data de sfinc

Prima este o depresiune anatomica bine vizibila in orice imprejurare la examenul radiologic, iar cea de-

depresiune functionala, realizata din actiunea fibrelor musculare oblice ale stomacului. Portiunea vert cuprinde 1/3 din stomac.

voluminoasa, saculara si cuprinde aproximativ 2/3 din stomac, iar portiunea orizontala este mai ingus

Ca dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o lungime de 25 cm, latime maxima i

curburi 12 cm, grosime masurata intre cei doi pereti 8 cm. Capacitatea mijlocie a stomacului este de 1300c

imprejurari, mai ales in stari patologice, capacitatea sa se poate modifica - un obstacol la nivelul cardie

patrunderea alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea capacitacii acestuia, iar un obstacol la n

pilorice va impiedica evacuarea chimului gastric in duoden si astfel va determina cresterea capacitacii gastric

Stomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut la locul sau prin presiunea pediculii vasculo-nervosi, prin diferite structuri peritoneale care-l leaga de organele invecinate si prin posterioare a fundului stomacului la peretele posterior al abdomenului. Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv: seroasa - reprezentata de peritoneul visceral musculara - formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: longitudinal, extern, tipuri de miscari: peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii stomacului si se dispun in straturi peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.

contractia muschilor peretilor abdominali, prin structura anatomica de continuitate a acestuia intre esofag s

la nivelul pilorului formeaza sfincterul piloric si oblic, intern. Muschii stomacului imprima peretilor

submucoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul nervos vegetativ Meissne mucoasa - care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de aproximativ 2 mm.

Tunicile stomaculuiMucoasa formeaza numeroase cute sau plici mucoase, care sunt mai accentuate cand stomacul este gol sau cand se contracta. dintr-un epiteliu de invelis cilindric simplu, un aparat glandular, un corion si o musculara a mucoasei.

Aparatul glandular este format din glande unicelulare, raspandite printre celulele epiteliale si care secreta mucus cu rol protector fata de ac proteolitici; si din glande gastrice, situate in profunzimea mucoasei. Glandele gastrice se impart in: glande fundice - la nivelul fornixului, formate din trei tipuri de celule: parietale care secreta HCl

principale sau zimogene care secreta pepsinogenul (profermentul pepsinei), se gasesc si la nivelul corpului stom accesorii, care secreta factorul intrinsec Castle sau antianemic.

glande cardiale - care secreta mucus, la nivelul orificiului cardia. glande Brunner - asemanatoare celor din duoden.

glande pilorice - care predomina la nivelul micii curburi si a canalului piloric, secreta mucus.

Vascularizatia stomacului arteriala - este data de ramurile trunchiului celiac (artera gastrica stanga, artera splenica, artera formeaza 2 arcade vasculare, una pentru curbura mare si una pentru curbura mica. venoasa - este tributara venei porte.

Inervatia stomaculuiparasimpatica - prin nervul vag, cu rol excitomotor si secretor

simpatica - prin plexul celiac, cu rol inhibitor.

Vascularizatia si inervatia stomacului

Aceste doua sisteme, simpatic si parasimpatic, formeaza plexul nervos submucos Meissner si plexul nervos din musculara Auerba Duodenul

Duodenul reprezinta prima portiune a intestinului subtire, este fixat de peretele posterior al abdomenului. Este cuprins intre unghiul duodenojejunal. Are o lungime de 25 - 30 cm. Duodenul are forma unei potcoave, in care este cuprins capul pancreasului.

Duodenului i se descriu 4 portiuni: superioara sau subhepatica sau bulbul duodenal. Este sediul de electie al ulcerului duodenal (D1).

descendenta care prezinta in zona mijlocie, ampula lui Vater in care se deschid: canalul coledoc, canalul pancreatic principal Wir portiunea orizontala sau prevertebrala (D3). portiunea ascendenta sau lateroaortica (D4).

Portiunea ascendenta se continua prin unghiul sau flexura duodeno-jejunala cu jejunul. Duodenul este un organ retroperitone peritoneu. El se proiecteaza pe: coloana vertebrala - intre L1-L4

peretele abdominal anterior - in epigastru si regiunea ombilicala

Structura duodenului este reprezentata de cele 4 tunici caracteristice tubului digestiv: seroasa, musculara, submucoasa si m musculara este formata din fibre netede musculare dispuse intr-un strat: longitudinal extern circular intern

Tunicile duodenului Tunica mucoasa contine glande Lieberkuhn si glande Brunner. Vascularizatia duodenului

arteriala - este reprezentata de ramuri din artera gastroduodenala si artera mezenterica superioara.

venoasa - care se varsa in vena porta. Inervatia duodenului este data de ramuri din plexul celiac si plexul mezenteric.

1.2 Fiziologia stomacului si duodenuluiIn fiziologia stomacului si duodenului, sau in fiziologia digestiei si absorbtiei mai exact, un rol deosebit il au si organele anexe ale anume pancreasul si ficatul.

Pancreasul este o glanda cu secretie mixta: exo si endocrina. Pancreasul exocrin este o glanda acinoasa, ai carui produs enzimele digestice (tripsina, steapsina,etc). Canaliculele acinoase conflueaza si se deschid in canalul excretor principal.

de insulele Langerhans, insule celulare raspandite in pancreas, inconjurate de o retea capilara sinusoidala, in care se varsa produsul de

insulina si glucogonul, cu rol in metabolismul glucidic. Aparatul excretor al pancreasului este reprezentat de 2 canale: canalul pancreatic principal Wirsung, care strabate glanda de la coada la cap. Se uneste cu canalul coledoc formand deschide in duoden la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste sfincterul Oddi. canalul pancreatic accesor Santorini, care se deschide tot in duoden la nivelul papilei mici.

Ficatul este o alta glanda anexa a tubului digestiv, cea mai voluminoasa glanda a organismului. Produsul de secretie externa a

Secretia biliara a ficatului este continua, dar evacuarea ei in intestin este ritmata de perioadele digestive. In perioadele interdigestive, bila ficatului. Este un organ cavitar.

vezica biliara, unde se concentreaza de aproximativ 20 de ori, prin absorbtia apei si a sarurilor anorganice. Vezica biliara este situata p

Ficat, pancreas si vezica biliara Digestia reprezinta totalitatea proceselor de transformare pe care alimentele le suporta in trecerea prin tractul digestiv pentru

incepe in cavitatea bucala, unde alimentele introduse sufera un proces de faramitare numit masticatie, dupa care sunt imbibate cu saliva sau ptialina care degradeaza amidonul fiert sau copt, in dextrine, care au molecule mai mici. Digestia gastrica

bol alimentar. Secretia salivara intervine si in degradarea enzimatica a polizaharidelor. Dintre enzimele salivare, cea mai importanta este

Stomacul este un organ cavitar, in care alimentele sunt depozitate un timp indelungat pentru a putea fi amestecate cu sucul gas Transformarile pe care alimentele le sufera in stomac, sunt rezultatul: actiunii enzimelor din sucul gastric miscarilor stomacului

intr-o forma acceptabila pentru intestin, numita chim gastric. Prin miscarile active ale peretilor stomacului, chimul gastric este evacua

Sucul gastric este secretat in cantitate mare in perioadele digestive si absent sau foarte scazut in perioadele interdigestive d secretat de celulele parietale sau oxintice ale glandelor gastrice. In afara de HCl. Sucul gastric contine si enzime:

noptii. Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau usor opalescent cu puternica reactie acida (pH=1-1,5). Este format in cea mai mare part

pepsina este cea mai importanta enzima a sucului gastric. Este secretata sub forma inactiva de pepsinogen, eliberat de celu

zimogene care se gasesc in toata mucoasa gastrica - si in duodenul proximal (bulbul duodenal). Transformarea pepsinogenului

sub influenta HCl. Pepsina transforma proteinele in substante mai simple - polipeptide sau peptone.

Eliberarea HCl si pepsinei

labfermentul sau renina este analoga celei din stomacul unei rumegatoare. Labfermentul transforma cazeinogenul solubil d insolubila, in prezenta Ca++. Are importanta la sugar, impiedicand trecerea rapida a laptelui din stomac in intestin.

lipaza gastrica este intalnita numai in stomacul copilului. Ea desface grasimile fin emulsionate (din lapte si galbenus de ou). lizozimul factorul intrinsec Castle sau antianemic. Favorizeaza absorbtia vitaminei B12. Lipsa lui apare in carenta de vitamina B mucina arerol protector al mucoasei gastrice. Reglarea secretiei gastrice se face nervos si umoral. Controlul nervos este asigurat de fibre simpatice (cu actiune inhibitorie) si fibre parasimpatice (cu actiune stimulatoare).

Controlul umoral se face prin gastrina si histamina. Gastrina este o substanta secretata de celulele parietale gastrice sub actiune (nervul vag). Gastrina stimuleaza formarea de HCl, pepsina si in mica masura motricitatea stomacului.

Stimularea de HCl Controlul secretiei gastrice poate fi divizat in 3 faze:

Digestia intestinala

faza cefalica: contactul alimentelor cu mucoasa bucala declanseaza reflex o crestere a secretiei gastrice. De asemenea stimulii o

auditivi, pot determina o crestere a secretiei gastrice. A foast demonstrata de Pavlov, prin experienta pranzului fictiv sau micului s

faza gastrica: este declansata de patrunderea alimentelor in stomac. Dureaza 3-4 ore, timp in care alimentele raman in stomac gastrica.

faza intestinala: este produsa de prezenta chimului gastric in duoden. Volumul secretiei gastrice este foarte redus si sarac in acid.

Inhibitia secretiei gastrice este determinata prin: - mecanism de autoreglare, cand pH-ul sucului gastric scade sub 2; - eliberarea duodenala a unei substante numita enterogastron; - prostaglandinele E (prostaglandinele sunt acizi grasi nesaturati).

Explorarea secretiei gastrice se face prin recoltarea sucului gastric prin sondaj gastric cu sonda Einhorn. Recoltarea se face "a je 15 minute. Aciditatea si volumul fiecarei probe se inscriu pe un grafic si arata dinamica secretiei gastrice. Motricitatea gastrica

minute, prin aspirare la intervale de 15 minute. Apoi se injecteaza histamina si se continua aspirarea continutului gastric inca 60-120 minu

Functia principala a stomacului este de a depozita alimentele ingerate si de a asigura amestecul acestora cu sucul gastric. C de contractii:

eliminat ritmic in duoden datorita miscarilor produse de musculatura gastrica. Umplerea stomacului cu alimente (intre anumite limite) dete

tonice sau peristolice, ale fundului si corpului stomacului, prin care alimentele se disperseaza si sunt amestecate cu sucul gastric

peristaltice (sunt unde de contractie si de relaxare), prin care continutul gastric inainteaza spre pilor. Undele de relaxare sunt urm unei cantitati mici de chim in duoden.

Peristaltism

Motilitatea gastrica este coordonata nervos-vegetativ prin nervul vag care stimuleaza peristaltismul si prin fibrele simp

peristaltismul si umoral de catre enterogastron (eliberat de mucoasa duodenala la contactul cu grasimile din chimul gastric), care inhiba pe

Explorarea motilitatii gastrice se face prin examenul radiologic al stomacului dupa administrarea unei substante de contrast (bariu) Digestia intestinala

Digestia inceputa in cavitatea bucala este continuata in stomac si terminata, finisata, in intestinul subtire. La digestia intestinala pa sucul pancreatic bila sucul intestinal propriu-zis

Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului exocrin. El se varsa in duoden prin canalul Wirsung si uneori prin

Sucul pancreatic are un bogatcontinut enzimatic care actioneaza asupra celor trei principii alimentare (glucide, lipide, proteine); cele mai im

tripsina, desface polipeptidele sau peptonele in di-, tri- si ditetrapeptide. Tripsina este secretata sub forma de tripsinog enterokinaza.

lipaza pancreatica este activata de sarurile biliare, Ca++ si aminoacizi. Ea descompune grasimile in glicerina si acizi grasi.

amilaza pancreatica are actiune mai puternica decat amilaza salivara, descompunand si amidonul crud. Dozarea amilazei i asupra functiei pancreatice ( N=8-32 unitati Wolgemuth).

Reglarea secretiei pancreatice se face prin mecanism nervos vegetativ (vagul stimuleaza secretia de enzime pancreatice), si um secretina pancreozimina colecistokinina, acestea stimul secretia de suc pancreatic.

Bila este produsul de secretie si excretie hepatica. Bila nu este un suc digestiv propriu-zis, pentru ca nu contine enzime. Sing care se excreta prin bila este fosfatazaalcalina ( N=2-4,5 unitati Bodansky sau 21-91 u.i/l la 370C). Bila mai contine:

saruri biliare, care se formeaza pe seama colesterolului. Functia sarurilor biliare: - emulsionarea grasimilor (fractionarea lipidel fine); - activeaza lipazele din intestin; - favorizeaza absorbtia acizilor grasi.

pigmenti biliari, care rezulta din descompunerea hemoglobinei la nivel hepatic. Se formeaza globina si fierul care sunt reutiliz

descompune in pigmenti biliari. Din globina se formeaza biliverdina (culoare verde) care este redusa la bilirubina (culoare galbe

circula in sange sub forma neconjugata, insolubila numita bilirubina indirecta sau neconjugata. La nivelul ficatului aceasta este c Acumularea pigmentilor biliari in tesuturi, da culoarea galbena a tegumentelor si mucoaselor = icter. colesterolul este o alta substanta organica care se gaseste in bila; el este mentinut in suspensie datorita sarurilor biliare. sarurilor biliare scade, colesterolul precipita si formeaza calculi biliari.

glicuronic si formeaza bilirubina directa sau conjugata. Pigmentii biliari sunt reprezentati de bilirubina care ajung prin caile

Reglarea secretiei biliare este stimulata de saruri biliare, produsii de digestie proteica, grasimile si uleiurile (mai putin gl (eliberata de glandele duodenale), nervul vag. Substantele care maresc secretia biliara se numesc coleretice.

Desi bila este secretata continuu, eliminarea ei in intestin este ritmata de perioadele digestive. In perioadele interdigestive, bila vezica biliara.

Nervos, evacuarea bilei este stimulata de vag si inhibata de simpatic, iar umoral, evacuarea este stimulata de colecistokinina (elib duodenala).

Fibre preganglionice ale nervului vag

Capitolul 2Ulcerul gastro-duodenal

Ulcerul gastro-duodenal este o boala caracterizata prin aparitia unor ulceratii la nivelul mucoasei stomacului si duodenului sau ansa anastomotica a stomacului operat, strabatand mucoasa si depasind Clinic se manifesta prin sindrom ulceros, boala interesand intreg organismul.

Ulcer gastro-duodenal

Prevalenta acestei boli in Romania este de 8-10%. Raportul barbati/femei este de 1,5 pentru ulceru pentru ulcerul duodenal. Clasificare - formele uzuale de ulcer: ulcer asociat cu Helicobacter pylori (75% din ulcerul gastric si 90% din ulcerul duodenal); ulcer asociat cu consumul de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene); ulcer de stress. Etiopatogenie Exista trei linii de aparare la nivelul mucoasei: mucus - strat aderent care impiedica actiunea pepsinei asupra celulelor gastrice;

stratul epitelial - participa la aparare prin: membrana apicala; glutation; excretia ionilor de H+, difuzati pasiv in celula, prin transport circulatia sangvina: preia ionii de H+; asigura aportul energetic.

Cand aceste linii de aparare sunt depasite, intervin mecanismele epiteliale de refacere a mucoasei, epiteliale; vindecarea clasica prin tesut de granulatie, angiogeneza si prin remodelarea membranei bazale.

trei linii: reconstituirea stratului epitelial prin acoperirea spatiilor libere de catre celulele adiacente; replic

Ulcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a mucoasei gastrice.Studiile cele m

evidentiat faptul ca cele mai frecvente cauze de ulcer sunt infectia cu Helicobacter pylori si consumul de AI

carora ulcerul este foarte rar. Infectia cu Helicobacter pylori

Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar 10-20% dintre cei infectati fac ulcer. Se asoci duodenita si cu inflamatie cronica predominant antrala. Principalele efecte ale infectiei cu Helicobacter pylori sunt: -

prin intermediul citokinelor produse de celulele inflamatorii, se realizeaza o crestere a gastrinemi

s-a observat ca pacientii infectati cu H.pylori au o secretie scazuta de somatostatina, ceea c hiperaciditate).

hipersecretie de gastrina ca raspuns la stimuli alimentari (33% dintre bolnavii cu ulcer

Ulcer gastro-duodenal - determinat de H. pylori Dar, pe langa efectul H.pylori in producerea hiperaciditatii, mai intervin si alti factori predispozanti. Consumul de AINS

Este cea de-a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. Aceste medicamente pot afecta mucoas contact direct, pe cale sistemica sau prin circuit enterohepatic.

Actiunea acestor medicamente consta in inhibarea productiei endogene de prostaglandine p

ciclooxigenazei care catalizeaza formarea endoperoxizilor din acidul arahidonic derivat din fosfolipide

celulare. In consecinta, este afectat mecanismul de aparare si reparatie al mucoasei gastrice dependent de pro Leziunile care apar pot fi diferentiate in 3 categorii: leziuni superficiale - eroziuni si petesii (hemoragii punctiforme intramucoase); "ulcer endoscopic" - evidentiat la 10-25% dintre consumatorii de AINS;

"ulcer clinic" - care se manifesta prin hemoragie, perforare sau obstructie, intalnit la aproximat consumatorii de AINS.

Riscul de aparitie a complicatiilor este crescut la femeile varstnice, probabil din cauza consumului cr la acest grup de varsta. Ulcerul duodenal Etiopatogenie

In acest tip de ulcer apare o exacerbare a factorilor ulcerogeni (de agresivitate a mucoasei gastrice). A masa celulelor parietale crescuta; creste eliberarea de gastrina la diferiti stimulenti; creste sensibilitatea celulei parietale la stimuli normali (histamina, gastrina, alimente); creste concentratia pepsinogenului I.

Factori ulcerogeni Se produce astfel o hipersecretie de acid clorhidric (atat bazala cat si stimulata). Acestor conditii li se asociaza urmatorii factori patogeni: factorul genetic, fumatul

clorhidric, scade secretia de mucus, inhiba secretia prostaglandinelor, scade secretia de bicarbonat din pa duodenal).

si duoden, scade presiunea sfincterului piloric), infectia cu H.pylori (considerata factorul primordial al produ

Aproximativ 95% dintre ulcerele duodenale sunt localizate in prima portiune a dupdenului, majoritate

Microscopic, se deceleaza infiltrat inflamator cu necroza eozinofilica. Majoritatea pacientilor cu u Helicobacter pylori colonizand doar mucoasa de tip gastric.

asociaza gastrita antrala tip B si leziuni de duodenita. La nivelul duodenului se descriu leziuni de metap

Ulcer duodenal Clinic

Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom, fiind de regula intensa, ca o senzatie de foame

gol dureros epigastric, de arsura, de roadere sau de sfredelire. Apare la 90-180 minute postprandial, d

bolnavul din somn, cel mai adesea la orele 1-2 noaptea. Sediul durerii este, in general, in epigas

iradiere spre hipocondrul drept. Durata este cuprinsa intre 30-60 minute. Durerea este calma ales primavara si toamna, si dureaza aproximativ 2 saptamani. Se insoteste uneori de o cuprinde eructatii, regurgitatie acida, pirozis, greturi si/sau varsaturi.

alimentara sau de administrarea de antiacide. Se descrie o periodicitate sezoniera, crizele dureroas

In functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele situatii deosebite: cand durerea devi la un ulcer penetrant in pancreas (a erodat peretele gastric pana la nivelul subseroasei, determinand reatia extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ulcer perforat in peritoneala.

nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la administrarea de antiacide, insotita de iradiere posterioara, n

pancreasului); cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o stenoza pil

Ulcer duodenal perforat in cavitatea peritoneala Examenul fizic ne ofera urmatoarele semne: abdomen dureros la palpare in epigastrul inferior si paraombilical drept;

perforatia in marea cavitate abdominala determina aparitia contracturii musculaturii abdomin

difuza a intregului abdomen, iar auscultatia poate decela initial o accentuare a zgomotelor intesti obstructia evacuarii gastrice se insoteste de clapotaj; paloarea cutaneomucoasa poate insoti hemoragia acuta sau cronica; decelarea unei hipotensiuni arteriale cu tahicardie sugereaza aparitia unei hemoragii acute Diagnostic

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele obtinute la examenul clinic precum: durerea abdomina ulcer). Confirmarea suspiciunii de ulcer duodenal se realizeaza prin mijloace paraclinice radiologic.

evolutia), simptomele insotitoare si prezenta eventualilor factori agravanti (fumatul si antecedentele hered

Endoscopia digestiva este net superioara tranzitului baritat radiologic, care deceleaza doar 70-80%

examinarea cu dublu contrast marind sensibilitatea metodei la 90% (deci aproape similara cu a endoscopiei).

La examenul radiologic se observa un plus de substanta de contrast care depaseste conturul virtual

(nisa vizualizata din profil) sau ca o opacitate rotunda inconjurata de o zona de edem in faza activa a ulce sau a bariului insuficient fluidizat.

convergente (nisa vizualizata in imagine directa). Pot aparea imagini false de ulcer din cauza pliurilor muco

La examenul endoscopic se vizualizeaza craterul ulceros de diferite forme si dimensiuni, acoperit d alb-sidefie de fibrina.

Endoscopia este indicata ca prima investigatie paraclinica de confirmare a ulcerului duodenal sa tranzitului baritat in urmatoarele situatii: radiologic nu se detecteaza ulcer duodenal la pacienti cu simptome tipice; pacienti cu aspect radiologic de bulb deformat; se impune atunci cand ulcerul este prea mic sau prea superficial pentru a fi detectat radiologic; in hemoragiile digestive superioare la care se incrimineaza ulcer duodenal drept cauza.

Duodenoscopie

Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata efectuarea biopsiei de mucoasa duodenala rutina a ambelor proceduri (endoscopica si radiologica) pentru diagnosticarea ulcerului duodenal. Chimismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal. Determinarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune de gastrinom sau la condidatii chirurgical al ulcerului duodenal.

endoscopiei la sfarsitul tratamentului. De mentionat ca studii repetate au aratat ca nu are nici o justificar

Teste de evidentiere a Helicobacter pylori sunt invazive (pe cale endoscopica - testul rapid cu urea test respirator cu 14CO2 sau 13CO2 - bun pentru diagnostic si control, dar cel cu 13CO2 este foarte scump).

CP-test, Jatrox-HP test; culturi; histologic - coloratii HE, Giemsa, impregnare argentica) sau neinvazive (Qu

H.pylori coloratie Giemsa Tratament Obiective: ameliorarea durerii; vindecarea ulcerului; prevenirea recidivelor; prevenirea complicatiilor; tratamentul complicatiilor.

Regim de viata si igieno-dietetic: renuntarea la fumat; reducerea consumului de alcool; interzicer

AINS sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine (daca nu se poate renunta la ele - poliartri acriturile.

dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile, conservele, co

Tratamentul medical: durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de motilitate, ca

acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoa

medicamente: antiacide (Maalox, Gelusil, Almagel, Calmogastrin, Dicarbocalm - acestea amelioreaza sim atat in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor),

imbunatatesc vindecarea si reduc recurentele), antagonisti H2 (Cimetidina -Tagamet; Ranitidina, Famotid

Telenzepina - sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interfera aza H+-K+ a membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de actiune), prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Riboprostil - acestea cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza refacerea mucoasei) - agenti activi topici

gastrointestinala), inhibitorii pompei de protoni (Omeprazol, Lansoprazol - sunt cei mai puternici antiacizi,

pH acid devine polar si se leaga la suprafata craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactive factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicoproteinelor putin folosita din cauza efectelor secundare: retentie hidrosalina, hipokaliemie, HTA), Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina - se adauga in primele 7-14 zile ale tratamentului antisecretor).

acizii biliari; Ulcogant; Bismut coloidal - formeaza un film protector pe suprafata craterului ulceros si previn

bactericid fata de Helicobacter pylori; Carbenoxolona - stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine

Tratamentul chirurgical - indicatiile acestuia sunt: esecul tratamentului medical corect administ

durerii abdominale, semne radiologice sau endoscopice de ulcer, persistenta hiperaciditatii, persistent

H.pylori; ulcere duodenale agresive (post-bulbare, se recomanda interventie chirurgicala radicala pentr o categorie de pacienti care sunt greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare laparoscopica).

situatii - vagotomie cu bulbantrectomie si excizia ulcerului); tratamentul chirurgical ca o alternativa a celui m

Vagotomie

Gastroduodenostomie

Ulcerul gastric Apare mai frecvent dupa a 6-a decada a vietii. Ulcerul gastric se aseamana cu ulcerul duodenal, dar cea mai frecventa localizare fiind la nivelul micii curburi in portiunea verticala.

de leziuni intinse de gastrita. Ulcerul benign este situat distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa car

Forma ulcerului este rotunda sau ovalara, cu margini net conturate si dimensiuni variabile, pa diametru. Aproape intotdeauna ulcerul gastric este insotit de leziuni de gastrita antrala.

Ulcer gastric Etiopatogenie Ulcerul gastric este caracterizat prin urmatoarele modificari: Capacitatea secretorie este normala sau redusa; Rezistenta mucoasei gastrice este diminuata;

10-20% din ulcerele gastrice sunt insotite de ulcer duodenal, avand un profil secretor similar cu c duodenal.

Ca factori patogeni ai ulcerului gastric, putem aminti: refluxul continutului bilioduodenal, sp consumul de AINS care inhiba sinteza de prostaglandine. Clinic

Cel mai frecvent simptom al ulcerului gastric este durerea epigastrica, ce este mai putin tipica f ulcerul duodenal. Debutul durerii este la 30-60 minute postprandial, iar durerea poate sa nu stang.

alimentara si chiar sa se accentueze postprandial. Sediul durerii este in epigastrul mediu si iradiaza catr

Durere epigastrica

Alte simptome insotitoare ale durerii abdominale sunt greata si varsatura, care apar in ulcerul ga obstructie la evacuarea gastrica (spre deosebire de ulcerul duodenal).

Anorexia, insotita de scadere ponderala este mult mai frecventa la bolnavii cu ulcer gastric, din ca acestora fata de durerea provocata sau accentuata de alimentatie. Nu s-a observat o concordanta clinico-lezionala, multe cazuri fiind asimptomatice. Examenul obiectiv poate decela: facies ulceros - supt, cu pometii proeminenti; la palparea abdomenului, durere pe linia xifoombilicala, la 2-3 cm deasupra ombilicului

Se mai pot decela semne si simptome care sugereazaocomplicatie, cum ar fi: hemoragia digestiva, care este destul de f localizare pilorica.

gastric (la circa 25% dintre pacienti), perforatia gastrica (apare mai rar decat hemoragia), obstructia evacuarii gastrice ap

Hemoragie digestiva

Ulcer perforat in cavitatea abdominala

Diagnostic

Diagnosticul clinic se bazeaza pe anamneza: durerea (caracterul, sediul, debutul, evolutia), fenome consum de AINS. Confirmarea suspiciunii clinice de ulcer gastric se efectueaza prin mijloace paraclinice: -

Radiologic: prin examenul baritat se poate vizualiza nisa, in aproximativ 80% dintre cazuri, c

caracteristici: opacitate care depaseste conturul gastric, delimiatre neta, este inconjurata de pliuri co

craterul ulceros. Se mai pot constata semne indirecte: incizura spastica (pe marea curbura), hi

gastric, hipersecretie. Localizarea cea mai frecventa a nisei in ulcerul gastric este la nivelul mi

portiunea verticala. Imaginea radiologica a nisei in ulcerul gastric trebuie diferentiata de nisa malign

gastric, care are urmatoarele caracteristici: margini neregulate ale nisei, infiltratie evidenta in jurul n de consumul de AINS sunt rar identificate radiologic, fiind superficiale.

lacuna" care nu depaseste conturul gastric, pliurile sunt ingrosate si se opresc la distanta de nisa. Ul

Rx -bariu -

Endoscopia digestiva superioara permite vizualizarea craterului ulceros acoperit de o membrana fibrina. La pacientii varstnici, ulcerul gastric apare mai frecvent in portiunea superioara a corpului pliurile mucoasei gastrice sunt convergente catre crater.

fundul stomacului sau cardia. La nivelul ulcerului se poate vizualiza un vas de sange (cu potential h

Endoscopie Spre deosebire de ulcerul duodenal, in ulcerul gastric este imperativ necesar sa se recolteze

marginea ulcerului, periulceros si din baza ulcerului), precum si sa se repete examenul endosco

saptamani de tratament medical, pentru confirmarea benignitatii si, respectiv, a vindecarii ulcerului g Chimismul gastric se practica foarte rar astazi. Eventuala aclorhidie in ulcerul gastric, evidentiat endoscopic pledeaza pentru malignitate.

Determinarea secretiei gastrice de acid clorhidric -

Testele pentru evidentierea H.pylori - se foloseste testul rapid la ureaza cu examinare histologic antrului si de la 1-2 cm de marginea ulcerului. Tratament Obiective:

aproximativ 70% dintre pacientii cu ulcer gastric sunt infectati cu H.pylori. Biopsiile vor fi luate

1.

ameliorarea durerii vindecarea ulcerului; prevenirea recidivelor; prevenirea complicatiilor; tratamentul complicatiilor.administrarea de prostaglandine, dieta va exclude alimentele care produc dureri: condimente, acrituri.

Regim de viata si igienico-dietetic: renuntarea la fumat, reducerea consumului de alcool, interzicerea AINS, sau asoc

Piramida alimentara2.concomitent al infectiei cu H.pylori, daca aceasta exista. In tratamentul ulcerului gastric cu H.pylori pozitiv se incepe cu sc

Tratamentul medical - se utilizeaza aceleasi clase de medicamente ca si in cazul ulcerului duodenal, punandu-se acce

medicamente asociate): Omeprazol+Amoxicilina 1,5 g x 2/zi, Omeprazol+Tetraciclina 1,5 g x 2/zi, Anti H2+Amoxicilina. Tratame

cel antibacterian se incep simultan, cel antimicrobian intrerupandu-se dupa 7 zile, iar cel antisecretor continuand inca 3 saptamani

3.

Tratamentul chirurgical - indicatiile tratamentului chirurgical sunt: lipsa de raspuns la tratamentul medical aplicat corect timp

reaparitia ulcerului in timpul tratamentului de intretinere; suspiciune de malignitate din cauza modificarii simptomelor sau ca urm utilizeaza rezectia mai mult sau mai putin extinsa, la care se adauga: vagotomie (in ulcere prepilorice cu hiperaciditate); la Roux).

endoscopic si histologic; aparitia complicatiilor - hemoragie, perforatie, penetrare, scleroza periulceroasa sau mediogastrica

injectari hemostatice; gastroenteroanastomoza asociata cu vagotomie (la tineri este folosita mai frecvent "ansa in Y" - gastroje

Antrectomie - rezectia zonei antrale

Hemostaza cu electrocauter

Hemostaza cu injectie salina Complicatiile ulcerului gastro-duodenal Cele mai frecvente complicatii ale ulcerului sunt:

Hemoragia - incidenta hemoragiei digestive superioare (HDS) majore este de 150:100000, iar peste 80% dintre acesti bolnavi r tratament si de ingrijire a bolnavilor. Dintre bolnavii cu ulcer, 15-20% prezinta aceasta complicatie in decursul evolutiei bolii. dintre bolnavi se prezinta cu HDS evidenta prin: hematemeza (varsatura cu sange proaspat rosu sau in "zat de cafea sincopa, setea, transpiratiile, socul. Principalele etape de interventie in caz de HDS sunt:

de boala ulceroasa simptomatica. Mortalitatea in HDS se mentine ridicata, in ciuda imbunatatirii spectaculoase a mijloacelor

lucios, de culoare neagra - "ca pacura", urat mirositor); hematemeza si melena. Alte simptome si semne asociate care apar s

-

prevenirea exsanguinarii este de prim ordin: resuscitarea - inainte de stabilirea cauzei hemoragie hemoragie. Nu se practica endoscopie de diagnostic!!!

sectia de terapie intensiva; consult terapeutic endoscopic si chirurgical cat mai repede; tratament spe

-

echilibrarea hemodinamica - instalarea unei linii venoase, introducerea rapida de ser fiziologic 0,

de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl (nu ne orientamdupa hematocrit!!). localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului, prin anamneza (istoric

sugestive de ulcer) si endoscopie. In caz de sangerare activa, cheag aderent si vas sangvin vizibil, electrocauterizare.

tratamentul endoscopic al hemoragiei prin injectare de alcool, substante sclerozante ori adren

Fotocoagulare hemoragie digestivaacestuia in cavitatea peritoneala si eliminarea continutului gastric la acest nivel. Clinic - se prezinta de cele mai multe ori ca un musculaturii abdominale pana la contractura. Paraclinicanalizele de sange indica leucocitoza, uneori amilazemie. Radiografia evidentiaza pneumoperitoneul. Tratamentul este chirurgical, de obicei cu suturasimpla a perforatiei si vagotomie selectiva.

Perforatia - apare de 4-8 ori mai frecvent la barbati decat la femei. Consta in perforarea peretelui gastric de catre craterul ulcero

o urgenta chirurgicala. Pacientul sta nemiscat in pat, cu respiratii superficiale. Abdomenul este intens dureros, predominant in epig

Ulcer perforat

Sutura perforatiei si vagotomie

Penetrarea - consta in perforarea de catre craterul ulceros a peretelui gastric sau duodenal, cu penetrarea sa intr-un org

pancreas sau ficat. Clinic - se manifesta prin durere intensa, persistenta, de obicei extraabdominala (durere posterioara in u

pancreas), care se modifica cu pozitia bolnavului. Tratament - daca terapia medicala nu produce vindecarea, se intervine chirurgic

Ulcer penetrant in pancreas

Obstructia - reprezinta obstructia evacuarii gastrice, in 90% dintre cazuri, provocata de ulcerul duodenal. Factorii cauzali a

inflamatia periulceroasa, spasmul muscular asociat si stenozarea prin fibroza. Clinic - se manifesta prin varsaturi recurente, abun simptome se produc scadere ponderala, alcaloza si deshidratare.

sfarsitul zilei, continand alimente ingerate cu mai mult de 6 ore inainte. Mai apar balonare postprandiala si inapetenta. Prin p

Obstructie prin stenoza pilorica

Tratament medical - echilibrare hidroelectrolitica si acidobazica, terapie cu blocanti H2, terapie c infectiei cu H.pylori, dilatatii endoscopice cu balonas.

Capitolul 3Rolul AM in ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal

3.1 Rolul AM in profilaxia ulcerului gastric

Greutatile pe care le intampina oamenii de stiinta in descoperirea tuturor cauzelor de imbolnav

elaborarea de noi substante care sa distruga aceste cauze au dus la dezvoltarea unor mijloace de preveni determinante, favorizante si predispozante. Cauzele determinante constau in: traumatism psihic grv si de lunga durata emotii puternice, viata agiata

eputem feri de boala ulceroasa numai daca sunt cunoscute cauzele care o pot determina.Acestea se im

-

suprasolicitari fizice si psihice Cauzele favorizante sunt reprezentate de:

-

alimentatie neigienica, nesatisfacatoare calitativ si cantitativ medicatie iritanta focare de infectii in organism ingestia de substante caustice boli ale SN si ale arterelor

O viata ordonata, lipsita de incordare nervoasa, de suprasolicitare fizica si psihica reprezinta imp

pentru inlaturarea cauzelor mentionate. Fiecare persoana de-a lungul existentei sale si-a stabilit un anum

masa, stomacul fiind solicitat in acest fel sa-si indeplineasca functiile sale de digerare a alimentelor la anumi

Regimul alimentar - desi exista prea putine dovezi ca mancarea poate provoca aparitia unui ul sufera de ulcer banuiesc sau se plang ca mancarurile condimentate sau fierbinti le accentueaza simptome exista dovezi clinice ca asemenea mancaruri ar influenta evolutia ulcerului, dar daca o persoana cu ulcer

indoiala ca o data ce acesta a aparut, anumite mancaruri pot ameliora sau agrava evolutia acestuia. Numero

stare de disconfort abdominal dupa ce le consuma, este preferabil sa renunte la ele. Se considera ca lapte gastrica si ca un pahar cu lapte usureaza orice durere, mai ales pe aceea care apare noaptea. In urma legume, poate contribui la prevenirea recidivei ulcerului duodenal.

lactate pot captusi stomacul, inlaturand durerea ulceroasa. Totodata, se considera ca laptele poate neutra

efectuate, s-a ajuns la concluzia ca un consum sporit de alimente cu continut de celuloza, paine integrala, ce

Alcoolul - ingestia de alcool poate intensifica durerile ulceroase. Alcoolul lezeaza ulcerul deschis, ca provocand astfel durerea specifica.

Pericolele consumului de alcool De asemenea, este recomandat sa se evite ingrasarea pentru a nu suprasolicita organismul.

Fumatul este de asemenea foarte periculos, acesta incetinind procesul de inchidere a ulcerului. Acea

chiar la pacientii care iau medicamente antiulceroase eficiente, de exemplu, H2-antagonisti. Fumatul c care se stie ca este responsabil de aparitia marii majoritati a ulcerelor.

recidivarii ulcerului. Studii recente au demonstrat ca fumatorii sunt mai receptivi la infectia cu Helicobacter

Un alt factor in determinarea ulcerului este si stres-ul, care poate intensifica durerile ulceroase sau p indigestie asociata cu ulcerul. De aceea, in profilaxia acestei boli este foarte importanta o viata normala, si alcoolul.

evitarea stresului, a eforturilor fizice precum si educarea pacientilor pentru evitarea factorilor favorizanti, cu

3.2 Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire

Boala duce la pierderea calitatii vietii, modifica relatiile sociale la nivel de familie, profesional, timp liber si genereaza anumite motive care impun asistentei medicale si celorlalte cadre medicale un efort deosebit in realizarea unui mediu de ingrijire optim.

Intr-un spital, indiferent de sistemul de constructie - pavilionar / monobloc, functioneaza mai multe servicii (sectii) in raport cu stru

Sectia de gastroenterologie are o structura speciala care confera o functionalitate aparte si cuprind paturi, sala de tratamente, cabinete pentru investigatii paraclinice,anexe strict necesare pentru desfasurarea

unele spitale avand chiar bloc operator si sala de terapie intensiva la nivelul sectiei pentru a se putea interven poate creea o stare majora de teama si anxietate acestuia.

urgente majore, cum este hemoragia digestiva, sau pentru a evita transferul pacientului pe sectia de chirur

Sectie spital

Atunci cand sectia are in componenta bloc operator, acesta trebuie sa reprezinte compartimentul spec construit din materiale ce pot fi dezinfectate usor. Structura blocului operator trebuie sa cuprinda mai multe incaperi care sa-i asigure functionalitatea: camera "filtru" in care personalul medical se dezbraca de tinuta de spital si imbraca alta curata si sterilizata.

al sectiei fiind o unitate functionala aparte - el fiind izolat de restul sectiei, avand circuite separate pentru sep

camera de pregatire a medicilor chirurgi care cuprinde un spatiu pentru spalarea mainilor, dotat cu 2-3 chiuvete cu robinete sp sapun si solutii pentru sterilizarea mainilor.

camera de imbracare a lenjeriei sterile pentru operatie, prevazuta cu o masa pe care se gasesc halate, masti si manusi sterile.

sali de operatie (cel putin 3-4 pentru fiecare bloc operator), complet izolate de exterior, climatizate cu trecerea aerului prin filtre

asigure sterilizarea aerului, cu o temparatura intre 180-220 si umiditatea de 50-70%.

Mobilierul unei sali de operatie trebuie sa fie redus la strictul necesar si va cuprinde: masa de operatie de constructie speciala cu lampa scialitica mese pentru instrumentele necesare interventiei mese / polite pentru depozitarea casoletelor cu campuri sterile si a cutiilor cu instrumentar aparatul pentru anestezie generala si masuta cu medicamente

aspiratoare, bisturie electrice, aparate de chirurgie celioscopica, aparatul Roentgen mobil, lampi mo lampi pentru US, electrocauterizator, taburete rotative

camera de preanestezie si de trezire, in care se face pregatirea anestezica si se asigura trezirea completa a bolnavului operat. camera de spalare a instrumentarului folosit in timpul interventiei (de obicei o camera pentru 2 sali de operatie). camera de depozitare a lenjeriei murdare, magazia cu aparatura si instrumentar de rezerva, grup sanitar, o camera de repaus personal

Sala de tratament serveste la pansarea bolnavilor precum si la efectuarea unor examene clinice (

vaginale, anoscopii), a unor proceduri speciale (spalaturi vaginale, clisme, punctii) sau la recoltarea de analiz

trebuie sa fie o sala aseptica si alta pentru bolnavii septici. Intr-o sala de pansamente trebuie sa existe in mo

canapea, o masa pentru examinare, caruciorul cu solutii, instrumente, comprese pentru pansat, dulapuri pent eprubete pentru recoltat produse biologice. Sala de raport si cancelaria medicilor

(sterile si nesterile), chiuvete pentru spalat instrumente, cuve pentru dezinfectia unor instrumente, serin

Sala asistentelor din tura, unde isi rezolva problemele administrative, de supraveghere si tratare a bo Grupuri sanitare pentru bolnavi si personalul medico-sanitar. Magazia de lenjerie si alte obiecte de inventar se gaseste sub administratia asistentei sefe.

Sala de tratamente

Saloanelepentru bolnavi, sunt amenajate, in asa fel, pentru a corespunde cerintelor de ingrijire a ac ingrijire a bolnavilor in raport cu gravitatea bolii. Suprafata pentru un pat de adult este stabilita la 5-6 m a bolnavului canceros.

salon se gasesc 6-8 paturi, dar ideal ar fi ca un salon sa nu fie mai mare de 2-3 paturi, ceea ce ar asigu

sa fie asigurata o temperatura de 200-220C si umiditate de 40-50% si sa fie luminoase, pentru a diminua star

Patul bolnavului Asistenta medicala asigura si mentine aceste conditii si le imbunatateste, oferind un confort optim luminozitate buna a salonului si cu dotari tehnice moderne.

Salon

Paturile trebuie asezate astfel incat sa permita abordul bolnavului pe trei laturi, iar la fiecare pat sa e noapte si sistem de semnalizare pentru asistente.bolnavii gravi se izoleaza in rezerve cu 1-2 paturi, care vor fi dotate cu sisteme de aspiratie, monitorizare si oxigen.

Pentru bolnavii septici (cu plagi infectate, infectii cutanate, supuratii, gangrene) trebuie sa existe saloane separate, izolate de

Patul este mobilierul cu cea mai mare importanta din salon, acesta fiind astfel confectionat incat sa comode pentru pacient si usurinta in manevrarea de catre personalul sanitar.

Patul cu somiera mobila, denumit si pat universal este confectionat din mai multe bucati articu

permitand asezarea pacientului in pozitii variate: semisezand, pozitie cu picioarele flectate, pozitia Trendele

actionat pana la o inclinatie de 300, acesta este prevazut si cu roti cauciucate pentru deplasare si cu tam mesei, scris sau citit putand fi inclinata in diferite unghiuri, iar dupa utilizare poate fi introdusa sub somiera. Accesoriile patului sunt reprezentate de: saltea, perna, patura, lenjerie, musama si aleza.burete sau umplute cu apa / aer, compartimentate, oferind posibilitatea de a schimba frecvent suprafata de sprijin a corpului pentru decubit. Se intretin mai usor, deoarece nu absorb dejectiile si sunt mai usor de curatat.

imobilizare - manevrarea facandu-se printr-o pedala. Acest pat este prevazut cu o planseta proprie, care serv

Salteaua, tinand cont de gravitatea interventiei chirurgicale si de perioada lunga de spitalizare, tinde sa fie confectionata din plas

Pat cu somiera mobila Conform normativelor in vigoare, masa bolnavilor se serveste de catre asistenta medicala

respectand regimurile de pe FO pentru fiecare bolnav, dupa ce a primit aprobarea asistentei sefe sau a medic medicala la pat, pe o masuta de constructie speciala.

care precizeaza obligatoriu calitatile organoleptice ale hranei. La bolnavii nedeplasabili, masa se serveste de

In unele spitale exista sali de explorari imagistice, probe functionale chiar in incinta sectiei - fiin

foarte mult procesul de diagnosticare si evaluare a rezultatelor terapeutice.In imediata apropiere se asigura b

pentru apelarea asistentei medicale la nevoie, sonerie cu semnal luminos si / sau acustic la camera asistentelo

Pentru obtinerea unor rezultate terapeutice bune, asistenta medicala trebuie sa asigure un climat adec pacientilor, mai ales in cazurile cand acestia sunt imobilizati la pat timp indelungat.

increderea bolnavului, sa dea dovada de o competenta deosebita, sa acorde importanta asigurarii conditiilor

Igiena generala si corporalareferindu-se la: patura pe spate si cap); se va evita asezarea in zone expuse curentilor de aer. mentinerea curateniei riguroase a saloanelor si dezinfectia periodica, aplicand masuri de asepsie si antisepsie.

Asistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea igienei bolnavului, un elem

aerisirea salonului (in perioadele reci se va avea in vedere ca pacientul sa fie intors cu spatele catre fereastra deschisa, sau va

curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp - schimbarea ei de cate ori este nevoie, sau protejarea patului cu musama si aleza lenjeria sa nu fie stransa si mototolita - favorizeaza escarele de decubit.

Toaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai partiale sau complete. In masura in care bo mobilizat.

Asistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru ca bolnavii sa nu fie expusi curen

Curatarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni, descoperindu-se treptat numai z spala.

Scopul efectuarii toaletei este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descuamat si secretiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a altor substante straine care adera la piele, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: sa convinga pacientul cu mult tact si delicatete sa menajeze pacientul, protejandu-l cu un paravan fata de ceilalti bolnavi sa asigure o temperatura adecvata in salon, pentru a-l feri de raceala sa pregateasca materialul necesar in prealabil, pentru ca ingrijirile sa fie cat mai operative

activarea circulatiei cutanate, crearea unei satri de confort pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asis

sa actioneze rapid, sigur dar cu blandete pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si de efort sau obose

Indiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu musama si aleza. Daca boln deplasa, se prefera efectuarea baii generale in sala de dus.

Alimentatia se poate efectua activ sau pasiv in functie de starea bolnavului, asigurandu-se o pozitie c

(se aseaza un prosop pe marginea patului), pacientul fiind asezat sprijinit (daca este posibil), fie prin ridica

pe 2-3 perne, pe piept i se aseaza vasul cu mancarea, iar asistenta medicala sta alaturi, il supravegheaza sau i

Daca alimentatia se face pasiv, asistenta medicala trebuie sa manifeste calm si rabdare, sa nu incarc

mult, sa nu il zoreasca pe pacient si de asemenea sa verifice temperatura alimentelor. Se va avea grija ca fir formarea escarelor.

se imprastie sub pacient. Se va supraveghea si efectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei - deoare

Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicala va avea in vedere o

prezentarea alimentelor cat mai estetic si pe cat posibil va tine cont de preferintele pacientului, in limita restr fiind prezente in marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum si evitarea obezitatii).

de medic. Asistenta medicala va respecta numarul de calorii necesare, pentru a nu fi supraalimentat (problem

Fructe

Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta unei alimentatii sanatoase, cu ro important in cazul afectiunilor canceroase.

Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie cat se poate de atenta, deoarec anxiosi, irascibili, capriciosi.

Asistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului, avand o comportare plina de blandet

preocupata de programul zilnic, sa-l scoata la aer (cu caruciorul sau eventual cu patul) - atentia cu care e catre bolnav.

contribuind la intarirea increderii in personalul sanitar precum si la suportarea cu usurinta a perioadei de

In cazul pacientilor cu ulcer gastro-duodenal asigurarea regimului igieno-dietetic are un rol primordia

Se va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina alimente cu toti factorii nutritiv si neuropsihice profesionale si extraprofesionale ale acestuia.

corecta si sub toate formele de pregatire, suficient ca aport caloric, in functie de varsta pacientului si solicita

Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolu

alimentatia fiind repartizata in 5 mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al pacientului, mai ales p

perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese intreaba pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura greutate.

disparut dupa consumul de alimente. Va cantari bolnavul o data pe sapatamana, pentru a observa din tim

Alimente permise Atunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de greata si varsaturi si alimentatia si afectata prin deficit, asistenta medicala alimenteaza pacientul parenteral pentru ca acesta sa

si nutritional, instituind perfuzii cu glucoza 5%,10%; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoac

Aminomel), vitamine si electroliti dupa indicatia medicului. Aceasta calculeaza numarul de calorii in func celulare. Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide reci, oderite cu

stari patologice, adaugand 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370C; 20-30% pentru agitatie, conv

Asistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare ale pacientului si constientiz asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii. Face bilantul lichidelor ingerate si eliminate.

Serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator. In

categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele calitative si cantitative ale principiilor alimenta confortabil, explicandu-i scopul interventiilor si incurajand pacientul.

inlocuirii unui aliment care declanseaza anumite simptome cu altul. Echilibrarea psihica o face asigurand u

3.3 Rolul AM in stabilirea diagnosticului

Pentru stabilirea dignosticului de certitudine, a cauzei acestuia precum si a tratamentului necesar, se f anamneza examenul clinic / obiectiv examenele paraclinice si de laborator

Anamneza sau interogatoriul este deosebit de valoroasa pentru orientarea diagnosticului etiologic.tulburarile psihice precum si istoricul bolii (anamnesis morbi), istoricul vietii (anamnesis vitae) si a antecedentelor heredocolaterale.

Anamneza este metoda de investigatie clinica prin care medicul cunoaste, din relatarile bolnavului, starea sa de sanatate, suferintele, se

Notiunea de anamneza deriva de la cuvantul grecesc anamnesis care inseamna aducereaminte

Anamneza cuprinde, deci, toate informatiile de care bolnavul "isi aminteste" in legatura cu inceputul, cauzele si evolutia bolii sale ordin subiectiv - bolnavul relateaza diferitele tulburari pe care le prezinta, in special ceea ce simte si inainte de toate de ceea ce sufera.

sa consulte medicul. Operatia prin care se obtin "datele anamnestice" se numeste interogatoriu. In cadrul anamnezei obtinem in primul

Ofera datele privind fenomenele care apar brusc si care surprind bolnavul, precum si debutul bol succesiunea diferitelor simptome; ce simtome au aparut la inceputul bolii, cum au evoluat in timp; ce intervenit in intensitatea si durata lor. Anamneza are o mare pondere in "diagnosticul presimptomatic" al preced aparitia unor boli.

stadiilor de evolutie a unor boli cu rol important in conturarea tabloului clinic si in stabilirea diagnosticu

In contextul progreselor deosebite ale medicinei contemporane, anamneza isi pastreaza importanta inestimabila in elaborarea diagnosticului.

Acumularea de informatii, in scopul intocmirii anamnezei se efectueaza de catre medicul curan primului contact, de obicei in camera de garda, dar si pe parcursul internarii.

Rolul asistentei medicale este de a asista la interviu si de a ajuta uneori pacientul sa inteleaga i intervine in dirijarea discutiei atunci cand raspunsurile pacientilor se abat de la subiect.

Medicul inscrie in FO datele culese in rubricile: antecedente personale fiziologice si patologic heredocolaterale precum si conditiile de munca si viata. Pe parcursul anamnezei se obtin date despre: datele biografice ale pacientului - numele, varsta, sexul, ocupatia, starea civila, adresa

motivele internarii cuprind: simptomele majore care l-au determinat pe bolnav sa se adreseze medicului (durere, febra, tuse, a

acuze principale care reprezinta motivele internarii nu trebuie sa cuprinda termeni de diagnostic sau entitati de boala. In evaluarea de urgenta-salvare.

important de a se consemna in FO, conditiile in care a fost internat bolnavul: din proprie initiativa, la indicatia medicului de famili

istoricul bolii actuale are o imensa valoare diagnostica si incumba o mare responsabilitate profesionala, acesta va cuprinde descri precisa a tuturor simptomelor si semnelor bolii, de la inceputul ei, din cursul evolutiei si pana in momentul prezentarii bolnavului la

Istoricul bolii va cuprinde nu numai descrierea "izolata" a simptomelor si semnelor bolii pentru ca

adreseaza medicului, ci si istoria vietii pacientului, ca "fiinta sociala" (St. Stanca 1891) in totalitate, cu int "stresului vietii cotidiene", al "stresului psiho-social" in procesul imbolnavirii.

factorilor de mediu, cu rolul conditiilor de munca si de viata (familie, ocupatie, probleme socio-econom

In raport cu caracterele semiologice (frecventa, circumstante de aparitie, localizare, mod de debut, in valoarea lor diagnostica, simptomele se impart, in mod conventional, in: simptome de ordin general - care nu sunt caracteristice pentru o boala

simptome de ordin local - reprezentate de manifestari clinice bine conturate, cu anumite particularitati semiologice care le confe caracteristice anumitor boli.

Privind prin aceasta prisma, pentru a valorifica datele anamnestice cat mai eficient, in elaborarea dia va preciza: data inceputului bolii - astfel se disting boli acute / cronice

modul de debut - debut acut, brusc, cu caracter brutal (cazul fracturilor) / debut lent insidios, carac cronice (cum este si cazul bolilor canceroase in perioada asipmtomatica)

-

localizarea simptomelor intensitatea simptomelor - orienteaza adeseori asupra gravitatii bolii evolutia simptomelor - continua, progresiva, intermitenta, ciclica sau regresiva.

Este important de a preciza circumstantele si factorii care declanseaza, amelioreaza sau agraveaz precum si asocierea altor simptome. antecedentele heredocolaterale - prezinta un interes deosebit datorita faptului ca se pot distinge:

boli in care exista o predispozitie ereditara boli determinate "strict" genetic - bolile ereditare boli conditionate de o contagiune familiara

antecedentele personale, fiziologice si patologice - obtinem informatii in legatura cu bolile de care a suferit bolnavul din copilarie

In contextul patologiei neonatale si a patologiei endocrino-viscerale a femeii, se vor obtine informatii referitoare la varsta climacteriului.

menstruatia, comportamentul ciclului menstrual, termenele nasterilor, avorturi spontane sau provocate, copii nascuti mo

conditiile de munca si viata - vor fi analizate si interpretate in contextul factorilor de risc si al factorilor stresanti. factori de risc - stresul, alimentatia, alcoolismul, tabagismul, poluarea mediului inconjurator, "sindromul general de adaptare".

Examenul clinic / obiectiv - cu toate ca in marea majoritatea cazurilor, datele anamnestice ne orienteaza si pot sugera existen

ele nu sunt suficiente pentru a elabora un diagnostic.

Intotdeauna se va respecta si aplica, una din legile fundamentale ale clinicei - "diagnosticul se elabor se succed, se completeaza , reprezentand o unitate a examenului clinic.

baza anamnezei si a unui examen obiectiv sistematic, complet, riguros si minutios". Astfel anamneza si exam

In prima etapa, se va efectua un examen general de ansamblu, care se va orienta si va premite sa a deformatii ale sistemului osos, prezenta unor cicatrice - orienteaza asupra trecutului patologic (apendicectomie, colecistectomie, histerectomie).locomotor, digestiv.

generala a bolnavului: modificari ale starii de constienta, gradul de slabire - ca marturie a severitatii unei

In a doua etapa a examenului obiectiv detaliat, vom explora in mod sistematic diferitele aparate si organe: aparat respirato

Examenul obiectiv cuprinde cele patru metode clasice de explorare semiologica: inspectia palparea percutia auscultatia

Manifestarile de ordin fizic, pe care la constatam la examenul obiectiv, reprezinta semnele clinic datele anamnestice si interpretate in raport cu mecanismul lor fiziopatologic, in cadrul procesului rationamentului clinic.

exteriorizeaza o boala. Semnele clinice puse in evidenta prin aceste metode ale examenului obiectiv vor

Examenul obiectiv va fi practicat in conditii adecvate, privind spatiul necesar, patul / masa de exam adecvat in ce priveste buna iluminare si temperatura a camerei. Rolul asistentei medicale este foarte important in aceasta etapa de diagnostic - aceasta ajutand sustine fizic si psihic pe tot parcursul examinarii.

evita pozitii incomode care ar putea impiedica explorarea anumitor regiuni. Este necesar asigurarea unui cl

dezbrace si explicandu-i acestuia scopul acestui examen, il ajuta la schimbarea pozitiilor de examinare cerute

Dezbracarea pacientului pentru consult

De asemenea AM in serviciul de gastroenterologie trebuie sa cunoasca semnele si simptomele afe reactiile pacientului in timpul examinarii, incercand sa-l linisteasca, sa-l incurajeze, stiut fiind simptomelor bolii este foarte anxios.

Pentru afectiunile digestive, metodele examenului clinic, pot orienta medicul asupra diagnosticului d investigatii suplimentare care sa dea certitudinea diagnosticului.

Inspectia reprezinta prima si cea mai simpla metoda obiectiva de investigatie semiologica. In cadru cu pometii proeminenti), pozitii antalgice. Palparea poate evidentia durere pe linia xifoombilicala, la 2-3 cm deasupra ombilicului.

vor observa modificarile generale: distensia abdomenului, faciesul pacientului (daca este palid, incercanat,

Palparea abdomenului

Diagnosticul clinic in cazul ulcerului gastro-duodenal se bazeaza pe anamneza: durerea (caracterul, s evolutia), fenoimene insotitoare, consum de AINS.

Confirmarea suspiciunii clinice de ulcer gastro-duodenal se efectueaza prin mijloace paracli Investigatiile paraclinice Examenele paraclinice imagistice si de laborator completeaza obligatoriu examenul clinic. Exiata teste sau investigatii pentru duagnosticul de ulcer: radiografia dupa administrarea de bariu si endoscopia.

Examen radiologic - este fundamental pentru diagnostic. Examenul radiologic este cea mai veche s

utilizata explorare imagistica. Aparatele moderne de radiologie efectueaza atat radiografii cat si radioscopii

si sunt prevazute cu intensificator electronic de imagine si un sistem de televizare a acestora. Avantajele pr

imaginile anatomice foarte bune, costul relativ moderat (comparativ cu alte explorari imagistice), montarea i unui numar suficient de specialisti care sa le poata folosi in diferite tipuri de localitati si aglomerari urbane.

mici si posibilitatea realizarii sub forme utilizabile: la patul bolnavului, in sali de operatie, camera de garda

Principalul dezavantaj este reprezentat de radiatia ionozanta la care este expus bolnavul si perso

medical. Radiografia precizeaza forma anatomopatologica, etiologia si este un mijloc de prognostic p

imaginilor in perspectiva. Este, de asemenea, indispensabila pentru formularea indicatiilor terapeutice

verificarea eficientei acestora, mai ales in ceea ce priveste tratamentul chirurgical. Permite inregistrare

structurale de finete, oferind o mare cantitate de informatii, iar obiectivarea pe filmul radiologic a im

urmarirea evolutiei unui proces patologic. Imaginile obtinute vor fi citite fie direct pe cliseu, fie indirect p unor parametrii (axe, unghiuri, distante) cu ajutorul unui goniometru sau a unei rigle.

Semnele pentru ulcer apar la nivelul micii curburi si in regiunea cardiei si bulbul duodenal. Semnul ale mucoasei spre nisa, spasme persistente, tranzit bulbar accelerat.

este nisa, o umbra in plus data de bariul ingerat. In absenta nisei se cauta semne radiologice indirecte: pliu

Daca durerea este semnul clinic cardinal, nisa ca semn direct are aceeasi importanta in diagnosti fete), dimensiuni si profunzime. Localizata cel mai ades pe mica curbura este vazuta din profil " gastric", ceea ce o diferentiaza de nisa maligna (incastrata, dispusa in conturul gastric). Morfologic nisa de profil (curbura) poate sa apara sub mai multe forme: nisa micatriunghiulara legat de stomac printr-un pedicul subtire (are intotdeauna semnificatia unui ulcer penetrant);

Expresie a substantei baritate la nivelul ulceratiei, nisa poate imbraca aspecte diferite in functie de local

spicul; nisa de talie medie cu sau fara halou clar in jur; nisapediculara, care apare ca un diverticul la nivelu

nivele (bariu lichid de secretie si aer, proprie numai ulcerului gastric); nisa giganta, al carui diametru depas

este de obicei expresia unei penetratii vechi cu distructia peretelui gastric, astfel incat fundul ulcerului este

parenchimul organului penetrat (ficat, pancreas, regiunea celiaca). Astfel de nise se intalnesc la oameni vars cancerul.

fondul unor defecte importante de irigatie (pe fond ateromatos), ridicand mari probleme de diagnostic

Rx cu bariu

Sala radiologie

Rolul asistentei medicale in efectuarea radiografiilor, este acela de a anunta pacientul asup examinarii si de a-l informa ca este o proba nedureroasa si a carei reusita rezulta din buna colaborare a medicul radiolog. Este avertizat asupra necesitatii mentinerii unor pozitii speciale ale membrelor inferioare

timp limitat, fara a executa miscari in acest timp. Asistenta medicala intervine in situatii speciale, pri rol in pregatirea psihica si fizica a pacientului. AM din sectie, asigura transportul si ajuta pacientul

pacientului in pozitia ceruta de medic, cand capacitatea de intelegere a acestuia este afectata. Asistenta me

radiologie, in raport cu posibilitatile acestuia de deplasare si mobilizare. Daca acest lucru nu este posi protejand ceilalti bolnavi prin folosirea paravanelor.

materialul necesar si radiografia se va executa la patul bolnavului, cu aparatele portabile, asigurand con

Transportul se face cu caruciorul / brancarda, in functie de gravitatea afectiunii sale, trecerea din ac de examinare facandu-se cu atentie si blandete pentru a nu creea alte suferinte bolnavului.

In timpul examinarii asistenta medicala va purta echipament de protectie. Filmele vor fi pastrate in cond protejeze de zgarieturi sau deteriorari si atasate la FO a bolnavului.

Examen radiologic

Cu toate ca examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia si mai putin agresiv, el prezinta une

importante, ca instrument de diagnostic. In primul rand, examenul cu bariu nu furnizeaza date atat

endoscopia. Nu este eficace mai ales in evidentierea unor ulceratii foarte mici, nici pentru precizarea di

profunzimii unui ulcer. Durata iradierii depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog, totusi intreaga pr laxative, sau se recomanda consumarea de alimente bogate in tesut fibros pentru a evita constipatia si cantitati mai mari de lichide. Endoscopia digestiva superioara - introducerea si extinderea endoscopiei au vizat in primul rand pentru diagnostic si, uneori, in scop terapeutic.

depasi 10-15 minute. Deoarece sulfatul de bariu poate produce constipatie, se recomanda de catre medic ad

ulcerului. Endoscopia este o metoda care permite vizionarea directa a diferitelor zone interioare ale corpulu

Endoscop

Endoscopie

Noua generatie de endoscoape nu mai utilizeaza fibre optice, in locul acestora, endoscopul este preva lui, cu un minuscul video-cip. Acest cip trimite retrosemnale spre monitor, unde acestea se transforma interiorului gastric sau duodenal, pe care le poate vedea specialistul.

Pentru examenul endoscopic, la recomandarea medicului, asistenta medicala va administra a seara precedenta examenului.

pozitiona pacientul pe masa de examinare, va pregati materialele si instrumentele sterile, va efectua clisma

Endoscopia utilizata astazi si la noi mai frecvent este practic explorarea indispensabila in ulcer urmatoarele ratiuni: vecinatate; permite prelevarea biopsiilor multiple dirijate din marginile si fundul ulceratiei;

ingaduie examinarea directa (vizualizarea) leziunii, oferind pretioase informatii asupra morfologiei leziunii, a peretelui si a p

face posibila explorarea in intregime a stomacului chiar si a pilorului cu bulbul duodenal, relevand astfel o serie de lez concomitente.

Explorarea bolnavilor ulcerosi a castigat foarte mult in ultimele decenii prin introducerea procedeelo

Gradul de fiabilitate ridicat (95%) cu posibilitatea vizualizarii leziunilor superficiale, obtinerea unui diag clinicieni ca primordial in explorarea bolnavilor cu o suferinta gastro-duodenala.

conditii de urgenta ca si posibila asociere a unui gest terapeutic, fac ca examenul endoscopic sa fie consi

Indiferent de afectiunea pacientului, examenele de laborator curente sunt obligatorii pentru completarea examenului clinic si a starii de sanatate a pacientului: HLG, glicemie, VSH, examen sumar de urina.

Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza simptomatologia bolilor cu elemente ob eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.

modificarile aparute in morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma / infirma diagnosticul clinic, reflec

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizeaza si de modul c examenul. Recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala, in majoritatea situatiilor. Pentru a se realiza in conditii optime, trebuie sa respecte urmatoarele norme generale: orarul recoltarilor efectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului pregatirea instrumentarului si materialelor necesare pentru recoltare tehnica recoltarii propriu-zise si interventiile in cazul accidentelor si incidentelor completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului recoltat

respectarea regulilor de asepsie.

Recoltarea prin punctie venoasa

3.4 Rolul AM si interventii in semiologia boliiCel mai important semn al ulcerului gastro-duodenal este durerea sau epigastralgia

este intensa si insotita de arsuri, uneori poate iradia in spate. Intensitatea este mai mare in ulcerele vechi care

seroasa. Caracterul cel mai pretios este periodicitatea (durerile apr in perioade de 1-3 saptamani, separate pr

liniste, in care bolnavul nu se plange de dureri, chiar daca nu respecta regimul alimentar. Cel mai adesea a primavara, dar pot apare si in alte sezoane pe masura ce se cronicizeaza si, devin mai lungi si mai dese). Durerea care survine in momentul cand stomacul este gol, se numeste "foamedureroasa calmata odata cu ingerarea alimentelor neiritabile si neacide.

Foamea dureroasa sau durerea pe gol este caracteristica pentru ulcerul duodenal (daca apare mai ale orele 0-4). Aparitia durerii are un orar relativ fix, in legatura cu masa:

Durerea precoce - imediat dupa masa, la 1-1,5 ore, in ulcerul gastric si se calmeaza inainte de m este numita durere in 4 timpi: masa - calm - durere - calm. Durerea semitardiva - la 1-2 ore dupa masa

Durerea tardiva - la 2-3 ore dupa masa si dureaza, in mod obisnuit pana la masa urmatoare; dure masa - calm - durere. Durerea hipertardiva - foamea dureroasa, la 4-5 ore dupa masa.

In perioada dureroasa, asistenta medicala asigura repausul fizic si psihic al pacientului mai ales postp pacientul si asigura dieta de protectie gastric, administrand 5 mese pe zi.

Alimente permise: lapte dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau sub forma de ochiuri roma vitel, pasare fiarta sau la gratar, paine veche de o zi, supe de zarzavat, legume, fructe.

Alimente interzise: lapte batut, iaurt, carne grasa, legume tari, cafea, ciocolata, supe de carne, sos alimente reci sau fierbinti, conserve. In functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele situatii deosebite:

cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la administrarea insotita de iradiere posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas (a erodat peretele nivelul subseroasei, determinand reatia inflamatorie a pancreasului);

cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o stenoza pilorica;

o durere extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ul marea cavitate peritoneala

Dureri abdominale

Varsaturile - sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, in functie de localizarea ulcerului, fii gastric.

de mese copioase, de abateri de la dieta, alcool. Ele contin alimente, sunt abundente, au miros acid sau con

In functie de starea pacientului, asistenta medicala il aseaza in pozitie semisezand, sezand sau in dec pastreaza produsul eliminat, ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura. La indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica, suprima alimentatia pe gura electroliti.

capul intr-o parte, aproape de marginea patului. Il linisteste din punct de vedere psihic, il ajuta in timpu

pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de aminoaciz

Pentru ingrijirea pacientilor inapetenti, asistenta medicala trebuie sa urmareasca cateva aspec

apetitului pacientului urmareste descoperirea si combatrea inapetentie sau anorexiei, apetitul putand fi

stabilirea diagnosticului unor afectiuni (bolnavii cu cancer gastric refuza carnea de vaca, in hepatita e

preicterica, refuza grasimile, etc.). Pentru combaterea inapetentei, se vor avea in vedere urmatoarele: se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescriptia medicala.

inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele din regim in comparatie cu cel

Hemoragia digestiva superioara - trebuie sa primeasca o ingrijire deosebita din partea asiste Echilibrarea hemodinamica se realizeaza prin:

instalarea unei linii venoase; introducerea rapida de ser fiziologic 0,9%; transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl; TA sistolica < 100 mmHg indica o pierdere de cca 20% din volumul sangvin; Un test Tilt pozitiv, definit prin cresterea TA sistolice cu >10 mmHg sau a pulsului cu > 20

schimbarea pozitiei din ortostatism in clinostatism indica o pierdere acuta de sange de cel putin 1 litru

Masurarea TA

Localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului, prin anamneza si endoscop

sangerare activa, cheag aderent sau vas sangvin vizibil, se afectueaza tratamentul endoscopic al hemoragie endoscopica, atunci este indicata interventia chirurgicala.

de alcool, substante sclerozante ori adrenalina sau prin electrocauterizare. Daca nu se opreste hemo

Electrocoagulare

Dezobstruarea unui vas de sange Alte masuri: Introducerea unei sonde nazogastrice; Administrarea de inhibitori H2 i.v. in perfuzie continua; Interzicerea alimentarii orale.

Instalarea unei linii venoase

Pentru a evita calea de administrare difestiva in cazul varsaturilor se utilizeaza alimentarea artificiala realiza prin urmatoarele procedee: sonda gastrica sau intestinala gastrostoma sau fistula pe cale parenterala (i.v.) clisma

Alimentatia artificiala are ca scop hranirea pacientilor incostienti, cu tulburari de deglutitie, cu i hemoragii digestive, operatii pe tubul digestiv si glandele anexe, cu stricturi esofagiene sau ale cardiei, negativism alimentar.

Nutritie parenterala Alimentarea parenterala se face cu substante care au valoare calorica ridicata, pot fi utilizate direct au proprietati antigenige, nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor.

Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone (glucoza 10-20-33-40%, fructoza 20%, so in care pot fi dizolvate principiile nutritive. Nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau solutii glucozate si proteice. Alimentarea prin gastrostoma:

hidrolizate proteice). Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii pe 24 de ore si a r

Sonda de alimentare

3.5 Rolul AM in aplicarea tratamentuluiTratamentul are ca obiective: ameliorarea durerii; vindecarea ulcerului; prevenirea recidivelor; prevenirea complicatiilor; tratamentul complicatiilor.

Daca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are medicul, asistenta medicala doa acesta sau pe pacient, in aplicarea tratamentului medical sarcina revine aproape in totalitate acesteia. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot fi aplicate urmatoarele tipuri de tratament: regim de viata si igieno-dietetic tratament medical tratament chirurgical

Regim de viata si igieno-dietetic renuntarea la fumat reducerea consumului de alcool

interzicerea utilizarii de AIND sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine - dac renunta la ele, cazul poliartritei, spondilitei

-

dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosuri, tocaturi, carnati, mezeluri, conserve, muraturi. Tratament medical

Durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de motilitate, cat si stimularii acide a chem Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoarele clase de medicamente:

Gelusil, Almagel, Calmogastrin, Dicarbocalm - acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc vinde vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor), anticolinergice (Pirenzepina, Telenzepina - sunt mai prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interferand cu functia gastrointestinala),

recurentele), antagonisti H2 (Cimetidina -Tagamet; Ranitidina, Famotidina - sunt utili atat in calmarea du

(Omeprazol, Lansoprazol - sunt cei mai puternici antiacizi, blocand ATP-aza H+-K+ a membranei celulei par

avand o durata lunga de actiune), protectoare ale mucoasei - prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Ribop

cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastri

refacerea mucoasei) - agenti activi topici (Sucralfat - Carafate - la pH acid devine polar si se leaga la supra

ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactiveaza pepsina si acizii biliari; Ulcogant; Bismut coloidal

film protector pe suprafata craterului ulceros si previne contactul cu factorii de agresiune intraluminali, stim

de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de Helicobacter pylori; C

- stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar este mai putin folosita din cauza efectelor secu primele 7-14 zile ale tratamentului antisecretor).

hidrosalina, hipokaliemie, HTA), antibiotice (Amoxicilina, Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina -

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al AINS, pentru a putea efectua educa unor etape ale raspunsului inflamator vizand diminuarea acestuia.Cele mai frecvente efecte secundare sunt: digestive renale hepatice hematologice reactii alergice

la care ulcerul s-a produs pe fondul consumului acestora. AINS reprezinta un grup de substante care acti

Tulburarile digestive sunt urmarea inhibitiei rolului protector al PG asupra mucoasei gastrice. In mod normal PG scad secretia acida si

mucus. Inhibitia lor prin AINS duce la cresterea secretiei acide si la distrugerea barierei de mucus, favorizand aparitia / reactivarea ulcerulu

Tulburarile renale se produc prin anularea efectului normal vasodilatator produs de PG; de aceea, la bolnavii cu flux sangvin renal s cardiaca, ciroza hepatica cu ascita) AINS pot produce IRA.

Tulburarile hepatice sunt reversibile si se manifesta prin cresterea enzimelor (TGP) si uneori prin cresterea bilirubinei si a timpului de p Modificarile hematologice cele mai frecvente sunt: agranulocitoza, anemia aplastica sau tulburari ale hemostaze