Ulcerul Gastric-diploma de licenta asistente medicale

5/25/2018 Ulcerul Gastric-diploma de licenta asistente medicale

Capitolul I

Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

I.1 Anatomia aparatului digestiv

Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor care asigura digestia alimentelor, absorbtia

nutrimentelor si eliminarea resturilor nedigerate. Prin digestie alimentele sunt transformate pentru a fi

asimilate intrand in cmpozitia mediului intern:

-lipidele sunt hidrolizate sub actiunea enzimelor lipoliticelipaze! pana la acizi grasi si glicerol"

-proteinele sunt hidrolizate sub actiunea enzimelor proteoliticeproteaze! pana la aminoacizi"

-glucidele sunt hidrolizate sub actiunea enzimelor glicoliticeglicolaze! pana la

monozaharideglucoza, fructoza, galactoza!.

Sistemul digestiv este alcatuit din:

-tub digestivin care se varsa secretiile glandelor care produc enzime digestive in care are loc

digestia!

-glandele ane#e

$%&%' (I)*S$I+

Are o structura unitara , peretele lui fiind alcatuit din patru tunici :

-mucoasa care tapeteaza lumenul este formata din tesut epitelial "

-submucoasa este formata din tesut conunctiv la#contine vase de sange, glande de tip mucos si un

ple# nervos-eissner!"

-musculara constituita din tesut muscular striatin cavitatea bucala, faringe, treimea superioara a

esofagului si la nivelul sfincterului anal e#tern! si din tesut muscular neted , maoritatea cu dispozitie

circulara si longitudinalala nivelul stomacului apara si al treilea strat , cu dispozitie oblica!. Stratul

intern , circular , prin ingrosare in anumite zone , formeaza sfinctere , care inchid si deschid anumite


orificii.

In tunica mucoasa se afla un alt ple# nervos Auerbach.

-e#terna, formata din tesut conunctiv la# si numita adventicecu e#ceptia organelor abdominale, la

care stratul e#tern este reprezentat de seroasa peritoniala cu rol de fi#are!.

$ubul digestiv este alcatuit din mai multe segmente succesive: cavitate bucala, faringe, esofag,

stomac, intestin subtire si intestin gros.

Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv , care comunica prin orificiul bucal al

e#teriorului , iar posterior cu faringele. In cavitatea bucala se gasesc limba si dintii.

-'imba , inserata pe planseul bucal, este un organ musculos, a carui radacina se fi#eaza pe mandibula

si pe osul hioid. *ste acoperta de mucoasa si indeplineste mai multe functii: organ de simt gustativ,


tactil, termic, dureros!" intervine in vorbire, masticatie, formarea bolului alimentar, deglutitie .

-(intii sunt organe dure, inervate si vascularizate, infipte in alveolele dentare. Sunt in numar de / la

adult si /0 la copil.

aringele este un organ musculo fibros in forma de palnie, de circa 12 cm, este un organ comun atat

sistemului digestiv cat si celui respirator. Comunica superior prin coane cu fosele nazale si inferor cu

esofagul si laringele. Pentru a evita ca alimentele sa intre pe calea respiratorie, glota orificiul de

comunicare cu laringele!, se inchide prin coborarea unei lame cartilaginoase, numita epiglota. Astfel

bolul alimentar trece in esofag producand o unda peristaltica de contractie.

*sofagul este un organ tubular de circa /3 cm lungime, care stabate cavitatea toracica, traverseaza

diafragma si intra in cavitatea abdominala, unde comunica cu stomacul prin orificiul cardia.

Stomacul este un organ cavitar, cu capacitate de circa 1,2 litri, situat in partea stanga a abdomenului,

imediat sub diafrgma. Comunica cu intestinul subtire prin orificiul piloric.

Prezinta:

- o fata anterioara , acoperita cvasicomplet de ficat , si o fata posterioara, in contact cu splina si

pancreasul"

- o margine dreapta curbura mica ! si o margine stanga curbura mare !"

- o portiune verticala , in care se afla formi#-ul camera cu aer ! si corpul stomaculuil" si o portiune

orizontala, ce cuprinde antrul si canalul piloric.


ucoasa gastrica prezinta pliuri , care apar prin contractia stratului muscular fin , prezent intre

mucoasa si submucoasa. (e asemenea , mai prezinta si orificii pentru deschiderea glandelor gastrice.

)landele cardiale si pilorice secreta mucus , iar cele din zona forni#ului si a corpului gatsric secreta

pepsinogen proenzima ! , acid clorhidric , mucus , hormoni gastrina , glucagon , secretii de celule

speciale ! .

-Intestinul subtire se inchide de la pilor pana la orificiul ileo-cecal . Are lungime de 4-3 m , undiametru de / pana la cm si este format din duoden portiune fi#a ! , eun si ileon portiuni

mobile ! , unde se termina digestia si are loc absorbtia .

ucoasa intestinala prezinta plici circulare care evit vilozitati intestinale ridicaturi de forma unor

degete de manusa ! , in interiorul carora se gasesc , central : un vas limfatic sau vas chilifer , vase de


sange si nervi .

+ilozitatile sunt adaptate functiei de absorbtie , avand un epiteliu unistratificat ale carui celule

prezinta la polul apical e#pansiuni citoplasmatice numite microvili , care formeaza polul striat si cresc

suprafata de absorbtie a acestui segment . In spatiile dintre vilozitati se deschid glande tubulare , care infiecare zi secreta litri de suc intestinal glandele 'ieber56n ! si mucus glandele &r6nner ! .

-Intestinul gros se intinde de la orificul ileo-cecal prevazut cu o valvula ce impiedica intoarcerea

alimentelor in ileon ! pana la orificiul anal , avand o lungime de circa 1,2 m si diametrul dublu fata de

al intestinului subtire. Cuprinde mai multe regiuni :

7 cecumul , primul segment al acestuia , are aspectul unei ampule si in partea sa inferioara prezinta

apendicele vermiform .

7 colonul , are patru segmente : ascendent , transvers , descendent , sigmoid .

7 rectul se deschide la e#terior prin orificul anal .

ucoasa intestinului gros contine celule si glande secretoare de mucus si este lipsita de vilozitati .

)'A8(*'* A8*9*

Sunt reprezentate de glandele salivare , ficat si pancreas .

-)landele salivare sunt de doua tipuri : mici , raspindite in mucoasa bucala , si mari , situate in peretii

cavitatii bucale sunt de tip tubulo-ancinos , perechi si sunt reprezentate de parotide , sub ma#ilare si

sublinguale ! .

-icatul este cea mai mare glanda e#ocrina din organism , avand o greutate de 1200 gr. *ste situat sub

bolta diafragmatica , in loa hepatica , si este acoperit de peritoneu . Prezinta o fata inferioara si una

superioara .

7 ata superioara prezinta doi lobi stang si drept ! , delimitati de un ligament al peritoneului .

7 ata inferioara prezinta patru lobi stang , drept , anterior , posterior ! , delimitati de trei

santuridispuse sub foma literiei : santul longitudinal drept , care anterior prezinta vezicula biliara

colecist ! , santul longitudinal stang si santul transversal , care prezinta hilul hepatic prezinta locul


de intrare a arterei hepatice , venei porte , a nervilor si locul de iesire a doua canale hepatice ! .

+ascularizatia ficatului este dubla :

-8utritiva este asigurata de artera hepatica , ce se desprinde din trunchiul celiac se asigura aportul de

nutrimente si o#igen "

-unctionala este asigurata de vena porta , ce ia nastere din unirea care colecteaza sangele de la

stomac , pancreas , intestin , splina si care transporta sangele cu nutrimente , absorbite la nivelul tubului

digestiv . Sistemul port este un sistem care incepe si se termina cu cate o retea de capilare , intre care


e#ista o vena . In acest caz vorbim despre : capilarele de la nivelul tubului digestiv ; vena porta ;

capilarele sinusoide .

-Pancreasul

*ste o glanda mi#ta , situata retroperitonial fata posterioara a sa adera la peretele cavitatii

abdominale , iar fata anterioara , vine in contact cu peritoneul ! .

Prezinta trei regiuni :

-cap cuprins in curbura duodenala ce patrunde in cavitatea duodenului ! "

-corp si coada ce vine in contact cu splina ! "

-acinii pancreatici portiunea e#ocrina ce secreta suc pancreatic ! .

Prin unirea canalelor acinilor iau nastere canalul principal ! , pentru neutralizarea aciditatii chimului

gastric si contine apa , bicarbonati , enzime : lipolitice lipaza pancreatica ! , glicolitice amilaza


pancreatica ! , proteolitice tripsina , cimotripsina , cabo#ipeptidaza , elastaza ! .

-glandele intestinale ; secreta sucul intestinal care este un lichid incolor , inodor , cu p alcalin >,

! ce contine apa , bicarbonati , enzime asociate enterocitelor ! : lipolitice lipaza intestinala ! ,

glicolitice dizaharidaze - maltaza , lactaza , zaharaza ! , proteolitice peptidaze ! .

II./ iziologia aparatului digestiv

(igestia cuprinde totalitatea proceselor fizice si chimice suportate de alimente consecinta a functiilor

secretorie si motorie , pe care le au organele digestive .

Cavitatea bucala digestia bucala ! cuprinde :

-masticatia faramitarea , zdrobirea , macinarea alimentelor cu autorul dintilor si limbii ! "

-dizolvarea in saliva a unor alimente "

-deglutitia impregnarea cu saliva si formarea bolului alimentar ce va fi inghitit ! .

Sub actiunea ptialinei are loc hidroliza amidonului , formandu-se de#trine si maltoza .

Stomac digestia gastrica ! cuprinde :

(epozitarea temporara a alimentelor , amestecarea alimentelor cu sucul gastric si formarea chimului


gastric rezultatul digestie gastrice ! , evacurea fractionata a chimului in duoden .

Aceste procese sunt consecinta functiei motorii a stomacului , ce se realizeaza prin doua tipuri de

contractii : peristaltice contractii si rela#ari ale muschilori circulari , propagandu-se spre duoden ! si

tonice de adaptare la continutul gastric , deci miscari nepropagate ! .

'a acest nivel are loc hidroliza proteinelor si lipidelor .

-proteinele sunt scindate pana la peptide , sub actiunea pepsinei secretata ca pepsinogen si activata

de Cl ! "

-cazeinogenul din lapte , in prezenta labfermentului si a ionilor de calciu , se transforma in

paracazeinat de calciu coaguleaza laptele ! .

-lipidele emulsionate se transforma in acizi grasi si glicerol sub actiunea lipazei .

Intestinul subtire digestia intestinala ! cuprinde :

Amestecarea chimului cu sucurile din intestin si formarea chilului intestinal lichid laptos care

constituie continutul vaselor limfatice intestinale ! si inaintarea alimentelor spre intestinul gros .

Procesele fizice sunt consecinta activitatii motorii a intestinului . Acesta prezinta unde lente electrice ,

care se propaga de la duoden spre ileon si creaza conditii pentru aparenta a trei tipurri de contractii :

-de segmentare , care apar la intervale neregulate "

-peristaltice , unde de contractie circulare , ce se propaga spre intestinul gros "

-de pendulare , contractii ritmice ale anselor bucle intestinale ! .

In intestinul subtire are loc absorbtia nutrimentelor : aminoacizi , acizi grasi si glicerol ,

monozaharide . Procesul chimic este actiunea combinata a bilei , sucului intestinal si pancreatic :

-peptidele , sub actiunea proteazelor pancreatice si intestinale , sunt transformate in aminoacizi "

-lipidele neutre sub actiunea lipazelor pancreatice si intestinale , sunt transformate in acizi grasi si

glicerol "

Amidonul crud si cel neatacat de ptialina , sub actiunea amilazei pancreatice , este transformat in


dizaharide , iar acestea , sub actiunea dizaharidelor intestinale , in monozaharide .

Intestinul gros prezinta mai multe tipuri de contractii :

-stationare , in colonul pro#imal , care favorizeaza absorbtia apei "

-peristaltice si segmentare , in colonul distal "

-in masa , in colonul descendent si sigmoid , care propulseaza continutul colic spre rect .

(efecatia este un lant de refle#e in urma caruia bolul fecal rezultatul activitatii fiziologice a

intestinului gros ! este eliminat din rect . Se realizeaza prin contractia muschilor abdominali , a

diafragmului si prin rela#area sfincterelor anale .


Procesele chimice care au loc la nivelul intestinului gros sunt :

-fermentatia bacteriana , la nivelul colonului pro#imal cel mai apropiat ! , prin care glucidele

nedigerate sunt transformate in acizi organici si gaze , de catre bacteriile aerobe "

-putrefactia , la nivelul colonului distal , prin care aminoacizii neabsorbiti sunt transformati in amine ,

amoniac prin dezaminare si decarbo#ilare ! si in gaze , de bacterii anaerobe "

-produsii de putrefactie sunt to#ici si vor fi deto#ifiati in ficat , dupa care sunt eliminati prin urina .


Capitolul II. (ate descriptive despre boala

II.1 (efinitie

%lcerul gastro-duodenal este o boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac , pe

portiunea superioara a duodenului , partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului

operat .

II./ *tiologie

Clinic , ulcerul gastro-duodenal se manifesta prin sindromul ulceros , bolea interesand intregorganismul , de unde si denumirea de boala ulceroasa . In incercarile de a cunoaste cauza acestei boli

sau emis mai multe teorii si ipoteze :

- teoria localicista a atrebuit formarea ulcerelor unor tromboze vasculare in peretele stomacului sau al

duodenului sau a unor spasme arteriale prelungite " si trombozasi spasmul ar produce o ischemie

localizata persistenta , care ar scadea rezistenta mucoasei .

- teoria mecanica sustine ca microtraumatismele care actioneaza asupra mucoasei gastrice ar fi

responsabile de formarea ulcerului " aparatarii acestei teorii se bazau pe marea frecventa a ulcerului pe

mica curbura gastrica .

- teoria inflamatorie este bazata pe observatia ca ulcerul se insoteste adesea de gastrita , sustinea ca

gastrita premergatoare ar determina eroziunea mucoasei .

- teoria clorhidropeptica afirma ca ulcerul s-ar produce prin autodistrugerea mucoasei sub actiunea

sucului gastric " si de aici denumirea bolii de ulcer peptic .

- teoria neuro-vegetativa sustine ca provoaca tulburari in circulatia si in secretia gastrica si creaza

astfel conditii pentru aparitia ulceratiei .

In prezent se considera ca in aparitia ulcerului gastro-duodenal intervin doua serii de factori :

- factori de aparare : integritatea mucoasei gastrice si calitatea mucusului protector "


- factori de agresiune : secretie peptica si Cl "

Pentru intelegera etiopatogeniei ulcerului gastric si duodenal trebuie sa retinem si faptul ca secretia de

Cl este stimulata de trei substante :

- )astrina

- Acetilcolina

- istamina

In cea ce priveste ulcerul , gastritele si afectiunile inrudite , la originea lor se afla cel mai frecvent o

bacterie , elicobacter p?lori , care lezeaza in timp mucoasa gastrica . &oala apare si unii consumatori

cronici de antiinflamatoare nesteridiene AI8S ! .

%lcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la varsta de /0-40 de ani pentru localizarea

duodenala ! si la 0-20 de ani pentru cea gastrica ! .

Se poate intalni sisub varsta de /0 de ani si la cei peste 20 de ani . *ste mai frecventa la barbati fata

de femei , raportul fiind de @1 . %lcerul duodenal este de doua ori mai frecvent decat cel gastric . >

din populatie sufera de ulcer duodenal sau gastric .

II. Clasificare

- ulcerul gastro-duodenal acut

- ulcerul gastro-duodenal cronic

II.4 Simptomatologie

%lcerul gastroduodenal consta intr-o pierdere de substanta a peretelui gastric sau duodenal , de forma

rotunda sau ovala avand un diametru care varioaza de la 0.- si chiar 4 cm si mai mult ulcere

gigante ! . (e obicei sunt unice , insa pot aparea simultan in doua sau mai multe . %lceratia patrunde


pana in submucoasa , insa cand ulcerul este penetrant , ea poate depasi stratul muscular aungand pana

la seroasa si chiar in organele vecine pancreas , ficat ! . %lcerul poate fi acut sau cronic . *l evolueaza

in -3 saptamani , apoi se poate croniciza , insotindu-se de o proliferare a tesutului conunctiv cu

retractia cicatriceala si peretii grosi ulcer calos ! .

%lcerul are trei faze de instalare :

- acuta "

- de stare "

- de refacere a zonei ulcerate .

%neori ulceratia ramane cronica .

)asrita este sub forma discreta pana la severa . 'a barbati predomina secretii crescute de acid . B

mare parte din probleme se datoreaza stresului , a bacteriei elicobacter p?lori , consumului e#cesiv de

alcool , tutun .

Simptomul cel mai constant in mod obisnuit il determina pe bolnav sa se prezinte la medic este

durerea :

- durerea este localizata in zona epigastrica

- intensa

- senzatie de arsura

- iradiaza in spate .

Sediul durerii pare sa aiba o legatura cu sediul ulceratiei : durerea localizata in partea superioara a

epigastrului sau in stanga liniei mediane a epigastrului si iradiind in stanga vertebrelor $11-$1/

toracele ! este intalnita in ulcerul micii curburi a stomacului " durerea localizata in dreptul liniei

mediane , cu iradiere spre rebordul costal drept sau in dreapta vertebrelor $11-$1/ apare in ulcerele

localizate piloro-duodenal .


Caracterul durerii :

- durerile apar in perioade de 1- saptamani , separate prin perioade de liniste in care bolnavul nu se

plange de dureri , chiar daca nu respecta regimul alimentar "

- periodicitate sezoniera

- ritm orar in raport cu orele mesei

- durere precoce imediat dupa masa !

- durere tardiva in localizarea piloroduodenal a ulcerului !

- foame dureroasa durerea poate sa fie insotita de o senzatie de foame !

- senzatia de arsura retro-sternala pirozis ! , este un semn des intalnit care uneori inlocuieste durerea

si are un caracter ritmic si periodic .

- eructatii acide gust acru sau amar in gura !

- varsaturile care pot aparea postprandial , precoce sau tardiv dupa localizarea gastrica sau duodenala


a ulcerului , in functie de mesele consumate .

- pofta de mancare este normala sau crescuta " uneori bolnavul scade in greutate si perioadele

dureroase isi pierde apetitul prin frica de a manca pentru a nu avea dureri.

II.2 Investigatii paraclinice

*#amenul obiectiv :

- arata de obicei o stare generala buna " uneori bolnavul apare slabit , nelinistit cu tulburari de somn .

*#amenul abdomenului nu arata la inspectie semne deosebite , iar la palpare poate e#ista durere

epigastrica care nu ofera date concludente .

*#amenul sucului gastric :

- in general se intalneste hiperaciditatea si hipersecreti in ulcerul duodenal si cel piloric , iar in ulcerul

gastric e#ista normo aciditate , mai rar hiperaciditate sau hipoaciditate .

*#amenul radiologic :

- este obligatoriu in ulcerul gastro-duodenal . %neori acest e#amen nu este suficient si se recomanda o

radiografie cu clisee repetate seriografie ! . Semnul radiologic direct este nisa care se prezinta ca oumbra in plus pe conturul stomacului sau pe duodenului , din fata apare ca o pata persistenta , in urul

nisei apare o zona mai clara , determinata de edem.

Semne radiologice indirecte :

- prezenta unor pliuri convergente ale mucoasei catre nisa , spasmul musculaturii gastrice imitand un

deget care arata spre nisa si modificarile cicatriciale , aderentiale , care deformeaza contururile

normale .

In ulcerul gastric nisa este localizata pe mica curbura , ea are tendinta de regresie , pana la disparitie

completa , intr-un interval de -4 saptamani . Cand nu dispare , apare suspiciunea de ulceratie maligna .

%lcerul duodenal provoca spasme musculare si procese de cicatrizare care modifica aspectul bulbului ,

dand-ui diferite forme : trefla , ciocan , stea , diverticul , etc.


)astroscopia :

- este un e#amen util pentru precizarea unor diagnostice nesigure benignitatea sau malignitatea unui

ulcer !

- poate arata e#istenta unor ulceratii multiple

- permite biopsia prin vizualizarea directa si e#amenul citologic .

Cercetarea hemoragiilor oculte in materiile fecale Adler ,


epigastrica , secretia hiperacida este enorma . %lcerul este localizat postbulbar . $ratamentul este

chirurgical gastrectomie ! , etirparea tumorii fiind aproape imposibila .

%lcerul gastro-duodenal are o evolutie caracterizata prin alterarea perioadelor dureroase cu cele

liniste . Perioadele cu manifestari dureroase sunt determinate fie de paritia ulcerului sau derecrudescenta unui ulcer cronic

Complicatii :

emoragia gastro-duodenala este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal fiind un

semn ocult obisnuit al bolii ulceroase "

-hemoragia acuta constituie una dintre cele mai grave complicatii ale acestei boli . emoragia

ulceroasa poate surveni in oricare dintre momentele evolutiei ulcerului gastro-duodenal . 8u sunt rare

cazurile in care hemoragia este prima manifestare a bolii si se intampla , uneori , ca ea sa fie chiar

singura manifestare . Alte ori , hemoragia poate fi declansata de diferiti factori : mese copioase , boliintercurente , abuz de alcool , traumatisme abdominale , sonda gastric , e#amene radiologice , AI8S ,

cortizonicele , fenilbutazona . emoragia se manifesta prin hemateneza si melena . In hemateneza

sangele provenit din stomac are o culoare rosie inchisa uneori rosie neagra . Sangele poate sa fie sau nu

amestecal cu mucus si resturi alimentare . In cazurile de hemoragii mari , fulgeratoare , sangele poate


avea si o culoare de sange proaspat . Cand sangerarea este mai mare peste 30 g ! , apare melena ,

scaunul are o consistenta lichida sau pastoase cu un aspect asemanator cu pacura . In functie de

cantitatea de sange pierduta prin hemoragie constatam la bolnavi semne generale de diferite grade . In

hemoragiile mici bolnavul prezinta o stare generala de , lipotimie , transpiartii reci abundente ,

e#tremitati reci , paluare accentuata , puls foarte rapid si slab , scaderea tensiunii arteriale . Cand se

pierde o cantitate de sange mai mare de 00 de mililitri se instaleaza si anemia care va fi cercetata cu

autorul hemogramei , prin urmarirea hematocritului si a cantitatii de hemoglobina . (e semnalat ca

dupa hematemeza si melena , daca bolnavul este in perioada dureroasa , durerile se atenueaza sau

dispar in urmatoarele zile .

Perforatia este o complicatie a bolii ulceroase ce se formeaza in peritoneul liber . Aceasta complicatie

se intalneste mai frecvent intre -perforatia este o complicatie a bolii ulceroase ce se formeaza in

peritoneul liber . Aceasta complicatie se intalneste mai frecvent intre 0 si 20 de ani si apare mult mai

des la barbati decat la femei . 'ocalizarea duodenala pare mai predispusa la perforatie decat cea

gastrica. Perforatia se manifesta clinic destul de brutal , bolnavul acuzand o durere violenta in epigastru

, aparuta brusc , asemanatoare cu o Gimpunsatura de cutit G sau Glovitura de pumnalH si care depaseste

cu mult ca intensitate durerea cunoscuta de ulceros . &olnavul se incovoaie , si isi tine pumnii in

epigastru ridicand coapsele pe abdomen durerile pot iradia in umeri iar mai traziu se e#tind in tot

abdomenul . 'a e#amenul obiectiv se constata un facies an#ios , cu ochii incercanati , paloare ,

transpiratii reci , e#tremitati reci , puls rapid si slab , pana la puls imperceptibil , scaderea teniunii

aretriale . Semnele cele mai importante le obtinem la e#amenul abdomenului :

-aparare musculara peretele abdominal are musculatura contractata in epigastru , contractura Gde

lemnH !

-hiperestezie cutanata la atingere tegumentelor epigastrice durerea este e#arcerbata !

-pneumoperitoneu superior disparitia matitatii hepatice si aparitia unei benzi luminoase intre

diafragm si ficat , la e#amenul radiologic !

-latactul rectal se evidentiaza o durere intensa a fundului de sac (ouglas

-temperatura poate fi normala sau sa e#iste hipotermie , crescand pe masura ce se constituie peritonita

-leucocitoza atinge de la inceput valori mari , de 10000 pana la /0000 , cu polinucleoza


-evolutia decurge catre stadiul final in 3-1/ ore , cand se constata tabloul clinic al perinonitei , cu

sughit , eructatii , varsaturi , balonare , stare infectioasa , alterare din ce ince mai intensa a strarii

generale , paralizie intestinala colaps .

*#ista situatii cand perforatia este mica si acoperita rapid de peritoneu care poar?ta numele deperforatie acoperita . Simptomele acestei perforatii sunt :

-debutul este tot violent

-contractura abdominala , insa cu evolutie spre un abces localizat , cel mai adesea sub frenic

-durerea ramane localizata

-bolnavul are frisoane si febra si prezinta stare generala si semne de laborator ale unei supuratii

-acest abces poate evolua spre resorbtie cu procese aderentiale sau se poate rupe provocand o

peritonita generalizata sau sa progreseze spre organele vecine .

-acesti bolnavi trebuie supraveghiati permanent , urmarundu-se aspectul lor , pulsul , tensiunea

arteriala , temperatura , varsaturile , emisiile de gaze .

%lcerele recente , mai ales cele care apar la tineri , se pot vindeca fara sa lase cicetrice importante .

%lcerele cronice , mai ales cele caloase , se vindeca tardiv prin procese cicatriceale insemnate , care pot

provoca stenozari la nivelul stomacului , pilorului sau al duodenului bulbar si postbulbar ! . Acestea

sunt :

-stenoze cicatriceale organice : mediogastrice , pilorice si duodenale !

-stenoze functionale , care au o simptomatologie mai moderata : senzatie de plenitudine , varsaturi

alimentare , varsaturi acide , balonari , eructatii , aceste simptome cedand spontan in cateva zile sau

dispar dupa administrarea de medicamente antispastice , de aceea inainte de e#amenul radiologic aceste

medicamente vor fi administrate pentru a putea diferentia o stenoza functionala de una organica .

Stenoza mediogastrica pare in ulcerele micii curburi a stomacului , in orocesul de cicatrizare , poate

provoca ingustari , care la e#amenul radiologic dau imangini caracteristice de stomac Gin ceas de

nisipH , Gstomac biloculatH , de stomac Gin melcH sau ca o Gpunga de tutunH . Stenozele gastrice ale

pilorului si ale duodenului se caracterizeaza prin tabloul clinic al stenozei pilorice . &olnavul are dureri


epigastrice cu carcter continuu si acuza o senzatie de plenitudine , afirma ca Gnu se goleste stomaculH ,

are greturi , eructatii , regurcitari alimentare cu gust acru . +arsaturile il usureaza , iar uneori si le

provoaca singur . Pe masura ce stenoza progreseaza , varsaturile devin mai abundente si contin restutri

de alimente consumate cu 3-1/ ore sau chia /- zile mai inainte . &olnavul nu se mai poate hrani decat

cu lichide , slabeste , se dezhidrateaza , acuza sete , devine oliguric , starea generala se altereaza , apar

semne de alcaloza pierderi de Cl ! . Poate sa se instaleze o uremie e#trarenala .

'a e#amenul abdomenului se observa uneori in epigastru miscarile peristalttice ale stomacului . Se

pune in evidenta clapotaul epigastric . In cazurile avansate se paote constata o mare dilatatie a

stomacului . Pentru precizarea diagnosticului , metoda cea mai buna este e#amenul radiologic , care

evidentiaza un stomac dilatat , cu mult lichid de secretie pe nemancate , cu aspect de Gfulgi care cadH ,

uneori cu resturi alimentare . Substanata de contrast se depune la fund , dand un aspect de farfurie .

Peristaltismul stomacului este viu , iar prezenta antiperistaltismului este considerata ca un semn sigur

de stenoza . *#amenul radiologic se face repetat , la diferite intervale de timp , pentru ca poate arata

prezenta bariului in stomac pana la peste / de ore .

alignizarea : multi autori nu sunt de acord cu malignizarea ulcerului gastric , ei sustinand ca a fost

de la inceput un cancer ulcerat sau ca este vorba de un cancer independent de ulcer . Alti autori admit ca

ulcerul benign al stomacului se poate maligniza mai ales in localizarile portiunii orizontale a micii

curburi , pe antru si pe marea curbura . 8e vom gandi la posibilitatea cancerizarii ulcerului gastric candse modifica simptomele : dispar caracterele de periodicitate si ritmicitate ale durerii , apare inapetenta ,

bolnavul slabeste devine anemic , +.S.-ul creste . *#amenul sucului gastric arata o trecere spre

anaciditate . (upa un tratament udicios de -3 saptamani , e#amenul radiologic nu ne arata ameliorarea

, iar pentru precizarea diagnosticului se va recurge la fibroendoscopie gastrica , citologie e#foliativa ,

biopsie diriata , interventii chirugicale .

$ratamentul :

Bbiective:

(ispariJia Ki ameliorarea simptomatologiei

Prevenirea complicaJiilor

Profila#ia recidivelor


PosibilitLJi terapeutice:

edicamentoasL

*ndoscopicL M destinatL complicaJiilor

ChirurgicalL M Nn caz de ulcer refractar sau complicaJii

$ratamentul medicamentos cuprinde urmLtoarele etape :

$erapia antisecretoare

*radicarea infecJiei cu . p?lori

$ratamentul ulcerului indus de AI8s

$ratamentul asociat sindromului Follinger M *llison

1.$erapia antisecretorie

InhibiJia secreJiei acide oacL un rol decisiv Nn terapia ulcerului, indiferent de etiologia acestuia.

Scopul terapiei: accelerarea procesului de cicatrizare a leziunii ulceroase

$erapia de atac

OecomandLrile terapeutice actuale:

Clase medicamentoasae (oza Administrare Perioa

da

Inhibitorii pompei de

protoni

Bmeprazol

Pantoprazol

*someprazol

'ansoprazol

40 mg

40 mg

40 mg

0 mg

Bptim: dozL

unicL dimineaJa

Nnainte de masL

%(

4 sLpt

%) >

sLpt.

&locanti ai receptorilor

/

Oanitidina

00 mg

400 mg

Bptim: dozL

unicL seara

%(

4 sLpt

%) >

sLpt.


8izatidina

amotidina

40 mg

Inhibitorii pompei de protoni IPP ! reprezintL terapia de elecJie, optimL pentru terapia %( Ki %),

indiferent de etiologie

IPP determinL cicatrizarea mai rapidL Ki Nn proporJie mai mare a %) cu /0 la 4 sLpt Ki 40 la

> sLpt ! comparativ cu antagoniKtii receptorilor /.

Oata de cicatrizare a %( la 4 sLpt de terapie cu PPI este de >2-Q0 .

$erapia de NntreJinere

OecomandLrile terapeutice actuale:

Clase medicamentoasae (oza Administrare

Inhibitorii pompei de

protoni

Bmeprazol

Pantoprazol

*someprazol

'ansoprazol

/0 mg

/0 mg

/0 mg

0 mg

Bptim: dozL

unicL dimineaJa

Nnainte de masL

&locanti ai receptorilor

/

Oanitidina

8izatidina

amotidina

120 mg

/00 mg

/0 mg

Bptim: dozL

unicL seara

Sucralfat /-91 grOolul terapiei de NntreJinere Nn %( Ki %) a fost reconsiderat Nn ultimii ani deoarece Nn conte#tual

eradicLrii eficiente a infecJiei cu P, recidiva este rarL.

/.$erapia de eradicare a infecJiei P


$oJi pacienJii cu %( sau %) la care s-a pus Nn evidenJL infecJia cu . p?lori trebuie supuKi

terapiei de eradicare.

Consensul *uropean Consensul aastricht /! privind terapia de eradicare a infecJiei cu P

prevede urmLtorul regim terapeutic :$ripla terapie "

IPP Bmeprazol /#/0 mg, Pantoprazol /#40 mg, 'ansoprazol /#0 mg, *someprazol

40mg!

asociat cu :

Amo#icilinL /#1 g@zi R ClaritromicinL /#200 mg@zi

etronidazol /#200 mg @zi R ClaritromicinL /#200 mg@zi

(urata: =-10 zile

Cvadrupla terapie :

Citrat coloidal de bismut 4#1/0 mg @zi R etronidazol #200 mg@zi R $etraciclina 4#200 mg@zi R

IPP

*ste indicatL Nn cazul eKecului triplei terapii

. $erapia ulcerului Indus de AI8S

$erapie antisecretorie M preparate Ki doze ca Nn terapia de atac a %( Ki %)

ntreruperea tratamentului cu AI8S

Asocierea isoprostol #/00 mg@zi

Profila#ia" utilizarea agenJilor antiinflamatori selectivi anti-CB9/

4. $erapia ulcerului asociat sindromului Follinger- *llison

PPI Nn doze duble pTnL la obJinerea inhibiJiei acide complete cTnd se poate reduce doza cu

20

PacienJii trebuie evaluaJi la 3 luni cu austarea corespunzLtoare a dozelor

$ratamentul complicatiilor


emoragia ulceroasa va fi tratata medical , mai ales la bolnavii pana la 40 de ani . +a fi tratata

chirurgical cand hemoragia este mare , cand nu se opreste si e#ista pericolul de colaps , la bolnavii

trecuti de 42-20 de ani si in cazul in care s-a repetat . $ratamentul chirurgical al hemoragiei se face

astfel :

-repaus la pat , liniste , calmarea bolnavului "

-i se prescrie o dieta severa care consta in apa rece cu lingurita ! "

-se combat varsaturile si greturile cu antiemetice "

-perfuzii cu masa eritrocitara sau transfuzii cu sange , repetate in raport cu cantitatea de sange

pierduta si cu starea bolnavului "

-se administreaza hemostatice vitamina U , vitamina C , adrenostazin , venostat ! "

-se aplica o punga cu ghiata pe regiunea epigastrica "

-se urmareste pulsul si tensiunea arteriala "

-se vor cerceta hemoglobina , hematocritul , hemoleocograma "

-ulterior se va trata anemia .

Perforatia ulcerului se trateaza chirurgical . Cu cat se opereaza mai repede , cu atat e#ista mai multe

sanse de a salva bolnavul . Pana la inceperea interventiei se aplica o punga cu ghiata pe abdomen si se

trece la antibiotice . 8u se vor administra calmante de tipul orfine . Perforatia acoperita pune grele

probleme de diagnostic .


%lcer duodenal perforat in cavitatea peritoneala

Stenoza functionala se trateaza medical folosind antisapsmodice , antiacide , spalaturi gastrice .

Stenoza cicatriceala impune un tratament chirurgical " daca stenoza este avansata si au aparut semne

de deshidratare si denutritie , se va proceda in prealabil la corectarea acestora .

alignizarea ulcerului are o indicatie chirurgicala absoluta . Complicatiile tratamentului chirurgical

sunt : obstructia ansei aferente , gastrita de reflu# biliar , sindrom dumping , anemie , sindromul

Follinger *llison , malabsorbtie , etc .


Capitolul III

Oolul asistentei medicale in ingriirea pacientului


cu ulcer gatsrio-dudenal in

spital

III.1 Ingriiri generale acordate de catre asistenta medicala in spital

Asistenta medicala , a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor optime de ingriire a bolnavilor

are urmatoarele atributii :

-de ingriire madicala propriu-zisa "

-igienico-saniatre

-organizatorie "

-gospodaresti .

Asistenta medicala are urmatoarele obligatii :

-asigura toate ingriirile prescrise "

-participa la e#aminarea bolnavului "

-preleveaza produse bilogice si patologice "

-pregateste bolnavul din punct de vedere fizic prin igiena acordata acestuia spalare , taierea

unghiilor ! "

-pregateste bolnavii pentru e#aminari radiologice "

-asigura tratamentul prescris de catre medic , urmareste toate complicatiile si accidentele afectiunilor

si tratamentelor aplicate .

Bbiectivele asistentei medicale in ingriirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal sunt :

1.Pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic , asigura repausul la pat 1/-14 ore pe zi , repaus

obligatoriu , postprandial in perioada dureroasa .


/.Prelungirea perioadelor de remisiune in faza dureroasa .

.Pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii , nevoilor sale calitative si

cantitative , sa-l informeze asupra regimului pe care ar trebui sa-l respecte .

4.Pacientul sa fie echilibrat psihic : pregatirea pacientului pentru tehnici de ingriire , e#plorare ,

tehnici de rela#are , pozitii antalgice .

2.*ducatia sanitara : sa respecte regimul alimentar .

In pregatirea pacientului pentru tehnici de ingriire sau e#plorare asistenta medicala va avea gria ca

bolnavul sa fie informat psihic in ce consta aceasta tehnica .

Pregatirea pacientului pentru gastroscopie

Scop : -diagnostic

-terapeutic tratament endoscopic pentru hemoragiile digestive , tratament cu laser ,

polipectomie !

ateriale necesare :

-masti sterile , sorturi de cauciuc , comprese sterile , tavita renala , substante anestezice 9ilina ,

8ovocaina ! , manusi sterile , recipiente cu substante dezinfectante , ochelari de protectie "

-medicamente trusa antisoc ! "

-seringa de / ml de unica folosinta "

-gilcerina sterila pentru lubrefiere tubului gastroscopului , sondelor "

-periute de citologie "

-pensa pentru prelevat proba bioptica si pensa anatomica "

-recipient cu formol , pentru tesutul prelevat "

-solutie si recipiente pentru testul ureazei , in vederea determinarii prezentei elicobaterului p?lori .

Pregatirea psihica si fizica a pacientului :


-asistenta trebuie sa-l incuraeze , sa favorizeze Grelatia de la fiinta umana la alta fiinta umanaH "

-se evalueaza gradul de an#ietate a pacientului datorita fricii de investigatie , frica de diagnostic

grav , frica de durere ! "

-asigura un climat calm de caldura "

-asigura un climat de intelegere empatica printr-o comunicare eficace "

-asistenta ii e#plica efectele dezagreabile ale investigatiei , ca sa stie la ce sa se astepte ! , rugandu-l

ca sa le depasesca , pentru a putea coopera in timpul e#aminarii "

-prin discutia competenta cu pacientul , asistenta culege date pentru depistarea unor manifestari de

dependenta , iar problemele indentificate an#ietate severa , risc de alergii , tahicardii si altele !

asistenta le va comunica medicului , care va indica medicatia necesara "

Asistenta :

-va administra medicatia recomandata interventie cu rol delegat ! pentru sedarea pacientului sau

pentru prevenirea unor incidente-accidente "

-pentru buna pregatire fizica a pacientului , asistenta ii va e#plica importanta golirii si curatirii

complete a stomacului astfel : il anunta sa nu manance si sa nu fumeze in dimineata zilei de e#aminare

si in seara precedenta investigatiei " in seara zilei precedente se efectueaza pacientului la care

evacuareaV stomacului e deficitara o spalatura gatsrica cu apa calduta .

$ehnica de lucru :

-sedarea pacientului se face prin administratrea a cate o tableta de diazepam , in seara precedenta si la

nevoie si dimineata "

-cu 40-20 fe minute inainte de investigatie i se efcetueaza o inectie cu atropina , daca nu e#istacontraindicatii ! , sau diazepam "

-inainte de inceperea investigatiei , asistenta efectueaza anestezia locala "

-se aseaza pacientul pe masa de e#aminare , in decubit lateral stang , pe o pernita tare .


)astroscopia se efectueaza cu doua asistente :

Asistenta I comunica cu pacientul , ii asigura pozitia capului in e#tensie fortata , tine tavita renala sau

ii sterge gura de secretii cu o compresa .

Asistenta II auat medicul la introducerea aparatului , lubrefiind gatsroscopul si prezentandu-i

instrumenetele .

Ingriirea pacientului dupa tehnica :

-este suprevegheat inca o umatate de ora in camera unde a fost e#minat "

-se transporta in salon avand mare gria al cei cu hemoragie digestiva superioara in curs "

-va fi supravegheat atent timp de doua ore , urmarindu-se sa nu manance sa nu bea "

-pacientului care i s-a relevat biopsie este atentionat sa nu consume alimente fierbinti "

-daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si acuza dureri , la indicatia

medicului se introduce sonda gastrica si se elimina aerul si mucozitatile .

Pregatirea produselor pentru laborator :

-se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala a produselor prelevate in vederea e#aminarii

histologice , se eticheteaza si se trimit urgent la laborator "

-la serviciul de endoscopie , asistenta analizeaza fragmentele bioptic tesul ureazei ! , in vederea

descoperirii prezentei elicobacterului p?lori testul dureaza o ora ! .

Oeorganizarea locului de munca :

-se dezinfecteaza foarte bine gastroscopul timp de 4 minute )lutaraldehida sau CI(*9 distrug

virusul SI(A ! "

-se curata foarte bine de secretii e#teriorul si interiorul aparatului cu apa si sapun dupa care se clateste

bine "

-interiorul fibrogastroscopului se spala cu o perie care trebuie introdusa in toate canalele , astcfel incat

sa fie irigate produs dezinfectant "


-se periaza e#tremitatile endoscopului "

-se sterge aparatul cu solutie dezinfectanta apoi cu alcol de Q0W care se evapora repede siindeparteaza dezinfectantul "

-se usuca bine pentru a preveni o eventuala infectie nicotica ! "

-endoscopul si pensile bioptice se umplu cu silicon pentru ale protea "

-se stocheaza materialul curat intr-un dulap care trebuie dezinfectat zilnic :

-endoscopul trebuie pus intr-un camp steril , iar dimineata va fi dezinfectat din nou "

Incidente si accidente : dureri la deglutitie , subfebrilitati , dureri si tumefactia amigdalelor ,

hemoargie , sida .

In cazul in care pacientul nu a reusit sa evacueze continutul stomacal vom efectua spalatura gastric .

Spalatura gastrica

(efinitie : reperezinta evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de e#udates si substante

straine .

Scop : therapeutic pentru evacuarea ciontinutului stomacal to#ic .

Indicatii : Into#icatii alimentare sau cu substante to#ice , staza gastric insotita de procese fermentative

, pregatirea preoperatorii e in interventiile de urgent sau pe stomac sau pentru pregatirea e#amenului

gatsaroscopic in cazul nostru .

ateriale necesare :

-de protectie : doua sorturi din material plastic , musama , traverse , prosoape "

-sterile : sonda gastric aucher , doua seringi de /0 de ml , casoleta cu manusi de cauciuc , pensa

hemostatica "

-nesterile : cana de sticla de 2 l , palnie , apa calda la /2-/3 W , recipient pentru captarea lichidului ,scaun "


-medicamente : carbune animal sau alt antidote la indicatia medicului .

Pregatirea psihica si fizica a pacientului :

-psihic : se anunta si se e#plica importanta e#amenului si a colaborarii sale "

-fizic : se aseaza pacientul pe scaun si se proteeaza cu un prosop in urul gatului , se aseaza sortul de

cauciuc , I se indeparteaza proteza dentara daca este cazul ! si I se ofera tavita renala fiind rugat sa si-

o tine sub &arbie pentru captarea salivei si imobilizarea pacientului ! .

$ehnica de lucru :

-asistenta se spala pe maini , imbrac manusile sterile si sortul de cauciuc "

-umezeste sonda , se aseaza in dreapta pacientului si ii fi#eaza capul intre mana si torace "

-cere pacientului sa deschida gura sis a respire adanc "

-introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii ,

invitand pacientul sa inghita "

-prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere aunge in stomac la

maracaul 40-20 cm la arcada dentara ! "

-la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se adduce la nivelul toracelui pacientului "

-se verifica temperature lichidului de spalatura si se umple palnia "

-se ridica palnia deasupra capului pacientului "

-inainte ca ea sa se goleasca complet , se coboara cu 0-40 cm sub nivelul epigastrului in pozitie

verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac "

-se goleste continutul palniei in vasul collector

-se repeta operatia pana ce lichidul este curat , limpede , fara restutri alimentare sau substante straine "

-se indeparteaza palnia si se penseaza capautul liber al sondei dupa care se e#targe cu atentie , pentru

a se impedica scurgerea continutului ei in faringe , de unde ar putea fi aspirat de pacient .


Ingriirea ulterioara a pacientului:

-I se ofera un pahar cu apa pentru a-si clati gura "

-se sterg mucozitatile de pe fata si barbie "

-se indeparteaza tavita renala si sortul "

- se aseaza pacientul in pozitie comoda "

Se noteaza in foaia de observatie tehnica efectuata .

(e stiut :

-daca apare senzatia de greata si varsatura se indica respiratie profunda sau se face anestezia

faringelui "

-sonda poate aunge in laringe , pare refle#ul de tuse , hiperemia fetei , apoi cianoza caz in care se

retrage sonda "

-sonda se poate infunda cu resturi alimentare se indeparteaza orin insuflatie de aer cu seringa ! "

-se pot produce bronhopneumonii de aspiratie .

III./ Ingriiri speciale in ulcerul gastro-duodenal

In cazul acestor pacienti cu boala ulceroasa , asistenta medicala va acorda ingriiri speciale :

-asigura repausul fizic si psihic al pacientului 1/-14 ore pe zi , repaus la pat , repaus obligatoriu

postprandial ! in perioada dureroasa "

-asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii , alimentatia

fiind repartizata in 2-= mese pe zi , astfel :

In faza dureroasa pacientii vor consuma supe de zarzavat strecurate , lapte indoit cu ceai , la caretreptat se adauga supa crema de zarzavat , piure de zarzavat , sufleuri , soteuri , branza de vaci , paine

veche , fainoase fierte in lapte si mai apoi carne fiarta de pasare sau vita "


In faza de acalmie sunt permise laptele dulce , fainoase fierte in lapte , ou fiert moale sau sub formade ochi romanesc , carne de vita sau pasare fiarta sau la gratar , paine veche de o zi , supe de zarzavat ,

legume sub forma de piureuri , sufleuri , biscuit , fructe coapte "

%rmatoarele alimente sunt interzise : laptele batut , iaurtul , carnea grasa , legumele tari varza ,castraveti , fasole ! , painea neagra , cafeaua , ciocolata , supele de carne , sosuri cu preeli , alimente

reci sau fiebinti .

-pregateste pacientul fizic si psihic pentru e#plorari functionale si il ingrieste dupa e#aminare

e#amenul radiologic cu sulfat de bariu , fibroscopie esogatroduodenala cu biopsie , chimism gastric ,

recolteaza materiile fecale pentru proba Adler ! "

-administreaza medicatia prescrisa respectand ritumul si modul de administrare : medicatia

antisecretorie inaintea meselor , medicatia acida si alcalinizanta la una doua ore dupa mese " pentru a

evita recidivele este necesara eradicarea germenului elicobacter p?lori prin administrarea unui

antibiotic adecvat "

-supravegheaza functiile vitale puls , tensiune arteriala , frecventa cardiaca , temperatura ! , daca

e#ista semne de deshidratare , scaunul , greutatea corporala si-le noteaza in foaia de observatii "

-face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele e#cretate diureza ! "

-pregateste pacientul preoperator in cazul necesitatii interventiei chirurgicale "

-educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor scaunul melenic , caracterul durerii , in

caz de perforatie , varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza pilorica ! "

-previne tromboflebita in cazul in care pacientul este imobilizat mai multa vreme la pat , datorita

hemoragiei digestive superioare , asigurandu-I pozitia corecta a picioarelor "

-educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si sa renunte la obiceiurile daunatoare

alcool , tutun !"

In cazul pacientilor cu ulcer gastro-duodenal va fi nevoie de administrare medicamentoasa pe cale

parenterala , astfel se va folosi tehnica perfuziei .


$ehnica pefuziei

(efinitie M reprezinta introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura a solutiei

medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica , hidroionica si volemica a organismul

Scop : hidratearea si mineralizarea organismului , administrearea medicamentelor , depurativ ,

diluand si favorizand e#cretia din organism a produsilor to#ici , completarea proteinelor sau a altor

component sanguine , alimentatia pe cale parenterala

ateriale necesare :perfuzor ambalat de unica folosinta ! , branule , garou , pentru dezinfectia

tegumentului : tampoane cu alcool , manusi sterile , solutii de perfuzat

$ehnica de lucru : , pregatirea bolnavului fizic si psihic , spalatura mainilor, se imbraca manusile

sterile , se monteaza aparatul de perfuzat si se lasa lichidul sa circule prin tub pentru indeparatreaaerului , se alege vena , se leaga garoul , se cuarata locul cu alcool medicinal , se introduce acul ,

branula in vena , se scoate garoul si se fi#eaza barnula cu omnifi# , se ataseaza perfuzorul la branula

si se fi#eaza o arat de flu# , se ataseaza perfuzorul la branula si se fi#eaza o rata de flu# de 30 picaturi

@ minut , se schimba punga cu solutie de pefuzat inainte de golirea precedentei .


P*O%FBO


Capitolul I+

Plan de ingriiri

Probleme potentiala la un pacient cu ulcer gastro-duodenal

POB&'*A

B&I*C$I+* I8$*O+*8$II

OA$IB8A*8$

(*'*)A$*

A%$B8B*

(%O*O*

-observareapacientului

-calmareadurerii

-recoltare de analize

-administrarea

medicatiei antalgice

-administare deantibiotice dupa caz

-pozitiaantalgica

-observareaintensitatiidurerii

-supraveghereinclusiv afunctiilorvitale

-durerea duce ladisconfort si cresteconsumul de o#igen

A89I*$A$*

-observareapacientului

-pregatirepsihica

-administare demedicatie specifica

an#ietatii dupa caz

-supraveghere

-evolutia

pacientului

-consilierepsihica

-disconfort


(*ICI$ (*

+B'%

'ICI(IA8

-face bilantzilnic

-observareategumentelor simucoaselor, asemnelor dedeshidratare

-masurareadiurezei infunctie destareagenereala apacientului

-administrare demedicatieparenterala

-supraveghere

-observareastarii generale

-se actioneaza

rapid pentru ascuti bolnavulde efort sioboseala

-duce la complicatii

OISC (*CBP'ICA$II

-educareapacientuluipentru arecunoastesemnelecomplicatiilorscaunmelenic ,caracteruldurerii in caz

de perforatii ,varsaturilealimentare incaz de stenozapilorica !

-pregatirea pentrue#plorarifunctionalee#amen radiologicbaritat ,fibroscopie,esogastroduodenalacu biopsie, chimismgastric , recolatarede materii fecale

-asigurarepaus fizic sipsihic

-asigura dietade protectiegastrica infunctie depacient sifazele de

evolutie alebolii

-administreazamedicatiaprescrisa


CAF%' -1-

XC%'*)*O*A (* (A$*

8%* PO*8%* : P

+AOS$A : 42 A8I

(A$A 8AS$*OII : 3.0.1Q3=

8A$IB8A'I$A$* : OBA8A

O*'I)I* : BO$B(B9A

(BICI'I% : localitatea %SI ,udetul +AS'%I

XPO*F*8$AO*A P*OSBA8*I

Pacientul P in varsta de 42 de ani , greutate 3/ 5g , inaltime 1,=/ m , saten , ochi caprui .

+accinari curente efectuate . 8u este alergic la medicamente, nu prezinta deficiente motorii .

XB$I+*'* I8$*O8AOII

-durere epigastrica insotita de pirozis cu iradiere in spate , senzatie de foame , varsaturi alimentare

postprandiale consum de bauturi alcoolice ! cu miros acid , an#ietate , hiperaciditate , tulburari de

somn .

XIS$BOIC%' &B'II

Pacientul P in varsta de 43 de ani se interneaza cu durere epigastrica insotita de pirozis cu iradiere

in spate , stare generala usor alterata , varsaturi alimentare postprandiale consum de alcool , tutun ! cu

miros acid , an#ietate , hiperaciditate , tulburari de somn , apetit diminuat . &oala debuteaza in urma cu

2 zile . Pacientul este adus de familie si internat in sectia &oli Interne a Spitalului unicipal usi .

XA8$*C*(*8$*

eredocolaterale M fara importanta

Patologice M hepatita to#ica /004 M consum alcool ! , deviatie a# coloana lombara '1-'4


XI8BOA$II IFIC*

)reutate M 3/ 5g

Inaltime M 1,=/ m

Probleme vizuale M nu are

Probleme auditive M nu are

Semne particulare M nu prezinta

X*9A*8 B&I*C$I+

-stare generala alterata

-tegumente usor palide , deshidratate

-tesut adipos slab reprezentat

-aparat cardio-vascular tahicardie

-aparat digestiv apetit dmiminuat , abdomen dureros in epigastru , varsaturi alimentare

postprandiale , pirozis

-aparat uro-genital oligurie

-sistem nervos central dezvoltare psiho-motorie normal varstei

X*9A*8%' APAOA$%'%I (I)*S$I+

-durere epigastrica cu iradiere in spate insotita de pirozis , senzatie de foame , varsaturi alimentare

abundente postprandiale cu miros acid , an#ietate , tulburari de somn insomnie !

In urma anamnezei si e#amenului clinic se emite diagnosticul de ulcer gastro-duodenal .

Se recomanda urmatoarele investigatii :

a. *#amenul radiologic simplu M semn care arata ca nisa care se prezinta ca o umbra pe

conturul stomacului sau pe duoden iar cand este vazuta din fata apare ca o pata persistenta .


- Semn radiologic indirect : prezenta unor pliuri convergente ale mucoasei catre nisa ,

spasmul musculaturii gastrice imitand un deget

- 'a ulcerul duodenal aspectul bulbului este sub diferite forme : ,,treflaH , ,,

ciocanH , ,,steaH , etc.

b. *#amene hematologice si biochimice :

1. emoleucograma /. +S 0 mm@1h

-leucocite 11./00@mm . %ree 0,2 mg@d'

-neutrofile nesgmentate / 4. Acid uric 2

-neutrofile segmentate 3Q 2. )licemie => mg@d'

-euzinofile / 3. elicobacter P?lori - prezent

-b 11,/ g@d'

-t 0

-$rombocite 140.000@ mm

X*+A'%AO*A ASIS$*8$*I *(ICA'*

'a data de /=.0/./01 am preluat spre ingriire pacientul P in varsta de 43 de ani . Culegera datelor

evidentiaza problemele gastrice si duodenale ale pacientului .

Acesta prezinta durere in epigastru care iradiaza in spate insotita de pirozis , varsaturi alimentare

postprandiale cu miros acid , an#ietate , tulburari de somn , activitate fizica redusa .

Coopereaza cu echipa medicala . In urma investigatiilor s-a confirmat diagnosticul de ulcer gastro-

duodenal .

$A 100@30 mmg

A+ 100 b@min $ 2,=C ( 200 ml@/4 h Scaun 1@zi

+arsaturi 4@zi


elicobacter p?lori


XP'A8 (* I8)OIYIO* CAF 1

.

8*+BIA (IA)8BS$IC (* 8%OSI8)

I8$*O+*8$II B&I*C$I+(*'*)A$* A%$B8B*

1 / 4 2

8evoia de arespira si a aveao bun circulatie

(ispnee usoara -o#igen lanevoie-antibioticeclindamicina!

-invat pacientul sarespire corect-supraveghereasomnului si a

comportamentuluibolnavului-masurareafunctiilor vitale ,observareaintenstitatii durerii-asezareapacientului inpozitie semisezandsi decubit lateralstanga-umidificareaaerului dinincapere

-in zile pacientulva respira eficient

8evoia de aelimina

(eshidratarevarsaturi !

-antiemeticimetoclopramid!-recoltare desange pentrue#amene delaborator siscaun pentruelicobacterp?lori

-monitorizareafunctiilor vitale sinotarea in B-hidratareapacientului pe caleparenterala solutiiperfuzabile !-treptat se introduclaptele integral ,oua fierte moi ,branza de vaci-asigura repaus lapat-serveste pacientulcu bazinet

-pacientul va fihidratatcorespunzator


1 / 4 2

8evoia de amanca si a bea

Inapetentavarsaturi!

-administrareaanitiemeticemetoclopramid!-administrarea devitamine

-se reduce aportul

de alimente si seadministreazasolutii perfuzabilein primele zile-asezareapacientului indecubit lateralstanga-auta pacientul intimpul varsaturilor-educarea

pacientului sarespire profund-e#ploreazapreferintelepacientului asupraalimentelorpermise sauinterzise-dupa tratareavarsaturilorrehidrateaza

pacientul treptat cucantitati mici delichide

-pacientul va fihidratat sialimentatcorespunzatornevoilor sale

8evoia de a semisca si de a-si

mentine o pozitieposturala normal

Imobilitate durere in

epigastru ,adinamie !

-medicatieantalgica

algocalmin lanevoie !

-bolnavul faceputina miscare-aut bolnavul sase imbrace ,dezbrace , sa semiste putin in pat

-e#plic importantamobilizarii siriscurileimobilizarii escara !-masez zonele caresunt e#puse laescare

-in -4 zilepacientul se va

deplasa singur


1 / 4 2

8evoia de adormi si de a seodihni

Insomnie durere , an#ietate!

-diazepam f I

-ii asigurconditiile necesarepentru odihna ,liniste-identifica nivelulsi cauza an#ietatii-invata pacientulsa practice tehnicide rela#are ,e#ercitiirespiratorii inaintede culcare

-in doua zilepacientul va aveaun somn linistit petimpul noptii

8evoia de a seimbraca sidezbraca

(ificultate in a seimbraca sidezbraca durere ,adinamie !

-administrezantalgice algocalmin!

-e#ercitii moderate-schimbarealeneriei de pat side corp la nevoie-aut pacientul sase imbrace ,dezbrace

-in /- zilepacientul se vaimbraca , dezbraca

8evoia de a-simentinetemperatura inlimite normale

ipotermie

ZZZZZZ

-aerisesc foartebine camera-masurareatemperaturii la 3ore-mentinerea igieniicorporale

-revenireatemperaturii lavalori normale in/- zile

8evoia de a ficurat , ingriit side a-si proteategumentele

(ificultate in a-siacorda ingriiri deigiena durere,adinamie !

ZZZZZZ

-aut bolnavul sa-si faca igienapersonala-ii pun ladispozitie lenerieleera-il aut sa-sischimbe leneriade corp-ii e#plic metodacea mai simpla deimbracare

-in -4 zilepacientul va puteasa-si faca singurigiena


1 / 4 2

8evoia de a evitapericolele

An#ietate

ZZZZZZ

-asigura adaptareapacientului la noulmediu-asigura conditiide mediu adecvatepentru a evitapericolele prinaccidentare

-in /- zilepacientul va filinistit

8evoia de acomunica cusemenii

Confuzii

ZZZZZZ

-linistestebolnavul cuprivire la starea sa-invata bolnavulsa utilizezemiloacele decomunicare infunctie dediagnostic

-pacinetul devinemai sociabil

8evoia de aactiona dupacredintele sivalorile sale

(ificultate de aparticipa laactiunile religioase

ZZZZZZ

-mobilizare-vizitaapartinatorilor-asigurareaintimitatii pentrua-si realizaobiectivul

-in -4 zile sapoata actiona dupacredintele sale

8evoia de a serealiza

(ificultate in a luadecizii lipsa decunoastere acontroluluievenimentelor !

ZZZZZZ

-atmosferarela#anta in salon-auata pacientulin cunoasterea sireevaluareacapacitatilor sale-observa reactiilepacientului laluarea deciziilor-il convingedeimportanta lor sideresponsabilitatilecare ii revin

-pacient echilibratpsihic


1 / 4 2

8evoia de a serecreea

(ificultate in adesfasura activitatirecreative durerein epigastru !

-administrez laindicatiamediculuimedicatiaprescrisa

-asez pacientul inpozitie antalgica-planifica activitatirecreative

-in 4 zile durerease va diminua

8evoia de ainvata , adescoperi

Cunostinteinsuficiente despreboala

ZZZZZZ-ii dau notiunisimple despreboala-ii fac educatiesanitara

-pacientul trebuiesa cunoascanotiuni despreboala

X*+A'%AO*A SI AY%S$AO*A P'A8%'%I (* I8)OIYIO*

(ISP8** :

-in a doua zi de la inceperea planului de ingriire pacientul respira mai usor .

I8AP*$*8$A :

-dupa cateva zile de la interventiile asistentei , bolnavului ii revine apetitul , mananca cu placere , bea

suficiente lichide

PIOBFIS :

-obiectiv atins dupa 4 zile senzatia de arsura dispare usor .

I8SB8I* :

-dupa zile bolnavul are un somn destul de linistit noaptea, iar ziua doarme /- ore .

A(I8AI* , IB&I'I$A$* :

-in patru zile pacientul se deplaseaza singur , nu mai ameteste , se spala , se echilibreaza fara autor .

(%O*O* :

-dupa administrarea medicatiei specifice ulcerului gastro-duodenal si al antalgicelor , durerea

diminueaza treptat .


'IPSA (* C%8BS$I8$* :

-bolnavul este dornic sa afle cum poate evita o noua imbolnavire "

-pune intrebari despre boala si tratament .

X$OA$A*8$

/=.0/-/.0./01

)lucoza 10 200ml , i.v

+it. &1 f I , i.v

+it. &3 f I , i.v

etoclopramid f I , i.v

[uamatel , fl I

Clindamicina 10mg in 4 doze i.m. sau .i.vOanitidina cp@zi

etoclopramid cp@zi

etronidazol fl II i.v@1/ h

/.0-3.0./01

Clindamicina 10mg in 4 doze i.m

[uamatel cp@zi

etoclopramid cp@zi

etronidazol cp@zi

Bmeprazol cp@zi

Scobutil cp@zi

Oegim alimentar

=.0-10.0./01

Clindamicina 10mg /cp@zi

[uamatel cp@zi

etoclopramid cp@zi

etronidazol cp@zi

Bmeprazol cp@ziScobutil cp@zi

Oegim alimentar


X*+A'%AO* I8A'A

Pacientul P in varsta de 42 ani se interneaza in sectia de boli interne a unicipiului usi cu

urmatoarele simpotme : durere in epigastru , pirozis , varsaturi alimentare , an#ietate , insomnie si stare

generala influentata . Oamane spitalizat 1/ zile , perioada in care , primeste tratament cu antibiotice ,

antiacide , inhibitori ai pompei de protoni , antiemetice , anticolinergice , vitamine .

In data de 10.0./01 se e#terneaza cu urmatoarele recomandari : repaus fizic si psihic , evitarea

frigului , umezelii , continuarea tratamentului prescris , regim alimentar strict , nu se va consuma alcool

, tutun , si va reveni la control medical peste o luna .

XS$A&I'IO*A )OA(%'%I (* (*P*8(*8$A

8O.CO$.

8*+BIA %8(A*8$A'A POB&'*A S%OSA (*(IIC%'$A$*

)OA(%' (*(*P*8(*8$A

1.

8evoia de a respira si de a aveao buna circulatie ipotermie

(ureri epigastricecu iradiere in spate

\ dependent

/.

8evoia de a elimina (eshidratare +arsaturi

\ dependent

.

8evoia de a manca si a bea

Inapetenta

(ezechilibru neurovegetativ ,slabiciune

\ dependent

4.

8evoia de a se misca si a avea obuna postura

Imobilitate

(urere inepigastru,adinamie

] dependent

2.

8evoia de a dormi si de a seodihni

Insomnie (urere , varsaturi \ dependent

3.

8evoia de a se imbraca sidezbraca

(ificultate in a seimbraca si

dezbraca

(urere , adinamie^ dependent

=.

8evoia de a-si mentinetemperatura in limite normale

ipotermie

+arsaturi \ dependent


>. 8evoia de a fi curat , ingriitsi de a-si protea tegumentele

(ificultate in a-siacorda ingriiri deigiena

(urere , adinamie\ dependent

Q.8evoia de a evita pericolele An#ietate An#ietate ^ dependent

10. 8evoia de a comunica cusemenii Confuzie

8eadaptare lasituatie ,deshidratare

^ dependent

11. 8evoia de a actiona dupacredinte si valori An#ietate An#ietate

^ dependent

1/.8evoia de a se realiza

(ificultate in a luadecizii

'ipsa decunoastere aevenimentelor

] dependent

1.8evoia de a se recrea

(ificultate in adesfasuraactivitatilerecreative

(urere inepigastru

\ dependent

14.

8evoia de a invata , de adescoperi

Insuficienta incunoasterea bolii

'ipsa decunoastere amiloacelor ce sepot folosi pentrua-si mentinesanatatea

\ depednet

Documents

Ulcerul Gastric-diploma de licenta asistente medicale