Unirea de la 1859

După înfrângerea revoluţiei de la După înfrângerea revoluţiei de la 1848 , Ţările Române au intrat sub 1848 , Ţările Române au intrat sub conducere otomană şi rusească conducere otomană şi rusească (Moldova şi Muntenia) şi habsburgică (Moldova şi Muntenia) şi habsburgică (Transilvania).(Transilvania).

Românii doreau să se unifice , să Românii doreau să se unifice , să formeze un singur stat.formeze un singur stat.

Unele state ale Europei erau Unele state ale Europei erau împotriva acestei unificări , iar împotriva acestei unificări , iar Austria se temea că noul stat format Austria se temea că noul stat format va putea reprezenta un centru de va putea reprezenta un centru de interes pentru românii deja stabiliţi în interes pentru românii deja stabiliţi în ea.ea.

Pentru a stabili situaţia din Pentru a stabili situaţia din Principate (Transilvania şi Principate (Transilvania şi Moldova) , Rusia şi Turcia Moldova) , Rusia şi Turcia încheie Convenţia de la Balta încheie Convenţia de la Balta Liman , în 1849.Liman , în 1849.

Sunt numiţi doi noi domni: Sunt numiţi doi noi domni: Barbu Ştirbei în Muntenia şi Barbu Ştirbei în Muntenia şi Grigore Ghica în Moldova. Grigore Ghica în Moldova. Aceştia au continuat Aceştia au continuat modernizarea Principatelor în modernizarea Principatelor în administraţie , învaţământ şi administraţie , învaţământ şi armată , dar guvernarea le-a armată , dar guvernarea le-a fost îngreunată de ocupaţiile fost îngreunată de ocupaţiile străine ce s-au succedat în străine ce s-au succedat în urma războiului Crimeei(1853-urma războiului Crimeei(1853-1856):ocupaţia rusească, 1856):ocupaţia rusească, austriacă şi otomană.austriacă şi otomană.

Barbu Ştirbei

Grigore Ghica

Congresul şi Tratatul de la ParisCongresul şi Tratatul de la Paris Cu prilejul Congresului de la Paris (1856), care a pus Cu prilejul Congresului de la Paris (1856), care a pus

capăt războiului, ambii domni cereau unirea celor doua capăt războiului, ambii domni cereau unirea celor doua ţări :Ţara Românească şi Moldova , ca şi singura ţări :Ţara Românească şi Moldova , ca şi singura metoda de a rezolva problema Principatelor. Franţa , metoda de a rezolva problema Principatelor. Franţa , Prusia , Sardinia susţineau unirea, dar Austria, Turcia şi Prusia , Sardinia susţineau unirea, dar Austria, Turcia şi Anglia erau împotrivă.Anglia erau împotrivă.

Congresul a decis ca fiecare dintre cele două ţări să Congresul a decis ca fiecare dintre cele două ţări să convoace un divan ad-hoc , prin care era prezentată convoace un divan ad-hoc , prin care era prezentată părerea oamenilor cu privire la Principate.părerea oamenilor cu privire la Principate.

Tratatul de la Paris (1856) desfiinţa protectoratul rusesc Tratatul de la Paris (1856) desfiinţa protectoratul rusesc , menţinea suzeranitatea otomană , punea Principatele , menţinea suzeranitatea otomană , punea Principatele sub garanţia colectivă a celor şapte puteri întrunite la sub garanţia colectivă a celor şapte puteri întrunite la Congres şi asigura navigaţia pe Dunăre, sub Congres şi asigura navigaţia pe Dunăre, sub supravegherea unei Comisii europene.supravegherea unei Comisii europene.

S-a decis organizarea unor alegeri pentru divanurile ad-S-a decis organizarea unor alegeri pentru divanurile ad-hoc. Deşi Turcia şi Austria au încercat să falsifice hoc. Deşi Turcia şi Austria au încercat să falsifice alegerile din Moldova , votul a dat câştig de cauză alegerile din Moldova , votul a dat câştig de cauză unioniştilor.unioniştilor.

Congresul de la Paris

Conferinţa şi Convenţia Conferinţa şi Convenţia puterilor garanteputerilor garante

Conferinţa Conferinţa puterilor garanteputerilor garante (marile puteri ale Europei) a avut (marile puteri ale Europei) a avut loc în 1858, la Paris.loc în 1858, la Paris.

Tot în 1858 s-a încheiat o Tot în 1858 s-a încheiat o Convenţie , cu rol de constituţie , Convenţie , cu rol de constituţie , prin care se hotăra organizarea prin care se hotăra organizarea Principatelor. Prin aceasta se Principatelor. Prin aceasta se acorda fiecărei ţări o unire acorda fiecărei ţări o unire parţială , fiecare având o parţială , fiecare având o Adunare şi un guvern propriu. Adunare şi un guvern propriu. Erau admise ca instituţii comune Erau admise ca instituţii comune o Comisie centrală mixtă şi o o Comisie centrală mixtă şi o curte de casaţie , ambele cu curte de casaţie , ambele cu sediul la Focşani. Convenţia sediul la Focşani. Convenţia cuprindea şi principii de cuprindea şi principii de organizare modernă organizare modernă (desfiinţarea privilegiilor , (desfiinţarea privilegiilor , egalitate în faţa legilor).egalitate în faţa legilor).

Conferinţa puterilor garante

Alegerile Alegerile Până la definitivarea organizării Până la definitivarea organizării

Principatelor, se organizează alegeri pentru Principatelor, se organizează alegeri pentru divanurile ad-hoc.divanurile ad-hoc.

Turcia şi Austria au încercat să falsifice Turcia şi Austria au încercat să falsifice voturile în Moldova , dar unionoştii au voturile în Moldova , dar unionoştii au câştigat.câştigat.

După îndelungi discuţii , deputaţii După îndelungi discuţii , deputaţii moldoveni, majoritatea unionişti , au optat moldoveni, majoritatea unionişti , au optat pentru Alexandru Ioan Cuza (5 ianuarie pentru Alexandru Ioan Cuza (5 ianuarie 1859).1859).

Adunarea din Ţara Românească era Adunarea din Ţara Românească era divizată între mai mulţi candidaţi , printre divizată între mai mulţi candidaţi , printre care şi Nicolae Golescu , care ar fi trebuit să care şi Nicolae Golescu , care ar fi trebuit să fie domn provizoriu, până la aducerea unui fie domn provizoriu, până la aducerea unui prinţ străin. La 24 ianuarie , sub presiunea prinţ străin. La 24 ianuarie , sub presiunea puternică a bucureştenilor , Divanul din puternică a bucureştenilor , Divanul din Ţara Românească l-a ales pe Alexandru Ţara Românească l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza.Ioan Cuza.

Puterile europene , surprinse , vor trebui să Puterile europene , surprinse , vor trebui să accepte faptul deja împlinit. Statul român accepte faptul deja împlinit. Statul român era deja format.era deja format.

Nicolae Golescu

Etapele domniei lui Alexandru Etapele domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)Ioan Cuza (1859-1866)

1)Etapa unificării şi 1)Etapa unificării şi recunoaşterii internaţionalerecunoaşterii internaţionale

Turcia şi Austria au denunţat ca ilegală dubla alegere a Turcia şi Austria au denunţat ca ilegală dubla alegere a lui Cuza şi au cerut convocarea Conferinţei de la Paris.lui Cuza şi au cerut convocarea Conferinţei de la Paris.

În aprilie 1859 , actul de la 24 ianuarie a fost În aprilie 1859 , actul de la 24 ianuarie a fost recunoscut de : Franţa, Anglia, Rusia, Prusia şi Sardinia.recunoscut de : Franţa, Anglia, Rusia, Prusia şi Sardinia.

Austria a trebuit să accepte din cauza presiunilor Austria a trebuit să accepte din cauza presiunilor Franţei.Franţei.

Marile Puteri acceptau numai o unire personală a celor Marile Puteri acceptau numai o unire personală a celor două Principate , care trebuia să înceteze după domnia două Principate , care trebuia să înceteze după domnia lui Cuza.lui Cuza.

Cuza a obţinut , în 1861 un act oficial emis de Sultanul Cuza a obţinut , în 1861 un act oficial emis de Sultanul otoman care îl autoriza să unească Adunarea şi otoman care îl autoriza să unească Adunarea şi guvernul de la Iaşi cu cel de la Bucureşti.guvernul de la Iaşi cu cel de la Bucureşti.

Adunarea legislativă unică a ţinut prima şedinţă la Adunarea legislativă unică a ţinut prima şedinţă la Bucureşti. Acest act stabilea în mod solemn unirea celor Bucureşti. Acest act stabilea în mod solemn unirea celor doua ţări.doua ţări.

2)Etapa constituţională2)Etapa constituţională(1862-1864)(1862-1864)

Această etapă a însemnat începutul modernizării Această etapă a însemnat începutul modernizării României.României.

Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat , Mihail Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat , Mihail Kogălniceanu , erau adepţii modernizării societăţii Kogălniceanu , erau adepţii modernizării societăţii româneşti prin aplicarea programului de la 1848 , dar fără româneşti prin aplicarea programului de la 1848 , dar fără revoluţie.revoluţie.

Gruparea radicală , condusă de C.A.Rosetti , a rămas fidelă Gruparea radicală , condusă de C.A.Rosetti , a rămas fidelă ideii de revoluţie. Din cauza sistemului de vot cenzitar ideii de revoluţie. Din cauza sistemului de vot cenzitar (care acorda drept de vot numai celor mai înstăriţi membri (care acorda drept de vot numai celor mai înstăriţi membri ai societăţii) adunarea legiuitoare era formată mai mult din ai societăţii) adunarea legiuitoare era formată mai mult din conservatori. Conservatorii erau susţinătorii unei reformări conservatori. Conservatorii erau susţinătorii unei reformări lente a societăţii, ei doreau să îşi păstreze poziţia lente a societăţii, ei doreau să îşi păstreze poziţia dominantă în societate.dominantă în societate.

În decembrie 1863 se dă legea secularizării averilor În decembrie 1863 se dă legea secularizării averilor mănăstireşti. Proprietăţile mănăstirilor reprezentau 25% mănăstireşti. Proprietăţile mănăstirilor reprezentau 25% din suprafaţa ţării.din suprafaţa ţării.

În august 1864 se adoptă legea rurală , care prevede că În august 1864 se adoptă legea rurală , care prevede că ţăranii sunt împroprietăriţi în funcţie de numărul vitelor şi ţăranii sunt împroprietăriţi în funcţie de numărul vitelor şi clăcaşii nu mai erau obligaţi să muncească. 500000 de clăcaşii nu mai erau obligaţi să muncească. 500000 de familii au primit 2 milioane de hectare.familii au primit 2 milioane de hectare.

C.A.Rosetti

Mihail Kogălniceanu

3)Etapa autoritară3)Etapa autoritară(1864-1866)(1864-1866)

Domnitorul, la 2 mai 1864, a dat o lovitură de stat- a Domnitorul, la 2 mai 1864, a dat o lovitură de stat- a dizolvat Adunarea şi a modificat Convenţia de la Paris.dizolvat Adunarea şi a modificat Convenţia de la Paris.

Sunt elaborate Codul Civil şi Codul Penal.Sunt elaborate Codul Civil şi Codul Penal. Tot în 1864 s-a promulgat legea învăţământului , prin Tot în 1864 s-a promulgat legea învăţământului , prin

care învăţământul primar e gratuit şi obligatoriu. S-a care învăţământul primar e gratuit şi obligatoriu. S-a înfiinţat Universitatea din Bucureşti şi s-au acordat înfiinţat Universitatea din Bucureşti şi s-au acordat burse pentru licee şi facultăţi.burse pentru licee şi facultăţi.

Sunt întemeiate Camerele de Comerţ.Sunt întemeiate Camerele de Comerţ. Conservatorii îi reproşau domnitorului că ar fi vrut să Conservatorii îi reproşau domnitorului că ar fi vrut să

meargă prea departe cu reformarea societăţii, iar meargă prea departe cu reformarea societăţii, iar liberalii-radicali nu erau de acord cu regimul său liberalii-radicali nu erau de acord cu regimul său autoritar.autoritar.

La 11 februarie 1866 “Monstruoasa coaliţie” ,cei care La 11 februarie 1866 “Monstruoasa coaliţie” ,cei care nu îl doreau pe Cuza ca şi domnitor, l-au alungat de pe nu îl doreau pe Cuza ca şi domnitor, l-au alungat de pe tron , iar acesta a fugit în Germania.tron , iar acesta a fugit în Germania.

Alexandru Ioan Cuza a ,murit în Germania , în 1873 şi Alexandru Ioan Cuza a ,murit în Germania , în 1873 şi e îngroopat la Ruginoasa.e îngroopat la Ruginoasa.

Ruginoasa

Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa