Uniunea Economică şi Monetară

Uniunea Economică şi Monetară

Mihaela Luţaş

Membru EUROTEAM

Institutul European din Romania

Definire

Uniunea economică şi monetară reprezintă o etapă superioară a integrării multinaţionale, care presupune:o politică monetară comunăo strânsă coordonare a politicilor economice ale statelor

membreo monedă unică liberalizarea fluxurilor de capitalun sistem instituţional care să coordoneze şi

administreze politica monetară

Definire (II)

Toate statele membre participă la UEM, însă în mod diferit:

o monedă unică şi o politică monetară comună- pentru cele din zona euro

o strânsă coordonare a politicilor economice şi fiscale- pentru toate statele

rămân la nivel de stat membru: Politica fiscală (impozite, cheltuieli) Politicile structurale (legate de forţa de muncă,

pensii şi piaţa de capital)

Obiectivele UEM

1. implementarea politicii monetare pentru zona euro, având drept obiectiv central stabilitatea preţurilor;

2. coordonarea politicilor economice ale statelor membre;

3. asigurarea funcţionării fără derapaje a Pieţei unice

Instrumentele pentru administrarea Uniunii Economice si Monetare1. politica monetară- administrată de către Banca

Centrală Europeană şi de către băncile centrale naţionale din zona euro

2. Pactul de creştere şi stabilitate-instrumentul principal de coordonare a politicilor economice şi fiscale, administrate în plan naţional de către guverne şi coordonat de Consiliul UE

3. Cadrul general al politicii economice – adoptat de către Consiliu la propunerea Comisiei , prin care se stabilesc standarde generale legate de stabilitate macroeconomică, reforme structurale, susţinere financiară, etc.

Zona monetară optimă

Teoria zonei monetare optime a fost utilizată pentru a defini criteriile pe care statele membre trebuie să le îndeplinească în momentul adoptării unei monede unice, astfel încât efectele adverse să fie minime

Zona monetară optimă

Statutul de zonă monetară optimă presupune:un grad ridicat de deschidere a economiilor pentru

comerţul intracomunitarun grad ridicat de mobilitate transfrontalieră a capitalului

şi forţei de muncă,o flexibilitate înaltă a preţurilor şi salariilor, transferuri fiscale în condiţiile în care veniturile din

impozite sunt redistribuite spre zone aflate în recesiune.UE nu reprezinta o zona monetara optima

Argumentele în favoarea unei uniuni economice şi monetare în spaţiul Uniunii Europene au fost:

completarea pieţei unice (o piaţă unică are nevoie de o monedă unică);

creşterea vitezei de transfer a fluxurilor monetare şi eliminarea costurilor de conversie;

reducerea riscurilor legate de schimburi comerciale şi investiţii prin eliminarea fluctuaţiilor ratei de schimb;

transparenţa preţurilor; disciplina monetară, în sensul că guvernele nu vor mai putea utiliza

valutele ca instrumente de politică economică; scăderea inflaţiei, datorită disciplinei impuse economiilor care

formază zona Euro; fuziunea pieţelor financiare, care poate conduce la economii la scară; creşterea eficienţei şi obţinerea unor ritmuri de creştere economică

înalte; întărirea poziţiei Uniunii Europene în cadrul sistemului monetar

internaţional; facilitează atingerea ţelului creării uniunii politice;

Argumente împotriva formării unei uniuni monetare în spaţiul Uniunii Europene au fost:

pierderea controlului şi a puterii de decizie cu privire la problemele monetare

pierderea de flexibilitate, în sensul că guvernele naţionale nu vor putea să ia decizii de politică monetară care să permită protejarea economiilor lor de şocurile externe, în detrimentul altor ţări.

diferenţe relativ mari în ciclurile de afaceri şi standarde de viaţă între statele membre

pericolul de a diviza Uniunea Europeană în state din interiorul şi din afara Uniunii monetare

costurile materiale pe care le incumbă înlocuirea monedelor naţionale cu moneda unică, crearea instituţională şi modificările de natură legislativă cerute de acest demers.

Principalele momente ale formarii UEM (I)

Crearea unui aranjament monetar numit Uniunea Europeană de Plăţi (1950) format nu doar din state europene ci, prin intermediul lirei sterline şi a zonei francului, şi din ţările africane aflate în spaţiul colonial.

Crearea Comunităţii Economice Europene care a condus la liberalizarea fluxurilor de bunuri şi servicii şi a Pieţei Comune pentru liberalizarea mişcării factorilor de producţie.

Summitul de la Haga (1969) în care s-a pus problema creării unei uniuni economice şi monetare;

Planul Werner (1970), care a propus crearea Uniunii Monetare Europene prin fixarea irevocabilă a parităţilor dintre monedele statelor membre şi liberalizarea totală a fluxurilor de capital;

Principalele momente ale formarii UEM(II)

Crearea Sistemului Monetar European (1979)

Sistemul Monetar European, adoptat de către membrii Comunităţii Europene, care au devenit membri de facto ai acestuia a avut ca şi componente: o unitate de cont europeană (ECU) utilizată în

decontările financiare; un fond de cooperare monetară, instituit în 1973; mecanismul ratei de schimb I; Institutul Monetar European.

Alte momente ale integrarii monetare europene(III)

Crearea Comitetului pentru Studiul Uniunii Economice şi Monetare (1988), sub conducerea preşedintelui Comisiei Europene din acea perioada. Jaques Delors, care a propus, prin raportul care îi poartă numele, o nouă bază pentru unificarea monetară în Europa. Raportul Delors a definit strategia care a condus la realizarea, în mai multe etape, a uniunii monetare.

Tratatul de la Maastricht (1992) privind constituirea Uniunii Europene, care în plan monetar, a consfinţit constituirea unei Bănci Centrale la nivelul Uniunii şi a stabilit criteriile pe care statele membre trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membru al spaţiului monetar european.

Crearea Sistemului European al Băncilor Centrale, a cărui funcţionare se bazează pe mai multe principii generale dintre care amintim independenţa instituţională şi financiară, transparenţa, subsidiaritatea şi responsabilitatea în atingerea obiectivelor propuse prin Tratatul de la Maastricht.

Introducerea monedei Euro, începând cu ianuarie 1999.

Etapele formarii UEM- Prima etapă (1 iulie 1990 - 31 decembrie 1993)Elementele centrale au fost stabilite înainte de Maastricht şi

a reprezentat etapa consolidării pieţei Obiectivul central al acestei etape l-a constituit creşterea

convergenţei politicilor economice şi a cooperării între băncile centrale în scopul încorporării practicilor monetare ale statelor membre în cadrul Sistemului Monetar European.

În cadrul ei s-au realizat o serie de progrese legate de abolirea restricţiilor legate de mişcările de capital, consolidarea mecanismului ratei de schimb şi o întărire a cooperării între băncile centrale ale statelor membre. În cadrul acestei etape, în procesul de consolidare a pieţei Consiliul a stabilit un cadru de convergenţă al performanţelor economice din statele membre şi de monitorizare a progresului realizat, pe baza unor rapoarte periodice.

Etapele formarii UEM- Cea de-a doua etapă (1 ianuarie 1994-31 decembrie 1998)

În timpul acestei etape, pornind de la prevederile Tratatului Uniunii Europene, statele membre au fost constrânse la a evita deficitele bugetare excesive, şi de a iniţia paşi spre independenţa băncii centrale.

În procesul de creştere a independenţei băncilor centrale, Tratatul le interzice acestora acordarea de facilităţi de creditare guvernamentale sau de achiziţii de instrumente privind datoria publică direct de la acestea.

Etapele formării UEM- Etapa a treia

a început la 1 ianuarie 1999 cu stabilirea ratelor de schimb irevocabile între monedele statelor participante şi în raport cu euro. Ecu a fost înlocuit de către euro, şi acesta a devenit moneda oficială a statelor membre care participă în totalitate la politica monetară comună.

Din acel moment, pentru statele care au adoptat moneda unica politicile monetare şi politica cursului de schimb sunt conduse in euro iar emisiunile de titluri de stat sunt făcute în mod obligatoriu în euro, Statele membre participante au o singură monedă (euro) şi o singură politică monetară.

Prima etapă: liberalizarea mişcării capitalului

Etapa a doua: crearea Institutului Monetar European,

Convergenţa economiilor

Etapa a treia: introducerea monedei euro

Piaţa unică 1993

Consiliul de la Madrid 1995

Pactul de Creştere şi Stabilitate

1997

Tratatul de la

Maastricht1992

Membri ai zonei euro

2002

Introducerea bancnotelor

şi a monedelor

Intrarea Greciei in UEM 2001

Adoptarea

monedei euro in

Slovenia

2007

1990 1994 1999

Stabilirea cursului de schimb

1998

Banca Centrală Europeană

Cele trei etape ale UEMCele trei etape ale UEM

Adoptarea Monedei euro in Cipru şi

Malta 2008

Adoptarea monedei euro in

Slovacia 2009

Mecanismul de adoptare a monedei euro

Mecanismul ratei de schimb 2

In 1999, când s-a adoptat moneda unică, a fost lansat un al doilea mecanism al ratei de schimb (numit MRS 2), care a înlocuit Sistemul monetar european.

în cadrul MRS2 sistemul de cursuri multiple a fost înlocuit cu unul bilateral, prin care fiecare monedă participantă are definită o paritate centrală comparativ cu euro.

acest mecanism permite intervenţia de către Banca Centrală Europeană şi de către băncile centrale ale statelor membre, atunci când cursul de schimb depăşeşte marja de +/- 15% faţă de cursul central.

Din MRS 2 fac parte statele membre din zona euro şi Danemarca (aceasta din urmă optând pentru un culoar de fluctuaţie de +/- 2,25%.) precum si un numar de patru state membre nou intrate in spatiul comunitar in 2004.

Avantajele care decurg din funcţionarea mecanismului ratei de schimb sunt:

creşterea stabilităţii mediului financiar prin utilizarea unui sistem de cursuri semi fixe care permit reducerea riscurilor investiţionale şi de afaceri;

acţiuni colective care le permit statelor membre să se bazeze nu doar pe eforturile proprii de menţinere a valorii monedelor lor

impunerea disciplinei financiare în lupta împotriva inflaţiei prin stabilirea unei marje permise de depreciere a unei monede.

o mai bună alocare a resurselor, ca efect al eliminării incertitudinilor legate de fixarea cursului de schimb şi, prin aceasta, a utilizării mecanismului preţurilor ca instrument de alocare a resurselor;

stimularea sectoarelor manufacturiere prin stabilitatea cursului de schimb; în absenţa acestei stabilităţi, resursele se orientau spre sectoarele economice care nu aveau legătura cu exportul.

stimularea firmelor mici şi mijlocii mai puţin expuse riscului legat de cursul de schimb;

creşterea schimburilor comerciale la nivel intra-unional

Dezavantajele care decurg din funcţionarea mecanismului ratei de schimb

faptul că s-a pornit de la presupunerea că valoarea monedelor ar fi putut fi menţinută prin intervenţie guvernamentală, ceea ce înseamnă capacitatea limitată a guvernelor de a acoperi piaţa:

a încurajat speculanţii care au găsit un cumpărător garantat pentru monedele slabe din sistem în persoana băncilor centrale ale statelor membre;

a condus la pierderea, de către guvernele statelor membre, a suveranităţii monetare asupra economiilor naţionale cu toate implicaţiile care derivă din acest aspect.

Criteriile de la Maastricht

CRITERII DE CONVERGENTA NOMINALA o rată scăzută a inflaţiei, care să nu depăşească cu mai mult de

1,5% cele mai bune performanţe ale statelor membre participante în anul dinaintea examinării;

dobânzi scăzute pentru creditele pe termen lung, care să nu depăşească cu mai mult de 2% dobânzile din cele mai performante state membre participante în anul dinaintea examinării;

un deficit bugetar care să nu depăşească 3% din PIB o datorie publică cumulată care să nu depăşească 60% din PIB; stabilitatea cursului de schimb, în sensul menţinerii cursului naţional

în limitele marjelor normale de fluctuaţie ale MRS2 pentru cel puţin doi ani înaintea intrării în zona euro (art. 121 din TEC) .

Criteriile de convergenţă reală privesc:

gradul de deschidere a economiei, calculat ca pondere a schimburilor comerciale externe în PIB,

ponderea comerţului bilateral cu ţările membre ale Uniunii Europene în totalul comerţului exterior,

structura economiei pe cele trei ramuri principale (industrie, agricultură şi servicii),

PIB-ul pe cap de locuitor, calculat fie în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, fie la cursul nominal

Zona Euro

““EurolandEuroland””

zonă monetară, zona celor zonă monetară, zona celor 1166 state din UE care au adoptat euro ca state din UE care au adoptat euro ca monedă unicămonedă unică;;

Creată in 1999 de 11 state membre: Belgia, Olanda, Luxemburg, Creată in 1999 de 11 state membre: Belgia, Olanda, Luxemburg, Franţa, Italia, Germania, Irlanda,Spania, Portugalia, Austria, Finlanda) Franţa, Italia, Germania, Irlanda,Spania, Portugalia, Austria, Finlanda)

20012001:: Grecia Grecia;; 20072007::SloveniaSlovenia;; 20082008:: Cipru şi Malta Cipru şi Malta;; 2009: Slovacia2009: Slovacia Andorra, Monaco, San Marino, VaticanAndorra, Monaco, San Marino, Vatican,, utilizează monedautilizează moneda euro euro, deşi , deşi

nu sunt membri oficiali ai zonei euro, iar Muntenegru şi Kosovo au nu sunt membri oficiali ai zonei euro, iar Muntenegru şi Kosovo au înlocuit marca germană cu euro, fără a face parte din acesta zonăînlocuit marca germană cu euro, fără a face parte din acesta zonă

TrTrăăssăăturile zonei euroturile zonei euro

Indicatori de bază (2007)

Euro area-15 EU-27 US Japan China

Populaţia(milioane)

320 495 302 128 1331

Ponderea în PIB-ul mondial

(% PPP)

16.7 22.9 22.3 6.9 10.3

Creşterea PIB(%)

2.6 2.8 2.2 2.0 11.9f

Creşterea PIB-locuitor (%)

2.1 2.5 1.2 2.0 n.a

Rata şomajului 7.4 7.1 4.6 3.9 4.0

Inflaţie(%)

2.1 2.4 2.8 0.1 4.8

Ponderea în comerţul mondial %, fără comerţul

intracomunitar

16.4 21.9 15.2 6.6 10.4

Soldul contului curent (% PIB)

0.0 -0.9 -5.1 4.8 11.1Source: European Commission and IMFf: forecast

Euro în lumeEuro în lume

Indicatorii zonei Euro

Table I.1:Macroeconomic performance indicators

Period averagesEuro area Denmark, Sweden, UK United States

1989-1998 1999-2008 1989-1998 1999-2008 1989-1998 1999-2008Real GDP % rate of change 2,2 2,1 2,0 2,7 3,0 2,6Real GDP per capita % rate of change 1,9 1,6 1,7 2,2 1,8 1,6Real GDP per capita index, US = 100 73 72 74 76 100 100Employment % rate of change 0,6 1,3 0,1 0,9 1,5 1,0Labour productivity % rate of change 1,6 0,8 1,9 1,8 1,5 1,6Unemployment % of labour force 9,3 8,3 7,9 5,2 5,8 5,0Inflation % 3,3 2,2 3,4 1,7 3,3 2,8Fiscal balance % of GDP -4,3 -1,7 -3,6 -0,9 -3,3 -2,5Gross public debt % of GDP 68,6 68,6 48,7 43,0 67,8 60,7Long term interest rate % 8,1 4,4 8,6 4,9 7,1 4,8Real long term interest rate % 4,7 2,4 4,2 3,3 4,3 2,4Source : European Commission, OECD

Evoluţia ratei inflaţieiEvoluţia ratei inflaţiei

Table 1:Inflation performance in the euro areaDate of max.

inflation1960s 3.7 0.9 5.1 19631970s 9.3 2.8 13.6 19741980s 7.5 3.8 12.8 19811990s 2.8 1.2 5.0 19902000s* 2.0 0.3 2.4 2001

Average inflationStandard deviation of inflation

Maximum inflation

*Corresponds to the period since the start of Stage III of EMU, of which the last 2 years are forecast values.Source: European Commission.

Convergenţa ratelor inflaţiei în zona euroConvergenţa ratelor inflaţiei în zona euro

Inflation convergence: Euro areaAnnual % increase in consumer prices

0

5

10

15

20

25

30

1979 1983 1987 1991 1995 1999 2003 2007

BE

DE

IE

EL

ES

FR

IT

CY

LU

MT

NL

AT

PT

SI

FIECB target

Source: European CommissionSource: European Commission

Percepţia preţurilor

Euro area

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008

y-o-y % change

-15

0

15

30

45

60

75

percentage balance

Euro area Actual HICP inflation (lhs)

Euro area Inflation perceptions (rhs)

Euro cash changeover→

Source: European Commission

Convergenţa ratelor dobânzii pe termen lungConvergenţa ratelor dobânzii pe termen lung

Long-term interest rate convergence: Euro area(10-years bonds) Annual rate in %

0

5

10

15

20

25

30

1979 1983 1987 1991 1995 1999 2003 2007

BE

DE

IE

EL

ES

FR

IT

CY

LU

MT

NL

AT

PT

SI

FI


Creare de locuri de muncăCreare de locuri de muncă

1980s 1990s EMU (1)0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Employment creation

Thousands

(1) EMU corresponds to euro area-12 countries and covers 1999-2007

Rata şomajului Rata şomajului

Graph I.6.1: The unemployment rate and the NAWRU in the euro

area

6

7

8

9

10

11

1997 1999 2001 2003 2005 2007

%

Unemployment rate

NAWRU

Source: Commission Services

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

%, a

nn

ua

l av

era

ge

1980s 1990s EMU (1)

Gross fixed capital formation in the euro area*

(1) EMU corresponds to euro area-12 countries and covers 1999-2007

* The graph refers to gross fixed capital formation in the public sector

Formarea brută a capitaluluiFormarea brută a capitalului

* EA = Euro area; DE= Germany; FR = France; IT = Italy; ES = Spain

O bună sincronizare a ciclurilor de afaceri O bună sincronizare a ciclurilor de afaceri

Output gap in % (1980Q1 - 2007Q4) for the 4 large Euro-area economies*

-2

-1

0

1

2

3

1980Q1 1983Q1 1986Q1 1989Q1 1992Q1 1995Q1 1998Q1 2001Q1 2004Q1 2007Q1

EA DE FR

IT ES

Monedă in care se emit obligaţiuni de stat şi corporative

A doua monedă utilizată pe pieţele forex

Monedă de facturare pentru 50% din comerţul exterior al zonei Euro

O monedă de rezervă atractivă pentru alte economii

Moneda Euro a devenitMoneda Euro a devenit

Rolul internaţional al monedei Euro

Source: International Monetary FundSource: International Monetary Fund

Dolarul ca monedă de rezervăDolarul ca monedă de rezervă

10

15

20

25

30

35

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

All countries Industrial countries Developing countries

50

55

60

65

70

75

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

All countries Industrial countries Developing countries

Euro ca monedă de rezervăEuro ca monedă de rezervă

% of allocated reserves% of allocated reserves

Importanţa internaţională a monedei euro

Currency shares in official foreign exchange reserves(central banks with a disclosed currency composition)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Source: IMF COFERUSD GBP JPY EUR

Official forex reserves

Rolul internaţional al monedei Euro

Stock of international debt securities: currency shares (broad measure)

(including home currency issuance if targeted to international market, percent of total amount outstanding, at current exchange rates)

0

10

2030

40

50

60

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Source: BIS

Perc

en

t o

f to

tal

Euro

US dollar

Yen

Titluri de credit internaţionale

Catalizator al schimburilor comercialeCatalizator al schimburilor comerciale

Real trade in goods (1995-2007)

20

22

24

26

28

30

32

1995 1997 1999 2001 2003 2005

intra-euro-areaextra-euro-areaeuro-area trade with DK, SE, UK;

Sum of exports and imports as a % of GDP


Catalizator al transferurilorCatalizator al transferurilor

• Creşterea schimburilor comerciale de la 27.5% din PIB in 1999 la peste 31% in 2006

• Creşterea investiţiilor străine directe în interiroul spaţiului euro de la 20% to 35% din totalul ISD la nivel mondial

PIB-ul potenţial se menţine scăzut

Creşterea productivităţii e mai scăzută decât în USA

Există deiferenţe substanţiale şi persistente între economii din perspectiva inflaţiei şi a creşterii economice.

Reformele structurale au fost mai puţine şi cu obiective mai modeste decât în restul Uniunii.

Pieţele bancare şi financiare sunt organizate şi supervizate predominant în plan naţional …

Introducerea Euro nu a condus la rezultatele aşteptate deoareceIntroducerea Euro nu a condus la rezultatele aşteptate deoarece

Structura institutionala

Guvernanţa UEMGuvernanţa UEM

Statele membre: Conduc propria politică fiscală- în limitele bugetare acceptate

pentru deficit şi datorie publică cumulată (3% respectiv 60%) Elaborează propriile politici structurale (privind ocuparea,

asigurările sociale,piaţa de capital ) Îşi coordonează obligatoriu politicile economice

Consiliul European : Stabileşte principalele orientări politice

Consiliul Uniunii Europene ( prin Ecofin): Coordonează politicile economice Decide asupra propunerilor de politici elaborate de Comisie Decide daca un stat membru poate adopta moneda Euro

Guvernanţa UEM (II)

Eurogroup: Grupare informală a ministrilor de finanţe din zona

Euro Discută şi coordonează activităţile legate de zona

Euro Preşedintele este ales pe 2 ani

Comisia Europeană: Monitorizează şi evaluează politicile economice

naţionale (multilateral surveillance) Propune politici Consiliului

Banca Centrală Europeană: Stabileşte politica monetară pentru zona Euro Obiectivul important:stabilitatea preţurilor

Guvernanţă (III)

Statele membreStatele

membreCoordonarea

politicilor economice şi a politicii fiscale

Coordonarea politicilor

economice şi a politicii fiscale

Consiliul ECOFIN

Consiliul ECOFIN

ECOFINECOFIN

Comisia EuropeanăComisia Europeană

Recomandări de politică

economică Decizii asupra

propunerilor de politică

economică ale Comisiei

Recomandări de politică

economică Decizii asupra

propunerilor de politică

economică ale Comisiei

Monitorizează şi evaluează propunerile

de politici

Monitorizează şi evaluează propunerile

de politici

EurogroupEurogroup

Parlamentul European

Parlamentul EuropeanConsultări

AudieriConsultări

Audieri



Elaborează politica monetară

Elaborează politica monetară

EurosistemEurosistem

Guvernanţă (IV): BCE, SEBC, Eurosystem

Sistemul European al

Bancilor Centrale( SEBC)

Sistemul European al

Bancilor Centrale( SEBC)



Băncile Centrale ale Statelor

Membre


Membre

Consiliul GeneralConsiliul General

Consiliul Guvernatoril

or

Consiliul Guvernatoril

or

Comisia ExecutivăComisia

Executivă


Membre din zona Euro


Membre din zona Euro

EurosystemEurosystem

Structura instituţională a Uniunii Economice şi Monetare este dată în principal de către Banca Centrală Europeană şi băncile

centrale ale statelor membre care, împreună formează Sistemul European al Băncilor Centrale.

Din acest sistem mai fac parte şi băncile centrale ale statelor membre care nu fac parte din zona Euro, şi care nu participă la luarea deciziilor cu privire la politica monetară unică pentru zona Euro.

Obiectivul declarat al SEBC îl constituie: menţinerea stabilităţii preţurilor definirea şi implementarea politicii monetare unice, crearea şi deţinerea de rezerve valutare ale statelor participante asigurarea stabilităţii sistemului financiar.

Sistemul European al Bancilor Centrale-Sistemul European al Bancilor Centrale- BCE si toate bancile central nationale ale tuturor statelor membre , indiferent daca

acestea au adoptat sau nu moneda euro

Eurosistemul- BCE si BCN al statelor care au adoptat moneda euro.

Organismele de conducere ale BCEOrganismele de conducere ale BCE

Consiliul Guvernatorilor-Consiliul Guvernatorilor- 6 membri ai 6 membri ai Comitetului Director al BCE si guvernatorii Comitetului Director al BCE si guvernatorii Bancilor Central Nationale din zona euroBancilor Central Nationale din zona euro..

ComiteComitettul Director-ul Director- presedintele BCE, presedintele BCE, vicepresedintele BCE, alti 4 membrivicepresedintele BCE, alti 4 membri..

Consiliul General-Consiliul General- presedintele si presedintele si vicepresedintele BCE impreuna cu guvernatorii vicepresedintele BCE impreuna cu guvernatorii bancilor central nationale ale celor 27 de state bancilor central nationale ale celor 27 de state membremembre..

Atributiile BCEAtributiile BCE ““Mentinerea stabilitatii preturilorMentinerea stabilitatii preturilor”” definirea şi aplicarea definirea şi aplicarea politicii monetare pentru zona euro; pentru zona euro; desfăşurarea desfăşurarea operaţiunilor valutare; ; deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor din zona deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor din zona

euro euro promovarea bunei funcţionări a promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi. . Bancnote: BCE are dreptul exclusiv de a autoriza emiterea de bancnote în : BCE are dreptul exclusiv de a autoriza emiterea de bancnote în

zona euro. zona euro. Statistică: în colaborare cu BCN, BCE colectează informaţii statistice, fie de : în colaborare cu BCN, BCE colectează informaţii statistice, fie de

la autorităţile naţionale, fie direct de la agenţii economici, necesare în la autorităţile naţionale, fie direct de la agenţii economici, necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor. vederea îndeplinirii atribuţiilor.

Supravegherea şi stabilitatea sistemului financiar: Eurosistemul contribuie la : Eurosistemul contribuie la buna desfăşurare a politicilor promovate de autorităţile responsabile cu buna desfăşurare a politicilor promovate de autorităţile responsabile cu controlul prudenţial al instituţiilor de credit şi cu stabilitatea sistemului controlul prudenţial al instituţiilor de credit şi cu stabilitatea sistemului financiar. financiar.

Cooperare la nivel internaţional şi şi european: BCE menţine relaţii de BCE menţine relaţii de cooperare cu instituţiile, organele şi forurile competente în cadrul UE şi pe cooperare cu instituţiile, organele şi forurile competente în cadrul UE şi pe plan internaţional cu privire la misiunile încredinţate Eurosistemului. plan internaţional cu privire la misiunile încredinţate Eurosistemului.

De ce este importanta independenta BCEDe ce este importanta independenta BCE??

Cea mai independenta banca din lume Cea mai independenta banca din lume (art.107 Tratat) “imuna la interesele si (art.107 Tratat) “imuna la interesele si influentele guvernelor” influentele guvernelor”

Modificari ale statutului sau doar prin Modificari ale statutului sau doar prin revizuirea Tratatului de la Maastricht-revizuirea Tratatului de la Maastricht-unanimitate unanimitate

Controversa alegerii presedintelui BCE Controversa alegerii presedintelui BCE 1997-1998 1997-1998

Documents

Uniunea Economică şi Monetară