1. Definirea integrarii economice interstatale. Forme de integrare.Principalele forme de integrare economica interstatala:zona de liber schimb ( de comert liber)uniunea vamala;piata comuna;uniunea economica si monetara;

Zona de liber schimb ( de comert liber) reprezinta o ascociere de mai multe state prin care acestea convin sa desfiinteze treptat toate barierele tarifare si netarifare din comertul reciproc, pastrandu-si fiecare tara propria politica comerciala in relatiile cu tarile terte.

Uniunea vamala—tarile membre adopta aceeasi politica comerciala cu tarile terte( tarif vamal comun).

Piata comuna-o forma de integrare superioara celorlalte 2 care presupune pe langa libera circulatie a bunurilor si libera circulatie a persoanelor , forta de munca, capitaluri si servicii.

Uniunea economica si monetara-politici sectoriale comune si politici monetare comune.

Uniunea Europeana este pana in prezent cea mai evoluata forma de integrare economica inter-statala, este cel mai avansat spatiu economic din lume si este prima putere comerciala a lumii ( controleaza aproximativ ¼ din comertul international si are o populatie ( consumatori) de aproximativ 500 milioane)

Uniunea Europeana este o organizatie integrationista, inter-statala bazata pe o colaborare si cooperare multilaterala legiferata si institutionalizata in scopul crearii unui spatiu economic, social si politic cat mai unificat si capabil sa genereze un efect multiplicator pt statele ce o compun.

2.Formarea Uniunii Europene, scurt istoric: principii, obiective,etape ale integrarii

9 mai 1950- inceputul constructiei europene. Procesul de constructie europeana a fost generat atat de cauze de ordin intern cat si extern.

Cauze ( motivatii ) de ordin intern:reconstructia postbelica;reconcilierea franco germana;problema agriculturii; industria de razboi; crearea unei piete mai mari ( piata comuna);traditia si valorile commune ale democratiei occidentale si nevoia existentei unei economii

de piata;Cauze externe:

procesele de globalizare si exigentele noii diviziuni internationale a muncii; incurajarile primate din partea Statelor Unite ale Americi;razboiul rece si teama de comunism (extinderea comunismului); apararea intereselor nationale. Pe plan extern devenea mai simplu de realizat prin

intermediul unei organizatii interstatale; dorinta unor tari de a-si spori rolul pe plan international: Franta, Germania)

Obiectivele Uniuni europene:promovarea pacii si valorilor europene adica- democratie, libertate si stat de drept;

1

sa acorde ( sa ofere) cetatenilor un trai decent, un spatiu de libertate, securitate si justitie intr-o piata unica in care concurenta sa fie loiala;

dezvoltarea economico sociala durabila in care cresterea are la baza rationalitate economica;

combaterea excluziunii sociale;combaterea somajului si a discriminarii;promovarea coeziunii economice, sociale si teritoriale;promovarea justitiei si protectiei sociale, a egalitatii sociale, a solidaritatii si protectiei

copilului;politici comune in cat mai multe domenii;pe plan extern sa contribuie la pacea si securitatea mondiala;

Principiile Uniuni Europene:principiul unitatii si egalitatii dintre statele membre si cetatenii acestora;principiul democratiei, libertatii si statului de drept;principiul pluritatii culturale si entitatilor nationale;principiul stabilitatii, sigurantei, justitiei si prosperitatii;principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului;principiul subsidiaritatii si al proportionalitatii

Etapele constructiei europene: 9 mai 1950 declaratia R. Schuman; 1951 tratatul de la Paris- a pus bazele primei comunitati europene numita CECO

( Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului). Acest tratat a fost semnat de 6 tari ( Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg)

1957 tratatul de la Roma prin care s-a creat CEE ( Comunitatea Economica Europeana) si EURATOM ( Comunitatea europeana a energiei atomice);

1965 ( Bruxelles) anul in care cele 3 comunitati (CECO, CEE si EURATOM) au fuzionat si au devenit comunitatile europene;

1973 prima extindere ( Marea Britanie, Irlanda si Danemarca); 1979 sistemul monetar European; 1981- adera Grecia; 1986 Spania si Portugalia; 1987 primul tratat care modifica tratatul de baza. Actul Unic European ( 1 iulie); 1990 se semneaza acordul Schengen; 1993 tratatul de la Maastricht ( acest tratat s-a semnat in anul 1992); 1995 Austria, Finalnda si Suedia; 1997 tratatul de la Amsterdam; 1999 lansarea fizica a monedei unice euro; 2001 tratatul de la Nisa; 2002 punerea in circulatie a monedei euro; 2004 cea mai ampla extindere din UE: Polonioa, Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia,

Lituania, Estonia, Letonia, Malta si Cipru; 2005 esecul tratatului Constitutional; 2007 Romania si Bulgaria; 2007 se semneaza tratatul de la Lisabona.

3. Baza juridica a UE. Tratatul de la Paris, de la Roma, Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht, Amsterdam, Nisa si Lisabona.

2

Tratatul de la Paris. A fost semnat in anul 1951, a intrat in vigoare in anul1952. a creat prima organizatie integrationista numita CECO. A fost tratat de 6 tari: Franta, Italia, Germania, Olanda, Luxemburg si Belgia. Acest tratat a fost incheiat pt o perioada de 50 de ani, efectele sale au incetat in anul 2002.

Obiectivele lui erau scoaterea din criza a acestor industriicrearea unei piete comune pt otel si carbine;restructurarea productiei si recompensa fortei de munca disponibilizate;crearea unor institutii comune cum ar fi: Inalta Autoritate; Consiliul de Ministri; Adunarea Comuna; Curtea de JustitieTratatul de la Roma. A fost semnat in anul 1958 si a intrat in vigoare in 1958. in cadrul

acestor tratate a luat fiinta CEE si EURATOM. Tratatele de la Roma au fost semnate de aceleasi 6 tari care au semnat si tratatul de la Paris.

Tratatul CEE a fost un tratat cadru. S-a urmarit inlaturarea barierelor tarifare si a restrictiilor cantitative din comertul reciproc;

-adoptarea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune in relatiile cu tarile terte;

-armonizarea legislatiei nationale si stabilirea unor politici sectoriale comune., in domenii cum ar fi: agricultura, comert;

-ridicarea standardelor de viata in statele membre; -coeziunea economica si sociala; -stabilirea unui sistem institutional comun; EURATOM -promovarea si facilitarea cercetarii comune in sectorul energiei nucleare; -orientarea energiei nucleare in scopuri pasnice si nu militare; -asigurarea unor standarde de siguranta pt consumatori si pt farta de munca din acest

sector.Actul Unic European. A fost semnat in anul 1986 si a intrat in vigoare in anul 1987.

Elementele de noutate: S-a stabilit desavarsirea pietei interne europene pana la 1 ianuarie 1993; Stabilirea si intarirea cooperarii monetare; Se modifica sistemul de vot in cadrul conislliului de ministri, este inlocuita

umanitatea cu majoritatea calificata( cu mici exceptii)Prin acest tratat se confera noi competente Parlamentului European ( in directia bugetara) Armonizarea politicilor sociale si economice; Coordonarea eforturilor de cercetare si dezvoltare tehnologica.A fost primul tratat care a modificat dupa 30 de ani primele tratate.

Tratatul de la Maastricht. A fost semnat in 1992 si a intrat in vigoare in anul 1993. comunitatea Europeana devine UE;

UE se bazeaza pe 3 piloni:1)comunitatile europene (CECO, CEE, EURATOM);2) Politica externa si de securitate comuna (PESC);3) cooperare in domeniul justitiei si al afacerilor interne;parlamentul European obtine un rol mai extins;UE primeste competente in 6 noi domenii de activitate: educatie si pregatire profesionala,

tineret, cultura, protectia consumatorului,retele trans europene si politica industriala;se introduce procedura de codecizie; mandatul comisiei europene se extinde de la 4 la 5 ani; sunt introduce principii noi: subsidiaritatea si proportionalitatea;

3

este stabilita crearea uniunii economice si monetare;prin acest tratat a fost introdusa cetatenia europeana;

Tratatul de la Amsterdam. A fost semnat in anul 1997, a intrat in vigoare in anul 1999. acesta a vizat 4 directii esentiale:

a plasat ocuparea fortei de munca si drepturile cetatenilor in centrul preocuparilor UE; a desfiintat ultimele obstacole din calea liberei circulatii a persoanelor si consolidarea

securitatii; a intarit pozitia UE pe plan mondial;a eficientizat cadrul institutional in vederea extinderilor viitoare; prin acest tratat au fost

facilizate extinderile viitoare; prin acest tratat a fost infiintat functia de inalt Reprezentant pt politica externa si de

securitate; prin acest tratat a fost introdus principiul nediscriminarii;Tratatul de la Nisa. A fost semnat in anul 2001 si a intrat in vigoare in anul 2003. prin acest

tratat a fost autorizata extinderea UE in Europa Centrala si de Est. s-a urmarit reforma institutionala pe 3 axe principale:

competenta si componenta institutiilor europene;procedura de decizie din cadrul consiliului de ministrii; consolidarea cooperarii intre institutii;Tratatul de la Lisabona. Semnat in anul 2007 si a intrat in vigoare in decembrie 2009.functia de presedinte al UE, acesta este si presedintele consiliului European;o alta functie de Inalt Reprezentant pt politica externa si de securitate;un alt element de noutate in directia drepturilor omului.Exista un document numit Carta drepturilor fundamentale- devine un document cu

caracter obligatoriu prin lege;initiativa legislativa a cetatenilor;parlamentele nationale au un rol important in luarea deciziilor legislative;micsorarea numarului de comisari europeni;micsorarea nr de europarlamentari ( de la 785 la 751); competente noi pt UE. UE primeste prin tratatul de la Lisabona statutul de personalitate

juridica; proces decisional mai eficient. Incepand din anul 2014 majoritatea calificata se va axa pe

sistemul dublei majoritati ( se ia in calcul nu numai nr statelor membre ci si populatia) adoptarea se poate face cu 55% din statele membre si populatia trebuie sa insumeze 65%;

schimbarea sistemului de vot in cadrul consiliului- nr domeniilor in care deciziile se vor lua prin majoritate calificata va fi mai mare. Exceptie domeniile in care deciziile vor fi luate in baza unanimitatii: apararea si fiscalitatea;

-schimbari in politica externa si de securitate comuna. Tratatul de la Lisabona stabileste obiectivele comune ale politicii de aparare, insa se pastreaza in continuare statutul de neutralitate al anumitor tari. Ex: Irlanda, Suedia, Finlanda.

4. Dreptul si acquis-ul comunitar

Ordinea juridica interna guverneaza prin intermediul dreptului public si al mediului privat. Prin urmare, dreptul intern are ca fundament legea, act unilateral emis de organele nationale competente. Ordinea juridica internationala guverneaza relatiile dintre state, reprezentand dreptul relatiilor internationale, iar instrumentul legal este tratatul international, un acord incheiat intre state suverane si independente. Sursele dreptului comunitar formeaza ierarhia drepturilor de drept.

4

Comisia eupropeana este organul care vegheaza la aplicarea corecta a dreptului comunitar( metaforic se numeste Gardianul Tratatelor )

Dreptul comunitar se compune din: Tratatele UE- acestea formeaza dreptul primar sau legislatia primara; Acordurile si conventiile internationale incheiate intre UE si state membre, UE si

organizatii internationale, intre tarile membre ale UE sau pot fi acte adoptate de catre organisme infiintate prin acorduri internationale

Acte legislative. Acestea se mai numesc dreptul derivat sau legislatia secundara. Acestea se imparte in:

o Acte obligatorii: Regulamente; Directive; Decizii;Acte neobligatorii:

-rezolutiile;-avizele;

Acte de drept complementar( reprezinta totalitatea normelor care fara sa faca parte din dreptul comunitar se regasesc in dreptul international public, sunt incheiata intre statele member si servesc scopului promovarii obiectivelor fundamentale ale UE. Ex: acordul shenghen, sau acordul cu privire la infiintarea unui institute de invatamant superior).

Tratatele UE au ca principal scop integrarea progresiva a statelor member in UE si crearea unei piete commune bazata pe cele 4 libertati sip e alinierea treptata a politicilor economice. Tratatele UE sunt obligatorii in integralitatea lor pt toate statele member si au aplicabilitate directa.

Regulamentul UE este un act general cu titlu obligatoriu in toate elementele sale adoptate de catre consiliul UE impreuna cu Parlamentul European, sau de comisia Europeana

Regulamentul este direct aplicabil; adica genereaza decizii, dispozitii care intra imediat in vigoare in statele membre la fel ca si legislatia nationala fara sa fie nevoie de interventia autoritatilor nationale.

Directiva eropeana – stabileste obiectivele care trebuie atinse de catre statele membre lasand alegerea mijloacelor la atitudinea autoritatilor nationale. Directiva prevede un termen de transpunere in legislatia nationala. Directiva serveste la armonizarea legislatiei nationale si lasa tarilor membre gasirea modalitatilor de punere in practica.

Decizia- este adoptata fie de Consiliu, fie de acesta impreuna cu Parlamentul European sau de Comisia europeana si este actul prin care institutiile comunitare se pronunta asupra unor cazuri particulare. In concluzie legea europeana este o reglementare care se aplica uniform si ad literam de catre toate statele membre.

Regulamentul, directiva si decizia au caracter obligatoriu iar recomandarea si avizul au caracter facultativ.

Principalele institutii de reglementare sunt:Consiliul de Ministri si Parlamentul European- prin procedura codeciziei;Comisia Europeana care are ca obiectiv principal promovarea intereselor UE si

nu interesele nationale. Comisarii avand sarcina sa-si supravegheze implementarea dreptului European si nu pe cea a dreptului national

Curtea europeana de Justitie nu numai ca rezolva diferendele in interpretarea corecta a directivelor europene, dar si urmareste punerea in practica a acestora.

Acquis-ul comunitar-reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor tarilor membre si ale cetatenilor acestora care rezulta din dreptul comunitar si din toate documentele ce reglementeaza activitatea UE a institutiilor sale si a actiunilor si politicilor comunitare.

Pe parcursul negocierilor tara candidata sau UE poate sa ceara derogari sau perioade de tranzitie.

5

Un capitol este propriu-zis inchis dupa ce se ajunge la un acord comun asupra conditiilor in care tara candidata o sa adere la UE.

5.Rolul codeciziei, subsidiaritatii si proportionalitatii in UE

A fost creata prin tratatul de la Maastricht si consolidata de tratatul de la Amsterdam.Codecizia presupune divizarea puterii legislative intre Parlament si Consiliu, fiind

in prezent cea mai importanta procedura din practica legislativa a UE, adica centrul sistemului decizional comunitar. Se aplica mai ales in domenii precum competitivitatea, mediu, sanatate, transporturi, telecomunicatii, energie, agricultura, cultura.

Comisia prezinta o propunere de act normativ pe care o transmite simultan Consiliului si Parlamentului European pt a fi analizata in paralel. Opinia Parlamentului European este transmisa Consiliului care in cadrul primei lecturi o accepta sau o respinge. In cazul in care o accepta actul normativ este aprobat de Consiliu. In cazul in care o respinge Consiliul trebuie sa adopte o pozitie comuna, adica un document pe baza caruia se va desfasura cea de-a 2-a lectura. Se poate ajunge pana la a 3-a lectura, evident nominalizata in prealabil de catre conciliere.

Fiecare noua propunere de proiect legislativ european trebuie sa aiba la baza un articol specific din tratat mentionat ca temei legal pt propunerea respectiva, astfel se stabileste procedura legislativa care trebuie urmata si anume: codecizia, consultarea sau avizul conform.

Avizul conform. Prin procedura de aviz conform Consiliul trebuie sa obtina avizul conform al Parlamentului, inainte de adoptarea unor decizii foarte importante. Parlamentul ori accepta ori respinge. Daca accepta inseamna ca si-a dat avizul. Procedura de aviz se utilizeaza de regula pt acordurile cu alte tari, inclusiv acordurile de aderare a statelor noi.

Consultarea este folosita pt domenii precum: agricultura, fiscalitate si concurenta. Prin aceasta procedura Parlamentul are posibilitatea sa aprobe propunerea Comisiei, sa o respinga sau sa solicite modificari.

Principiul subsidiaritatii are rolul in luarea deciziilor cat mai aproape de cetateni precum si de a verifica permanent nevoia realizarii unor actiuni la nivel comunitar in limita posibilitatilor existente la nivel national, regional sau local; mai exact este principiul conform caruia UE nu inteprinde actiuni daca acestea nu sunt mai eficiente decat actiunile efectuate la nivel national.

Principiul proportionalitatii constitue baza pt exercitarea competentelor UE urmarind sa limiteze si sa dea un caracter predictibil actiunilor intreprinse de institutiile UE care trebuie sa se reduca la masurile necesare pt atingerea obiectivelor tratatelor, altfel spus amploarea actiunii trebuie sa fie direct proportionala cu obiectivul urmarit.

6. Sistemul institutional al UE. Atributii, functii, organizare, functionare

Sistemul institutional al UE se poate clasifica in: Institutii cu caracter decizional si legislativ ( de reglementare):

Consiliul European; Consiliul de Ministri; Parlamentul European;

6

Institutii executive: Comisia Europeana; Agentiile specializate;

Institutii cu caracter juridic: Curtea Europeana de Justitie; Tribunalul de prima instanta; Avocatul poporului;

Institutii cu caracter consultativ: Comitetul economic si social; Comitetul regiunilor; …………………………;

Institutii cu caracter financiar bancar: Banca Europeana de investitii; Banca Central Europeana; Fondul european de investitii;

Consiliul European ( arhitectul constructiei europene) este forul politic suprem al UE format din sefii de state si de Guvern ai tarilor membre, din presedintele comisiei europene si din inaltul reprezentant pt politica externa si de securitate comuna. Acestia se intalnesc periodic pt a stabili strategia integrarii europene. Consiliul European nu are atributii legislative, este o institutie guvernamentala care asigura directia politica a UE si ii stabileste strategia si prioritatile.

Consiliul European. Atributii si functii: stabileste politicile integrarii viitoare;stabileste si defineste liniile directoare ale politicii economice din statele membre;hotaraste principiile de baza ale politici externe si de securitate comuna; numeste presedintele si colegiul Comisiei europene;rezolva problemele ramase in suspensie ( blocate ) la nivel ministerial;stabileste componenta Parlamentului European ( a nr de parlamentari);stabileste excluderile viitoare; numeste inaltul reprezentant pt politica externa si de securitate comuna;Prin tratatul de la Lisabona:

Devine o institutie a UE cu drepturi depline si rol bine definit; Are un presedinte ales de catre membrii sai; Presedintele va impulsiona reuniunile si le va prezida; Reuniunile raman semestriale si dupa caz vor fi convocate si reuniuni

extraordinare; Prezinta parlamentului un raport dupa fiecare reuniune; Actioneaza pt realizarea coeziunii economice si a consensului;

Consiliul UE. ( consiliul de Ministri sau Consiliul). Metaforic i se spune vocea statelor membre. A avut mai multe titluri:

1951 se numea inalta autoritate; 1957 se infiinteaza Consiliul de Ministri prin tratatul de la Roma; 1993 prin tratatul de la Maastricht s-a numit Consiliul UE; 2010 dupa intratre in vigoare a tratatului de la Lisabona se numeste ,,Consiliu”.Consiliul este principalul organ de decizie al UE. Este format din reprezentantii la

nivel de ministrii ai tarilor membre. Componenta variaza in functie de subiectele abordate. Consiliul reprezinta statele membre, iar la reuniuni participa un ministru din fiecare guvern al statelor UE. Are sediul la Bruxelles. Sunt create 9 formatiuni:

Consiliul afacerilor generale si relatiilor externe; Consiliul afacerilor economice si financiare;

7

Consiliul agriculturii si pescuitului; Consiliul mediului; Consiliul educatiei, tineretului si culturii.In baza tratatului de la Lisabona va fi adaugat pe lista si Consiliul afacerilor externe.

Consiliul coordoneaza politicile economice ale UE si joaca un rol cheie in politica externa si de securitate comuna.

Consiliul are puteri legislative si bugetare impreuna cu parlamentul. In cadrul consiliului votul prin majoritate in locul celui umanitar va deveni o procedura mai frecventa. ( majoritate simpla 50+1; majoritate calificata 2/3; unanimitate).

In anul 2014 va fi introdus sistemul dublei majoritati, pt a oferi deciziilor o dubla legitimitate.

Consiliul de Ministri are consiliul ministrilor afacerilor externe prezidat de catre inaltul reprezentant. In alte domenii cum ar fi: agricultura, finantele sau energia, ministrul tarii care detine presedintia de 6 luni a UE va prezida consiliul. Inaltul reprezentant este si vicepresedintele comisiei europene.

Unanimitatea ( votul prin unanimitate) a ramas valabil in urmatoarele conditii: Modificarea tratatelor; Primirea de noi membri; Fiscalitate; Aprobarea unor acorduri internationale in functionarea institutiilor comunitare si

in politica externa si de securitate comuna.Parlamentul European reprezinta vocea cetatenilor UE. Parlamentul European are 736 de

membri si exprima vointa celor aproximativ 500 mil cetateni, carora le reprezinta interesele cu alte institutii ale UE.

Membrii parlamentului European nu sunt grupati in functie de tara de origine ci in functie de eficientele politice la nivelul UE.

Incepand cu anul 1979 membrii Parlamentului euroean sunt alesi prin sufragiul universal direct de catre cetatenii UE. Alegerile au loc odata la 5 ani si fiecare cetatean al UE are atat dreptul de a vota, dar si de a candida indiferent de tara unde locuieste. Cele mai recente alegeri au avut loc in iunie 2009.

Presedintele Parlamentului European este Jerzy Buzek- polonez. Acesta este ales pt 2 ani si 6 luni cu posibilitatea de a reinnoi mandatul.

Parlamentul European are 3 sedii:la Luxemburg- este sediul administrativ unde se afla secretariatul general; la Strasbourg- au loc sesiunile plenare; la Bruxelles au loc reuniunile comisiilor parlamentare.

In cadrul Parlamentului European exista 23 de limbi oficiale.Scurt istoric al arlmntului European:

1951 prin tratatul de la Paris se creaza adunarea parlamentara ( Adunarea comuna);

1957 tratatul de la Roma creaza Adunarea Europeana parlamentara; 1962 Adunarea Europeana Parlamentara isi modifica denumirea in Parlamentul

European; 1979 au loc primele alegeri prin sufragiul universal direct ( votul universal direct)Repartizarea europarlamentarilor:

In present repartizarea numarului de europarlamentari pe fiecare tara sau categorie de tari se face in functie de populatia fiecarui stat membru.

Tratatul de la Lisabona modifica nr de ueroparlamentari de la 736 la 731 indiferent de extinderile ulterioare.

Mandatul europarlamentarilor este de 5 ani, iar activitatea lor se desfasoara in comisii. Ex: comisia pt buget, comisia pt probleme economice si monetare. Rolul acesotr comisii

8

este acela de a examina propunerile de reglementari si directive europene de a le amenda si a le transmite apoi spre adoptare plenului Partidului European.

Structura politica a Parlamentului European.Deputatii se constitue in grupuri politice. In prezent in cadrul parlamentului

European exista 7 grupuri politice: grupul partidului popular European crestin democrat; grupul aliantei progresiste a socialistilor si democratilor din Parlamentul European

cuprind 61% din totalul eurodeputatilor.Exista 27 de eurodeputati neafiliati.Atributii. Functii si mod de exercitare a acestora.

Parlamentul European indeplineste 3 functii:functia legislativa- este cea mai importanta. Aceasta se poate exercita prin

consultare, cooperare sau codecizie.Functia de consultare. Parlamentul European poate fi consultat de consiliul de ministri.

functia bugetara. Parlamentul European adopta bugetul UE in forma sa finala ( bugetul UE este intocmit de comisia UE);

functia de control democratic asupra celorlante institutii, in special asupra comisiei. Este o functie politica si se realizaeza din perspectiva dreptului la informare prin rapoarte, petitii si avocatul poporului. De asemenea Parlamentul European are competenta de initiative politica; adica poate cere comisiei sa prezinte consiliului propuneri legislative, sau examineaza programul anual de lucru al comisiei si indica actele care doreste sa fie aprobate. Poate cere comisiei revocarea printr-o motiune de cenzura. Parlamentul European investeste presedintele comisiei europene si al colegiului.

Tratatul de la Lisabona. Elemente de noutate:ofera Parlamentului European puteri sporite in domeniul legislativ al bugetului si in

aprobarea acordurilor internationale; procedura de codecizie devine regula;nr europarlamentarilor ramane fix 751 indiferent de extinderile viitoare; antrenarea parlamentelor nationale in procesul legislativ.

Parlamentul European este legislativul UE.Comisia Europeana- mai este numita si gardianul tratatelor. Comisia Europeana repreznta

executivul UE si are rolul de a implementa dreptul comunitar. Este responsabila pt aplicarea deciziilor parlamentului si consiliului.

Comisia europeana administreaza afacerile UE, adica aplicarea politicilor, derularea proiectelor si programelor sau alocarea fondurilor,

Comisia europeana urmareste interesul comun al tarilor membre, iar in cazul unor abateri propune masuri corespunzatoare.

Comisia europeana este independenta de Guvernele nationale. Elaboreaza propuneri de legi noi pe care le transmite parlamentului si consiliului.

Comisia europeana raspunde politic in fata parlamentului. Are obligatia de a prezenta consiliului si parlamentului un raport anual al activitatii sale si un proiect legislativ pt urmatorul an.

Sediul este la Bruxelles, dar mai exista birouri la: Luxemburg, birouri de reprezentare in toate statele membre si delegatii in multe capitale ale lumii.

Scurt istoric:Comisia Europeana s-a constituit inca din anul 1958 ca urmare a intrarii in vigoare a

tratatului de la Roma. Pana la extinderile din 2004 avea 20 de membri dintre care: 1 presedinte; 2 vicepresedinti. Dupa 2004, odata cu primirea celor 10 noi membri s-a introdus principiul tara si comisarul; astfel colegiul era format din 25 de comisari dintre care 1 presedinte si 5 vicepresdinti. Din 2007 odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei, colegiul este format din 27 de membri dintre

9

care un presedinte Jose Manuel Barosso, 7 vicepresedinti si 19 comisari. Urmeaza ca dupa 2014 nr colegiului sa scada la 18, adica 2/3 din nr statelor membre.

Atributii. Functii si mod de exercitare. comisia europeana promoveaza interesul general al UE si ia initiativele necesare in acest

sens; vegheaza la aplicarea tratatelor si a masurilor adoptate de istitutii in temeiul acestora;supravegheaza aplicarea dreptului comunitar sub controlul Curtii Europene de Justitie; executa bugetul si gestioneaza programele;

Functiile:1. dreptul la initiative legislative;2. functia executiva. In calitatea sa de organ executiv gestioneaza si implementeaza

politica si bugetul UE, administreaza diverse fonduri si programe;3. asigura respectarea legislatiei comunitare ( vegheaza la aplicarea dispozitiilor

tratatelor si deciziilor luate in cadrul acestora);4. functia de reprezentare la nivel international. Comisia Europeana reprezinta UE in

forurile internationale in relatiile cu: OMC, OCDE, OSCE;5. functia de negociere internationala. Comisia europeana se ocupa de negocierea

acordurilor internationale cu state terte sau organizatii internationale.Noutatile tratatului de la Lisabona: din 2014 nr comisarilor se va reduce la 18; comisarii vor fi alesi pe baza competitivitati si atasamentului fata de idea europeana; comisia europeana este principalul initiator al legilor comunitare; cetatenii europeni pot strange un million de semnaturi pt a cere comisiei sa propuna

consiliului si parlamentului un proiect de reglementare comunitara;comisia europeana poate trimite notificari de avertizare statelor care au deficite excesive

sau celor care nu aplica in mod corespunzator dreptul comunitar; comisia europeana urmareste ca tarile membre sa indeplineasca atributiile in litera si

spiritul legislatiei comunitare; iar comisarii sunt interpelati de parlamentul European.Curtea Europeana de Justitie sau Curtea de Justitie a UE (CEJ). A fost create in anul 1952

prin tratatul de la Paris, are sediul la Luxemburg fiind institutia jurisdictionala a UE, cu rolul de a veghea la respectarea dreptului comunitar.

Curtea Europeana de Justitie se asigura de faptul ca legislatia europeana este interpretata si pusa in practica in mod uniform in toate statele membre, astfel incat legile sa se aplice in mod egal tuturor cetatenilor.

Este formata din 27 de judecatori si 8 avocati generali.Rolul acestei institurii este acela de a rezolva disputele care apar intre institutiile UE

si………………………….Principalele competente ale Curtii Europene de Justitie:

1. confirmarea indeplinirii sau a neindeplinirii conditiilor prevazute in tratatele UE;2. jurisdictie nelimitata cu privire la penalitatile prevazute in regulamentele

comunitare;3. reviziunea legalitatii actelor normative privind admiterea recursului in anulare;4. rezolvarea disputelor cu privire la obligatiile statelor membre;

Tribunalul de prima instanta- a fost creat in anul 1989 la decizia consiliului de ministri pt a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin asigurarea unui al 2-lea nivel al autoritatii judiciare.

Tribunalul de prima instanta solutioneaza disputele dintre comisia europeana si persoanele fizice sau juridice, precum si pe cele dintre institutiile comunitare si functionarii acestora.

10

Are sediul la Luxemburg. Este format din 27 de judecatori cu un mandat de 6 ani condusi de un presedinte ales pe 3 ani; un grefier ales pt 6 ani.

Avocatul poporului ( ombudsman European). Tratatul de la Maastricht a creat pozitia de ombudsman European in anul 1992 ca intermediar intre cetatean si autoritatile UE. Este ales de catre Parlamentul European pe un mandat de 5 ani cu posibilitatea de reinnoire.

Curtea Europeana de Conturi. A fost creata prin tratatul bugetar de la Bruxelles din 1975 si a inceput activitatea in anul 1977 iar prin tratatul de la Maastricht a devenit institutia UE. Are sediul la Luxemburg si este formata din 27 de membri numiti de catre consiliul UE pt un mandat de 6 ani. Este condusa de un presedinte ales pt 3 ani cu posibilitatea de reinnoire a mandatului.

Curtea Europeana de Conturi are dreptul de a verifica orice cetatean si orice institutie care lucreaza cu fonduri ale UE.

Rolul principal este acela de a verifica daca bugetul UE este aplicat corect ( daca veniturile si cheltuielile UE sunt obtinute, cheltuite si inregistrate legal pt un management financiar sanatos)

Comitetul economic si social European a fost creat in 1957 prin tratatul de la Roma, are sediul la Bruxelles si este un organ consultativ in cadrul caruia sunt prezentate diverse categorii de activitati economice si sociale. Este compus din 344 de membri alesi pe un mandat de 4 ani. Activitatea lor este impartita in 3 grupuri: angajatori, salariati si activitati diverse ( ecologie, producatori de produse agricole).

Rolurile comitetului:1) asigura consultanta pt Parlamentul European si comisia europeana la solicitarea

acestora sau din proprie initiativa.2) incurajeaza societatea civila sa se implice intr-o mai mare masura in procesul de

elaborare a politicilor publice la nivelul UE.3) sustine rolul societatii civile in statele membre ale UE si se implica in infiintarea

structurilor consultative.

Comitetul regiunilor- a fost creat in anul 1994 in baza tratatului de la Maastricht. Are sediul la Bruxelles, este un organ consultative constituit din 6 comisii cu un nr de 344 de reprezentanti ai autoritatilor locale si regionale europene..

Rolul acestuia este acela de a prezenta punctele de vedere locale si regionale cu privire la legislatiaUE avand in vedere ca ¾ din legislatia europeana se aplica la nivel local si European.

Comitetul regional poate adopta avize din proprie initiativa si le poate prezenta comisiei, parlamentului si consiliului.

Banca europeana de investitii- a fost infiintata in anul 1958 prin tratatul de la Roma ca o banca de creditare pe termen lung a tarilor membre UE pt investitii productive care sa asigure atingerea obiectivelor prioritare ale UE cum ar fi: dezvoltarea regionala, cresterea economica, competitivitatea, ocuparea fortei de munca, crearea de intreprinderi.

Banca Europeana de Investitii acorda imprumuturi statelor membre, statelor candidate sau statelor in curs de aderare, dar si statelor din Africa, Zona Caraibelor si Pacific. De asemenea finanteaza proiecte de interes mutual in colaborare cu statele din America de Sud si Asia.

Este o institutie nonprofit. Finantarea nu este din bugetul UE. Se autofinanteaza din contributia statelor membre( fiecare stat trebuie sa aloce o suma de minim 14 milioane…………………).

Coordonarea activitatii Bancii Centrale de Investitii este realizata de catre consiliul de administratie format din membri numiti de comun acord de catre statele membre si de catre comisia europeana.

11

Consiliul de administratie aplica politica generala de creditare definita de catre consiliul guvernatorilor. Din cadrul consiliului fac parte de obicei ministrii de finante.

Rolul important al Bancii Centrale in Investitii a determinat ca aceasta sa fie actionar la fondul European de investitii. Organul executiv al bancii este comitetul director.

Sediul: pana in anul 1968 sediul a fost la Bruxelles, dupa acest an s-a mutat la Luxemburg.

Fondul European de investitii- a fost creat pt a sustine intreprinderile mici si mijlocii in special pe cele nou create sau pe cele cu o orientare tehnologica. Fondul European de investitii a aparut ca o consecinta a necesitatii furnizarii de garantii institutiilor financiare pt acoperirea imprumuturilor acotdate IMM-urilor.

A fost create in anul 1994 iar pt a defini rolul sau de garant al dezvoltarii regionale, fondul nu acorda credite si nu finanteaza nerambursabil IMM-urile.

Banca Central Europeana.este parte a sistemului European de banci impreuna cu bancile centrale ale statelor membre. Principalul rol este de a gestiona euro prin aplicarea politicii monetare si economice elaborate in cadul UE.

Banca Central Europeana adminsitreaza moneda unica euro in cadrul UE ( 16 state din cele 27).

Banca Central Europeana este responsablia de pastrarea stabilitatii preturilor si de mentinerea puterii de cumparare;

Banca Central Europeana fost creata in anul 1998 si are sediul in Germania.Structura de conducere a Bancii Central Europene este alcatuita din 3 foruri de

decizie:1. consiliul guvernatorilor;2. comitetul executiv;3. consiliul general;Consiliul guvernatorilor-defineste si imprima politica monetara din zona euro si fixeaza rata

dobanziilor pt imprumuturile contractate de catre bancile comerciale care doresc sa imprumute fonduri.

Comitetul executiv- are rolul de a pune in practica politica monetara stabilita de consiliul guvernatorilor.

Consiliul general- este responsabil cu extinderea zonei euro ( cu primirea de noi membri).

7.Extinderile succesive ale UE. Raportul cost beneficii

In prezent Croatia, fosta republica a Macedoniei si Turcia sunt tari candidate la statutul de membre ale UE. In anul 2005 Turcia impreuna cu Croatia au deschis negocierile cu UE.

Fosta Republica a Macedoniei este recunoscuta ca tara candidata, iar negocierile de aderare se preconizeaza sa fie demarate in viitorul apropiat.

Tari potential candidate si anume: Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia si Hertegovina. In ianuarie 2010 au inceput discutiile pt ascocierea Republicii Moldova la UE.

UE isi extinde zona de interes si catre parteneriatul estic si anume: Armenia, Georgia si Azerbagian.

Islanda a decis sa se alature UE intr-o perioada dificila pe plan intern marcata de criza economica.

12

Acordurile de asociere sunt doar pt acele state care au facut progrese semnificative pe calea democratiei statului de drept, respectarii drepturilor omului si a principiilor economiei de piata, dezvoltarii durabile, dar si a bunei guvernari.

Beneficii sau avantaje ale unui stat membru in UE un climat politic si economic stabil care stimuleaza o dezvoltare economica durabila;cresterea competitivitatii pe piata interna;dezvoltarea comertului si accesul pe pietele de capital si de investitii europene;oportunitati oferita de politica economica si monetara;intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele politicii externe si de

securitate comuna;oportunitatea de a participa la luarea deciziilor cu privire la viitoarea configuratie a UE;dobandirea de catre cetatenii nationali a drepturilor ce decurg din calitatea de cetatean

European;perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata muncii din UE a cetatenilor

nationali.

Limite sau dezavantajecontributie la bugetul UE; concurenta produselor comunitare si cresterea costurilor de productie pt produsele

nationale;adoptarea monedei unice; va lipsi banca nationala de mijloacele folosite pt

macrostabilitate;reducerea gradului de protectie pt produsele nationale;pierderea avantajului oferit de SGP;patrunderea mai usoara a produselor din tarile in curs de dezvoltare;migrarea fortei de munca catre UE;liberalizarea pietei de capital

Neaderearea la UE poate genera o serie de costuri:izolarea si indepartarea de la procesul de luare a deciziilor, de la mecanismele politicii

externe si de securitate comuna;izolare economica; cresterea vulnerabilitatii produselor nationale in fata politicii comerciale a UE;cresterea decalajului economic catre tarile din interiorul UE si din afara acestuia;scaderea posibilitatilor nationale de a dezvolta o agricultura competitiva;

8. Calitatea de stat membru. Criteriile impuse si negocierile de aderare

UE este intemeiata pe principiul libertatii, democratiei, respectarii dreptului omului si a libertatilor fundamentale precum si a statului de drept. Prin urmare orice tara care respecta aceste principii poate solicita sa devina membra a UE.

Depunerea cererii de aderare la UE este doar primul pas dintr-un proces lung si riguros, altfel spus este startul oficial. O astfel de cerere atrage dupa sine evaluari periodice.

Cererea de aderare este transmisa consiliului. Comisia europeana contribuie cu o opinie oficiala privind tara solicitanta. Consiliul accepta sau nu candidatura.

Criteriile de la Copenhaga ( acestea trebuie indeplinite de catre tara membra)

13

criteriul politic-institutii stabile care sa garanteze democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului, protejarea minoritatilor;

criteriul economic-o economie de piata functionala capabila sa faca fata presiunilor concurentiale;

criteriul legislativ, sau aquisul comunitar-capacitatea de a face fata si de a-si asuma obligatiile de stat membru si in special adeziunea la obiectivele uniunii economice si monetare.

In 1995 consiliul European de la Madrid a adus precizari suplimentare cu privire la aceste criterii si anume: o tara candidata trebuie de asemenea sa fie capabila sa puna in practica regulile si procedurile comunitare, cu alte cuvinte sa-si adapteze structurile administrative.

Negocierea de aderare se poarta intre fiecare stat candidat si comisia europeana. Decizia de admitere a unui stat in UE se ia in unanimitate de catre consiliul European sau de catre consiliu.

Parlamentul trebuie sa-si dea printr-un vot pozitiv cu majoritate absoluta ( 50%+1 din totalul voturilor) avizul conform.

Tratatul de aderare trebuie ratificat de catre statul candidat si de catre statele membre ale UE.

In cadrul negocierii primul pas se numeste scrining, scopul este de a identifica sectoarele in care legislatia trebuie aliniata la legislatia UE. Comisia intocmeste raportul de scrining pt fiecare capitol si il transmite consiliului. Comisia poate sa faca recomandari, dar inceperea negocierilor este hotarata de consiliu prin pozitie comuna. Comisia informeaza periodic parlamentul si consiliul cu privire la monitorizarea statului candidat.

Finalizarea negocierilor duce la intocmirea proiectului de tratat de aderare care trebuie semnat si ratificat de statul candidat si de toate statele membre.

Politica de extindere a UE are un caracter dinamic. Din acest motiv va continua, dar, intr-un ritm determinat de cetatenii sai si de progresele statelor candidate in indeplinirea conditiilor impuse.

9. Piaţa Unica europeana- definire, istoric, importanta, reguli de functionare, cele 4 libertati de miscare.

Marea Piata Unica europeana reprezinta un spatiu economic fara frontiere interioare, in care este asigurata libera circulatie a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor. Ea reprezinta suportul realizarii celorlalte obiective stabilite de Tratatele constitutive ale organizatiei integrationiste inter-statale, care este astazi Uniunea Europeana.

Marea Piata Unica este principala parghie a performantelor economice ale Uniunii Europene:

-noile dimensiuni favorizeaza alocarea eficienta a factorilor de productie;-impactul marei piete este pozitiv asupra tuturor tarilor membre ale UE;-Marea Piata Unica are un impact pozitiv asupra tuturor politicilor economice comunitare.Pe Marea Piata Unica sunt promovate principii care conduc la cresterea calitatii vietii

cetateanului european:-la loc de cinste se afla principiul “protectiei consumatorului”;-Marea Piata Unica promoveaza principiul “inaltei calitati” a bunurilor si serviciilor;-in ceea ce priveste pe consumatorii din “Noua Europa”, deveniti recent cetateni europeni,

MPU va fi un puternic factor de influenta;-libera circulatie a lucratorilor detensioneaza piata muncii si ofera posibilitatea gasirii unui

loc de munca in oricare tara membra a UE.

14

Se poate vorbi si despre principii de etica: “increderea reciproca”, principiu in virtutea caruia calitatea bunurilor este reciproc recunoscuta.

Marea Piata Unica exercita o mare atractie asupra investitiilor din interior, dar si a celor straine.

Initiata in 1957, prin Tratatul de la Roma, definitivata in perioada 1986-1993 prin Actul Unic Europeana, constructia Marei Piete Unice europene nu s-a incheiat totusi.

1.Libera circulatie a bunurilor.Directivele Comisiei reglementeaza productia si comercializarea produselor in maniera

urmatoare:-se consacra principiul recunoasterii reciproce drept solutie pentru eliminarea

divergentelor dintre legislatiile nationale.Desi controlul calitatii se bazeaza pe principiul recunoasterii reciproce, pentru anumite

produse, in special alimente si medicamente cu impact direct asupra sanatatii publice, dar si altele cu un grad de risc, s-a adoptat calea armonizarii totale a legislatiilor nationale prin directive ale Comisiei.

Acest sistem impune nu numai adoptarea de catre toate statele membre a unei legislatii compatibile cu normele comunitare, ci si crearea structurilor, institutiilor si tehnicilor necesare aplicarii effective a acestei legislatii.

-interzicerea taxelor vamale la importul si exportul reciproc, precum si a restrictiilor cantitative sau a oricaror masuri cu efect echivalent;

-legislatia comunitara prevede desfiintarea controlului vamal la frontierele intracomunitare.

Un stat membru trebuie sa creeze conditii pentru producerea marfurilor conform standardelor de calitate comunitare, lucru valabil si pentru orice tara care doreste sa exporte in UE.

Piata Unica ofera consumatorilor nu numai avantajul accesului la produse mai ieftine, ci si la standarde de calitate garantate, deoarece:

-legislatia comunitara prevede o serie de norme care impiedica producerea si comercializarea de marfuri periculoase si daunatoare sanatatii;

-este interzisa publicitatea mincinoasa;-consumatorii pot face optiunea cumpararii;-dreptul la despagubiri.Mentionarea tarii de fabricatie constituie o garantie suficienta pentru consumatori.Avantajele liberei circulatii a bunurilor:-libera circulatie a bunurilor a facut din UE principala putere comerciala a lumii;-suprimarea controlului marfurilor la frontierele intracomunitare a condus la realizarea

unor importante economii;-eliminarea platii anticipate si de mai multe ori a TVA a constituit o alta sursa de economii

pentru agentii economici comunitari;-deschiderea pietei achizitiilor publice tuturor agentilor economici comunitari a condus la

cresterea substantiala a pietei comunitare;-reducerea costurilor pe toate planurile a avut efecte positive asupra veniturilor populatiei;-amplificarea puterii concurentiale a companiilor europene;-crearea de noi locuri de munca datorita atragerii de noi investitii.Libera circulatie a bunurilor intampina inca unele dificultati:-nu toate tarile au introdus integral in dreptul lor national si aplica intocmai reglementarile

comunitare;-nu este reglementata aplicarea TVA in cazul unor afaceri ocazionale;-nu a fost armonizata legislatia in domeniul dreptului de proprietate industriala si

intelectuala;-nu s-a realizat reteaua transeuropeana;

15

-apararea intereselor consumatorilor nu este totala;-nu se respecta in totalitate regulile concurentei;-liberalizarea pietei energiei electrice si gazelor naturale.2.Libera circulatie a persoanelor.Ca si in cazul liberei circulatii a marfurilor, integrarea in acest domeniu s-a facut treptat si

nu s-a incheiat.Abolirea tuturor controalelor la frontiera s-a aplicat, abia, incepand cu 31 dec 1992.Prin Acordul de la Schengen s-a stabilit eliminarea tuturor controalelor la frontierele

interioare, iar cetatenii tarilor necomunitare pot calatori in orice tara.In 1989 s-a adoptat o Declaratie solemna a tarilor membre privind libera circulatie prin

care s-a proclamat o serie de drepturi.Din 1993, pe baza Tratatului de la Maastricht, s-a asigurat dreptul electoral.In 1997, prin Tratatul de la Amsterdam, drepturile cetatenilor comunitatii au fost largite.3.Libera circulatie a serviciilor.Serviciile reprezinta un domeniu in care libera circulatie s-a realizat, de asemenea, lent si

incomplet.Armonizarea legislativa a avut loc in principal in sectorul serviciilor financiare.Alte domenii de reglementare si deschidere a pietelor nationale au fost cel al

telecomunicatiilor si unele parti din transporturi, energie si posta.In 1994 a fost adoptata si o directiva pentru a oferi garantii depunatorilor.4.Libera circulatie a capitalurilor.Implica abolirea controlului asupra tranzactiilor cu capital in toate statele membre ale UE.Ca si in celelalte cazuri, liberalizarea miscarii de capital nu s-a realizat fara dificultate.Prin Tratatul de la Maastricht s-au restrans competentele statelor in domeniul restrictiilor

miscarilor de capital.Procesul de liberalizare a continuat cu serviciile bancare si financiare, iar in martie 2001 s-a

decis liberalizarea totala a pietei de valori mobiliare.Orice cetatean sau firma din UE sunt libere sa-si deruleze operatiunile bancare in oricare

din statele membre.Libera circulatie a capitalurilor, in cadrul UE, a primit un impuls deosebit, din martie 2002,

cand EURO a devenit efectiv moneda unica.Tratatul de la Lisabona “interzice orice restrictii privind circulatia capitalurilor intre

statele membre”.

10. Uniunea Economica si Monetara-definire, etapele formarii, etapele extinderii, partile implicate, avantaje si dezavantaje.

UEM reprezinta un pas important in procesul de integrare a economiilor tarilor membre. Ea presupune coordonarea politicilor economice si fiscale, o politica monetara comuna si o moneda unica.

Integrarea economica adduce beneficii mai mari, eficienta interna si soliditate economiei UE, in general, si economiilor statelor membre, in particular.

Istoria UEM identifica 4 etape in formarea sa:1. 1957-1970. De la Tratatul de la Roma la Tratatul Werner.2. 1970-1979. De la Raportul Werner la Sistemul Monetar European.3. 1979-1991. De la SME la Tratatul de la Maastricht.4. 1991-1999 (2002). De la Maastricht la moneda euro si zona euro. I. Ca urmare a Summit-ului de la Haga din 1969, care a consacrat realizarea UEM ca un

nou obiectiv, liderii europeni au infiintat un grup la nivel inalt prezidat de premierul luxemburghez

16

Pierre Werner pentru a intocmi un raport care sa mentioneze modalitatile de creare a UEM pana in 1980.

Grupul Werner a stabilit crearea UEM in 3 faze, pe durata a 10 ani, vizand urmatoarele obiective:

-convertibilitatea ireversibila a monedelor;-libera circulatie a capitalurilor;-fixarea definitive a cursurilor de schimb sau chiar adoptarea unei monede unice;II. In ciuda divergentelor cu privire la obiectivele raportului, in martie 1971 s-a aprobat

crearea UEM in 3 etape. Din nefericire, strategia Werner pornea de la principiul conform caruia cursul de schimb in raport cu dolarul ramanea fix.

In anul 1971 SUA au decis sa lase dolarul sa fluctueze, iar noul val de instabilitate de pe piata a dus la aprecierea marcii si a mimat speranta de a mentine paritatea intre monedele tarilor CEE.

Pentru a redresa situatia, in anul 1972, statele membre au creat “sarpele in tunel” (un mecanism facut sa pastreze fluctuatia cursului de schimb al monedelor lor in cadrul unor limite reduse in raport cu dolarul).

Eforturile pentru crearea unei zone de stabilitate monetara au continuat si au dus la o noua propunere in 1977, care s-a concretizat in anul 1979, prin crearea SME.

III.SME se baza pe crearea unor cursuri de schimb stabile, dar ajustabile, definite in relatia cu ECU (precursorul EURO).

In cadrul SME, fluctuatiile cursurilor de schimb erau controlate si mentinute la limita de +-2,25% raportata la cursul de referinta, cu exceptia lirei italiene, care putea sa fluctueze pana la +-6%

In aprilie 1989, parerea unanima a guvernatorilor Bancii Centrale din Comunitatea Europeana si a presedintelui Comisiei Jack Dollor, definea obiectivele Uniunii Monetare ce trebuie sa se realizeze in 3 etape:

1. 1990-1994. Definitivarea pietei interne si eliminarea restrictiilor din calea integrarii financiare.

2. 1994-1999. Infiintarea Institutului Monetar European si pregatirea Sistemului European al Bancilor Centrale.

Planificarea tranzitiei la euro si definirea viitoarei guvernari a zonei euro.Realizarea convergentei economice intre statele membre.3. Din 1999. Stabilirea definitive a paritatilor fixe de conversie si tranzitia la euro.Instituirea BCE si a SEBC (Sistemul Economic al Bancii Centrale), cu o politica monetara

independenta si punerea in aplicare in statele membre a unor norme bugetare obligatorii.Tratatul de la Maastricht a stabilit criteriile de convergenta monetara si bugetara pe care

statele membre trebuie sa le indeplineasca pentru a deveni membre ale zonei euro:-stabilitatea preturilor. Rata inflatiei sa nu depaseasca 1,5 pp peste rata inregistrata de cele

3 tari membre cu cele mai bune rezultate.-finante publice solide. Deficitul public sa nu depaseasca 3% din PIB.-finante publice sustenabile. Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB.-rata dobanzii pe termen lung sa fie de maxim 2 pp peste rata inregistrata de cele 3 state

membre cu cele mai bune rezultate.-stabilitatea cursului de schimb. Rata de schimb sa fie stabile in ultimii 2 ani.IV. Odata aprobat obiectivul UEM si a criteriilor de convergenta, UE putea sa avanseze…A 2-a etapa a UEM a debutat in 1994. A presupus diverse activitati pregatitoare a monedei

euro.Etapele extinderii UEM.-1999-11 state;-2001-Grecia;-2007-Slovenia;

17

-2008-Malta si Cipru;-2009-Slovacia.

UEM, in termeni practici, inseamna:- coordonarea elaborarii politicilor eonomice intre statele membre;-coordonarea politicilor fiscale;-o politica monetara independenta coordonata de BCE;-moneda unica si piata unica.Din punct de vedere institutional, sunt implicate urmatoarele parti:-Consiliul-coordoneaza elaborarea politicilor economice si decide daca un stat membru

poate sau nu sa adopte moneda unica;-Parlamentul European trebuie consultat in luarea oricarei decizii majore. BCE si

comisarul pentru afaceri economice si financiare prezinta periodic rapoarte Parlamentului (dialog monetar);

-Eurogrupul-organism ce reuneste ministrii de finante ai tarilor zonei euro. Coordoneaza politicile de interes comun pentru statele membre din zona euro;

-Statele membre. Fixeaza bugetele nationale intre limitele stabilite pentru deficit bugetar si pentru datorie publica si stabilesc politici structurale prprii cu privire la pietele muncii, pensiilor si capitalurilor;

-Comisia Europeana-monitorizeaza si evalueaza performantele economice si emite recomandari;

-BCE. Stabileste politica monetara, are ca obiectiv principal stabilitatea preturilor si autorizeaza emisia monetara.

Politica Monetara Comuna reprezinta un set de masuri, principii si legi la nivel national si comunitar menite sa realizeze o dezvoltare economica durabila pe o piata unica, deschisa concurentei si pe care politica monetara este comuna.

Avantajele si dezavantajele monedei unice euro.Avantaje:-stabilitatea monetara interna. -reducerea riscului de schimb valutar;-eliminarea costurilor de conversie intre diferitele monede;-stimularea consumului si marirea posibilitatilor de optiune ale consumatorilor;-cresterea veridicitatii comparatiilor internationale;-tarile membre ale UEM vor beneficia de avantaje importante pe masura ce euro va capata

statut de moneda internationala;-euro poate fi un instrument de integrare politica.Dezavantaje:-indeplinirea conditiilor de convergenta va lipsi tarile respective de posibilitatea folosirii

unor parghii de macrostabilizare: devalorizarea monedei nationale, inflatie si dobanzi mari, deficite bugetare si datorie publica ridicate;

-riscul migrarii unor factori de productie catre zonele mai profitabile;-o anumita incertitudine in comertul extracomunitar;-suportarea in comun a impactului negative pe care il poate avea o criza economico-

financiara mondiala;-costurile tranzitiei.

11. Politica Agricola Comuna-definire, obiective, principii, mecanisme, categorii de preturi utilizate, efecte secundare.

18

PAC este un set de reguli si mecanisme care reglementeaza producrea, procesarea si comercializarea produselor agricole comunitare si care acorda o importanta marita dezvoltarii rurale avand la baza preturi si organisme commune.

PAC a fost create pentru depasirea crizelor alimentare si pentru garantarea aprovizionarii cu alimente.

PAC a fost un succes, deoarece inca de la inceput si-a atins obiectivul si anume de a asigura aprovizionarea cu alimente, dar se pot evidential si efecte secundare, mai cu seama in anii ’70-’80, legate de supraproductie.

Efecte secundare:-sistemul de sprijinire al preturilor a incurajat fermierii sa produca mai mult decat era

necesar. Au rezultat surplusuri de: unt, cereale, carne de vita, vin, ceea ce a necesitat costuri foarte mari pentru depozitare si pentru eliminarea excedentului;

-subventiile primate pentru vanzarea supraproductiei au dezavantajat in special producatorii din tarile in curs de dezvoltare, fiind practic o politica neloiala;

-UE a practicat taxe vamale de import ridicate pentru a proteja producatorii comunitari de concurenta externa.

PAC s-a creat pe baza urmatoarelor obiective economice, sociale, politice:1) Cresterea productivitatii agricole, prin promovarea progresului ethnic, modernizarea

exploatatiilor agricole si prin utilizarea optima a factorilor de productie, in special a fortei de munca;

2) Garantarea unui standard de viata rezonabil pentru populatia agricola (cresterea veniturilor individuale ale lucratorilor);

3) Stabilizarea preturilor si a pietelor, evitandu-se variatiile mari generate de problemele climatice, de cerere si oferta;

4) Garantarea securitatii aprovizionarii cu alimente la preturi rezonabile;5) Franarea exodului primar, prin dezvoltarea activitatii agroindustriale, agroturismului

si a mestesugurilor;6) Sprijinirea dezvoltarii regiunilor rurale ramase in urma;7) Cresterea gradului de protectie a mediului si al sanatatii consumatorilor, prin

incurajarea productiei eco.

Principiile PAC:1) Principiul pietei unice. Produsele agricole vor circula liber in interiorul Comunitatii

Europene si la preturi unice;2) Principiul preferintei comunitare;3) Solidaritatea financiara;4) Principiul coresponsabilitatii.Mecanismul consta in linii mari in protejarea veniturilor producatorilor agricoli prin

intermediul preturilor, adica prin instituirea unui nivel ridicat al protectiei vamale fata de concurenta externa, combinat pentru anumite produse cu unificarea preturilor interne, adica fixarea de preturi comune, insotita de un mecanism de sustinere a nivelului acestora.

Propunerile Comisiei Europene au fost acceptate de Consiliu in anul 1961, iar detaliile au fost negociate in anul urmator. Asadar, PAC a intrat in vigoare in 1962, a inceput sa functioneze efectiv in 1964, cand s-au facut primii pasi spre uniformizarea preturilor, ce au intrat in vigoare in 1968. Primele produse carora li s-au aplicat preturi uniforme au fost: cereale, lactate, carne de vita, zahar, orez, plante oleaginoase, uleiul de masline. Pentru alte produse (carne de porc, carne de pui, oua, fructe, legume si vin) s-au adoptat masuri de creare a unei piete unice, dar fara unificarea preturilor.

19

PAC a fost implementata prin instrumente si mecanisme care s-au modernizat si s-au perfectionat in timp, orientandu-se mai mult spre sustinerea producatorului decat spre sustinerea preturilor.

Principalele instrumente si mecanisme ale PAC:-finantarea pe plan comunitar prin intermediul unui organism comunitar specializat, numit

Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA). Infiintat in 1972, incepand cu 2005 s-a divizat in: Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala. Pentru piscicultura exista Fondul European pentru Pescuit;

-liberalizarea treptata a circulatiei produselor agricole intre tarile membre si comercializarea lor la preturi unice comunitare. In principiu, s-a stabilit ca preturile comunitare sa reprezinte media aritmetica a preturilor nationale din tarile membre;

- preferinta tarilor membre pentru produsele agricole comunitare. Tarile care doresc sa cumpere produse agricole mai ieftine din afara comunitatii trebuie sa plateasca diferenta de pret sub forma unor taxe de prelevare;

-compensarea pierderilor ce ar rezulta din exportul produselor agricole disponibile in cazul in care acestea s-ar realiza la preturi mai mici, se realizeaza prin sistemul asa-numitelor taxe de restituire, adica subventii directe la export;

-protejarea agriculturii tarilor membre de concurenta externa printr-un system foarte amplu de masuri de politica comerciala si restructurarea acesteia pentru sporirea gradului de autoaprovizionare cu produse agricole;

-mecanismul preturilor indicative sau orientative. Anual, ministrii agriculturii fixeaza astfel de preturi la majoritatea produselor, pentru reglementarea pietei interne.

Se urmareste asigurarea unui venit echitabil agricultorilor care realizeaza un volum prestabilit de produse la calitatea ceruta. In viitor insa, sprijinul acestora se va axa mai mult prin plati directe si nu prin garantarea nivelului de pret.

Principalele categorii de preturi utilizate prin mecanismul PAC.-pretul indicativ sau orientativ. Preturile in UE la produsele agricole sunt mentinute in

jurul acestui tip de pret pentru a permite remunerarea si a agricultorilor mai putin eficienti;-pretul de interventie. Acestea sunt preturile garantate pentru producatorii comunitari;-pretul prag. Constituie baza pentru calcularea taxelor de prelevare la import;-pretul de ecluza. Pretul minim la care se poate importa un produs in UE.Produsele agricole se comercializeaza pe piata UE la preturi stabilite de cerere si oferta, dar

oscileaza intre preturile indicative si cele de interventie.PAC viitoare isi va pastra obiectivele si principiile de baza, dar va suporta unele adaptari la

noile exigente impuse de runda DOHA.

12. Relatia Romaniei cu UE. Romania-stat membru: asociere, negociere, aderare, integrare.

Dupa 1990, Romania a semnat cu Comunitatea Europeana un accord de comert si cooperare comerciala, inlocuit mai tarziu de Acordul European de Asociere. Acesta reprezinta baza juridical a relatiilor Romaniei cu Uniunea Europeana.

Asocierea Romaniei poete fi considerate ca fiind o etapa in procesul de tranzitie spre integrarea in Uniunea Europeana.

Semnarea Acordului European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte si Comunitatile Europene si statele membre ale acesteia, pe de alta parte, a reprezentat o etapa

20

majora in dezvoltarea relatiilor in care valorile democratiei pluraliste, respectarea drepturilor omului si a principiilor economiei de piata, au fost considerate ca baza a asocierii.

La 22 iunie 1995, Romania a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeana.Parteneriatul pentru Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana a fost aprobat de Comisia

Europeana la 25 martie 1998.La nivel parlamentar, dialogul Romania-UE se desfasoara prin intermediul Comitetului

Parlamentar de Asociere Romania-UE. La nivel executiv, colaborarea intre Romania si UE se desfasoara la nivelul Consiliului de

Asociere pentru dialogul politic si al Comitetului de Asociere pentru dialogul tehnic. Oficial, procesul de negociere al aderarii tarii noatre la UE a demarat la 15 febr 2000.Pentru a ajuta tarile candidate din Europa Centrala si de Est in pregatirea lor pentru

aderare au fost create 3 programe finantate de UE: PHARE, ISPA si SAPARD. Aceste fonduri au drept scop, in primul rand, pregatirea tarilor candidate, implicit Romania, pentru a avea capacitatea utilizarii, in viitor, a “Fondurilor structurale”.

Aderarea la UE va avea un impact major asupra tuturor laturilor vietii economice, politice si sociale.

In domeniul politicului va apare necesitatea unei restructurari a mecanismelor de luare a deciziilor.

In plan economic, aderarea Romaniei la UE face necesara adoptarea politicilor comunitare pe plan commercial, agricol, regional, monetar, alinierea la standardele europene.

La finele anului 2004, Consiliul European de la Bruxelles confirma incheierea negocierilor de aderare cu Romania si posibilitatea aderarii effective la 1 ian 2007.

La 25 aprilie 2005, in Luxemburg, toate statele membre ale UE semneaza Tratatul privind aderarea Romaniei la UE, eveniment de importanta istorica pentru tot poporul nostrum.

Pana la primirea Romaniei ca membra a UE cu drepturi depline, Comisia si Parlamentul European au monitorizat foarte strict felul in care tara noastra s-a achitat de angajamentele suplimentare asumate.

Raportul de monitorizare din 2005 fiind favorabil, a reprezentat un argument puternic pentru ratificarea Tratatului de Aderare a Romaniei la UE.

De la 1 ianuarie 2007, suntem membri ai UE. Dupa aderare, urmeaza o perioada mai dificila, in care se realizeaza integrarea propriu-zisa

in economia UE.

21