UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

5/12/2018 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-de-stiinte-agrigole-si-medicina-veterinara 1/20

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SISTEME DE PROCESARE SI CONTROLULCALITĂŢII PRODUSELOR AGROALIMENTARE

PLANTE CONDIMENTARE SI AROMATIZANŢI

COORDONATOR : TOFANĂ MASTERAND : RENTEAMARIA ANA

DATA : 14.05.11

1



TEMA REFERATULUI

MENTA

2



CUPRINS

I.INTRODUCERE ............................................................................................... 4

1.1 Menta, aroma sănătăţii ............................................................................. 4

1.2 Legenda mentei ........................................................................................ 4

II.COMPOZIŢIA,CHIMICĂ,A,MENTEI .............................................................5

III.UTILIZĂRILE MENTEI...................................................................................9

3.1 Utilizările mentei în industria alimentară...................................................9

3.2 Utilizările mentei din punct de vedere medical-farmaceutic......................9

3.3 Utilizările mentei în cosmetică şi parfumerie............................................14

3.4 Obţinerea pulberilor, uleiurilor volatile, infuziilor, tincturilor..................15

IV. ASPECTE TOXICOLOGICE ALE MENTEI.................................................17

V. CONCLUZII .....................................................................................................18

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................20

3



I.INTRODUCERE

1.1 Menta, aromasanatatii.

Omul a descoperit prima data remediile naturiste, aflând că anumite plante pecare le-a consumat întâmplător i-au îmbunătăţit starea de sămnătate. Astăzi sunt

cunoscute o sumedenie de plante medicinale cu efecte diverse, care pot fi folosite ca

tratament sau adjuvant în diferite boli. Dintre toate acestea am să vorbesc despre una

dintre cele mai comune şi cunoscute plante medicinale, folosită atât în sănătate cât şi

în cosmetică (creme, măşti, etc), aromaterapie şi chiar în alimentaţie (gumă de

mestecat, bomboane, arome, sucuri, etc ).

Este vorba despre o plantă frumos mirositoare: menta, sub denumirea căreia se

ascund mai multe varietăţi de astfel de plante, cele mai cunoscute fiind Mentha

piperita şi Mentha spicata.

1.2 Legenda mentei

Cunoscuta probabil cu mult inaintea celor care i-au “descoperit” legenda, mentaisi are originile legendare in mitologia greaca. Mentha era o frumoasa nimfa de care

zeul infernului (intunericului) s-a indragostit nebuneste. Sotia sa, zeita Persephona,

geloasa fiind pe frumoasa nimfa, a urmarit-o pe nefericita fata si a ingropat-o.

Impresionat de suferinta nimfei, Pluton a transformat-o intr-o planta frumos

mirositoare ce avea sa impresioneze simturile multor oameni si sa aline suferintele

multor bolnavi.

4



II.COMPOZIŢIA CHIMICĂ A MENTEI

Menta este bogată în compuşi fenolici (7%) care conferă proprietăţi antivirale,

antiinflamatorii şi antioxidante.

Uleiul volatil este principalul principiu activ al mentei, el găsindu-se în

cantitate extrem de mare: 10-30 ml/kg de plantă uscată. Conţinutul variază în funcţie

de soi, varietate, provenienţă, momentul recoltării şi condiţiile climatice.

În uleiul volatil de mentă, în general, s-au identificat cca. 40 de compuşi, iar

la cel din ţara noastră, 26 compuşi chimici. Componentul principal al uleiului volatil

de mentă este mentolul, al cărui conţinut total (liber şi legat) este cuprins între 47 -

73,6 %, urmat de mentonă (7,4 - 25,4 %) şi mentofuran (2 - 5 %, în cantitate mare

imprimă gust amărui), precum şi cantităţi mici de alţi compuşi: pinen, felandren,

limonen, mircen, cadinen, cineol, aldehida izobutirică şi izovalerică, acizii acetic

şi izovalerianic, timol etc.

În herba predomină mentona în faza vegetativă, iar în cea generativă,

predomină mentolul. La plantele umbrite şi în anii ploioşi se reduce proporţia de

mentol şi creşte cea de mentonă.

5



Menta creaţă conţine cca 1 - 3 % ulei volatil, în care compuşii principali sunt carvona

(până la 70 % din ulei) şi linalool (până la 65 % din ulei), fiind lipsit de mentol.

Conţinutul în carvona este foarte diferit între biotipuri.

Carvona are un miros plăcut, fiind folosită la producerea gumei de mestecat şi

a unor paste de dinţi de calitate superioară. Conţinutul maxim de ulei volatil, în mentă

este, în perioada de înflorire, la ora 10 din zi.Uleiul de mentă îndeplineşte în regnul animal rolul de substanţă de rezervă,

energetice. Unii compuşi sunt consideraţi însă principii active.

Uleiurile volatile, numite şi uleiuri esenţiale sunt secretate de celule şi ţesuturi

specifice plantei. Întotdeauna aceste substanţe reprezintă un amestec de substanţe

diferite, în primul rând sunt mono şi sesquiterpenice. Ele se caracterizează prin

volatilitate, liposolibilitate şi antrenabilitate cu vapori de apă având proprietăţi

dezinfectante, stomahice, carminative ş.a. pe lângă valoarea lor aromatizantă în

cosmetică şi parfumerie.

La Mentha piperita se folosesc frunzele de mentă sau herba de mentă

(Herba .Menthae) atunci când se utilizează la extracţia de ulei volatil.

Macro- si microelementele sint prezente cu un conţinut de 10—12% şi sunt

reprezentate de P, Ca, Na, K, Mg, Fe. Bi, Mn, Mo, Ou, Zn.

Uleiul volatil este principalul principiu activ. Conţinutul variază în funcţie de

o serie de factori ca soi, varietate, provenienţă, momentul recoltării, condiţii

pedoclimatice

6



L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil.

Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovaleri-anat de menţii. Pe

lângă mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui, d-izomentol, d-neomentol şi d-

neoizomentol, la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil.Alături de mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. Conţinutul în

mentol total variază intre 45 şi 70%, iar cel în mentonă între 8 si 24%.

Al treilea compus al uleiului volatil este un derivat furanic, mento-furanul. În

cantitate mică acesta este necesar pentru un ulei volatil de bună calitate. În cantitate

mai mare degradează uleiul volatil, scăzându-i calitatea şi conferindu-i un gust

amărui.

Alături de aceşti componenţi s-au mai găsit în uleiul volatil hidrocarburi

terpenitice ca α- şi β-pinen, α -felandren, α -terpinen, camfen, limonen şi alţii. De

asemenea a fost semnalată prezenţa unor alcooli, printre care α -terpineol, citronelol,

cariofilen-alcool, hexanol, trans-sabinen hidrat.

Compuşii oxigenaţi sunt prezenţi în

uleiul volatil cu reprezentanţi ca piperitonă,

pulegonă, camfor, 2-metilfuran, 1,8-cineol.

În uleiul volatil s-au mai găsit esteri şi

fenolii timol şi carvacrol.

În frunze s-au mai găsit lipide β -

sitosterol, acizii ursolic şi oleanolic,

taninuri, acizii cafeic, clorogenic, p-

cumaric, ferulic şi rosmarinic, flavonoide, în

special 7-ramnoglucozida luteolinei,

mentozida, mentogenina, piperitozida.

În materia vegetală s-au identificat glucide, al căror conţinut variază cu

provenienţa, acizi organici ca acidul piruvic, a-cetoglutaric, colina. După unii autori s-

au găsit în frunze carotenoide ca α - şi β -carotină, cripto-xantina, enzime, vitamine

ca acid ascorbic, vitamina D2, vitamina PP şi tocoferoli.

Frunzele de mentă au o acţiune stomahică, antispastică, carminativă, uşor

analgezică, coleretică şi stimulentă, datorită uleiului volatil şi componenţilor săi. Are

acţiune colagogă şi spasmolitică, care se datorează prezenţei polifenolilor şi

taninurilor.

7

Structura mentolului



Componentul principal al uleiului volatil este carvona, o cetonă terpenică

nesaturată, cu un conţinut cuprins între 45 şi 60%. Ca şi la M. piperita, hidrocarburile

terpenice sunt prezente în uleiul volatil cu un conţinut ce variază între 5 şi 20%; 1,8-

cineolul este prezent, iar mentolul există numai sub formă de urme.Analiza uleiului volatil obţinut de la plantele crescute în umbră arată că uleiul

volatil are un conţinut în mentonă sporit, iar cel în mentol scăzut

Majoritatea cercetătorilor sunt unanim de părere că azotul folosit singur sau în

combinaţie cu alte elemente, măreşte conţinutul în mentonă şi scade conţinutul în

mentol, iar culturile fertilizate cu azot ia exces sunt mult mai rezistente la atacul de

rugină.

8



III. UTILIZĂRILE MENTEI

3.1 Utilizările mentei în industria alimentarăMenta este insă, inainte de toate, un condiment şi un aliment cu diferite tradiţii pe mai

toate meleagurile. Se foloseste la supe, băuturi, carne şi, nu în ultimul rând, în guma

de mestecat. În Austria şi Italia este folosită la paste, în Turcia, Liban si Israel -

impreună cu iaurtul, în Asia de vest - la miel fript, iar în Maroc berberii folosesc

frunzele de menta proaspată la friptură din carne de berbec, care se serveste pe un pat

de.frunze.de.mentă.

În Thailanda, menta este folosita la salata cu carne de pui, în Vietnam - drept garnitură

la majoritatea mancărurilor. Specia folosită diferă însa de la o zona la alta. În Orient

se foloseste mai mult menta verde decat cea piperata, având gustul mai dulce şi mai

apropiat de chimen. Vara, câteva frunze de menta sunt o garnitura perfectă pentru

diferite băuturi. La fel, fasolea sau cartofii fierţi vor arata mult mai ademenitori dacă

se.presară.cateva.frunze.verzi.de.mentă.

Regretatul Radu Anton Roman recomandă iaurtul condimentat cu usturoi si frunze

verzi de menta, cafeaua cu menta şi vanilie, traditionala ciorba de berbec şi ceaiul

clasic, foarte dulce, preparat dintr-un amestec de frunze de ceai verde şi frunze de

mentă. Exista nenumarate reţete delicioase pe bază de menta, precum mielul cu mentă

si lămâie, salată din carne de porc cu mentă, alune şi ghimbir, puiul cu lămâie şi

menta, puiul cu sos de iaurt şi menta, salata de castravete cu mentă, sosul de roşii cu

mentă, ciorba de perisoare cu mentă şi chimen, tarta cu ciocolata şi mentă sau sosul de

iaurt cu mentă.

3.2 Utilizările mentei din punct de vedere

medical-farmaceutic

9



Calamintha officinalis

* Cancerul de colon, cancerul pulmonar, cancerul pielii - studii recente de medicina

experimentala arata ca animalele carora le-a fost administrata sistematic menta, in

cure de 3 luni, dezvolta mult mai rar tumori cu localizarile anterior mentionate. Asa-

numitul perilil alcool, continut in frunzele de menta, este o

substanta cu efecte antioxidante si antitumorale, impiedicand formarea si proliferarea

tumorilor. Asadar, se recomanda consumul regulat de menta, sub forma de ceai ori

chiar ca aliment, pentru prevenirea acestor forme de cancer. Cel mai bun moment

pentru cura cu menta este vara, cand planta este proaspata si contine maximum de

principii active.

* Sindromul colonului iritabil - observatii statistice facute in tarile din Orientul

Mijlociu, unde menta este consumata frecvent sub forma de ceai sau de salata, arata

ca persoanele care o consuma macar de 3 ori pe saptamana sunt mult mai putin

predispuse.la.aceasta.afectiune.

* Gastrita hiperacida, ulcerul gastric - mentolul, principiul activ care da mirosul atatde caracteristic mentei, are efecte antiinflamatoare si calmante asupra mucoasei

gastrice. Consumul de ceai de menta si de menta ca aliment este un foarte bun

tratament de preventie al acestor boli gastrice, mai ales in perioadele de trecere de la

anotimpul.rece.la.cel.cald.si.viceversa.

* Infectiile tractului digestiv si infectiile urinare - studii facute inca din anii '80 arata

ca menta administrata intern previne infectiile cu ciuperci parazite si bacterii, blocand

10

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/876/men2_8_1247333355-large.jpg



multiplicarea acestor microorganisme. "De vina" pentru acest efect sunt substantele

volatile din menta, care au efecte antibiotice si fungicide.

* Epuizare, oboseala cronica - inhalarea uleiului esential de menta, consumul deinfuzie combinata de menta si baile cu aceasta planta sunt un excelent mijloc de

relaxare si regenerare, in special psihica si mentala. Marele avantaj al acestei plante

relaxante este ca nu induce o stare de somnolenta, ci din contra, pastreaza mintea

lucida si capacitatile intelectuale nealterate. Ca atare, folosirea ei interna si externa

este un foarte bun mijloc de regenerare rapida dupa eforturile fizice si psihice, precum

si dupa efortul fizic facut in soare ori la temperaturi ridicate.

Tratamente interne cu mentăMentha spicata

* Sindromul colonului iritabil, colon spastic - doua studii realizate in China, in 1997,

si in Spania, in 2007, arata ca uleiul de menta administrat intern reduce simptomele si

elimina chiar aceste afectiuni ale colonului. Pacientii care au luat cate 2 picaturi deulei volatil, de 3 ori pe zi, in cure de 4 saptamani, au raportat o frecventa mult mai

mica a crampelor abdominale, a balonarii, a tulburarilor de tranzit intestinal. De

asemenea, bolnavii care au facut tratament cu menta au prezentat, gradat, o mult mai

mare toleranta la alimentele considerate pana atunci iritante.

* Indigestie, dispepsie - se administreaza o combinatie in proportii egale de tinctura

de menta si de chimen (Carum carvi), din care se ia cate o lingurita, de trei-sase ori pe

zi, inainte si - daca simtiti nevoia - dupa masa. Testele clinice facute in Germania, in1999, sub conducerea dr. A. Madisch, au aratat ca aceasta combinatie de plante are

11




efecte comparabile in dispepsie cu cisaprida, un medicament de sinteza folosit

frecvent in aceasta afectiune. Diferenta este ca menta si cu chimenul nu au efectele

adverse ale cisapridei, nu dau dependenta, iar efectele lor ca tonice digestive sunt mai

ample.* Gastrita - se bea infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi, in cure de 2-3

saptamani. Are efecte calmante, antiinflamatoare, reduce intensitatea durerilor de tip

arsura, dar si frecventa crizelor de gastrita. Pentru efecte mai puternice, puteti adauga

in infuzia combinata de menta si flori de tei (Tilia argentea), pentru efectul anti-stres,

ori de musetel (Matricaria chamomilla), pentru amplificarea actiunii antiinflamatoare.

* Infectie cu Helicobacter pylori - se face o cura de 3 saptamani, timp in care se

administreaza zilnic o combinatie de uleiuri volatile de menta si de cimbru (Thymmus

vulgaris), in proportia de 2:1. Pe timpul tratamentului, se iau cate 4 picaturi din

aceasta combinatie, de 3 ori pe zi, cu putina apa. Uleiul esential de menta stopeaza

diviziunea bacteriei Helicobacter pylori si amelioreaza simptomele infectiei (arsurile

la stomac, refluxul gastric, senzatia de jena gastrica inainte sau dupa masa etc.).

* Sughit, spasme gastro-intestinale - pentru a opri accesele de sughit se bea repede,

dar cu inghitituri mici, un pahar de apa in care au fost puse 2-3 picaturi de ulei

esential de menta. Este un tratament ce poate parea banal, dar care este foarte bine

documentat stiintific. Un colectiv de medici japonezi, sub conducerea dr. N. Hiki, a

constatat prin experimentele pe pacienti efectul puternic antispastic digestiv si anti-

vomitiv al uleiului de menta. Studiul lor, publicat in anul 2003, deja este aplicat in

spitale din toata lumea pentru a usura gastroendoscopiile ori unele interventii

stomatologice, unde efectul antispastic digestiv al mentei este foarte necesar.

* Voma, stari de greata - tot un studiu japonez, de data aceasta facut in 1997, sub

conducerea dr. M. Inamori, arata ca pacientii cu interventii chirurgicale recente au

mult mai rar accese de voma sau stari de greata daca le este administrata menta. Se

recomanda tratamentul cu pulbere de menta (4 lingurite rase pe zi) ori cu infuzie

combinata (un litru pe zi, consumat in 4-6 reprize). Efecte terapeutice surprinzator de

bune s-au obtinut si cu... mestecarea indelungata de guma mentolata, de catre pacientii

cu interventii chirurgicale recente pe colon.

* Cistita, nefrita, pielonefrita - se face un tratament cu o combinatie clasica in

fitoterapie, si anume, cea dintre uleiul volatil de menta si cel de cimbru (Thymmus

vulgaris), in proportii egale. Se iau cate 5 picaturi, de 4 ori pe zi, la intervale de 6 ore,in cure de 10 zile. Menta are proprietati antibacteriene (contra Staphylococcus aureus,

12



in special), reduce inflamatia epiteliilor urinare, reduce senzatia de arsura si de jena la

urinare. Pentru sporirea diurezei, se poate bea si infuzie combinata de menta, cate un

litru.pe.zi.

* Adjuvant in febra - una-doua cani de infuzie combinata de menta au un usor efect descadere a temperaturii organismului si, cel mai important, face accesele de febra mai

suportabile, reducand senzatia de vertij si de confuzie mentala. Se foloseste mai ales

in accesele de febra asociate infectiilor acute.

Mentha arvensis

Tratamente externe* Mancarimi ale pielii, arsuri usoare - se pun comprese reci cu infuzie combinata de

menta, in care se adauga si o picatura de ulei volatil din aceasta planta. Menta are

efecte calmante locale asupra mancarimilor, avand si o actiune antiinflamatoare, utila

in eczemele alergice, urticarie etc.

* Respiratie urat mirositoare - se fac de 5-6 ori pe zi clatiri ale gurii cu cate jumatate

de pahar de infuzie combinata de menta si ceai verde, in care s-au adaugat cate doua

picaturi de ulei volatil de menta si de lamaie. Un studiu american, publicat in

"Phytoterapeutical Resources", din iulie 2007, a aratat ca acest tratament natural da

rezultate foarte bune, dupa doar doua saptamani de aplicare.

13




Mentha aquatica

* Ragade mamelonare (crapaturi ale sanilor) - se pun pe sani comprese cu infuzie

combinata de menta sau, daca gasiti in comert, faceti aplicatii pe zona afectata cu gel

de menta. Un studiu publicat in "Medical Science Monitor" din septembrie 2007 a

aratat ca pacientele care folosesc acest gel au obtinut rezultate mult mai bune in

vindecare decat cu unguentele cu lanolina sau cu unguentele placebo.

* Dureri de cap - se dilueaza 3 picaturi de ulei eteric de menta cu o lingura de alcool,

iar cu preparatul rezultat se pun comprese pe tample si pe frunte, care se acopera cu

un nailon, pentru a nu se evapora substantele volatile. Inca nu se stie exact

mecanismul de actiune, dar este cert efectul de diminuare al intensitatii durerilor, cu

ajutorul acestei proceduri simple.

* Adjuvant in tuberculoza - un studiu rusesc a aratat ca pacientii care fac inhalatii si

aromatizari in incaperile in care dorm cu ulei volatil de menta se vindeca mai repede

si fara sechele de aceasta afectiune decat pacientii care iau doar medicatia clasica.

* Paduchi - se fac frectii la radacina parului cu ulei volatil de menta, diluat cu alcool

(in proportia 1:25), dupa care se pune pe cap un fes, care se tine vreme de minimum 4

ore. Procedura se face vreme de 2 saptamani si are efecte insecticide foarte bune.

3.3 Utilizările mentei în cosmetică şi parfumerie

Menta este folosită adesea şi în unele produse cosmetice precum pasta de dinţi,

loţiunile, gelurile şi cremele de corp sau faţă, şampoane sau geluri de duş.

14




3.4 Obţinerea pulberilor, uleiurilor volatile,

infuziilor, tincturilor

Pulberea

Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a plantei uscate, urmata eventual

de o cernere prin sita pentru faina alba. O lingurita rasa de pulbere (aproximativ 1,5

grame) se tine vreme de cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu apa. Se

administreaza.pe.stomacul.gol,de.3-4.ori.pe.zi.

Infuzia.fierbinte

Se foloseste (desi nu are bogatia de principii active a infuziei combinate) pentru a

debloca rapid caile respiratorii, element foarte important in tratarea bronsitelor

infectioase, precum si a manifestarilor alergice la nivelul cailor respiratorii. Se prepara

simplu, prin oparirea a doua lingurite de frunze maruntite cu o cana de apa clocotita,

dupa care se lasa un sfert de ora sa infuzeze si se filtreaza. Se bea cat mai fierbinte posibil, asa incat efectul decongestiv, calmant si antispastic sa fie maxim.

Infuzia.combinata

Cum arata si numele, ea combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand la

conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 2-3 lingurite de iarba de menta

maruntita se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa rece, de seara pana

dimineata, cand se filtreaza; lichidul se strecoara, iar maceratul ramas se opareste cu

inca o jumatate de cana de apa fierbinte, se lasa 20 minute la infuzat, dupa care se

filtreaza; se combina cele doua extracte; preparatul se bea inainte de masa cu un sfert

de.ora.Doza-3.cani.pe.zi.

Tinctura

15



Se umple pe jumatate un borcan cu pulbere de menta, completandu-se restul cu alcool

de 40 de grade. Se inchide ermetic si se lasa la macerat vreme de opt zile. Se filtreaza

lichidul prin tifon, si se pastreaza in sticlute mici, inchise la culoare.

Uleiul.volatil

Se mai numeste si ulei eteric sau ulei esential si se obtine doar prin procedee

industriale Se gaseste preparat in magazinele si in farmaciile naturiste. Se va folosi

doar uleiul de menta pe care este specificat ca poate fi folosit pentru uz intern. Se

administreaza, de regula, cate 3 picaturi, dizolvate intr-o lingurita de miere sau puse

intr-o lingura de apa, de 2 ori pe zi, in cure de 5-14 zile. La copiii intre 8 si 12 ani,

doza se injumatateste, iar la cei intre 5 si 8 ani, se administreaza o singura picatura, de

doua.ori.pe.zi.

Baile.terapeutice

Doua maini de flori de menta se lasa la inmuiat intr-o oala cu 3-5 litri de apa calduta,

vreme de 12 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Maceratul obtinut

se pune deoparte, iar planta ramasa se mai opareste cu un litru de apa, vreme de 10

minute, si apoi se filtreaza. Se toarna ambele preparate in cada de baie, peste apa

fierbinte. De regula, baile cu flori de menta se fac vara sau atunci cand ne confruntam

cu afectiuni respiratorii, deoarece au efect racoritor si relaxant, desfunda caile

respiratorii.si.favorizeaza.respiratia.

16



IV. ASPECTE TOXICOLOGICE ALE

MENTEI

Administrarea unor doze de ulei volatil de mentă mai mari decât cele precizate este

ferm contraindicată. Deşi poate părea un produs inofensiv la prima vedere, o cantitate

de 17 ml de ulei volatil de mentă administrată dintr-o dată poate produce decesul, prin

paralizia centrilor nervoşi care coordonează respiraţia. La unele persoane, menta şi,

mai ales, uleiul de mentă, pot da reacţii alergice, motiv pentru care la inceput vor fi

folosite în doze foarte mici şi vor fi supravegheate, vreme de 24 de ore, toate

simptomele. Daca apar mancărimi ale pielii, inflamaţii ale gingiilor sau ale mucoasei

bucale,tratamentul va fi oprit.

Menta trebuie evitată sau folosită cu maxima prudenta in cazul copiilor mici, a

hipertensivilor sau în caz de gastrită, ulcer gastric sau reflux gastroesofagian, în

timpul sarcinii sau în cazul celor care urmează un tratament homeopat.

În cosmetică, se foloseşte în tratarea şi întreţinerea tenurilor grase.

De asemenea, sunt menţionate în literatura de specialitate şi cazuri foarte rare de

intoleranţa, înnascuta sau dobândită prin supra-utilizare, la mentă şi la uleiul s volatil.

Ele se manifesta sub formă de dureri de stomac, crampe abdominale, tulburări de ritm

cardiac, dureri de cap şi ameţeli.

17



V. CONCLUZII

Menta (Mentha Piperita) este un remediu natural deosebit pentru îmbunătăşirea

digestiei, calmarea durerilor de cap.

Aroma sa şi calităţile medicinale au fost apreciate de secole. Se pare ca era foarte

populară la greci şi romani.

Menta conţine un nivel crescut al uleiului activ esenţial mentol. În multe ţări ceaiul de

mentă este băut după masă pentru îmbunăţirea digestiei. Planta are puterea de a

reduce contracţiile musculare care provoaca gaze, umflări şi balonări abdominale.

Menta se poate folosi cu succes în tulburările gastro-intestinale, întreţinând şi

sănătatea ficatului şi face minuni în cazul indigestiilor şi stărilor de voma.

Este recomandată şi în problemele respiratorii, în raceli, în acest caz terapeuţii

recomandând inhalaţii. Şi în cazurile de astm sau bronşite este folositoare, relaxând

respiraţia.

Uleiul de mentă calmează durerile de cap şi migrenele atunci când este aplicat latâmple şi la ceafă.

Menta are şi efect antibacterian. Poate să prevină şi să vindece pete, puncte negre şi

acnee atunci când se aplică pe piele într-o formă diluată pentru a nu produce iritare.

Evitaţi intrarea uleiului în ochi.

Doza zilnică pentru mentă este de 15 g planta uscata pe zi, ceea ce înseamnăechivalentul a trei cesti cu ceai de mentă.

Pentru uleiul de mentă se impun câteva precauţii:

-capsulele cu ulei de mentă sunt contraindicate în timpul sarcinii şi alăptării;

-pentru folosirea externă uleiul de mentă trebuie să fie diluat; se folosesc până la 30 de

picături într-o cremă de ingrijire a corpului;-uleiul de mentă nu se foloseşte pe pielea unui copil sau a unui bebeluş;

18



-testaţi pe o suprafaţă mică de tegument pentru a vedea daca apar reacţii adverse.

Câteva moduri de a vă bucura de mentă:

-adăugaţi frunze de mentă la salate, deserturi şi sucuri de fructe ca să le daţi un gust

delicious; un suc de roşii în care aţi introdus câteva frunze de mentă capată un gust

deosebit;

-adăugati câteva picături de ulei de mentă într-un vas cu apă fiartă pentru a improspata

aerul;

-beţi ceai de mentă după mese pentru a avea o respiratie placută şi a reduce

simptomele de indigestie şi balonare;

-folosiţi infuzia de mentă ca pe o loţiune tonică pentru pielea obosită.

19



BIBLIOGRAFIE

http://www.scritube.com/economie/agricultura/MENTA-PLANTE-

TROPICALESUBTROPI142111919.php

http://healthy.kudika.ro/articol/Medicina-alternativa/9286/Menta-aroma-sanatatii.html

http://www.gradinamea.ro/Menta___un_remediu_natural_deosebit_2408_544_1.html

http://www.terapiinaturiste.ro/fitoterapie-plante.php?planta=Menta

http://www.formula-as.ro/2009/876/medicina-naturii-44/menta-11317

http://sanatate.acasa.ro/boli/beneficiile-consumului-de-menta-139677.html

http://felicia.a1.ro/articol_1001786/cura_cu_ceai_de_menta.html

20

http://www.scritube.com/economie/agricultura/MENTA-PLANTE-TROPICALESUBTROPI142111919.php




Documents

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ