UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI RECTORAT BIROUL de PROTECŢIA MUNCII, SECURITATEA SĂNĂTĂȚII 18 /09.03.2017

APROB R E C T O R

Mihnea COSTOIU

INSTRUCŢIUNE INTERNĂ privind instruirea de securitatea muncii

efectuată studenţilor din ciclurile de studii universitare de licență/masterat din U.P.B. pe timpul efectuării stagiului de practică în laboratoarele U.P.B. sau în unităţi partenere de practică și cu ocazia

activităţilor practice din timpul anului universitar în laboratoarele U.P.B

Capitolul I Prevederi generale

Art. 1 Prezenta instrucţiune este întocmită în conformitate cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 319/2006, art. 7, alin.(3), lit. i), art. 13, lit. d, e) şi art. 22, H.G. Nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, art. 15, alin.(1), pct. 3 și a ORDINULUI Nr. 3955 din 9 mai 2008 privind aprobarea Cadrului general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat şi a Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat. Art. 2. (1) În conformitate cu Ordinul 3955/2008 și regulamentele de practică specifice facultăților U.P.B., termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii: a) Stagiu de practică - reprezintă activitatea desfăşurată de studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat , în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire. b) Organizator de practică - instituţia de învăţământ superior care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative, potrivit legislaţiei române în vigoare. c) Partener de practică - instituţia centrală ori locală sau orice altă persoană juridică din România, dintr-o ţară participantă la programul "Învăţare pe tot parcursul vieţii", într-un proiect finanţat din Fondul Social European sau dintr-o ţară terţă, ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei Naționale şi care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor din ciclurile de studii universitare de licență/masterat. d) Practicant - studentul din cadrul ciclurilor de studii universitare de licență/masterat care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte, pe timpul stagiului de practică în laboratoarele U.P.B. sau la partenerii de practică. e) Cadru didactic supervizor(CDS) - persoana desemnată de organizatorul de practică, care va asigura planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică. f) Tutore - persoana desemnată de partenerul de practică, care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică. g) Coordonator de stagii de practică (CSP) = persoană responsabilă cu organizarea stagiilor la o anumită întreprindere Partener de practică; h) Responsabil de practică (RP) = persoană responsabilă, la nivelul unui departament, cu organizarea, coordonarea și evaluarea stagiilor de practică; i) Responsabil de stagii de practică (RSP) = persoană responsabilă, la nivelul unui departament, cu organizarea, coordonarea și evaluarea stagiilor de practică pentru studenții unui anumit program de studii. (2) Prin activitate practică în laboratoarele U.P.B., în înţelesul prezentei instrucţiuni, se înţelege activitatea desfăşurată de studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat, în conformitate cu planul de învăţământ, respectiv programe de studii universitare de masterat în timpul anului universitar în laboratoarele U.P.B. pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a acestora. Art. 3. Stagiul de practică se organizează şi se efectuează în conformitate cu planul de învățământ și reglementările detaliate privind stagiile de practică, cuprinse în regulamentele de practică, elaborate de fiecare facultate și aprobate de persoanele cu atribuții în acest sens. Art. 4 Scopul instruirii: prevenirea riscurilor de accidentare a practicantului, pe timpul efectuării stagiului de practică în laboratoarele U.P.B., pe timpul activităţii practice de laborator în timpul anului universitar în laboratoarele U.P.B. și pe timpul deplasării pe traseul de la adresa de domiciliu/reședință a practicantului la adresa de efectuare a stagiul de practică, respectiv de la adresa de efectuare a stagiului de practică a partenerului de practică la adresa de domiciliu/reședință a practicantului, la data încheierii stagiului de practică.

2

Capitolul II Instruirea de securitate a muncii efectuată studenţilor din ciclurile de studii universitare de licență/masterat cu ocazia activităţilor practice de laborator, în timpul anului universitar

în cadrul laboratoarelor U.P.B

Art. 5.(1) Efectuarea instruirii de securitatea muncii studenţilor din cadrul ciclurilor de studii universitare de licență/masterat, cu ocazia activităţilor practice, desfăşurate în timpul anului universitar în cadrul laboratoarelor U.P.B. se face în conformitate cu planurile de învățământ pentru studiile universitare de licență, respectiv programele de studii universitare de masterat , aprobate la nivelul U.P.B./facultății, de persoanele cu atribuții în acest sens. (2) Instruirea de securitatea muncii se va efectua, de regulă, o singură dată, la începutul primului semestru al anului I din cadrul studiilor universitare de licență, respectiv la începutul primului semestru al anului I din cadrul programului de studii universitare de masterat, pe grupe de studenți din cadrul ciclurilor de studii universitare de licență/masterat, conform organizării în cadrul facultății. Data este stabilită de facultate/departament. (3) În cadrul instruirii se vor prezenta teme cu caracter general, elaborate de Biroul de Protecția Muncii, Securitatea Sănătății(anexa 1). (4) Instruirea va fi efectuată de persoane desemnate de conducerea facultății. Acestea pot fi cadre didactice/personal ingineresc cu experienţă în activităţi de laborator. (5) Instruirea de securitatea muncii va fi consemnată în fişa colectivă de instruire(anexa nr. 4). Art. 6. (1) Suplimentar, se poate efectua instruirea pe discipline, doar în situația în care titularul disciplinei consideră că este necesară prezentarea acelor riscuri de accidentare specifice și măsuri de prevenire a acestora, care pot apare pe timpul desfășurării activității în cadrul laboratorului respectiv, altele decât cele cuprinse în tematica cu caracter general. (2) În acest caz, instruirea se face în primul laborator al fiecărei discipline, de către titularul disciplinei(înlocuitor) și va fi consemnată în fişa colectivă de instruire(anexa nr. 4). (3) În situația în care problematica de securitatea muncii abordată este comună mai multor discipline, instruirea se poate face în primul laborator al primei discipline din planul de învățământ, de către titularul disciplinei(înlocuitor), specificându-se în fișa colectivă toate disciplinele pentru care este valabilă instruirea(anexa nr. 4). Art. 7. (1)Verificarea instruirii este făcută de directorul de departament. (2) Fișele colective se vor păstra la responsabilul SSM pe departament. (3) Durata de păstrare a acestora este următoarea: a. cele întocmite pe grupe de studenți din cadrul ciclurilor de studii universitare de licență, pâna la finalul anului IV, respectiv finalul anului II, pentru grupele de studenți din cadrul ciclurilor de studii universitare de masterat; b. cele întocmite pe discipline/grupe de discipline, până la finalul disciplinei/grupului de discipline.

Capitolul III Instruirea de securitate a muncii efectuată practicanților pe timpul stagiului de practică în

laboratoarele U.P.B.

A. Organizarea stagiului de practică Art. 8. Efectuarea stagiului de practică în laboratoarele proprii, se face în conformitate cu planul de învățământ din cadrul studiilor universitare de licență, respectiv din cadrul programului de studii universitare de masterat și detaliat în regulamentele de practică. Art. 9. (1) Facultatea/Departamentul nominalizează studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat şi stabileşte perioada de desfăşurare a stagiului de practică şi laboratoarele unde se desfăşoară această activitate. (2) Facultatea/Departamentul stabileşte persoanele responsabile cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice(prodecan/cadru didactic supervisor/responsabilul de stagii de practică/coordonator de stagii de practică/ responsabil de practică, etc), conform regulamentelor stagiilor de practică specifice fiecărei facultăți și personalul tehnico-ingineresc care asigură supravegherea şi funcţionarea normală a echipamentelor tehnice din cadrul laboratorului. (3) Facultatea/Departamentul, printr-o persoană desemnată(persoana de contact), va transmite în fiecare an, imediat după stabilirea cadrului privind organizarea stagiului de practică în laboratoarele U.P.B., la Biroul de Protecția Muncii, Securitatea Sănătății(telefon 0214029429/e-mail – marcel.popescu@upb.ro sau petrica.olaru@upb.ro lista cu practicanți, participanți la stagiul de practică, în vederea completării fișelor individuale de instruire privind securitatea și sănătatea în muncă. Lista va cuprinde următoarele date:

- numele prenumele; - adresa de domiciliu/reședință; - calificarea, în urma studiilor, dacă există; - funcția - practicant; - locul de muncă – grupa din care face parte/facultatea; - traseul de deplasare(se trece strada de domiciliu/reședință, 2- 3 repere principale de pe traseul de deplasare, U.P.B.; dacă

se circulă cu metroul, se trece strada de domiciliu/reședință, stația de urcare, stația de coborâre, U.P.B.; dacă se locuiește în provincie și se face naveta, se trece strada de domiciliu/reședință, punctul de intrare în București, 2-3 repere principale de pe traseu, U.P.B.; se va specifica dacă se deplasează și cu mașina personală/motocicletă, bicicletă, scuter);

- persoana care efectuează instruirea la locul de muncă – numele/prenumele persoanei desemnate(poate să fie una din următoarele persoane: cadru didactic supervisor/responsabilul de stagii de practică/coordonator de stagii de practică/ responsabil de practică, etc), conform regulamentelor stagiilor de practică specifice fiecărei facultăți;

3

- numele persoanei care verifică instruirea la locul de muncă - prodecanul responsabil cu organizarea practicii profesionale;

- admiterea la lucru - prodecanul responsabil cu organizarea practicii profesionale sau de un prodecan desemnat de decan; - persoana de contact pentru stabilirea detaliilor privind instruirea(nume/prenume, numărul de telefon fix/mobil, adresa de

e-mail); - perioada de desfășurare a stagiului de practică; - locația unde se va desfășura instruirea introductiv-generală.

(4) Biroul de Protecția Muncii, Securitatea Sănătății va întocmi graficul privind efectuarea instruirii introductiv-generale și îl va transmite în timp oportun organizatorului de practică. Art. 10. (1) Pe timpul perioadei stagiului de practică, practicanții sunt obligaţi să respecte programul zilnic de practică. (2) Orice învoire solicitată de practicant pe timpul perioadei stagiului de practică se face numai cu aprobarea persoanei cu competenţe în acest sens.

B. Efectuarea instruirii pe timpul stagiului de practică Art. 11. Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 2 faze:

a)instruirea introductiv-generală; b)instruirea la locul de muncă(laborator).

Art. 12. (1)Rezultatul instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii. (2)Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou, imediat după verificarea instruirii. (3)După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către practicantul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. (4) Fişele de instruire individuală se vor păstra de către responsabilul SSM din cadrul departamentului. (5) Fişele de instruire individuală se păstrează în departament, de la data efectuării instruirii introductiv-generale până la data pierderii calității de student corespunzător ciclurilor de studii universitare de licență/masterat al U.P.B. (6) Se efectuează instruirea de securitatea muncii, conform art. 11 și pe timpul elaborării proiectului de diplomă sau lucrării de dizertație, numai dacă facultatea/departamentul consideră această activitate ca stagiu de practică, în conformitate cu prevederile Ordinului 3955/2008, art. 1, lit.a) și este cuprins în planul de învățământ din cadrul studiilor universitare de licență, respectiv din cadrul programului de studii universitare de masterat și detaliat în regulamentul de practică specific fiecărei facultăți.

a) Instruirea introductiv-generală Art. 13. (1) Instruirea introductiv-generală se face: a) studenților din ciclurile de studii universitare de licență/masterat, cu o durată de 2 ore, stabilită prin programul de instruire-testare. (2) Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice U.P.B., riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul acesteia, în general. (3) Instruirea introductiv-generală se face de către lucrătorii desemnați SSM din cadrul Biroului de Protecția Muncii, Securitatea Sănătății, conform graficului întocmit de Biroul de Protecția Muncii, Securitatea Sănătății; (4) În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, următoarele probleme: a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă; b) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă; c) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice U.P.B.; d) măsuri la nivelul U.P.B. privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. (5) Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către rectorul U.P.B. (6) Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste. (7) Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire individuală.

b) Instruirea la locul de muncă Art. 14. (1) Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală, în prima zi a stagiului de practică şi are o durată de 2 ore, stabilită prin programul de instruire-testare. (2) Instruirea la locul de muncă are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul locului de desfășurare a practicii profesionale. (3) Instruirea la locul de muncă se face de către persoana desemnată(una din următoarele persoane: cadru didactic supervisor/responsabilul de stagii de practică/coordonator de stagii de practică/responsabil de practică, etc), conform regulamentelor stagiilor de practică specifice fiecărei facultăți. (4)Instruirea la locul de muncă va cuprinde:

a)informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă; b)prevederile prezentei instrucțiuni; c)măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor; d)prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru; e) demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor, după caz.

(5)Verificarea efectuării instruirii se face de către prodecanul responsabil cu organizarea practicii profesionale.

4

(6) Admiterea la lucru se face de către prodecanul responsabil cu organizarea practicii profesionale şi se consemnează în fişa de instruire individuală. (7) Tematica pentru instruirea la locul de muncă este prevăzută în anexa nr. 2.

Capitolul IV Instruirea de securitate a muncii efectuată practicanților pe timpul deplasării pentru efectuarea

stagiului de practică la parteneri de practică

A. Organizarea stagiului de practică Art. 15. Efectuarea stagiului de practică la parteneri de practică, se face în conformitate cu planul de învățământ din cadrul studiilor universitare de licență, respectiv din cadrul programului de studii universitare de masterat și detaliat în regulamentul de practică. Art. 16. (1) Facultatea/Departamentul stabilește partenerii de practică și perioada de desfăşurare a stagiului de practică, în concordanță cu calendarul activităților din cursul anului universitar, aprobat de conducătorul instituției. (2) Facultatea/Departamentul stabileşte persoanele responsabile cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice(prodecan, cadru didactic supervisor, responsabilul de stagii de practică, coordonator de stagii de practică, responsabil de practică, etc), conform regulamentelor stagiilor de practică specifice fiecărei facultăți. (3) În conformitate cu regulamentul de practică, se derulează activitățile privind întocmirea și semnarea documentelor de practică(acordul de parteneriat, convenția cadru, etc). (4) La data semnării convenției cadru, practicantul va completa și semna fișa privind declararea traseului pentru deplasarea către partenerul de practică și retur în vederea efectuării stagiului de practică(anexa 6). (5) Pe durata stagiului de practică, practicantul este obligat să respecte prevederile convenției cadru și orice alte reglementări referitoare la securitatea și sănătatea în muncă specifice partenerului de practică, transmise de tutore/compartimentul de specialitate în domeniul securității și sănătății în muncă al acestuia.

B. Efectuarea instruirii pentru deplasarea la partenerul de practică

în vederea efectuării stagiului de practică Art. 17. (1) Instruirea de securitatea muncii, se va efectua înainte de plecare în stagiul de practică, tuturor practicanților, de către persoana desemnată de prodecanul responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice şi va fi consemnat în fişa colectivă de instruire privind protecţia muncii pentru practicanți pe timpul efectuării stagiului de practică(anexa nr. 5). (2) Persoana desemnată poate fi cadru didactic supervisor, responsabilul de stagii de practică, coordonator de stagii de practică, responsabil de practică, etc, conform regulamentelor stagiilor de practică specifice fiecărei facultăți. (3) Data instruirii este stabilită de persoana care efectuează instruirea. Aceasta poate să coincidă cu data semnării convenției cadru de către practicant sau o dată stabilită de persoana care efectuează instruirea. Art. 18. (1) Instruirea va consta în prezentarea următoarelor aspecte:

- ziua şi ora de prezentare la partenerul de practică; - ziua și ora de încheiere a stagiului de practică;

- reguli de deplasare în calitate de pieton sau conducător auto, pe traseul de la adresa de domiciliu/reședință a practicantului la adresa de efectuare a stagiul de practică, respectiv de la adresa de efectuare a stagiului de practică a partenerului de practică la adresa de domiciliu/reședință a practicantului, la data încheierii stagiului de practică.

- reguli de călătorie în mijloacele de transport în comun, dacă este cazul; - modul de comunicare în cazul în care pe traseul de deplasare practicantul suferă un accident; informații referitoare la

accidentul de muncă. (2) Tematica pentru instruirea pe timpul deplasării în vederea efectuării stagiului de practică este prevăzută în anexa nr. 3. (3) Practicantul va fi responsabil de respectarea regulilor de circulaţie pe timpul deplasării pe drumurile publice, pe toată perioada de desfăşurare a stagiului de practică, în calitate de pieton sau conducător auto, suportând consecinţele nerespectării legislaţiei în vigoare. (4) Fişele colective de instruire privind securitatea muncii pentru practicanți, după semnarea acestora de către cei instruiţi, devenind acte juridice, se păstrează de către responsabilul SSM pe departament, de la data efectuării instruirii până la finalul anului IV(studenți din ciclurile de studii universitare de licență), respectiv anul II(din ciclurile de studii universitare de masterat). (5) Se întocmește o singură fișă colectivă pentru fiecare grupă de studenți din ciclurile de studii universitare de licență/masterat. Fișa va rămâne deschisă până la completarea cu toți practicanții din grupa respectivă, confirmându-se instruirea prin semnătură și dată, în ordinea prezentării acestora pentru instruire. Art. 19. (1) Se efectuează instruirea de securitatea muncii și pe timpul elaborării proiectului de diplomă sau lucrării de dizertație, numai dacă facultatea/departamentul consideră această activitate ca stagiu de practică, în conformitate cu prevederile Ordinului 3955/2008, art. 1, lit.a) și este cuprins în planul de învățământ din cadrul studiilor universitare de licență, respectiv din cadrul programului de studii universitare de masterat și detaliat în regulamentul de practică. (2) În acest caz, se va proceda conform art. 17 și 18 din prezenta instrucțiune.

5

Capitolul V Accident de muncă

Art. 20. Accidentul suferit de practicant(student din ciclurile de studii universitare de licență/masterat), pe traseul de la adresa de domiciliu/reședință a acestuia la adresa de efectuare a stagiul de practică, respectiv de la adresa de efectuare a stagiului de practică a partenerului de practică la adresa de domiciliu/reședință a practicantului, la data încheierii stagiului de practică este considerat accident de muncă şi va fi înregistrat de U.P.B. Art. 21. Accidentul suferit de practicant pe timpul efectuării stagiului de practică la partenerul de practică cât şi pe traseul declarat de la partenerul de practică la domiciliul/reședința practicantului şi retur este considerat accident de muncă şi va fi înregistrat conform legislației în vigoare. Art. 22. Accidentul suferit de practicant pe timpul efectuării stagiului de practică în laboratoarele U.P.B., cât şi pe traseul declarat de deplasare de la domiciliu/reședința practicantului la U.P.B. şi retur este considerat accident de muncă şi va fi înregistrat de U.P.B. Art. 23. De asemenea mai este considerat accident de muncă, accidentul suferit de practicant, pe timpul stagiului de practică, aflat în una din următoarele situaţii:

- acţiune întreprinsă din proprie iniţiativă pentru salvare de vieţi omeneşti; - acţiune întreprinsă din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public; - determinat de fenomene sau calamităţi naturale cum ar fi: furtună, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren,

trăsnet(electrocutare), etc., victima aflându-se în procesul muncii; - dispariţia acestora, în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului

acestora; - ca urmare a unei agresiuni.

Art. 24. (1) Cei aflaţi în una din situaţiile de la art. 20 - 23 sunt obligaţi să anunţe cadru didactic supervisor/responsabilul de stagii de practică/coordonator de stagii de practică/responsabil de practică sau tutorele partenerului de practică, după caz, prin orice mijloace aflate la dispoziţie(telefon, membri de familie, colegi, etc.) despre: evenimentul produs şi la ce unitate medicală este internat( în caz de internare). (2) Cadrul didactic supervisor/responsabilul de stagii de practică/coordonator de stagii de practică/responsabil de practică, după caz are obligaţia să anunţe Biroul Protecţia şi Sănătatea Muncii(telefon 021/402.9429) pentru a se declanşa procedura comunicare și de cercetare a evenimentului produs.

Capitolul VI

Obligaţiile practicanților referitoare la SSM pe timpul efectuării stagiului de practică

Art. 25. Practicanții, pe timpul desfăşurării stagiului de practică, au următoarele obligaţii, din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă: a) să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. b) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; c) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; d) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive; e) să comunice imediat conducerii facultății/departamentului şi/sau Biroului Protecţia şi Sănătatea Muncii orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie; f) să aducă la cunoştinţă facultății/departamentului şi/sau Biroului Protecţia şi Sănătatea Muncii accidentele suferite de propria persoană; g) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora; h) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

Capitolul VII

Reguli pe timpul activităţii în laboratoarele U.P.B. din timpul anului universitar sau pe timpul stagiului de practică

Art. 24. Pe timpul utilizării echipamentelor de muncă, studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat sunt obligaţi să: - cunoască părţile periculoase ale echipamentelor tehnice exploatate, în funcţie de specificul activităţii; - aducă la cunoştinţa conducătorului activităţii de laborator orice defecţiune a unui echipament tehnic; - oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze urgent pe acesta;

6

- folosească dispozitivele de protecţie a echipamentelor tehnice; - cunoască modul de intervenţie, în caz de avarie a echipamentului tehnic folosit; - cunoască semnificaţia tuturor sistemelor de avertizare, semnalizare, alarmare specifice locului de muncă, a marcajelor şi inscripţiilor afişate pe pereţii încăperilor, pe echipamente tehnice, ambalaje, etc., precum şi respectarea strictă a acestora; - aplice măsurile de prim ajutor/se face numai de persoane care cunosc procedurile de acordare a acestuia; Art. 25. Pe timpul activităţii studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat vor respecta următoarele:

a) Să semnaleze : a.1) orice accident sau incendiu cunoscut în incinta laboratoarelor; a.2) toate situaţiile periculoase de muncă; a.3) toate pagubele materiale produse în urma unui accident sau incendiu.

b) Orice deplasare dintr-o încăpere în alta se va efectua atent, cu faţa înainte; deschiderea uşii se va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoană aflată în încăperea alăturată sau în imediata apropiere a ei.

c) Circulaţia pe scări se va efectua respectându-se următoarele reguli: c.1) se va circula numai pe partea dreaptă; c.2) se va merge cu atenție; este interzis a se coborâ/urca treptele scării în grabă; c.3) pe timpul urcării/coborârii treptelor scării se va utiliza bara de sprijin/mâna curentă(unde este montată) ; c.4) nu se vor executa alte activităţi în timp ce se urcă sau coboară pe scări; c.5) urcarea/coborârea se va face treaptă cu treptă; este interzis a se urca/coborâ două sau mai multe trepte deodată; c.6) vor fi îndepărtate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca împiedicarea; c.7) se va poziționa corect talpa încălțămintei pe scări; este interzis a se poziționa tocul încălțămintei pe marginea treptei,

pentru evitarea dezechilibrării/rostogolirii corpului pe scară; c.8) este interzis a se manipula materiale prin purtare, pe timpul deplasării pe scări, dacă este împiedicată vizibilitatea; c.9) pe timpul urcării/coborârii treptelor trebuie folosită o încălţăminte corespunzătoare pentru a se evita orice sursă de

accident. d) Pentru luarea/aşezarea unor obiecte aflate la înălţime (pe rafturi, etc), se va folosi scara sau alte echipamente omologate

pentru lucrul la înălţime, în situaţia în care această activitate nu se poate executa din poziţia în picioare cu acestea sprijinite pe sol/podea ; este interzis să se improvizeze podeţe formate din scaune, cutii, sertare, aşezate unele peste altele, deoarece, nefiind stabile, se pot produce accidente.

e) La folosirea ascensoarelor, vor fi respectate următoarele norme : e.1) este interzisă intrarea sau ieşirea din cabină în fugă; e.2) este interzisă împiedicarea funcţionării normale a uşii; e.3) totdeauna se intră cu faţa înainte în cabină; e.4) este interzis a se intra cu ţigara aprinsă în cabină; e.5) nu se va depăşi sarcina maximă de transport a ascensorului, iar încărcătura va trebui să fie repartizată uniform pe platforma cabinei; e.6) se va semnala orice defecţiune constatată la ascensor.

f) Uşile cu geamuri trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se împinge de partea din sticlă a uşilor. g) La ieşirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a nu fi surprinsă de vreun mijloc de transport. h) Deplasarea pe drumurile publice, în calitate de pieton sau conducător auto se va face cu respectarea regulilor de circulaţie

în vigoare. i) Pe timpul deplasării se va privi în direcţia de mers, iar atunci când se transportă pachete în braţe, acestea nu trebuie să

împiedice vizibilitatea. j) Pardoselile din încăperi trebuie să fie corespunzător întreţinute, iar urmele de diferite substanţe trebuie înlăturate pentru a

se evita alunecările.Trebuie semnalate orice defecţiuni în pardoseli (spărturi sau rupturi de linoleum, covoare etc.). k) În timpul programului, trebuie folosită o încălţăminte corespunzătoare pentru a se evita orice sursă de accident. l) Se va evita călcarea pe cabluri, pe porţiuni alunecoase şi pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecări. m) Să se sesizeze imediat conducătorul activității în cazul când se constată situaţii ce pot duce la accidente de muncă. n) Să nu se îndepărteze neautorizat dispozitivele de protecţie în timpul funcţionării echipamentelor de muncă. o) Se va respecta semnalizarea de securitate în locurile unde sunt afişate semnele convenţionale de avertizare. p) Pentru evitarea curenţilor de aer produşi de deschiderea uşilor şi geamurilor se vor avea în vedere următoarele:

p.1) asigurarea uşilor şi geamurilor deschise pe timpul activităţii de curăţenie; p.2) verifcarea stării de etanşietate a uşilor şi a geamurilor; p.3) se vor deschide numai acele geamuri şi uşi care asigură o aerisire corespunzătoare, fără a periclita sănătatea lucrătorilor;

r) Deplasarea lucrătorilor în incinte sau în zone unde îşi desfăşoară activitatea echipamente de muncă mobile(stivuitoare, transpalete, macarale, etc), se face cu mare atenţie, aceştia fiind obligaţi să-şi asigure protecţia, în scopul prevenirii producerii unor incidente periculoase sau accidente. Este interzis a intra în zone restricţionate sau în raza de acţiune a echipamentelor mobile(stivuitoare, transpalete, macarale, etc) pe timpul activităţii. Se va respecta indicaţiile conducătorilor echipamentelor mobile sau a celor care coordonează activităţile în zonele respective.

s) Pentru protecţia împotriva incendiilor se vor respecta următoarele reguli: s.1. Se interzice studenților din ciclurile de studii universitare de licență/masterat accesul cu flacără deschisă în spaţiile de

lucru unde există pericolul producerii incendiilor şi exploziilor. s.2. Vor fi respectate regulile privind fumatul.

7

Capitolul VIII Măsuri SSM de protecţie împotriva electrocutării

Art. 26. (1) Împotriva pericolului de electrocutare, studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat sunt obligaţi să respecte următoarele reguli:

- interzicerea accesului la părţile active ale instalaţiilor electrice a personalului necalificat în meseria de electrician şi neautorizat să lucreze la instalaţiile respective;

- utilizarea de circuite electrice cu accesorii în stare perfectă de funcţionare; - -cablurile electrice să fie continue, dimensionate după puterea consumatorilor, fără înnădiri sau crăpături ale

învelişului de protecţie, sau după caz, izolate corespunzător împotriva atingerilor directe; acestea vor fi protejate cu elemente sigure împotriva deteriorărilor mecanice.

- -prizele, ştecherele, întrerupătoarele se utilizează fără crăpături, cu toate clemele şi şuruburile strânse bine -aparatele şi echipamentele de lucru acţionate electric trebuie sa fie dotate cu întrerupătoare pentru a permite decuplarea imediată de la sursa de curent, în caz de pericol;

- este interzisă cuplarea consumatorilor la sursa de curent cu fire direct introduse în priză (fără ştecher) sau direct în tabloul electric;

- cuplarea mai multor consumatori la aceeaşi priză se poate face numai în condiţiile evitării supraîncărcării şi supraîncălzirii prizei şi a cablurilor de alimentare;

- în situaţii de necesitate: - se întrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comandă; - se scoate consumatorul din priză;

- intervenţia la tablourile electrice şi circuite este permisă numai lucrătorilor calificaţi şi instruiţi cu utilizarea echipamentului individual de protecţie acordat conform prevederilor legale în vigoare;

- se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte în tablourile electrice sau pe cablurile de alimentare, pentru a se evita deteriorarea acstora;

- intervenţia asupra echipamentelor acţionate electric este permisă numai după întreruperea tensiunii din circuitul de alimentare;

- orice defecţiune constatată la instalaţiile electice şi a echipamentelor acţionate electric se va aduce la cunoştinţa conducătorului locului de muncă.

(2) În cazul unui accident provocat de curentul electric, măsurile de prim ajutor ce se impun a fi luate sunt următoarele: - se anunţă de urgenţă medicul sau salvarea; - îndepărtarea victimei de sursa de curent electric; - acordarea primului ajutor propriu-zis;

a. Degajarea electrocutatului - se depărtează cât mai repede posibil conductorul(sursa de curent) de victimă; - dacă îndepărtarea sursei de curent este dificilă se va depărta victima de sursa de curent; - se pregăteşte desprinderea şi căderea la sol a electrocutatului rămas suspendat, punându-se o plasă sau saltele, pături,

etc, pentru amortizarea căderii(în situaţia că electrocutatul este rămas suspendat); - se va pune la pământ, după deconectare, instalaţia scoasă din circuit;

În caz de electrocutare prin curent de joasă tensiune, trebuiesc luate următoarele măsuri: - să se suprime curentul de la tabloul de comandă, tabloul de siguranţe, întrerupător, etc; - supravegherea de către o persoană a tabloului sau întrerupătorului pentru a se interzice repunerea în funcţiune a

instalaţiei până la degajarea completă a zonei; - dacă este dificil a se umbla la tablou sau la întrerupător, pentru a nu se întârzia , salvatorul va tăia conductorul sau va

degaja imediat victima; - conductorul se va tăia cu un cleşte cu mânere complet izolate sau un topor cu coada de lemn uscată; degajarea

victimei se va face prin apucarea de acele părţi ale hainelor care sunt în contact mai mic cu corpul său(revere sau poalele hainelor), avându-se grijă să nu i se atingă în acelaşi timp şi încălţămintea;

- la liniile aeriene- se va scurcircuita conductorii prin aruncarea peste aceştia a unui conductor, care în prealabil un capăt al acestuia a fost introdus în pământ; operaţia se execută numai cu mănuşi electroizolante;

În toate cazurile, salvatorul va trebui să se izoleze şi el, atât faţă de curent cât şi de sol. Normal, acesta va trebui să folosească podeţ izolant, mănuşi sau cisme(şoşoni) electroizolante, prăjini izolante. În situaţia în care aceste echipamente lipsesc, se vor folosi scaune, prăjini sau beţe foarte uscate, mănuşile izolante se pot înlocui cu hârtie, stofe de lână sau flanelă(îndoite de 3 – 4 ori) sau bucăţi de cameră de aer de la un vehicul de tip greu.

Se recomandă să nu se opereze decât cu o mână şi să se evite atingerea obiectelor metalice în cursul operaţiei de degajare.

b. Primul ajutor propriu-zis ce trebuie acordat electrocutatului - - după degajare se acordă primul ajutor, imediat şi la locul acidentului; - - victima va fi culcată pe un loc uscat(iarna - pe pături, haine, etc.); i se desface gulerul, cureaua, şireturile, eventual

i se vor scoate hainele; - - se curăţă gura de sânge, mucozităţi sau corpuri străine; dacă are proteză mobilă, aceasta se scote; - - aceste operaţii vor fi executate foarte rapid, până la 1 minut; - - după care se va începe respiraţia artificială; această operaţie se continuă până la apariţia semnelor de viaţă; - - respiraţia artificială se va face cu atenţie atunci când victima prezintă plăgi, fracturi, etc.

8

Capitolul IX

Reguli la utilizarea instalaţiilor ce folosesc gazele naturale

Art. 27. Pe timpul utilizării instalaţiilor care folosesc gaze naturale, studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat sunt obligaţi să respecte următoarele reguli: a. cel care intră primul în încăpere nu va aprinde lumina decât după ce s-a convins că atmosfera din încăpere nu este încărcată cu gaze inflamabile; pentru gazele deosebit de periculoase se vor utiliza gazanalizoare cu semnalizare acustică; b. la terminarea lucrului, conducătorul locului de muncă(persoana desemnată) este obligat să verifice dacă sunt închise conductele de gaz, buteliile cu gaze, stinse becurile cu gaz, de lumină electrică ca şi celelalte echipamente acţionate electric, iar sistemul de ventilare este în stare bună de funcţionare; c. dacă se observă scurgeri de gaze, se vor lua următoarele măsuri: - se întrerupe lucrul şi se evacuează imediat personalul care nu are sarcini de muncă legate de remedierea situaţiei; - se decuplează alimentarea cu energie electrică de la tabloul central, lăsându-se numai coloana de forţă pentru ventilatoare, care trebuie să fie în în construcţie antiex(unde există); - se sting toate becurile cu gaz; - se deschid toate ferestrele; - se controlează robinetele de gaz, pentru a fi închise, şi se verifică dacă există perforaţii sau fisuri în conducte sau în traseele flexibile din cauciuc; - se opreşte scurgerea gazului prin remedierea defecţiunii; - se aeriseşte camera până la dispariţia completă a mirosului de gaz. d. verificarea eventualelor scăpări de gaze se face prin mirosire şi cu spumă de săpun cu apă. Este interzisă verificarea cu flacără a instalaţiilor de gaze, deoarece prezintă pericol de explozie şi incendiu; e. în laboratoarele în care se lucrează cu substanţe deosebit de toxice şi dificil de identificat organoleptic sau radioactive, se vor instala echipamente de analizare şi determinare a noxelor şi de semnalizare a depăşirii concentraţiilor limită admise; f. personalul laboratorului trebuie să cunoască unde este situat ventilul central al reţelei de gaze, fiind afişat la loc vizibil indicaţii cu poziţia ventilului(închis-deschis); g. în încăperile cu atmosferă explozivă se vor utiliza numai echipamente şi instalaţii de iluminat de construcţie antiex; este interzis a se utiliza echipamente de ventilaţie defecte sau cu improvizaţii.

NU UITAŢI ! Este interzisă verificarea cu flacără a instalaţiilor de gaze naturale, deoarece prezintă pericol de explozie şi incendiu.

Capitolul X

Măsuri SSM pe timpul izbucnirii unui incendiu şi evacuării studenţilor din ciclurile de studii universitare de licență/masterat

în condiţii de securitate

Art. 28.(1) La izbucnirea unui incendiu în laboratoarele U.P.B., studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat sunt obligaţi să respecte următoarele reguli: 1. se va păstra calmul şi nu se va intra în panică; 2. dacă pentru salvarea altor persoane, trebuie să treceţi prin încăperi incendiate, se va pune pe cap o pătură umedă sau orice altă îmbrăcăminte; 3. în încăperile cuprinse de incendiu se vor deschide uşile cu prudenţă, deoarece afluxul rapid de aer, provoacă cresterea rapidă a flacărilor; 4. prin încăperile cu fum dens deplasarea se va face târâş sau aplecat; 5. în cazul căutării unor eventuale victime acestea vor fi strigate; 6. persoanele rămase blocate în încăperi vor folosi orice mijloc de anunţare pentru a fi salvaţi(telefonie fixă sau mobilă sau vor striga; vor face cât mai mult zgomot pentru a fi auziţi; 7. dacă se aprinde îmbrăcămintea, persoana respectivă nu va fugi, ci se va culca pe podea(pământ) şi se va rostogoli; 8. asupra persoanelor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea, se va arunca un palton, o pătura sau ceva care îl acoperă etanş; 9. în cazul stingerii incendiului se vor folosi stingătoarele dispuse în zonă, apă, nisip, pământ, învelitori, etc.; 10. dacă arde suprafaţa verticală, apa se aruncă de sus în jos; 11. lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pământ, cuverturi grele; 12. instalaţiile electrice se sting numai după întreruperea prealabilă a surselor de energie; 13. în cazul spargerii unor geamuri se va acţiona cu atenţie pentru a nu se produce tăieturi ale mîinilor sau altor părţi ale corpului. (2) Intervenţia sau evacuarea lucrătorilor 1. Evacuarea studenților/masteranzilor se efectueză în situaţia în care sănătatea şi securitatea acestora este pusă în pericol, în caz de pericol grav şi iminent de accidentare, în cazul avariei tehnologice sau în cazul situaţiilor de urgenţă care impun evacuarea. 2. Se va acorda o atenţie deosebită evacuării persoanelor din grupurile sensibile la riscuri specifice. 3. Evacuarea se execută în conformitate cu prevederile Planului de evacuare afișat. (3)Pe timpul evacuării, se vor respecta următoarele reguli: 1. se va păstra calmul, nu se va intra în panică; 2. se va respecta indicaţiile echipei de primă intervenţie sau a pompierilor militari; 3. deplasarea pe timpul evacuării se va face cu atenţie pentru a se evita căderile, alunecările sau îmbulzelile, în special la ieşirile din încăperi şi pe scări;

9

4. evacuarea din încăperile afectate de incendiu se va face în ordine, pentru a nu se produce spargerea unor geamuri, şi prin aceasta accidentarea lucrătorilor expuşi; 5. în cazul rănirii unei persoane pe timpul evacuării, acesta va fi ajutat să părăsească incinta, după care i se va acorda primul ajutor; în situaţia în care este singur şi nu poate să se mai deplaseze către ieşire, va încerca să folosească orice mijloc pentru a-i veni cineva în ajutor. (4) Primul ajutor în caz de accident 1. Se efectuează de persoane cu abilităţi dobândite; 2. Nu se vor folosi decât mijloacele din trusele medicale verificate asupra integrităţii şi termenului de valabilitate. 3. Se va evita intrarea în contact cu fluidele victimei. 4. Nu se va interveni decât după evitarea sau înlăturarea riscurilor de accidentare pentru ceilalţi lucrători din preajma victimei. (5). Mod de utilizare a stingătorului mobil:

1. trageţi siguranţa; această operaţie deblochează mânerul declanşator al robinetului stingătorului; 2. îndreptaţi capătul liber al furtunului, unde este montat dispozitivul de refulare al agentului de stingere spre baza

flăcării; 3. deschideţi robinetul stingătorului prin rotirea mânerului acestuia; în acest mod se eliberează agentul de stingere; 4. dirijaţi agentul de stingere stânga – dreapta; prin această operaţie urmăriţi ca agentul de stingere să acopere întreg

focarul de incendiu. Art. 29. Pe tot timpul deplasării cu autovehiculul, şoferii au următoarele obligatii :

• să supravegheze ca toate instalaţiile autovehiculului să funcţioneze normal şi să intervină pentru remedierea imediată dacă au apărut defecţiuni ale acestora ;

• orice defecţiune tehnică ivită pe parcurs şi care poate constitui sursă de incendiu va fi adusă la cunoştinţa conducerii instituţiei pentru remediere ;

• să interzică pasagerilor fumatul în autovehicul; • să nu transporte în autovehicule neamenajate special butelii de aragaz sau alte butelii cu gaze sub presiune, a

lichidelor combustibile, a substanţelor inflamabile, toxice sau explozive; • să nu părăsească autovehiculul cu motorul în funcţiune şi neasigurat; • stingerea incendiilor la autovehiculele în trafic se face cu stingătoarele din dotare folosind, când este cazul şi:

nisip, pământ mărunţit, prelate, paturi, saci, etc. ; • şoferul este obligat să oprească motorul şi să scoată bornele de la baterie când constată aprinderea circuitelor

electrice sau de alimentare cu combustibil ; • combustibilul scurs sub maşină va fi îndepărtat sau stins imediat dacă s-a aprins, înainte de a se acţiona asupra

motorului incendiat ; • în cazul incenndierii autovehiculului, şoferul trebuie să acţioneze pentru stingerea incendiului, apelând la sprijinul

persoanelor din apropiere ; • la înapoiere şoferul este obligat să anunţe în scris conducerea instituţiei despre incendiul produs şi să solicite

înlocuirea stingătoarelor folosite şi repararea autovehiculului.

Capitolul XI Măsuri SSM pe timpul la utilizării computerului personal(laptop)

în condiţii de securitate

Art. 30. (1) Pe timpul utilizării computerului personal(laptop), pe timpul activităţilor în laborator, studentul din ciclurile de studii universitare de licență/masterat este obligat: a)să-şi planifice sarcinile de lucru, astfel încât folosirea zilnică a ecranului de vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea în faţa ecranului de vizualizare; b)să anunţe conducerea societăţii atunci cînd apar tulburări de vedere cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare, pentru a beneficia de examen oftalmologic; c) să verifice înainte de utilizare starea cablajelor şi a prizelor; este interzis a se folosi computerul personal dacă acestea prezintă defecţiuni; d) se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară. Pe timpul utilizării computerului personal, utilizatorul trebuie să ţină seama de următoarele:

a) ecranul de vizualizare - redactarea documentelor se va face cu caractere bine definite şi distincte, de dimensiuni corespunzătoare şi cu spaţiu suficient între caractere şi între rânduri; - imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă, fără fenomene de scânteiere sau alte forme de instabilitate; - strălucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fondul ecranului trebuie să fie reglate în funcţie de condiţiile ambiante; - ecranul nu trebuie să prezinte străluciri supărătoare sau reflexii care ar putea deranja utilizatorul; -pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecranul, oricare ar fi înălţimea ochilor deasupra planului de lucru; - înălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire înclinate între 100 şi 200 sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. - ecranul, suportul de documente şi tastatura trebuie amplasate la distanţe aproximativ egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600 + 150 mm.

b) tastatura

10

- tastatura trebuie să fie înclinabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită lucrătorului găsirea unei poziţii de lucru confortabile, care să evite oboseala braţelor şi mâinilor; - spaţiul din faţa tastaturii trebuie să fie suficient pentru a permite sprijinirea mâinilor şi braţelor operatorului; - pentru a evita reflexiile, suprafaţa tastaturii trebuie să fie mată; - poziţia tastaturii şi caracteristicile tastelor trebuie să faciliteze utilizarea tastaturii. - simbolurile tastelor trebuie să prezinte contrast suficient şi să fie lizibile din poziţia normală de lucru; - înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de minimum 900.

c)masa sau suprafaţă de lucru - masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, să aibă dimensiuni suficiente şi să permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar; sunt contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanţă. - suportul pentru documente trebuie să fie stabil şi uşor de reglat şi trebuie poziţionat astfel încât să diminueze mişcările incomode ale capului şi ochilor; - mesele trebuie să asigure o suprafaţă de lucru suficientă(înălţime, lăţime, lungime) pentru a permite lucrătorilor o poziţie confortabilă;

d) scaunul de lucru - scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabilă; - scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticală; - spătarul scaunului trebuie să poată fi înclinat şi reglat pe verticală; - un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziţie celor care îl doresc. Art. 31. Pe timpul utilizării computerului personal trebuie creat un mediu de muncă, care să corespundă din punct de vedere al următoarelor aspecte:

a) spaţiu - prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient, care să îi permită să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările;

b) iluminat - iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de iluminat satisfăcătoare şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător, ţinând seama de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale utilizatorului. - strălucirile şi reflexiile supărătoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate prin amenajarea locului de muncă şi a postului de lucru în funcţie de amplasarea şi caracteristicile tehnice ale surselor de lumină artificială;

c) reflexii şi străluciri - posturile de lucru trebuie să fie amenajate astfel încât sursele de lumină, cum ar fi ferestrele şi alte deschideri, pereţii transparenţi sau translucizi, precum şi echipamentele şi pereţii de culori deschise, să nu provoace străluciri orbitoare directe şi să antreneze cât mai puţin posibil reflexii pe ecran; - ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibilităţi de reglare pentru a atenua lumina naturală la postul de lucru. Interfaţa operator/computer trebuie să îndeplinească următoarele principii: - programul trebuie adaptat sarcinii de muncă; - programul trebuie să fie uşor de folosit şi, dacă este cazul, să poată fi adaptat nivelului de cunoştinţe sau experienţei operatorului - sistemele trebuie să furnizeze lucrătorilor indicaţii cu privire la derularea operaţiunilor; - sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format şi într-un ritm adaptate operatorilor; - trebuie aplicate principii de ergonomie informatică, în special în cazul operaţiilor de prelucrare a datelor de către operator. Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi stabilitate, la locul de muncă trebuie:

• să se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise; • să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru; • să fie posibilă reglarea înălţimii mesei fără risc de coborâre şi deci, de rănire; • să nu utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.

Amenajarea posturilor de muncă într-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se asigure: • accesul uşor şi rapid al utilizatorilor la locul lor de muncă; • accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului, la poziţiile cablurilor şi la

prizele electrice, fără întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu o întrerupere minimă; • un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare între indivizi şi de intimitate.

Măsuri de electrosecuritate la exploatarea echipamentelor de calcul Art. 32. (1) Conducătorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:

• să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol; • să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul

unei reamenajări a încăperii; • să asigure accesul uşor iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii; • cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru;

- conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor mecanice; - punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către personalul autorizat în acest scop; - se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice; (2) La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, în ordine, următoarele prevederi:

• verificarea temperaturii şi umidităţii din sală;

11

• verificarea tensiunii la tabloul de alimentare; • punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin acţionarea butonului corespunzător de pe panoul unităţii centrale; • punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor corespunzătoare de pe panourile de

comandă, în succesiunea indicată în documentaţia tehnică a calculatorului; - scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea inversă celei prevăzută la punerea sub tensiune; - punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după ce personalul autorizat să efectueze revizia sau reparaţia confirmă în scris că echipamentul respectiv este în bună stare de funcţionare; - se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul; - se interzice efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentului de calcul;

- se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o defecţiune a acestuia; - remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat; - dacă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere; - se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ; - înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul autorizat în acest scop; - orice intervenţie în timpul funcţionării imprimantelor, permisă în documentaţia tehnică, se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenării părţilor corpului de către imprimantă; - în cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor, se va acţiona cu stingătorul cu praf şi dioxid de carbon; - reluarea lucrului în zonele de acţiune a dioxidului de carbon se va face numai după ventilarea spaţiilor respective cu instalaţia de climatizare în funcţiune, în circuit deschis, un timp stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor şi volmul încăperilor, dar nu mai puţin de o oră. - orice reparaţie a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile din documentaţia tehnică a calculatorului; - conducătorul locului de muncă împreună cu personalul care lucrează la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune(carcase intacte şi la locul lor, capace închise, izolaţia cablurilor nedeteriorată, etc.); - personalul de întreţinere a echipamentelor electrice trebuie să asigure dotarea circuitelor cu siguranţe fuzibile originale şi calibrate corespunzător şi reglarea aparatelor de protecţie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant; - se interzice intervenţia la instalaţiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de electrician şi neautorizate; - tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie să fie de maxim 220 V. - orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevăzut cu un întrerupător care să permită operatorului deconectarea dispozitivului respectiv, în caz de necesitate.

Capitolul XII Reguli obligatorii la deplasarea practicantului

de la domiciliu(reşedinţă) al acestuia către locul de desfășurare a stagiului de practică şi invers în calitate de pieton

Art. 33. (1)Practicantul va efectua deplasarea de la domiciliu(reşedinţă) la locul de practică şi de la locul de practică la domiciliu(reşedinţă), în calitate de pieton, cu mijloacele de transport în comun sau alte forme de proprietate. (2) Pe timpul deplasării va evita orice situaţie de accidentare, îmbolnăvire sau expunere la factorii de risc pe care îi observă. (3) Va evita alergarea sau urcarea din mers în mijloacele de transport, circularea pe scări sau alte zone decât în interiorul vehiculului, atingerea porţiunilor în mişcare sau sub tensiuni periculoase ale acestora, traversarea drumurilor prin locuri nepermise sau circularea pe carosabil în condiţii interzise de lege. (4) Pe timpul deplasării nu va fi sub influenţa băuturilor alcoolice sau substanţelor narcoleptice. (5) Traseele care nu prezintă siguranţă de circulaţie (pericol de alunecare, prăbuşire, avalanşă, alunecări de teren, inundaţii, incendiu, explozie, contaminare, atacuri teroriste, manifestaţii, incidente violente, ş.a.) vor fi evitate pe cât posibil. (6) Este interzisă circulaţia în mijloacele de transport în comun fără legitimaţii valabile de transport sau acte, circulaţia în vehicule care aparţin unor persoane necunoscute (la ocazie), în benă, remorcă, caroserie neacoperită, ş.a. (7) Permanent pe timpul deplasării va respecta şi aplica prevederile legilor şi regulamentelor cu aplicabilitate pe timpul deplasării, transportului de persoane cu mijloace auto, căi ferate, aeriene sau navale, circulaţia în zonele cu pericol de înec, prăbuşire, alunecare, explozie, electrocutare, contaminare radioactivă, chimică, biologică sau de altă natură. (8)Pe timpul deplasării practicanților cu mijloacele de transport în comun sau pe jos, de la domiciliu/reședință la locul de practică şi invers, aceştia sunt obligaţi să respecte traseul, conform celor înscrise în fişa individuală/colectivă de instruire; (9)În scopul deplasării în condiții de siguranță a practicanților care se deplasează la/de la locul de practică, trebuie să respecte următoarele reguli: 1. Circulația trebuie să se facă, de regulă, numai pe trotuar. 2. Pe trotuare, deplasarea trebuie sa se faca pe partea dreapta în sensul de mers și să se evite blocarea circulatiei, alergatul, împinsul și oricare act ce ar putea determina pe ceilalți pietoni să părăsească trotuarul. 3. Deplasarea trebuie să se facă numai pe partea stângă a drumurilor publice, dacă acestea nu au trotuare, astfel încât să fie permanent cu faţa la vehicule; se recomandă să se poarte haine vizibile în condiţii de noapte sau vizibilitate redusă, să nu aibă asupra sa materiale sau haine largi care pot fi agăţate de vehiculele în mers, să meargă în coloană pe marginea carosabilului, ş.a.) . 4. Se interzice circulatia pe sectoarele de drum public la începutul cărora este instalat indicatorul „Accesul interzis pietonilor“. 5. Traversarea drumurilor publice trebuie să se facă numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în cazul în care aceste indicatoare lipsesc, să se traverseze pe la colțul străzilor, după ce s-au asigurat că nu există

12

niciun pericol. 6. Să nu alerge pentru a ajunge la autobuz/tramvai/metrou în stație și a urca în el. 7. La traversarea străzilor se vor respecta următoarele reguli: a. Creșterea atenției în momentul traversării; b. Traversarea pe culoarele marcate pentru trecerea pietonilor, iar in lipsa acestora prin respectarea cu strictețe a regulilor generale de traversare: „privește mai întâi în stânga și apoi în dreapta“, „traversarea pe drumul cel mai scurt între cele două trotuare“; c. Traversarea numai la culoarea verde a semaforului; d. Folosirea refugiilor de pietoni în cazul în care arterele de circulatie sunt prea largi, iar timpul de traversare impus de culoarea semaforului este prea mic; f. În cazul troleibuzelor oprite în stație, traversarea se va face prin spatele lor, iar în cazul tramvaielor aflate în aceeași situație, prin fata acestora; g. Este interzisă traversarea străzilor în alergare. h. În cazul în care strada este acoperită cu criblură, se va traversa foarte atent pentru a nu aluneca. 8. Circulaţia pe timp de noapte, pe carosabilul neiluminat electric, este indicat ca lucrătorul să aibă asupra sa o lanternă aprinsă ; 9. La folosirea mijloacelor de transport în comun și/sau a taxiurilor se vor respecta urmatoarele reguli: a. Așteptarea mijlocului de transport se va face numai pe trotuar sau pe locul de refugiu. b. La oprirea în stație a unui alt mijloc de transport decât cel pe care-l așteptăm, se va elibera marginea trotuarului sau a locului de refugiu, dând întâietate celor care urcă. c. În stație nu se vor face deplasări rapide, nu se va alerga, nu se va împinge persoana din față. d. Este interzisă urcarea sau coborârea, până ce mijlocul de transport nu s-a oprit. e. Este interzisă distragerea prin discuții a atenției conducatorului mijloacelor de transport în comun și/sau taxi. f. În mijlocul de transport în comun se avansează spre ușa de coborâre pe măsura apropierii de stația de destinație, iar coborârea se face cu atenție fără a-i împinge pe cei din față. 11. Urcarea și coborîrea scărilor interioare sau exterioare ale imobilelor, precum și a celor de la metrou, se va face cu atenție, folosind balustradele laterale. 12. Este interzisă urcarea sau coborârea scărilor în alergare.

Capitolul XIII Reguli obligatorii la deplasarea practicantului

de la domiciliu(reşedinţă) al acestuia către locul de desfășurare a stagiului de practică şi invers în calitate de conducător auto

Art. 34. (1)Conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile prevăzute de legislaţia privind circulaţia pe drumurile publice în vigoare şi instrucţiunile şi dispozitiile în vigoare emise de Ministerul Tansporturilor. (2)Practicanții se pot deplasa de la domiciliu la locul de practică cu maşina personală sau altă formă de proprietate. În acest sens au obligaţia să declare persoanei care completează fişa de instruire individuală/colectivă că se deplasează cu un astfel de mijloc, pentru a face această menţiune în această fișă şi să respecte prevederile prezentei instrucţini, referitoare la deplasarea pe drumurile publice şi starea tehnică a autovehiculelor, prezentate în articolele din prezentul capitol.

Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele Art. 35. (1)Pentru a se asigura buna funcţionare a autovehiculelor, acestea trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice emise de furnizor/producător(manual de utilizare, etc). (2) Pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a autovehiculului practicantul are obligaţia să circule cu acesta având lucrările de întreţinere efectuate în conformitate cu prescripţiile din Cartea tehnică a autovehiculului respectiv. (3) Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă starea tehnică şi estetică necorespunzătoare. Art. 36. Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor, să verifice înainte de plecarea în cursă următoarele: a) instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor arse, instalaţia de încălzire, sistemul

de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii; b) să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de către fabricant/prestator de servicii

autorizat; c) existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare; d) uşile să fie în stare bună de funcţionare; Art. 37. (1)Pe timpul parcării conducătorul auto este obligat să respecte următoarele reguli: a) este interzisă parcarea autovehiculelor sub liniile electrice aeriene; b) la parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii auto vor lua următoarele măsuri:

- vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi construcţii; - vor opri motorul; - vor frâna autovehiculul; - vor scoate cheile din contact; - vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile habitaclului;

c) se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului; d) se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune; (2)La locul de parcare sunt interzise:

13

a) efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la standurile de încercare a eficienţei sistemului de frânare sau în zone special amenajate;

b) alimentarea cu combustibili şi lubrifianţi; c) aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere, etc.; d) parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile, cu rezervoare de benzină fisurate sau sparte,

cu buşoane lipsă sau neetanşe.

Circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice Art. 38.(1) Înainte de plecarea în cursă, conducătorul auto va verifica starea tehnică a autovehiculului; (2)Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. În aceste cazuri, precum şi în spaţii înguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijată de o persoană de la sol. (3)În timpul efectuarii cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii: a) să respecte viteza de circulaţie stabilită prin legislaţia în vigoare şi să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe

care circulă; b) să oprească autovehiculul în cazul apariţiei unor zgomote anormale şi ori de câte ori este necesar să se efectueze controlul

tehnic în parcurs.; c) oprirea autovehiculului în trafic se va face cu respectarea legislaţiei rutiere în vigoare;

În acest sens, obligatoriu se vor respecta următoarele reguli: 1.vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. 2. să-l scoată imediat în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil, să-l deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-l corespunzător. 3. luminile de avarie se folosesc când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilă; 4. nu este permisă oprirea sau staţionarea în tuneluri. În situaţii de urgenţă sau de pericol conducătorului de autovehicul îi este permisă oprirea sau staţionarea numai în locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător. În caz de imobilizare prelungită a autovehiculului în tunel, conducătorul de vehicul este obligat să oprească motorul. 5. conducătorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice care se îndepărtează de acestea sunt obligaţi să acţioneze frâna de ajutor, să oprească funcţionarea motorului şi să cupleze o treaptă de viteză inferioară, sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată. 6 în cazul imobilizării involuntare a autovehiculului în pantă sau în rampă, pe lângă obligaţiile prevăzute la alin. (5), conducătorul trebuie să bracheze roţile directoare. 7. în cazul imobilizării involuntare a autovehiculului în pasaje subterane sau tuneluri, conducătorul acestuia este obligat să oprească funcţionarea motorului. 8.în localităţi, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. 9. în afara localităţilor oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia. 10.în cazul rămânerii în pană a unui autovehicul ori a remorcii acestuia, conducătorul ansamblului este obligat să îl scoată imediat în afara părţii carosabile sau, dacă nu este posibil, să îl deplaseze lângă bordură ori acostament, aşezându-l paralel cu axa drumului şi luând măsuri pentru remedierea defecţiunilor sau, după caz, de remorcare. 11. pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă, autovehicul sau remorca acestuia care au defecţiuni la sistemul de iluminarea sau semnalizare luminoasă nu pot fi tractate pe drumurile publice fără a avea în funcţiune, în partea stângă, în faţă, o lumină de întâlnire şi în spate, una de poziţie. 12. dacă un autovehicul sau o remorcă a rămas în pană pe partea carosabilă a drumului şi nu pot fi deplasate în afara acesteia, conducătorul autovehiculului este obligat să pună în funcţiune luminile de avarie şi să instaleze triunghiurile reflectorizante. 13. triunghiurile reflectorizante se instalează în faţa şi în spatele vehiculului, pe aceeaşi bandă de circulaţie, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta, astfel încât să poată fi observate din timp de către participanţii la trafic care se apropie. În localităţi, atunci când circulaţia este intensă, triunghiurile reflectorizante pot fi aşezate la o distanţă mai mică sau chiar pe vehicul, astfel încât să poată fi observate din timp de ceilalţi conducători de vehicule. 14.dacă vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducătorul poate folosi, pe timpul nopţii ori în condiţii de vizibilitate redusă, o lampă portativă cu lumina galbenă intermitentă, care se instalează la partea din spate a vehiculului. 15. se interzice folosirea triunghiurilor reflectorizante sau a luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o rămânere în pană în locurile unde oprirea ori staţionarea sunt interzise. 16. să aibă îmbrăcată vesta reflectorizantă din dotare pentru a fi observat de ceilalţi participanţi la trafic; 17. să se asigure faţă de ceilalţi parteneri de trafic, în caz că este nevoit să rămână pe partea carosabilă pentru verificarea/repararea unor defecţiuni sau pene la roţi(partea stângă a sensului de mers). d) să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate măsurile necesare pentru a nu provoca evenimente rutiere; e) să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare. (4) După trecerea autovehiculului prin vaduri sau după spălarea lui, conducătorul auto va verifica funcţionarea frânelor mergând pe o anumită distanţă cu viteză redusă, acţionând uşor frânele până când acestea se încălzesc şi apa se evaporă. (5) - orice reparaţie sau verificare la motor se face cu acesta oprit; - intervenţia asupra componentelor motorului sau a instalaţiei elecrice se va face numai după deconectarea bornelor de la baterie;

14

- dacă este necesar verificarea unor componente cu motorul pornit, aceasta se va face fără introducerea mâinii la acestea şi verificarea vestimentaţiei(cravata, fularul sau mânecile) pentru a nu fi antrenate de transmisiile în mişcare; - este interzis fumatul în apropierea combustibililor inflamabili; -se interzice desfundarea conductelor de benzină, motorină, încercarea conductelor pentru aer etc. prin suflare cu gura. - petele de ulei şi de combustibil vor fi curăţite, iar materialul rezultat va fi îndepărtat de pe carosabil; (6). în caz de accident rutier: - respectarea codului rutier în vigoare la circulaţia pe drumurile publice; - în caz de accident rutier provacat din vina conducătorului auto propriu sau din vina altor conducători auto participanţi la trafic, pe lângă respectarea codului rutier în vigoare în astfel de situaţii, acesta va anunţa şi instituţia despre eveniment, pentru a i se transmite indicaţiile necesare, funcţie de situaţia creată; (7). pentru evitarea autoblocării mecanismului de direcţie sau a instalaţiei de frânare: - la plecarea în cursă se va verifica sistemul de direcţie sau frânare ; - este interzis a se pleca cu aceste sisteme defecte ; - pe timpul remedierilor defecţiunilor în trafic, se opreşte autovehiculul pe dreapta(în localitate) sau în afara carosabilului(în afara localităţilor), se asigură, se aprind luminile de avarie, se instalează triunghiul reflectorizant la o distanţă de cel puţin 30m în spatele autovehicului, pe aceeaşi parte, se îmbracă vesta reflectorizantă(dacă este în dotarea maşinii) şi se încearcă remedierea defecţiunilor ; dacă situaţia impune se folosesc şi mănuşile de protecţie din dotare ; atenţie la părţile fierbinţi ale părţilor componente ale motorului, galeriilor, uleiului de motor(dacă se schimbă); dacă nu se poate remedia, se anunţă unitatea sau o unitate service ; nu se va continua deplasarea cu defecţiuni la sistemul de frânare sau direcţie ; (8). pentru a preântâmpina proiectarea de corpuri sau particule de parbriz, rezultate ca urmare a spargerii acestuia: - se va respecta distanţa şi viteza indicată prin indicatoare, pe timpul deplasării pe carosabilul acoperit cu griblură ; - dacă totuşi se întâmplă spargerea parbrizului, din diferite motive, se va păstra calmul la volan, nu se va intra în panică, se va trage pe dreapta, se opreşte autovehiculul, se va înlătura particulele rezultate în urma spargerii parbrizului ; se anunţă unitatea şi se va conforma celor transmise de aceasta ; - dacă conducătorul este rănit şi nu mai poate conduce, acesta se va deplasa la cea mai apropiată unitate medicală pentru acordarea primului ajutor ; anunţă unitatea de cele întâmplate, conformându-se celor transmise de aceasta ; (9). pentru a se evita tăierea sau înţeparea la contactul cu suprafeţe periculoase, pe timpul reparaţiilor datorită unor defecţiuni: - obligatoriu se va purta mănuşi de protecţie; - în caz de accidentare, se va folosi trusa de prim ajutor din dotare; - dacă accidentarea este destul de gravă, care nu permite conducerea autovehiculului, se asigură autovehiculul, se anunţă instituţia, după care se deplasează la cel mai apropiat serviciu medical pentru acordarea primului ajutor; (10). în cazul surprinderii de către cutremur, incendiu în cabină, trăsnet, inundaţii, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, înzăpeziri, viscol, grindină, furtuni sau vânt puternice, etc. se va conduce cu mare atenţie; în caz că nu se mai poate circula se va opri pe dreapta, se asigură autovehiculul, se anunţă instituţia; în funcţie de situaţie, îşi asigură protecţia fie individual sau cere ajutor la 112 sau la alţi parteneri de trafic; (11). la deplasarea pe timp de noapte, pentru a evita fenomenul de orbire din partea participanţilor la trafic, se va reduce viteza, circulându-se cât mai aproape de partea dreaptă a drumului de deplasare. (12). pe timpul deplasărilor lungi, în timpul pauzelor se vor efectua mişcări uşoare pentru recreere; (13).- în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele- ceaţă, ploaie, ninsoare: - dacă intervine starea de oboseală, se va opri pentru odihnă ; - dacă condiţiile atmosferice devin periculoase pentru securitatea conducătorului auto, acesta este obligat să întrerupă cursa până la îmbunătăţirea condiţiilor de drum ; (14).- este interzis conducerea autovehiculelor sub influienţa băuturilor alcoolice sau a medicamentelor interzise pe timpul şofatului. - este interzis plecarea în cursă într-o stare de oboseală avansată ; - pe timpul deplasărilor lungi, conducătorul auto este obligat să oprească în locuri amenajate sau în afara carosabilului, pentru odihnă, timp de 15-30 min; (15). - nu se va executa nici o manevră, neconformă cu codul rutier în vigoare ; - se va respecta distanţa regulamentară faţă de autovehiculul din faţă ; - se va circula cu viteză redusă pe timp de ceaţă, ploaie, ninsoare, viscol, sau carosabil acoperit cu polei, ghiaţă, carosabil umed ; - este interzis desfăşurarea de orice activitate, care distrag atenţia conducătorului auto pe timpul deplasării pe drumurile publice.

Circulaţia pe timp nefavorabil Art. 43.(1) Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării oricărui pericol. Pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie. (2)Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau alte condiţii atmosferice care determină reducerea vizibilităţii.

Remorcarea autovehiculelor Art. 44. Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.

Transportul autovehiculelor cu bacul Art. 45. (1)Operaţiile de îmbarcare-debarcare ale autovehiculelor pe bac se vor efectua sub directa supraveghere şi numai la comanda organelor de deservire a bacului. (2)Este interzisă manevrarea autovehiculelor pe bac dacă acesta nu este legat de pontoanele de acostare.

15

(3)Este interzis să se efectueze repararea sau alimentarea autovehiculelor, precum şi reglarea motoarelor acestora pe bac, în timpul marşului. (4)Autovehiculele vor fi asigurate cu frâna de mână şi cuplate într-o treaptă de viteză inferioară. (5)Este interzis conducătorilor auto sau pasagerilor să stea în cabinele autovehiculelor sau saloanelor autobuzelor, în timpul marşului cu bacul.

Măsuri de securitate pe timpul întreţinerii şi reparaţiilor autovehiculelor din dotare Art. 46. (1)Lucrările de întreţinere sau reparaţii se vor face numai în unităţi service autorizate. (2) Conducătorul autovehicului poate să execute mici reparaţii, cu respectarea următoarelor reguli: a) să folosească cricul din dotare, corespunzător sarcinii de ridicat; b) să folosească numai scule calibrate şi care nu sunt defecte; c) urcarea pe rampa metalică sau de beton se va face cu mare atenţie, după care se asigură contra pornirii necomandate, cuplându-se într-una din viteze, acţionându-se frâna de ajutor şi aşezându-se cale de blocare la roţile din spate în ambele sensuri(faţa şi spatele roţilor); d) în timpul funcţionării motorului să se evite aşezarea lucrătorului în dreptul paletelor ventilatorului; e) se interzice suspendarea pe materiale improvizate(bolţari, cărămizi, pietre etc.); f) ridicarea şi suspendarea autovehiculului sau rabatarea cabinei se va face numai cu uşile închise; a) pentru ridicarea autovehiculului cu cricul se va alege punctul indicat al cadrului. Cricul se va aşeza pe teren neted. Pentru

stabilitate, sub cric se vor aşeza bucăţi de scândură rezistente şi perfect netede. Dacă cricul nu ajunge în punctul de ridicare, între acesta şi cadru se va aşeza un butuc de lemn de esenţă tare, cu laturi regulate. În cazul efectuaării unor lucrări de suspendare în afara halei pe teren acoperit cu ghiaţă, se va îndepărta mai întâi gheaţa de pe locul unde se pune cricul;

b) se interzice desfacerea cu dalta şi cu ciocanul a piuliţelor şi prezoanelor; c) se interzice sudarea în apropierea rezervoarelor de combustibil, sudarea acestora sau a elementelor din materiale inflamabile

fără eliberarea permisului de lucru cu foc.

Capitolul XV

Dispoziţii finale Art. 47. Anexele nr.1, 2, 3, 4, 5 și 6 fac parte integrantă din prezenta instrucţiune. Art. 48. Începând cu data aprobării prezentei instrucţiuni se abrogă “Instrucţiunea internă privind instructajul de protecţia muncii pentru studenţii U.P.B. pe timpul efectuării practicii profesionale în instituţii din Bucureşti/alte localităţi sau în laboratoarele U.P.B.”, înregistrată cu nr. 130 /08.11.2010

Lucrători desemnaţi SSM

Marcel POPESCU

Petru OLARU

16

Anexa nr. 1 la nr 18 din 09.03.2017

Tematică cu caracter general

pentru instruirea de securitate a muncii efectuată studenţilor din ciclurile de studii universitare de

licență/masterat cu ocazia activităţilor practice de laborator, în timpul anului universitar în cadrul laboratoarelor U.P.B

A. Riscurile de accidentare care pot apare pe timpul desfășurării activității practice în

laboratoare şi a măsurilor de prevenire a acestora(riscuri cu caracter general)

În general, pe timpul efectuării activităţilor practice în laboratoarele U.P.B, studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat pot fi expuşi următoarelor riscuri de accidentare şi îmbolnăviri profesionale: 1. Alunecare pe suprafete netede (pardoseli), scări pe timpul deplasării către şi de la diferite puncte de lucru sau în incintele de lucru: Măsuri tehnice 1. Dotare cu mijloace de semnalizare; Măsuri organizatorice 2. Marcarea sup. alunecoase; 3. Amenajarea corespunzătoare a locurilor de muncă, evitându-se blocarea căilor de acces; 4. Verificarea marcării sup. alunecoase, a căilor de acces; 5. Utilizarea încălţămintei cu talpă care nu permite alunecarea; 2. Arsuri provocate de atingerea accidentală a suprafeţelor metalice sau de altă natură ce au temperaturi ridicate Măsuri tehnice 1. Dotare cu trusă medicală de prim ajutor; Măsuri organizatorice 1. utilizarea obligatorie a EIP din dotare pe timpul activităţii; 2. se interzice atingerea obiectelor care au o temperatură ridicată şi care pot provoca arsuri ; 3. manipularea lor se va face cu mare atentie; 3. Electrocutare prin atingere indirectă (prize, izolaţii deteriorate accidental, prelungitoare folosite în procesul muncii, conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită) Măsuri tehnice 1. verificări PRAM anuale de firme autorizate; 2. verificarea vizuală prize; 3. realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate; 4. asigurarea prin încuiere a tabloului electric din incinte; 5. semnalaizarea de securitate; 6. dotarea cu materiale specifice şi EIP specific; Măsuri organizatorice 7. instruire privind respectarea instrucţiunii proprii de securitate referitoare la electrosecuritate; 8. verificarea modului de respectare a disciplinei tehnologice şi semnalizării de securitate; 9. Înlocuirea prizelor defecte, înlocuirea siguranţelor defecte, refacerea legăturilor deteriorate 10. intervenţia asupra instalaţiilor electrice(componente electrice) se face numai de electricieni instruiţi şi autorizaţi, cu respectarea prescripţiilor tehnice; 11. intervenţia asupra echipamentelor acţionate electric(reparaţii, reglări, montări, demontări de componente,etc.) se va face numai după scoaterera de sub tensiune şi verificarea lipsei de tensiune; 4. Poziţii de lucru preponderent "aşezat" pe scaun şi la lucrul prelungit cu calculatorul Măsuri tehnice 1.Dotarea cu scaune ergonomice, cu modificarea poziţiei spătarului şi modificarea pe înălţime; Măsuri organizatorice 2.Instruire cu privire la lucrul la PC; 3. Respectarea pauzelor; 4. Efectuarea unor deplasări uşoare pentru recreere; 5. Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală a maselor Măsuri tehnice 1. Verificări periodice a stării de fixaţie a rafturilor; 2. Organizarea corespunzătoare a locului de muncă; Măsuri organizatorice

17

3. Respectarea HG 1051/2006 privind manipularea maselor cu mijloace nemecanizate; 4. Refacerea sistemului de fixaţie deteriorat; 5.Manipularea numai de către persoane cu o constituţie fizică corespunzătoare sarcinii manipulate; 7. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare (din cauza materialelor depozitate pe căile de acces , împiedicare de cablurile prelungitoarelor, picioarele scaunelor, pe scări etc.) Măsuri tehnice 1 Organizarea corespunzătoare a locului de muncă; 2 Dotare cu trusă de prim ajutor; 3. dotarea cu echipamente de muncă adecvate; 4. marcarea şi iluminarea zonelor periculoase, denivelărilor, obstacolelor etc.; Măsuri organizatorice 5. verificarea periodică a scărilor din dotare; 6. menţinere suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă stare de curăţenie, fără obstacole; 8. Cădere de la mică înălţime – accesul la documente aflate depozitate pe rafturile superioare Măsuri tehnice 1 Organizarea corespunzătoare a locului de muncă, privind lucrul la mica înălţime; 2 Dotare cu trusă de prim ajutor; 3. dotarea cu echipamente de muncă adecvate; 4. marcarea şi iluminarea zonelor periculoase, denivelărilor, obstacolelor etc.; Măsuri organizatorice 5. pentru lucru la mică înălţime se vor folosi echipamente rezistente, asigurate împotriva rostogolirii sau deplasărilor necontrolate; 6. menţinere suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă stare de curăţenie, fără obstacole; 8. Surprinderea de către cutremur, incendiu în incintă, sau alte calamităţi naturale(trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, etc) atât în incintă cât şi în trafic Măsuri tehnice 1.Dotarea cu mijloace de protecţie corespunzătoare; Măsuri organizatorice 2. Întocmirea documentaţiei specifice unor astfel de situaţii; 3 Instruirea la locul de muncă a studenților din ciclurile de studii universitare de licență/masterat, conform planurilor de pregătire; 4 Punerea în aplicarea a instrucţiunilor specifice situaţiilor de urgenţă; 9. Desfăşurarea activităţilor în perioada temperaturilor extreme Măsuri tehnice 1. Dotare cu trusă medicală de prim ajutor; Măsuri organizatorice 2. protecţia studenților din ciclurile de studii universitare de licență/masterat care prezintă contraindicaţii pentru lucru în astfel de condiţii; 3. Consumarea de lichide pentru evitarea deshidratării; 10. Obosirea vederii la lucrul cu echipamente cu ecran de vizualizare Măsuri organizatorice 1. Respectarea instrucţiunilor de utilizare a echipamentelor tehnice; 2. Instruirea specifică a studenților din ciclurile de studii universitare de licență/masterat; 3. Respectarea pauzelor de lucru; 11. Apariţia stresului la locul de muncă Măsuri tehnice 1. dotare cu mobilier ergonomic; 2. dotare cu echipamente de muncă în conformitate cu cerinţele de performanţă ale instituției; Măsuri organizatorice 3. Planificare corespunzătoare a proiectelor, în funcţie de numărul de personal la dispoziţie, capacitatea fizică şi psihică a acestora, starea de sănătate; 4. Repectarea programului normal de lucru; 5. respectarea pauzelor de masă şi a celor periodice(la lucru prelungit cu PC); 12. Curenţi de aer produşi de instalaţia de aer condiţionat, sau temperatura aerului ridicată vara în laboratoarele care nu sunt prevăzute cu sistem de climatizare a aerului Măsuri tehnice 1. dotarea cu instalaţii de aer condiţionat în toate încăperile(ventilaţie mecanică); 2. lucrări de reparaţii a instalaţiilor defecte; Măsuri organizatorice 3.Verificări periodice(filtre);

18

4. se va urmări să nu se creeze curenţi de aer supărători, în sensul că trebuie direcţionat direcţia de propagare a curenţilor; 5. în incintele prevăzute cu aer condiţionat(ventilaţie mecanică), trebuie menţinută o temperatură de 230 C – 240 C, pentru a nu se crea premisele provocării stopului cardiorespirator, datorită diferenţelor prea mari de temperatură dintre interior şi exterior(pe timpul perioadelor cu temperaturi extreme- + 370 C sau mai mari). Notă - acestea sunt nişte riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesionale cu caracter general; - dacă în cadrul activităţilor practice de laborator sunt identificate şi alte riscuri specifice de accidentare sau îmbolnăvire profesionale, acestea trebuiesc nominalizate şi exemplificate studenţilor din ciclurile de studii universitare de licență/masterat în cadrul instruirii de securitatea muncii, specifice disciplinei/grupului de discipline.

B. Reguli pe timpul activităţii în laboratoarele U.P.B. din timpul anului universitar sau pe timpul stagiului de practică – prezenta instrucțiune, art. 24-25;

C. Măsuri SSM de protecţie împotriva electrocutării – prezenta instrucțiune, art. 26;

D. Reguli la utilizarea instalaţiilor ce folosesc gazele naturale – prezenta instrucțiune, art. 27/numai

pentru laboratoarele dotate cu instalații de gaze naturale;

E. Măsuri SSM pe timpul izbucnirii unui incendiu şi evacuării studenţilor din ciclurile de studii universitare de licență/masterat în condiţii de securitate – prezenta instrucțiune, art. 28);

F. Măsuri SSM pe timpul la utilizării computerului personal(laptop), în condiţii de securitate - prezenta instrucțiune, art. 30-32.

19

Anexa nr. 2 la nr 18 din 09.03.2017

Tematică privind instruirea la locul de muncă efectuată practicanților pentru efectuarea stagiului de practică în cadrul laboratoarelor U.P.B

A. Riscurile de accidentare care pot apare pe timpul desfășurării stagiului de practică în laboratoarele

U.P.B. şi a măsurilor de prevenire a acestora(riscuri cu caracter general); se vor prezenta cele exemplificate în anexa nr. 1 și 3;

- dacă în cadrul activităţilor practice de laborator sunt identificate şi alte riscuri specifice de accidentare sau îmbolnăvire profesionale, acestea trebuiesc nominalizate şi exemplificate practicanților în cadrul instruirii la locul de muncă;

B. Reguli pe timpul activităţii în laboratoarele U.P.B. pe timpul stagiului de practică – prezenta instrucțiune, art. 24-25;

C. Măsuri SSM de protecţie împotriva electrocutării – prezenta instrucțiune, art. 26;

D. Reguli la utilizarea instalaţiilor ce folosesc gazele naturale – prezenta instrucțiune, art. 27/numai

pentru laboratoarele dotate cu instalații de gaze naturale;

E. Măsuri SSM pe timpul izbucnirii unui incendiu şi evacuării studenţilor/masteranzilor în condiţii de securitate – prezenta instrucțiune, art. 28);

F. Măsuri SSM pe timpul la utilizării computerului personal(laptop), în condiţii de securitate -

prezenta instrucțiune, art. 30-32;

G. Măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor;

H. Informații referitoare la accidentul de muncă – prezenta instrucțiune, art. 20 – 24.

20

Anexa nr. 3 la nr. 18 din 09.03.2017

Tematică privind instruirea efectuată practicanților

pentru deplasarea la partenerul de practică pentru efectuarea stagiului de practică

1. Riscurile de accidentare care pot apare pe timpul deplasării către/și de la partenerul de practică pentru efectuarea stagiului de practică, în calitate de conducător auto sau pieton

A. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE

a) Factori de risc mecanic: 1. Lovire de către mijloacele de transport auto, pe traseul şi în timpul normal de deplasare de la domiciliu/reședință la locul de

practică şi retur: Măsuri organizatorice 1.Respectarea regulilor de circulaţie în calitate de conducători auto sau pietoni pe drumurile publice; 2. Practicantul este obligat să cunoască şi să respecte regulile de călătorie cu mijloacele de transport de orice categorie; 3. În timpul iernii, ca urmare a depunerilor de zăpadă, polei, ghiaţă, se va circula cu atenţie pentru evitarea alunecărilor, căzăturilor, pe timpul deplasării pe carosabil şi implicit evitarea lovirii de către mijloace auto; 4.Se va circula cu atenţie pe timpul ocolirii denivelărilor, golurilor sau îngrădirilor întâlnite pe căile de acces sau pe carosabil

pentru a se evita contactul cu mijloacele auto; B. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ 2. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării cu autovehicolul; decizii dificile în timp scurt; intervenţii pe baza reflexelor dobândite; efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele- ceaţă, ploaie, ninsoare: Măsuri organizatorice Conducător auto 1. Respectarea Instrucţiunii proprii privind deplasarea pe drumurile publice, în special pe timp nefavorabil; 2. dacă intervine starea de oboseală, se va opri pentru odihnă ; 3. dacă condiţiile atmosferice devin periculoase pentru securitatea conducătorului auto, acesta este obligat să întrerupă cursa până la îmbunătăţirea condiţiilor de drum; C. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

a) Factori de risc datorită acţiunilor greşite: 3.Lucru sub influenţa unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală; Conducerea autovehiculului pe drumurile publice

sub influienţa băuturilor alcoolice sau a medicamentelor interzise pe timpul conducerii acestora; Conducerea autovehiculului pe drumurile publice într-o stare avansată de oboseală:

Măsuri organizatorice Conducător auto 1. respectarea legislaţiei rutiere în vigoare; 2. este interzis conducerea autovehiculelor sub influienţa băuturilor alcoolice sau a medicamentelor interzise pe timpul şofatului; 4.Circulaţia pe drumurile publice, pe traseul de deplasare de la domiciliu/reședință la locul de practică şi retur, în calitate de

pieton: Măsuri organizatorice 1. respectarea legislaţiei rutiere în vigoare; 2. traversarea arterelor de circulaţie numai prin locuri permise; 3. circulaţia pe carosabil numai pe partea stângă ; 4. circulaţia pe timp de noapte, pe carosabilul neiluminat electric este recomandat să se folosească o lanternă pentru iluminare sau

vestă reflectorizant; 5. Circulaţia pe drumurile publice, pe traseul de deplasare de la domiciliu/reședință la locul de practică şi retur, în calitate de

conducător auto: Măsuri tehnice 1. Verificarea autoveficulelor înainte de plecarea în cursă 2. efectuarea inspecţiei tehnice auto la termenele stabilite prin legislaţia în vigoare; Măsuri organizatorice 3. Respectarea regulilor de circulaţie în calitate de conducători auto; 4. respectarea instrucţiunii proprii de securitate cu privire la starea tehnică a auto şi circulaţia în trafic; 6.Remedierea defecţiunilor constatate; 7. nu se va continua deplasarea cu defecţiuni la sistemul de frânare sau direcţie, rulare(roţi, pneuri); 6. Proiectare de corpuri sau particule din parbriz în urma spargerii acestuia în timpul mersului, datorită nepăstrării distanţei

adecvate între autovehicule: Măsuri organizatorice

21

1. se va respecta distanţa şi viteza indicată prin indicatoare, pe timpul deplasării pe carosabilul acoperit cu griblură ; 2. la spargerea parbrizului, se va trage pe dreapta, se opreşte autovehiculul, se va înlătura particulele rezultate în urma spargerii parbrizului ; 3. dacă conducătorul este rănit şi nu mai poate conduce, acesta se va deplasa la cea mai apropiată unitate medicală pentru acordarea primului ajutor ; 4. anunţă facultatea/departamentul de cele întâmplate, conformându-se celor transmise de aceasta; 7. Prăbuşirea autovehiculului suspendat pe cric peste conducătorul auto aflat sub acesta pe timpul reparaţiilor unor defecţiuni: Măsuri tehnice 1. dotare cu cric corespunzător sarcinii suportate; Măsuri organizatorice 2. respectarea instrucţiunilor de utilizare a echipamentelor de suspendat şi a instrucţiunii proprii de securitate; 3. montarea cricurilor în locurile destinate pentru acestea, pe locuri plane şi rezistente; 8. Executare de manevre nepermise de legislaţia rutieră în vigoare pe timpul conducerii autovehiculului pe drumurile publice: Măsuri organizatorice 1. respectarea legislaţiei rutiere în vigoare referitoare la executarea manevrelor la conducerea autovehiculului pe drumurile publice; 2. nu se va executa nici o manevră, neconformă cu codul rutier în vigoare ; 9. Circulaţia pe drumurile publice cu defecţiuni la sistemul de direcţie, frânare sau electric al autovehicului, defecţiuni la sistemul

de rulare(roţi pneuri): Măsuri tehnice 1. efectuarea inspecţiei tehnice auto la termenele stabilite prin legislaţia în vigoare; Măsuri organizatorice 2. verificarea sistemului de direcţie, electric sau frânare la plecarea în cursă; 3. respectarea legislaţiei rutiere cu privire la oprirea pe drumurile publice, la constatarea defecţiunilor; 4. respectarea instrucţiunii proprii de securitate cu privire la starea tehnică a auto şi oprirea în trafic; 5. este interzis a se pleca cu aceste sisteme defecte ; 6. nu se va continua deplasarea cu defecţiuni la sistemul de frânare sau direcţie, rulare(roţi, pneuri); 10. Conducerea autovehiculului pe drumurile publice prin neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic sau stare a vremii: Măsuri tehnice 1. pregătirea corespunzătoare a autovehiculului pentru circulaţia în condiţii de ploaie, ninsoare, viscol, sau carosabil acoperit cu polei, ghiaţă, carosabil umed ; 2. dotare cu EIP corespunzător; Măsuri organizatorice 3. se va respecta distanţa regulamentară faţă de autovehiculul din faţă ; 4. se va circula cu viteză redusă pe timp de ceaţă, ploaie, ninsoare, viscol, sau carosabil acoperit cu polei, ghiaţă, carosabil

umed ; 11. Circulaţia autovehiculului pe drumurile publice fără centura de siguranţă prinsă: Măsuri organizatorice 1.respectarea legislaţiei rutiere cu privire la portul centurii de siguranţă; 2 interzis a se circula cu ea neprinsă; 12. Desfăşurarea de diferite activităţi pe timpul conducerii autovehiculelor care distrag atenţia de la condus(discuţii cu pasagerii,

convorbiri la telefonul mobil, atenţionarea privirii în altă direcţie decât la cea de deplasare, etc): Măsuri tehnice 1. dotarea cu sisteme „mâini libere” a autovehiculelor pentru convorbiri telefonice; Măsuri organizatorice 2. respectarea legislaţiei rutiere cu privire la convorbirile de la telefonul mobil în timpul deplasării cu autovehiculul; 3. interzis a desfăşura astfel de activităţi pe timpul deplasării pe drumurile publice; 13. Luarea de decizii greşite pe timpul deplasării în condiţii atmosferice grele(ceaţă, ploaie puternică sau însoţită de grindină,

ninsoare sau viscol, etc.): Măsuri organizatorice 1. respectarea legislației rutiere cu privire la circulația în astfel de situaţii; 2. dacă intervine starea de oboseală, se va opri pentru odihnă ; 3. dacă condiţiile atmosferice devin periculoase pentru securitatea conducătorului auto, acesta este obligat să întrerupă cursa până

la îmbunătăţirea condiţiilor de drum ; 14. Nerespectarea cerinţelor privind starea tehnică a autovehiculului: Măsuri tehnice 1 Lucrări de întreţinere periodice, în conformitate cu cartea tehnică a autovehiculului; 2 Verificări la plecarea în cursă;

22

3 Remedierea unor defecţiuni apărute în trafic, cu respectarea regulilor codului rutier în astfel de situaţii Măsuri organizatorice 4 Planificarea la service autorizate pentru efectuarea lucrărilor periodice; 5 Întocmirea unei liste cu verificările zilnice pentru efectuarea acestora la plecarea în cursă; 6 Asigurarea unui necesar minim de scule pentru intervenţie în caz de defecţiune pe traseul de deplasare; D. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ

a) Riscuri de accidentare de natură fizică: 15. Surprinderea de către cutremur, incendiu în incintă, sau alte calamităţi naturale(trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri

de copaci, etc) atât în incintă cât şi în trafic: Măsuri organizatorice În trafic: - se va conduce cu mare atenţie; în caz că nu se mai poate circula se va opri pe dreapta, se asigură autovehiculul, se anunţă instituţia; în funcţie de situaţie, îşi asigură protecţiea fie individual sau cere ajutor la 112 sau la alţi parteneri de trafic; - în caz de incendiu la autovehicul, se va interveni cu stingătorul din dotare sau alte materiale aflate la dispoziţie; dacă nu se reuşeşte stingerea se apelează la ajutorul partenerilor de trafic sau se anunţă la 112; dacă incendiul s-a produs într-o zonă izolată şi nu se reuşeşte stingerea incendiului cu mijloacele din dotare, pentru a se evita accidentarea datorită unei eventuale explozii a rezervorului de combustibil, conducătorul auto se va îndepărta de autovehicul la o distanţă corespunzătoare care să-i asigure protecţia; se anunţă la 112 şi instituţia pentru detalii; 16. Nivel de iluminare – fenomen de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către alţi participanţi la trafic pe timp de

noapte: Măsuri organizatorice 1. respectarea legislației privind deplasare pe timp de noapte.

2 se va reduce viteza, circulându-se cât mai aproape de partea dreaptă a drumului de deplasare .

B. Reguli obligatorii la deplasarea practicantului de la domiciliu(reşedinţă) al acestuia către locul de desfășurare a stagiului de practică şi invers, în calitate de pieton – prezenta instrucțiune, art. 33;

C. Reguli obligatorii la deplasarea practicantului de la domiciliu(reşedinţă) al acestuia către locul de

desfășurare a stagiului de practică şi invers, în calitate de conducător auto, art. 34-44;

D. Informații referitoare la accidentul de muncă – prezenta instrucțiune, art. 20 – 24.

23

Anexa nr. 4 la nr. 18 din 09.03.2017

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI FACULTATEA………………………………………………………………................................. DEPARTAMENTUL……………………………………………………………………………………………………

FIŞĂ COLECTIVĂ de INSTRUIRE privind securitatea muncii pentru studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat

cu ocazia activităţilor practice din timpul anului universitar în laboratoarele U.P.B.

Subsemnatul/subsemnata(persoana desemnată să efectueze instruirea de securitatea

muncii)………………………………………...............,având funcţia de……..........………………………..în cadrul Departamentului………………………………………………………..........., am procedat la instruirea, din punct de vedere al securităţii muncii, a studenţilor din ciclurile de studii universitare de licență/masterat de la Facultatea........................................................................................................................... grupa/disciplina/grupul de discipline …………………...................................................................................... ............................................................................................................................................................................., pentru efectuarea activităţilor practice de laborator, conform tabelului anexat. În cadrul instruirii de securitatea muncii s-au prelucrat materialele specificate în ”Instrucţiune internă privind instruirea de securitatea muncii efectuată studenţilor din ciclurile de studii universitare de licență/masterat U.P.B. pe timpul efectuării stagiului de practică în laboratoarele U.P.B. sau în unităţi partenere de practică și cu ocazia activităţilor practice din timpul anului universitar în laboratoarele U.P.B - anexa nr. 1”. Verificat , Întocmit, Director Departament ( Persoana care a efectuat instruirea ) ……………………………………………… ……………………………………… ……………………………… ……………………….. ( numele şi prenumele în clar) (numele şi prenumele în clar) (semnătura) (semnătura) Notă Fişele de instruire colectivă se păstrează la responsabilul SSM pe departament, după cum urmează: a. cele întocmite pe grupe de studenți din cadrul ciclurilor de studii universitare de licență, pâna la finalul anului IV, respectiv finalul anului II, pentru grupele de studenți din cadrul ciclurilor de studii universitare de masterat; b. cele întocmite pe discipline/grupe de discipline, până la finalul disciplinei/grupului de discipline.

24

TABEL NOMINAL cu

studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat participanţi la instruirea de securitatea muncii pentru efectuarea activităţilor practice

din timpul anului universitar în laboratoarele U.P.B.

Subsemnaţii, am fost instruiţi şi am luat la cunoştiinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişă colectivă de instruire privind securitatea muncii pentru studenţii din ciclurile de studii universitare de licență/masterat pe timpul efectuării activităţilor practice de laborator şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. crt. Numele şi Prenumele Grupa Facultatea/Departament Data şi

semnătura 0 1 2 3 4

25

Anexa nr. 5

la nr. 18 din 09.03.2017 UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI FACULTATEA………………………………………………………………................................. DEPARTAMENTUL……………………………………………………………………………………………………

FIŞĂ COLECTIVĂ de INSTRUIRE privind securitatea muncii pentru practicanți

pe timpul deplasării pentru efectuarea stagiului de practică la parteneri de practică

Subsemnatul/subsemnata(persoana desemnată să efectueze instruirea de securitatea

muncii)………………………………………..............., având funcţia de cadru didactic supervisor/ responsabilul de stagii de practică/coordonator de stagii de practică/responsabil de practică în cadrul Facultății/Departamentului……………………………………………………….............................................., am procedat la instruirea, din punct de vedere al securităţii muncii, a practicanților de la Facultatea......................................................................................................... grupa …………………, pentru deplasarea la parteneri de practică conform tabelului anexat. În cadrul instruirii de securitatea muncii s-au prelucrat materialele specificate în ”Instrucţiune internă privind instruirea de securitatea muncii efectuată studenţilor din ciclurile de studii universitare de licență/masterat U.P.B. pe timpul efectuării stagiului de practică în laboratoarele U.P.B. sau în unităţi partenere de practică și cu ocazia activităţilor practice din timpul anului universitar în laboratoarele U.P.B - anexa nr. 3”. Verificat , Întocmit, Prodecan (responsabil cu stagii de practică) (Persoana care a efectuat instruirea ) ……………………………………………… ……………………………………… ( numele şi prenumele în clar) (numele şi prenumele în clar) (semnătura) (semnătura) Notă Fişele de instruire colectivă se păstrează la responsabilul SSM pe departament de la emitere pâna la finalul anului IV(studenți din ciclurile de studii universitare de licență), respectiv anul II(studenți din ciclurile de studii universitare de masterat).

26

TABEL NOMINAL cu

practicanții participanţi la instruirea de securitatea muncii pentru deplasarea la partenerii de practică

Subsemnaţii, am fost instruiţi şi am luat la cunoştiinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişă colectivă de instruire privind securitatea muncii pentru practicanți pe timpul deplasării pentru efectuarea stagiului de practică la parteneri de practică şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. crt. Numele şi Prenumele Grupa Facultatea/Departament Data şi

semnătura 0 1 2 3 4

27

Anexa nr. 6 la nr. 18 din 09.03.2017

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

privind traseul de deplasare la/de la partenerul de practică Subsemnatul/a________________________________________ CNP________________________________ Student din ciclul de studii universitare de licență/masterat la Facultatea________________________________ ____________________________________________________________grupa_____________________________ declar următoarele:

1. Adresa domiciliului(reședinței) de la care mă deplasez la partenerul de practică pentru efectuarea stagiului de practică este:____________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________

2. Adresa domiciliului(reședinței) la care mă deplasez de la partenerul de practică la finalul stagiului de practică

este:____________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________

3. Adresa partenerului de practică:_______________________________________________________________

4. Data deplasării către partenerul de practică(la începutul stagiului de practică):__________________________ 5. Data deplasării de la partenerul de practică(la finalul stagiului de practică):____________________________ 6. Deplasarea de la domiciliu/reședință la partenerul de practică se face pe traseul_________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Deplasarea de la partenerul de practică la domiciliu/reședință se face pe traseul________________________

________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________

8. Deplasarea se face cu:

� mijloace de transport în comun de suprafață � metrou � vehicul proprietate personală � vehicul societate � avion � ca pieton � cu bicicleta � cu motocicleta/scuter

Menționez că datele sunt corecte și complete. Aceasta este declarația pe care o dau și o semnez, cunoscând sancțiunile aplicabile faptei de fals. Data______________ Semnătura NOTĂ

1. La rubrica domiciliu/reședință se va trece adresa de unde se deplasează la/și de la partenerul de practică. 2. Dacă adresa practicantului și a partenerului de practică se află în București, traseul de deplasare se va

completa astfel: se va trece strada de domiciliu/reședință/, 2-3 străzi principale şi strada pe care se află sediul partenerului de practică pentru efectuarea stagiului de practică(pentru Bucuresti).

3. Dacă adresa practicantului se află în altă localitate decât a partenerului de practică, traseul de deplasare se va completa astfel: se va trece strada de domiciliu/reședință – strada de intrare în localitatea de efectuare a stagiului de practică – strada pe care se află sediul partenerului de practică;

4. Dacă deplasarea se face cu avionul, traseul de deplasare se va completa astfel: se va trece strada de domiciliu/reședință – aeroport de decolare – aeroport de aterizare - strada pe care se află sediul partenerului de practică.