24
UNSAR Conferinta Nat-Cat _ 13 iunie 2012 Prezentare: Mihai Tecau Presedinte Directorat Omniasig

UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

UNSAR Conferinta Nat-Cat _ 13 iunie 2012

Prezentare: Mihai Tecau

Presedinte Directorat Omniasig

Page 2: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Evolutii recente ale activitatii seismice

Caracteristici generale ale cutremurelor din ultimii 60 de ani: • frecventa pe intervale de marime nu a suferit modificari notabile • marimea (magnitudinea) a crescut in mod evident

Page 3: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Evolutii recente ale activitatii seismice

Din cele 7 cutremure cu M > 9 grade pe scara Richter cunoscute vreodata in istorie, 5 au avut loc dupa 1951 iar 2 după anul 2000:

1960 Chile M = 9.5

1964 Alaska M = 9.2

2004 Indonezia/Sumatra M = 9.1

2011 Japonia/Honshu M = 9.0

1952 Kamceatka M = 9.0

Page 4: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Evolutii recente ale activitatii seismice

Situatie similara pentru cutremure cu M > 8

grade pe scara Richter.

Cele mai importante evenimente recente:

2010 Chile M = 8.8

2005 Indonezia/Sumatra M = 8.6

2007 Indonezia/Sumatra M = 8.5

2001 Peru M = 8.4

2006 Ins. Kurile M = 8.3

2003 Japonia/Hokkaido M = 8.3

Page 5: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Evolutii recente ale activitatii seismice

Situatia exacta conform US Geological Survey National Earthquake Information Center

Magnitude 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

8.0 to 9.9 1 1 0 1 2 1 2 4 0 1 1 1

7.0 to 7.9 14 15 13 14 14 10 9 14 12 16 23 19

6.0 to 6.9 146 121 127 140 141 140 142 178 168 144 151 185

5.0 to 5.9 1344 1224 1201 1208 1515 1693 1712 2074 1768 1896 2130 2276

4.0 to 4.9 8008 7991 8541 8462 1088

8 13917 12838 12078 12291 6805 10244 13315

Page 6: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Scara de magnitudini si energia distructiva eliberata de cutremur

Cutremurele cu M > 7 sunt numite cutremure majore.

Acestea pot provoca pagube substantiale.

Cel mai mare cutremur cunoscut in istorie in lume (Chile 1960, M = 9.5) a eliberat o cantitate de energie distructiva de 3.100 de ori mai mare decat cel mai distrugator (nu cel mai mare) cutremur din Romania in secolul trecut (4 martie 1977, MW = 7.4).

Nivelul de energie eliberata de cutremur, care se transforma in principal in energie distructiva, creste dramatic cu fiecare grad pe scara de magnitudini. Acest lucru este ilustrat in tabelul de mai jos:

Magnitude Change Ground Motion Change

(Ground Motion Amplitude) Energy Change

1.0 10.0 times about 32 times

0.5 3.2 times about 5.5 times

0.3 2.0 times about 3.0 times

0.1 1.3 times about 1.4 times

Page 7: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Scara de magnitudini si energia distructiva eliberata de cutremur

Axa orizontala(6 – 9.5) - reprezinta gradatiile din scara Richter

Axa verticala (100 – 3200) reprezinta puterea distructiva a cutremurului

Ca regula generala, o crestere cu 1 unitate a magnitudinii corespunde unei cresteri de 10 ori a amplitudinii deplasarilor solului (vezi tabelul precedent) si o crestere de 31.6 ori a energiei eliberate de cutremur. O crestere de 2 unitati pe scara magnitudinilor (de la 7 la 9) echivaleaza cu o crestere de cca. 1.000 ori a energiei eliberate de cutremur.

Page 8: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Scara de magnitudini si energia distructiva eliberata de cutremur

De ce? Fiecare grad Richter în plus înseamnă o energie degajată de 31.6 ori mai mare (radacina patrata din aprox. 1000) si o amplitudine de 10 ori mai mare. Fiecare zecime de grad Richter in plus inseamnă o energie degajata cu 41% mai mare (deci energia se dublează la fiecare 0.2 grade) si o amplitudine cu 26% mai mare (astfel ca amplitudinea se dubleaza la fiecare 0.3 grade).

Fata de cel mai recent cutremur puternic din Romania (2004, M=6 grade) seismul din 2011 din Japonia, Sendai – Ins. Honshu, a fost de aproape 800 de ori mai puternic, cu o energie degajata de 22.000 de ori mai mare. Comparat cu cutremurul din Romania din 1977, M=7.4 grade – cutremurul Sendai a fost de 40 de ori mai puternic. Energia degajată a fost de 250 de ori mai mare.

Page 9: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Predictia cutremurelor

• Cercetari: SUA, Japonia, China – fara rezultate concludente

• Predictie autentica – presupune posibilitatea luarii unor masuri consistente de salvare:

– predictie spatiala (localizare precisa in spatiu)

– predictie temporara (localizare precisa in timp, respectiv intr-un interval de ordinul zilelor sau cel mult al saptamanilor)

Rezultate spectaculoase, dar singulare: • China, cutremurul din 04.02.1975, M=7.3, care a fost prezis cu precizie fiind posibila evacuarea zonei – actiune desfasurata in conditii de iarna, ce a afectat milioane de oameni, incheiata la 4 Febr. In aceeasi zi, la ora 17 a avut loc cutremurul, care a provocat prabusiri de cladiri (in zona cea mai afectata procentul de distrugere a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de irigatii. In 2 localitati afectate, avand in total o populatie de 1,6 milioane locuitor,i s-au inregistrat numai 250 victime. • In anul urmator, cutremurul din Tangshan nu a putut fi prezis – 650.000 victime.

Page 10: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Early Warning Systems

• Se bazeaza pe:

– diferenta de viteza de propagare intre undele seismice P fata de cele S

– diferenta de viteza de propagare intre undele seismice si cele radio

• Permit luarea unor masuri eficiente de limitare a daunelor:

– oprirea furnizarii gazelor

– oprirea furnizarii energiei electrice

– oprirea trenurilor

– oprirea operatiilor pe aeroporturi

– alertarea / declansarea sistemelor de interventie (pompieri, spitale, UPS –sisteme alternative de furnizare energie)

Page 11: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Early Warning Systems

Intervalele de timp (depind de distanta intre focar, statia emisie si cea de receptie) :

– Mexico-City – avertizarea poate fi facuta cu 72-74 sec. inainte de sosirea undelor distructive S

– Bucuresti – avertizarea poate fi facuta cu 25-30 sec. inainte (bazat pe diferenta de timp intre momentul inregistrarii cutremurului in zona epicentrala Vrancea si sosirea undelor S pe amplasamentul Bucuresti).

– Acest sistem (SAS=Sistem Avertizare Seismica) a fost pus in functiune in 1999 de IRSA – Institutul Roman de Seismologie Aplicata – si functioneaza pe baza de abonament – receptori individuali pe e-mail sau telefoane mobile

Page 12: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Istoricul activitatii seismice in Romania

• Documente: Academia Romana dispune de cataloage istorice ale activitatii seismice din Romania, incepand cu anul 984 si pana in prezent. Documente: • Catalogul L.Constantinescu – V.Marza • Manuscrisul C.Radu

Page 13: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Hazardul seismic in Romania

Zonarea in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru un interval de recurenta de 100 ani si al Perioadei de colt – Codul de proiectare P 100-1/2006

IRS SR 11100/1

Macrozonarea teritoriului Romaniei

Page 14: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Calculul acumularii de riscuri si gradul de incertitudine

• Tinta: controlul acumularii riscurilor si calculul PML

• PML se exprima sub forma unui procent din Total Suma Asigurata

• Exactitatea rezultatelor obtinute este discutabila si testabila numai in cazul in care are loc un eveniment

• La nivelul anului 2005, patru autori de softuri de renume mondial si european (MunichRe, SwissRe, AON, Benfield), lucrand pe datele aceluiasi portofoliu, au oferit o dispersie mare a rezultatelor fata de media celor 4 rezultate:

Return Period

(years) Lower deviation from the means of 4 results

Lower deviation from the means of 4 results

The difference between extreme results (min. and max.)

50 60% 65% 125%

100 65% 91% 156%

200 66% 95% 161%

300 61% 109% 170%

500 53% 85% 138%

Page 15: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Cutremur asteptat in Romania

M = 5 – 6.5 Mircea Radulian, director INFP si

Gheorghe Marmureanu, presedinte INFP

M = 6.3 – 7.1 George Purcaru, matematician seismolog

german – a prezis cutremurul din 1977

• Specialistii sunt de acord asupra faptului ca pana la sfarsitul anului 2013 este posibil ca Romania sa se confrunte cu un cutremur important. • Dezacordul este cu privire la marimea cutremurului:

• Consecintele asupra nivelului energiei distructive si respectiv asupra daunelor asteptate sunt extrem de consistente (s-a aratat)

• CRUCIAL: !!! Costul reasigurarii vs. reasigurare suficienta !!!

Page 16: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Softuri de modelare pentru cutremur

Elementele de baza: • Hazardul • Expunerea • Vulnerabilitatea • Pierderile

Date de intrare: • Locatia (adresa riscului, inclusiv codul postal , zona seismica) • Anul constructiei, normativele de proiectare seismica •Tipul structurii de rezistenta, materialele folosite • Geometria cladirii (simetria, tipul parterului) • Regimul de inaltime • Adancimea fundatiei • Conditiile de sol • Orientarea fata de directia de deplasare a undelor seismice • Fransiza • Gradul de ocupare

Page 17: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Perioadele corecte pentru anii de constructie

• In piata locala de asigurari se folosesc diferite perioade pentru anii de constructie

• IMPORTANT: numai perioadele care corespund aplicarii normativelor de proiectare seismica sunt corecte

• Clasa de Fragilitate seismica functie de perioada de constructie:

Inainte de

1940 1941 – 1963 1964 – 1977 1978 - 1990 Dupa 1990

Clasa de Fragilitate 1 (anterioara normativului

seismic)

CF2 (Normativ

seismic inferior)

Clasa de Fragilitate 3 (Normativul seismic moderat)

Page 18: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Bucharest – large city with Mexico City effect

Bucuresti – problema Romaniei

“...nowhere else in the world is a center of population so exposed

to earthquake originating repeatedly from the same

source.”

Charles F. Richter (din scrisoarea adresata Guvernului Romaniei dupa cutremurul din 1977)

Page 19: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Situatia locuintelor din Bucuresti functie de perioada de constructie

Perioada de aplicare a

Normativului seismic

Locuinte construite in perioada de aplicare a Normativului

Numar total Procent

Inainte de 1941 168.556 21.95 % 22 %

1941 – 1963 69.702 9.08 %

39 % 1963 – 1970 110.669 14.42 %

1970 – 1978 119.625 15.57 %

1879 – 1992 292.594 38.09 % 39 %

1992 – 1995 6.844 0.89 %

Total 768.000 100 %

Page 20: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Softuri de modelare pentru cutremur disponibile pentru Romania

Page 21: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Softuri de modelare pentru cutremur

• Cele 4 softuri conduc la rezultate diferite din punct de vedere al evaluarii hazardului seismic – distributia geografica a pierderilor – deoarece acorda importanta diferita diferitelor elemente de baza mentionate

Page 22: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Softuri de modelare pentru cutremur

All models are wrong, some are useful.

Page 23: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Ce este de facut ?

• Utilizarea softurilor moderne de modelare – introducerea tuturor datelor si calitatea acestora este esentiala

• Elemente de subscriere:

– Colectarea primei de risc suficiente – NU politicii de “gambler” – necesara implicarea mai activa a CSA

– Fransiza – este extrem de importanta deoarece de obicei se explima prin procent din TSA, care se deduce direct din PML care este tot sub forma unui procent din TSA – in acest fel importanta fransizei devine cruciala

– Sublimita pentru cutremur – dar cu cotare la TSA

– Evitarea primului risc si a cotarii la sublimita – deoarese atat SA la prim risc cat si sublimita sunt atinse mult mai repede cand nu exista clauza de proportionalitate , fiind mai mici decat valoarea de inlocuire, acest fapt avand un impact semnificativ asupra rezultatelor

– Black list

Page 24: UNSAR Conferinta Nat-Cat 13 iunie 2012unsar.ro/wp-content/uploads/2012/05/7.prezentare-Mihai-Tecau.pdf · a fost 90%), distrugeri de baraje, poduri, cai de comunicatie, lucrari de

Reasigurare VIG – exemplu de responsabilitate

• Reasigurarea suficienta este elementul de baza in asumarea Nat-Cat.

• NU politicii de “gambler” – necesara implicarea mai activa a CSA

• Tratatul de reasigurare de care dispune VIG in Romania este un exemplu de responsabilitate:

– limita tratatului 1,2 mld. EURO (numai pentru cutremur,

aplicabil la nivelul VIG_Romania)

– linii acoperite Property, Engineering, BI, Motor Casco, Cargo,

Hull & Machinery etc.

– limita tratatului este excelenta tinand cont ca totalitatea daunelor provocate de cutremurul din 1977 a fost de 2 mld. USD.