URGENTE MEDICALE IN CABINETUL STOMATOLOGIC.ppt

  • Upload
    ovidiu

  • View
    292

  • Download
    5

Embed Size (px)

Citation preview

  • URGENTE MEDICALE IN CABINETUL STOMATOLOGIC Alergia in practica stomatologica Edemul Quincke (angioedem) Angina pectorala Infarctul miocardic Criza de hipertensiune Criza de hipoglicemie Tetania Sincopa (lesinul) Epilepsia Isteria Trusa de urgent n stomatologie

  • URGENA: stare patologic imprevizibil, neateptat n manifestri i durat,susceptibil n unele cazuri s compromit prognosticul vital i funcional al pacientului (Cavaillon i Girard)manifestare rar grav,dar permanent posibil(Ionescu-Puior)un eveniment brusc neateptat,care determin dereglarea funciilor vitale ale organismului, fapt ce impune o intervenie imediat(Schwentzer)

  • CLASIFICARE.URGENTE MEDICALE: cel mai des intlnite legate de terenul pacientului sau de disfunciile aparatelor i sistemelor n contextul unei manevre stomatologiceURGENE CHIRURGICALE: sunt mai rare; sunt direct legate de activitatea stomatologic, tiindu-se ca aceasta este cu precadere sngernd dar care nu au un risc chirurgical major. Traumatismele grave dento- maxilare desi nu sunt rare sunt de regul rezolvate n spital i rareori n cabinetul dentar

  • MANAGEMENTUL URGENEI IN CABINETUL STOMATOLOGIC

    1. PREVENIREA URGENEI 2. RECUNOATEREA URGENEI 3. TRATAREA URGENTEI

  • PREVENIREA URGENEI

    - atitudinea ideal- anamneza medical ct mai complet i mai adaptat particularitilor pacientului - examinarea medical complex- recomandarea unor investigaii paraclinice care precizeaz diagnosticul- consultaia interdisciplinar acolo unde este cazul- n cazul pacienilor cu risc e bine sa existe un aviz n scris al specialistului pentru intervenia ce urmeaz a fi efectuat - obligator se va aduce la cunotiina pacientului ce manevra terapeutic se va efectua iar acesta trebuie s-i dea avizul (chiar n scris)

  • RECUNOATEREA URGENEI MEDICALE

    Evaluarea gradului de risc al pacientului. POOR RISK stare general bun. INTERMEDIATE RISK. HIGH RISK Insuficien respiratorie IMA n ultimile trei luni HTA oscilant Diabet zaharat dificil de echilibrat Insuficien circulatorie cerebral Alergie la anestezice loco-regionale.IMPORTANT: n cabinetul stomatologic numrul urgenelor este mai mare dect la alte specialiti, deci evaluarea gradului de risc devine o problem vital

  • Particulariti ale actului stomatologicLipsa efectelor secundare majoreDureri postoperatorii sau complicaii septiceIntervenii cu risc hemoragicPosibilitatea apariiei complicailor postoperatorii minimePosibilitatea apariiei complicaiilor postoperatorii majore

    ATENTIE! Manevrele stomatologice s nu depeasc 60 maxim 90 minute.

  • Particulariti ale infrastructurii cabinetului cabinete de stomatologie izolate: cu riscul cel mai mare ptr urgeecabinete satelit: n vecintatea unui spital sau anexate acestuiacabinete integrate: funcioneaz n policlinici mari alturi de alte cabinete de specialitate medical care pot oferi rapid o asisten de urgen specializat CABINETE PRIVATE n care gradul de responsabilitate este mai mare

  • Dotarea cabinetuluiAparatul de urgenSursa de oxigenAparatura de respiraie artificialDefibrilator, EKG portabilAparatura de aspiraie de saliv, snge, secreii, corpi strini

  • IRA (Insuficiena respiratorie acut)

    -Dispnee -iniial polipnee, tulburri ale ritmului respirator, bradipnee, apnee (n formele grave se poate instala de la nceput) Cianoza este inconstant (buze, unghii, pavilionul urechii)-Tegumente calde, umede -Tahicardia este adeseori asociat, pot apare tulburri de ritm grave-Manifestri nervoase: cefalee, anxietate agitaie psiho-motorie,mioza, delirul, convulsiile, areflexia, midriaza- semne de gravitate

  • Aspiraia de corpi strini n cile respiratorii

    Semne de obstrucie acut: Tiraj, cornaj Blocarea respiraiei, apnee Dispnee important cu cornaj, stridor

  • Atitudine-- poziionarea n supinaie cu picioarele uor deprtate- degajarea cilor respiratorii prin extensia capului pe gt ( o mn este pus sub regiunea occipital i cu cealalt se mpinge n jos i apoi n sus)- verificarea permeabilitii prin apropierea medicului de gura pacientului care simte i aude trecerea aerului precum i vizualizeaz micrile toracicemanevra este suficient dac este vorba de obstrucia realizat de cderea bazei limbii- indeprtarea corpilor strini se va face prin introducerea indexului n interiorul obrazului ctre baza limbii i prin micri lente se caut corpul strinNu se introduce pipa Goedel sau laringoscopul sau pensa nainte de a vizualiza sau poziiona corpul strin-- obligator se va verifica restabilirea ventilaiei

  • Evoluia

    corpul strin poate fi expulzat prin manevrele efectuateinsuficiena respiratorie accentuata, gravasfixie

  • PROCEDURI NONINVAZIVE

    . btaia pe spate . presiunea manuala. curirea cavitii orale cu degetele

    BATAIA PE SPATE- se recomand la pacientul contient- medicul aezat n spatele pacientului trece o mna pe sub talia acestuia cu rol de suport- se apleac, dac este posibil, capul pentru a realiza bombarea maxim a toracelui- se aplic patru lovituri puternice cu podul palmei ntre omoplaiNu este foarte indicat pacienilor incontieni deoarece n timpul executrii ei , obstrucia parial respiratorie poate deveni total. ocul urmat de lovituri este urmat spontan de o inspiraie i nu de expiraie.

  • Presiunea toracic -se folosete la gravide, obezi i copii- nu produce regurgitaii- nu produce leziuni ale organelor interne sau ale ftului- nu este indicat la btrni pentru c poate produce avarierea voletului costal fragil la vrstnici.Atitudinea:- medicul este aezat n spatele pacientului cu braele trecute pe sub axile i nconjur toracele- se ncrucieaz minile cu pumnul sau degetele deschise pe linia de mijloc a sternului NU pe procesul xifoid sau pe marginile voletului costal- se execut patru presiuni scurte, rapide, distinctela pacientul incontient se va avea grij ca acesta s aib gura deschis

  • METODA HEIMLICH Introdus pentru prima dat n 1974 de Henry Heimlich const n executarea unei presiuni subdiafragmatice care va antrena o presiune aerian n arborele respirator cu direcia de iesire spre trahee i laringe, antrennd astfel corpii strini.

    Pacient contient- medicul aezat n spatele pacientului cu braele n jurul taliei acestuia- o mn fcut pumn i prins cu mna cealalt se aeaz pe abdomenul pacientului mai sus de ombilic dar sub apendicele xifoid- se execut apoi patru apsri scurte separate i distincte n abdomenul pacientului n direcie ascendent- dac pacientul se afl n scaunul stomatologic i nu poate fi cuprins bine din spate se va ntoarce pacientul n decubit lateral

  • Pacientul incontient- poziia este de decubit lateral cu faa n sus- se deschide gura pacientului- medicul aflat pe lateral aproape de oldul pacientului va aplica podul palmei pe abdomen pe linia central dintre ombilic i apendicele xifoid - apsarea se va face perpendicular pe abdomen distinct, rapid n numr de 4 cu direcia de jos n sus.

  • Proceduri invazive Deschiderea chirurgical a cilor respiratorii este un act de mare responsabilitate Se va face numai n caz de mare urgen i dup ce au fost epuizate celelalte posibilitiNecesit o pregtire i instrucie specialUneori reprezint singura posibilitate i trebuie efectuat cu toate riscurile pe care le implic - puncia membranei cricoidiene- traheotomia- cricotomia

  • TEHNICA TRAHEOTOMIEI pacientul aezat n poziie de supinaie cu capul n extensie- gtul n hiperextensie pentru identificarea corect a reperelor anatomice - se fixeaz ntre police i indexul minii stngi cartilajul tiroid iar cu indexul minii drepte se caut i se identific membrana cricotiroidian- se execut o incizie pe piele , vertical n mijloc, deasupra cartilagiilor- se ndeprteaz vasele de pe linia de incizie- n plag este vizibil membrana cricotiroidian- se va executa pe aceasta o incizie orizontal ct mai aproape de cartilajul cricotiroidian pentru a se limita sngerarea- se lrgete spaiul cricotiroid prin inseria mnerului bisturiului n incizia orizontal i rotaia lui cu 90 de grade- se poate insera un tub de traheostomie- nu este necesar anestezia , pacientul fiind incontient- de regul pacientul i reia spontan ventilaia, dac nu se va face oxigenarea artificial i va fi transportat la spital Puncia membranei cricotiroidiene se face cu un trocar scurt i gros introdus pe linia median i are un grad de risc mai mic i complicatii reduse.

  • ASTMUL BRONICDefiniie:- reactivitate crescut a cilor respiratorii inferioare la diferii stimuli printr-o criz de dispnee expiratorie; episodic, cu obstrucie reversibil; cu diverse grade de severitate.Toi pacienii rspund prin bronhospasm la testul cu metacholin sau histaminaTestele cutanate la alergeni sunt pozitive;Ig E serice pot fi crescuteUnii pacieni pot face primul episod n cabinetul stomatologic prin contact cu stimuli specifici din practica stomatologic printr-o sensibilizare dup un episod viral banal (astm intrinsec)

  • Elemente clinice de recunoatere n cabinetul stomatologic

    AnamnezaPosibili factori precipitani:alergeni, infecii Descrierea crizei: wheezing,dispnee expiratorie care se remite dup un episod de tuse cu expectoraie specific, perlatEvoluia crizelor precedente(tratament cu corticoizi, necesitatea spitalizrii etc.)Rspunsul la tratament

    Examenul fizicWheezing,anxietate,cianoz,tahipnee,tahicardie,Puls paradoxal,folosirea musculaturii respiratorii de rezervAtenie! nu orice wheezing este astm(ICC,bronsit cronic emfizem,corp strin.edem laringian,tumori carcinoide asociate deobicei cu stridor nu cu wheezing,disfuncie a corzilor vocale)

  • Tratamentul crizei de astm bronic

    -agoniti beta2 n aerosoli - se admnistreaz 3 doze la intervale de 2o de minute apoi la fiecare dou ore pn la ncetarea crizei (Salbutamol)

    - aminofilina poate grbi ameliorarea crizei dup prima or, administrarea se face foarte ncet pentru c d tahicardie.

    - glucocoticoizi: hemisuccinat de hidrocortizon (50-200 mg i.v.)

    - antihistaminice

    - oxigen

    NU se administreaza: Morfina, Adrenalina, Atropina

  • Alergia in practica stomatologica Complex de simpome determinate de o reactie exagerata fata de un anumit antigen, alergia poate aparea ca o stare hiperergica de intensitate usoara sau medie, cu declansarea imediata (minute, ore) sau tardiva (de la 24 h pana la luni). Anafilaxia reprezinta o hiperreactie ce depaseste posibilitatile de aparare ale organismului, deci tratamentul de alergie il cuprinde si pe acesta din urma. Ea are o declansare imediata, rapida, imprevizibilasi violenta, imbracand aspectul de soc. In cabinetul stomatologic exista foarte multi alergeni, foarte multe substante medicamentoase putand fi considerate substante alergogene. Astfel: substantele anestezice, medicamente precum sulfamidele, substante cu iod, amalgamul, analgezice precum algocalminul, aspirina sunt doar cateva dintre acestea.

  • Poarta de intrarea a acestora in organism poate fi prin inhalare, prin contact, pe cale digestiva sau parenterala, cea mai importanta si mai raspandita fiind cea din urma. Clinic, pot aparea semne generale nespecifice, cum ar fi: eritemul, senzatia de caldura, pruritul, urticaria, tusea, nelinistea. Apar reactii cutanate si mucoase: eritemul intens in placarde, pruritul generalizat, urticaria, edem Quincke. Semne si reactii respiratorii: dispnee, tahipnee, bronhospasm, criza de astm bronsic, edem glotic, stop respirator. Semne si simptome cardio-vasculare: paloare, tahicardie, hipertensiune arteriala, soc anafilactic, stop cardio-respirator. In stomatologie cel mai frecvent apar: edemul Quincke si urticaria.

  • UrticariaUrticaria se manifesta prin: prurit, eritem, edem local in salturi, delimitate ce dureaza minute, ore, aparand mai ales acolo unde imbracamintea se lipeste de corp si pe mucoasa bucala, tegumente faciale. Tratamentul se instituie imediat si consta in administrare de: - Tavegyl (1 - 2 fiole de 2 mg.) - Tagamet ( 300 mg. i.v.) - Prednisolon Ultra (250 mg. i.v., in cazuri grave)

  • Edemul Quincke (angioedem) Se manifesta prin tumefierea edematoasa a capului si gatului, fara apartitia semnelor inflamatorii. Apare edem glotic, laringean, ce determina obstructia mecanica partiala sau totala a cailor respiratorii superioare cun aparitia dispneei, senzatiei de sufocare, cianozei, tirajului si cornajului, si edemului masiv al buzelor, obrajilor, limbii, aceste simptome aparand brusc, dupa injectarea unui medicament, putand duce la soc anafilactic. Tratamentul: - oprirea imediata a administrarii medicamentului incriminat - administrare de corticisteroizi in cantitate mare: hemisuccinat de hidrocortizon 300 - 400 mg. i.v., Fortecortin, 40 mg. i.v. -Adrenalina,1%, 1/2 f. de 1 ml. i.v., Suprarenalina, 1 mg. - Tavegyl, 1 - 2 f. de 2 mg. i.v. - Tagamet, 200 mg. i.v. (1 -2 f.) - oxigenoterapie sub presiune - punctie cricotiroidiana - internare in spital

  • Angina pectorala Se manifesta prin dureri cauzate de stenozarea arterelor coronare, in cadrul unei maladii coronariene. Clinic, dominanta este durerea retrosternala, iradianta in mana si umarul stang, mergand pana la degete, durata ei poate fi de la cateva secunde pana la maximum 20 de minute. Este insotita de senzatia de frica de moarte, lipsa de aer, transpiratii reci, depresie psihica. Terapia consta in asezarea pacientului in pozitia sezand (repaos) si facilitarea unei bune oxigenari. Se administreaza urmatoarea medicatie: - coronodilatatoare: Nitropector, Nitroglicerina, Corinfar, Adalat sublingual, Mialgin (pentru combaterea durerii), antihipotensoare (Nitrit de amil, Dopamina). Se controleaza pulsul si T.A. Daca durerea nu se calmeaza, se apeleaza la ambulanta.

  • Infarctul miocardic Reprezinta necroza miocardului, in urma unei tromboze coronariene si poate duce la soc cardiogen cu tulburari de ritm cardiac, putand, in 40% din cazuri, determina moartea. Clinic, apar dureri precordiale, asemanatoare celor din angina pectorala, iradiante in mana stanga, mandibula, gat, abdomen. Este mai severa, sfasietoare, dureaza mai mult de 30 de minute, nu cedeaza la repaos si la nitroglicerina si este insotita de anxietate, frica de moarte, agitatie, astenie, lipsa de aer, cianoza. Venele jugulare sunt turgescente, apare tahicardie, hipotensiune arteriala.

  • Tratament - se cheama ambulanta - pacientul se aseaza in pozitie sezanda, daca prezinta tulburari respiratorii - se face sedare cu analgezice: Fortral, 20 mg. i.m.sau morfina Diazepam, 10 mg. (1 f. i.m.) Nitroglicerina, 1 comprimat; se repeta la 5 minute se administreaza glucoza, 5% in perfuzie oxigen pe sonda nazala, masca (2 - 4 l minut) se controleaza T.A., pulsul, respiratia in bradicardii se administreaza Atropina 1 ml., 1/2 f. i.v. sau 1 f. i.m., atunci cand pulsul scade sub 60/minut. La 30 pulsatii/minut se adminitreaza Suprarenina 1 f. a 1 ml. (1 -2 sau 1 f., i.v., lent) in tahicardii - Xilina 2%, i.v., lent

  • Criza de hipertensiune Clinic: cresterea brusca a valorilor T.A., tensiunea diastolica depasind 140 mmHg. - cefalee, greata, voma, obnubilare, somnolenta - tulburari de vedere - roseata tegumentelor faciale si a sclerelor - zgomote in urechi (acufene) Tratament: - incetarea tratamentului stomatologic - asezarea pacientului in pozitie sezanda - oxigen pe sonda nazala, nazo-bucala, 4 l/min. - controlul permanent al A.V. si T.A. Se administreaza: - Nifedipin (Adalat) capsule (10 mg, sublingual si dupa 15 minute 20 mg. sublingual) - Furosemid, 1- 4 f., i.v. sau i.m. - Diazepam, 5 - 10 mg, i.v. sau i.m. - se cheama ambulanta

  • Criza de hipoglicemie Apare la un pacient diabetic cand nu a luat insulina la timp (glicemie sub 40 mg/dl) sau la pacienti in stare de stress, emotivi, alcoolici, care nu au mancat, etc. Clinic: - pacientul acuza senzatie de foame, dureri de cap, dureri abdominale, convulsii, tremor, tegumente reci, transpiratii, stare de confuzie, hipotensiune, lesin) - tratamentul consta in administrarea de zahar intraoral si in cazuri mai severe, glucoza i.v. lent, 20%, 33%, 30 - 50 ml.

  • Tetania Poate fi hipocalcemica sau nonhipocalcemica (normocalcemica). Tetania normocalcemica apare dupa o respiratie accelerata, determinata de frica, prin hiperventilatie, cu eliminarea de bioxid de carbon in cantitate mare. Clinic: Se manifesta printr-o aura: neliniste, teama, palpitatii, parestezii orale, dupa care apar contractii tonice pe anumite grupe de muschi, aparand pozitia de labuta a mainilor (lipirea cotului indoit de corp), picioare intinse, contractii ale gurii (gura de crap). Ca tratament se respira oxigen timp de 2 minute.

  • Tetania hipocalcemica Se manifesta prin contracturi izolate, simetrice, la nivelul extremitatilor (mana de mamos, bot de stiuca), dureroase, cu o durata care poate varia de la cateva minute pana la cateva ore. Tratamentul consta in injectarea lenta a 10 - 30 ml. Calciu gluconic, i.v., sulfat de magneziu 25%, 10 - 20 ml.

  • Sincopa (lesinul) Apare destul de frecvent si se manifesta prin pierderea de scurta durata a cunostintei datorita instalarii hipoxiei cerebrale acute. Poate fi determinata de o senzatie de teama exagerata, emotie, mirosul de medicamente, lipsa de oxigen, zgomot, durere, stari fiziologice, stress, insomnie, etc.Clinic, apare pierderea cunostintei, paloare accentuata, transpiratii ale fetei, bradipnee, hipotensiune arteriala, bradicaride. Anterior acestor semne pot aparea: ameteli, greata, voma, tulburari vizuale, palpitatii, cascat, etc.

  • Tratamentul consta in asezarea pacientului in pozitie orizontala , cu capul mai jos decat corpul, eliberarea cailor respiratorii (gulerul, centura, cravata se desfac), oxigenoterapie, flagelatie, comprese reci pe fata, activarea respiratiei si circulatiei. Daca in 2 - 3 minute nu-si revine, se administreaza: - Atropina, 0.5 - 1 mg., i.m. sau i.v. - Efedrina, 1 - 2 f. de 1 ml., 5%, i.m. - Vazoxin, 10 - 20 mg. i.v. - Hemisuccinat de hidrocortizon, 100 - 200 mg, i.v.

  • Epilepsia Afectiune deosebit de impresionanta, care se manifesta fie in crize mici, de scurta durata, fie prin crize majore. Poate fi declansata de infectii odontogene, nevralgii dentare, surmenaj, anestezie locala supradozata, durere, etc. Preconvulsiv, pacientul poate prezenta halucinatii optice sau auditive, anxietate, neliniste, transpiratii, eructatii. Criza propriu-zisa se manifesta prin pierderea cunostintei, convulsii tonico-clonice, midriaza, reactivitate redusa, apnee temporara, cu cianoza, spume la gura, muscarea limbii, incontinenta urinara. Postconvulsiv, pacientul prezinta confuzii, amnezie retrograda. Tratamentul de urgenta consta in asezarea pacientului pe podea, cu capul intr-o parte, descheiat la haine, aplicarea unor pene de cauciuc intre arcade, supravegherea sa pana la iesirea din criza, oxigenoterapie, administrarea de Fenobarbital, i.m., 1 - 1,5 mg./kg corp, Diazepam, 10 mg., i.v. sai i.m.

  • Isteria Pacientul simuleaza lesinul, tipa, are crize de plans, nu deschide ochii in timpul asa-zisului lesin, nu-si musca limba, nu cade, nu se loveste. Ca tratament, se recomanda blandete, compresii pe globii oculari, Diazepam 10 mg. i.v.