• Urmarirea penala

1. Activitatea de urmarire penala este desfasurata de:a. organele de cercetare ale politiei judiciare, organele de cercetare specialeb. procuror c. organele judiciare

2. Organele de cercetare penala sunt:a. procurorul;b. organele de cercetare speciale c. organele de cercetare ale politiei judiciare

3. Organele de urmărire penală dispun prin ordonantă:a. acolo unde legea prevede expres;b. numai dacă actiunea penală este pusă în miscare;c. în situatia în care inculpatul se află în stare de arest preventiv;

4. Sunt acte ale organelor de urmarire penala :a. rechizitoriulb. incheiereac. procesul verbal

5. Poate dispune prin ordonanta :a. numai procurorulb. organul de cercetare penalac. procurorul

6. Urmărirea penală se desfăsoară de către:a. procuror si organele de cercetare penală;b. magistrati;c. organele de cercetare penală speciale; 7. Organele de cercetare penala pot dispune:a. începerea urmaririi penale, administrarea de probe, retinerea;b. începerea urmaririi penale, administrarea de probe, retinerea, punerea in miscare a actiunii penalec. începerea urmaririi penale, administrarea de probe, retinerea, perchezitia domi-ciliarã; 8. Sunt limite ale urmăririi penale:a. punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecatăb. sesizarea organelor de urmărire penală si trimiterea în judecată;c. întocmirea actului de începere a urmăririi penale si scoaterea de sub urmărire pe-nală 9. Limitele urmăririi penale pot fi:a. începerea urmăririi penale in rem si trimiterea în judecată prin rechizitoriu;b. începerea urmăririi penale in personam si trimiterea în judecată prin rechizitoriu;c. începerea urmăririi penale in personam si punerea în miscare a actiunii penale;

10. Actele procesuale care marcheaza limita initiala a fazei de urmarire penala sunt:a. rechizitoriul;b. procesul-verbal c. rezolutia 11. Sunt organe de cercetare penala :a. organele de cercetare ale politiei judiciareb. procurorul, indiferent daca supravegheaza ori efectueaza personal urmarirea pe-nalac. organele de constatare

12. Actele procesuale care marcheazã momentul final al fazei de urmarire penalã sunt:a. procesul-verbal b. ordonanta;c. rezolutia; 13. Începerea urmaririi penale se poate dispune în mod expres:a. de catre organul de cercetare penala, cu încuviintarea sau autorizarea procuroru-lui;b. doar de catre procuror;c. de catre organul de urmarire penalã.

14. Pentru efectuarea actelor de urmarire penala in incinta unei unitati din cele la care se ref-era art. 145 din Codul penal:a. este necesar consimtamantul conducerii acelei unitati b. in toate cazurile, este necesara autorizatia procuroruluic. consimtamantul conducerii unitatii sau autorizatia procurorului nu sunt necesare, in caz de infractiune flagranta 15. Organul de urmarire penala dispune asupra actelor sau masurilor procesuale prin or-donanta:a. doar daca actiunea penala este pusa in miscareb. in situatia in care inculpatul se afla in arest preventivc. acolo unde legea prevede expres

16. În incinta institutiilor de interes public:a. actele de urmărire penală se pot efectua cu autorizarea judecătorului;b. actele de urmărire penală se pot efectua cu autorizatia procurorului sau cu acor-dul conducerii acelei unităti;c. nu se pot efectua acte de urmărire penală; 17. Trasaturile caracteristice urmãririi penale sunt:a. caracterul publicb. caracterul necontradictoriuc. caracterul preponderent oral

18. Învinuitul este:a. persoana fată de care se efectuează cercetări într-o cauză penală;b. persoana fată de care s-a dispus începerea urmăririi penale;c. persoana fată de care s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale;

19. Limita finala a urmaririi penale este marcata prin:a. ordonanta, proces-verbal sau rechizitoriu;b. rezoluţie, ordonanta sau rechizitoriu;c. referat de terminare a urmaririi penale

20. Procurorul infirma un act sau o masura procesuala nelegala a organului de urmarire pe-nala prin :a. ordonantab. rezolutiec. rechizitoriu 21. Constituie obiect al urmaririi penale :a. tragerea la raspundere a persoanelor care au savarsit fapte prevazute de legea penalab. identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii acestuiac. strangerea probelor privitoare la existenta infractiunii

22. Actele de urmarire penala in incinta unei unitati din cele la care se refera art. 145 din Codul penal se pot efectua:a. cu consimtamantul conducerii acelei unitati sau cu autorizatia procuroruluib. cu consimtamantul conducerii acelei unitati si cu autorizatia procuroruluic. numai cu autorizatia procurorului, in caz de infractiuni flagrante 23. Organele de cercetare penala aduna probe :a. numai in defavoarea invinuitului sau inculpatuluib. atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatuluic. pentru demonstarea savarsirii infractiunii de catre invinuit sau inculpat

24. Daca invinuitul sau inculpatul a recunoscut fapta :a. organele de urmarire penala nu mai sunt obligate sa stranga probele pentru la-murirea cauzei b. procurorul va dispune punerea in miscare a actiunii penale c. organul de urmarire penala este obligat sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele 25. Învinuitul:a. nu este parte in procesul penalb. este parte in procesul penal

c. devine inculpat din momentul punerii în miscare a actiunii penale; 26. Sunt momente ale desfasurarii actiunii penale:a. inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, emiterea rechizi-toriuluib. confirmarea inceperii urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, emi-terea rechizitoriuluic. punerea in miscare a actiunii penale, exercitarea actiunii penale, stingerea actiunii penale

• Competenta organelor de UP

1. Organele de cercetare ale politiei judiciare sunt competente sa efectueze cercetarea pe-nala:a. numai in interiorul razei de competenta teritoriala care ii revineb. dupa natura sau gravitatea infractiuniic. pentru orice infractiune care nu este data, in mod obligatoriu, in competenta altor organe de cercetare penala 2. Competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare:a. nu se determina dupa natura sau gravitatea infractiunii

b. nu se determina dupa calitatea faptuitoruluic. se determina dupa competenta unei instante de a judeca o cauza penala 3. Daca trebuie efectuate acte de cercetare penala in afara razei sale de competenta teritori-ala, organul de cercetare al politiei judiciare :a. poate sa le efectueze el insusi b. poate sa dispuna efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegarec. este obligat sa dispuna efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare 4. Organul de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de cercetare penala care nu sufera amanare:a. numai daca privesc o cauza care este de competenta luib. numai cu confirmarea procurorului care ii supravegheaza activitateac. chiar daca privesc o cauza care nu este de competenta lui 5. Cercetarea penala pentru infractiunile savarsite de militari, in afara unitatii militare, se efec-tueaza de catre :a. ofiterii anume desemnati de catre comandantul unitatii militare, corp aparte si similareb. ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana

c. ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare 6. Cercetarea penala pentru infractiunile de competenta instantelor militare, savarsite de per-soanele civile in legatura cu obligatiile lor militare, poate fi efectuata de catre:a. ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare b. organele de cercetare ale politiei judiciarec. comandantii centrelor militare 7. Organul de cercetare penala sesizat cu o plangere :a. îsi declină competenta atunci cand constata ca nu este competentb. este dator sa-si verifice competenta;c. daca constata ca nu este competent, trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea 8. Sunt organe de constatare:a. ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane pentru infractiunile constatate pe timpul executarii misiunilor specifice. b. ofiterii politiei de frontiera, anume desemnatic. capitanii porturilor, pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra disciplinei si ordinii la bord

9. Ofiterii si subofiterii Jandarmeriei Române care au constatat o infractiune în timpul misi-unilor specifice:a. au dreptul să retină corpurile delicte;b. înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infractiune;c. înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infractiune flagrantă; 10. Organele de constatare sunt obligate sa procedeze la:a. luarea de declaratii de la martorib. luarea de declaratii de la faptuitorc. intocmirea procesului-verbal cu privire la imprejurarile concrete ale savarsirii in-fractiunii 11. Procesele-verbale incheiate de organele de constatare:a. nu constituie mijloace de proba in procesul penalb. constituie mijloace de proba in procesul penalc. constituie probe in procesul penal 12. În situatia în care organul de cercetare penală constată că nu este competent să efectu-eze cercetarea penală:a. îsi declină competenta organului de cercetare penală competent;b. îndrumă persoana vătămată să formuleze plângerea penală la organul competent c. trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea se-sizării organului competent

13. Actele incheiate de organele de constatare prevazute la art.214,Cproc.pen se inainteaza catre :a. organul de cercetare penalab. instanta de judecatac. procuror 14. Actele incheiate de organele de constatare prevazute la art.215,Cproc.pen, cand nu au prins pe faptuitor, se inainteaza catre :a. organul de cercetare penalab. instanta de judecatac. procuror 15. Sunt organe de cercetare penala speciale :a. capitanii porturilorb. comandantii de nave sau aeronavec. ofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane 16. Agentii politiei de frontieră, pentru infractiunile de frontieră, au următoarele obligatii:a. pot efectua perchezitii corporale;b. pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau de îndată procurorului sau organului de cercetare penală, împreună cu lucrările efectuate si cu mijloacele materiale de probă;c. pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau procurorului în termen de maxim 5 zile de la prima constatare efectuată, împreună cu mijloacele materiale de probă;

17. Agentii politiei de frontieră sunt:a. organe de cercetare penalab. organe de cercetare penala specialec. organe de constatare 18. Pentru infractiunile de frontieră, ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati sunt:a. organe de cercetare penalab. organe de cercetare penala specialec. organe de constatare 19. Actele incheiate de organele de constatare prevazute la art.215,Cproc.pen se inainteaza: a. catre organul de cercetare penala competent sau procurorb. catre instanta de judecatac. numai catre procuror 20. Comandantii de nave si aeronave:a. nu au dreptul să retină corpurile delicte;b. pot pot efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului c. înaintează actele incheiate organului de cercetare penala competent, in cel mult 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale de proba. 21. Actele premergatoare se pot efectua:a. numai in cazul in care sesizarea organelor de urmarire penala se face prin denunt sau prin plangere

b. numai in cazul in care sesizarea organelor de urmarire penala se face din oficiuc. indiferent de modul de sesizare a organelor de urmarire penala 22. Actele premergatoare urmaririi penale sunt:a. acte situate in cadrul procesului penalb. acte proceduralec. efectuate numai de catre lucratori operativi din MAI 23. Actele premergãtoare sunt acte situate in :a. cadrul procesului penalb. afara urmaririi penalec. cadrul fazei de judecata 24. Pe parcursul desfasurarii actelor premergatoare urmaririi penale :a. se pot dispune masuri procesualeb. se poate verifica existenta sau inexistenta vreunuia din cazurile prevazute la art.10,Cproc.penc. se poate dispune obligarea de a nu parasi localitatea 25. Pot efectua acte premergatoare :a. investigatorii sub acoperireb. lucratori operativi din cadrul organelor de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationalec. numai organele de urmarire penala

26. Investigatorii sub acoperire pot fi folositi in baza autorizatiei emise de :a. judecatorb. procurorc. organelle judiciare 27. Autorizarea in vederea efectuarii de acte premergatoare de catre investigatorii sub acoperire se da pe cel mult :a. 60 de zileb. 30 de zilec. 20 de zile 28. Autorizarea in vederea efectuarii de acte premergatoare de catre investigatorii sub acoperire se da prin :a. incheiereb. rezolutiec. ordonanta motivata 29. Autorizarea in vederea efectuarii de acte premergatoare de catre investigatorii sub acoperire:a. nu poate fi prelungitab. poate fi prelungita, fiecare prelungire neputand depasi alte 30 de zilec. poate fi prelungita cu cel mult 1 an

29. Procesul verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare :a. constituie intotdeauna mijloc de probab. poate constitui mijloc de probac. poate fi intocmit de organele inspectiilor de stat, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii

30. Durata totala a autorizarii, in vederea efectuarii de acte premergatoare de catre investiga-torii sub acoperire, in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi:a. 60 de zileb. 30 de zilec. 1 an 31. Pot fi investigatori sub acoperire:a. ofiteri din cadrul Jandarmeriei Romanab. lucratori operativi din cadrul SRIc. lucratori operativi din cadrul politiei judiciare 32. Datele si informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite:a. numai in cauza penala la care se refera autorizatia emisa de procurorb. numai in legatura cu persoanele la care se refera autorizatia emisa de procuror

c. si in alte cauze sau in legatura cu alte persoane, daca sunt concludente si utile 33. Termenul de inaintare catre procuror a actelor incheiate de organele de constatare pre-vazute in art.214,Cproc.pen este:a. 24 de ore de la intocmirea referatului de terminare a cercetarii penaleb. 3 zile de la descoperirea faptei, afara de cazul cand legea dispune altfelc. 24 de ore de la descoperirea faptei, cu conditia ca infractiunea sa fie flagranta

34. Termenul de inaintare catre organul de cercetare competent a actelor incheiate de or-ganele de constatare prevazute in art.215,Cproc.pen, pentru ipoteza in care nu se impune prinderea faptuitorului, este a. 3 zile de la inceperea urmaririi penaleb. 5 zile de la prima constatarec. 24 de ore, cu conditia ca infractiunea sa fie flagranta 35. Folosirea investigatorilor sub acoperire:a. trebuie autorizată de procurorul care supraveghează urmărirea penală;b. este permisă în cazul infractiunilor de falsificare de monede;c. trebuie autorizată de judecător;

36. Actele premergatoare sunt efectuate în vederea:a. începerii urmaririi penale;b. începerii judecatii;c. punerii în miscare a actiunii penale 37. Sunt organe de constatare potrivit art.215,Cproc.pen:a. organele de cercetare penala specialeb. comandantii de nave si aeronavec. capitanii de porturi 38. Procesul verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare :a. constituie intotdeauna mijloc de proba daca este intocmit de procurorb. intocmit de un lucrator operativ anume desemnat din cadrul SRI poate constitui mijloc de probac. poate fi intocmit de organele inspectiilor de stat, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii

39. Actele premergatoare urmaririi penale:a. se desfasoara pe tot parcursul fazei de urmarire penala b. se pot efectua si de catre organele de constatare c. sunt consemnate in cuprinsul unui proces verbal 40. Investigatorii sub acoperire:

a. culeg date si informatii in baza autorizatiei emise de catre presedintele instantei competente sa judece respectiva infractiune in prima instanta b. pot fi deconspirati doar la momentul ramanerii definitive a hotararii penale de con-damnarec. pot fi folositi in procesul penal in cauze avand ca obiect fapte de coruptie 41. Pentru infractiunea de calcare de consemn (infractiune contra ordinii si disciplinei militare:a. trimiterea in judecata se dispune de catre ofiterul anume desemnat de catre co-mandantul unitatii militare b. prezentarea materialului de urmarire penala este obligatorie doar daca actiunea penala a fost pusa in miscarec. urmarirea penala poate incepe numai la sesizarea comandantului

42. Organele de cercetare ale politiei judiciare :a. isi desfasoara activitatea sub autoritatea unui judecator desemnat de la instanta careia ii revine competenta de a judeca in prima instanta b. pot declara apel in cauzele instrumentate de unitatile de politie

c. se subordoneaza functional procurorului competent, in conditiile legii 43. Sunt organe de constatare potrivit art.215,Cproc.pen:a. organele de cercetare ale politiei judiciareb. agentii politiei de frontierac. ofiterii anume desemnati de sefii comenduirilor de garnizoana 44. In cazul in care, in urma verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul constata ca urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent, ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent. In aceasta situatie, raman valabile:a. actele procesuale dispuseb. masurile asiguratorii luatec. actele procesuale care nu pot fi refacute decat cu mare greutate 45. Organele de cercetare penala ale politiei judiciare pot efectua, în cazul prevazut în art. 208 lit.c,C.pr.pen., unele acte de cercetare penalã?a. nu, deoarece s-ar încalca normele relative la competenta dupa materie si dupa calitatea persoanei;b. da, cu conditia ca militarul infractor sa fi dobândit, dupa savârsirea infractiunii, calitatea de civil;c. da, cu conditia existentei unei cereri a comandantului centrului militar.

46. Cum procedeazã organul de cercetare penala când constata ca nu este competent sa efectueze cercetarea penala?a. îsi declina competenta b. îndruma persoana vãtamata la organul de cercetare penala competent;c. trimite, de îndata, cauza procurorului care exercita supravegherea, în vederea se-sizarii organului competent. 47. Actele premergatoare au o natura juridicã:a. procesualã;b. extraprocesualã;c. mixta, datorita activitatilor ce se pot desfasura pe parcursul lor. 48. Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire:a. poate fi dezvaluita dupa dupa terminarea procesului penalb. nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa terminarea actiunii acestorac. poate fi dezvaluita dupa terminarea actiunii acestora 49. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale presupune :a. dreptul de a efectua personal orice act de cercetare penalã;b. dreptul de a asista la efectuarea oricãrui act de cercetare penalã

c. dreptul de efectua personal doar anumite acte de cercetare penalã.

50. Organul de cercetare penalã constatând cã sunt temeiuri pentru punerea în miscare a actiunii penale :a. dispune punerea în miscare a actiunii penale prin rezolutie motivatã;b. face propuneri procurorului pentru punerea în miscare a actiunii penale prin or-donantã.c. dispune punerea în miscare a actiunii penale prin ordonantã; 51. Organul de cercetare penalã constatând incidenta cazului aratat in art. 10 lit. b1) :a. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub ur-marirea penalab. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de neincepere a urmaririi penalec. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de incetare a urmaririi penale 52. Daca organul de cercetare penala constata fapte noi in sarcina invinuitului sau inculpatu-lui:a. dispune extinderea cercetarilor penale si cu privire la noile fapte

b. este obligat sa faca propuneri pentru schimbarea incadrarii juridicec. poate schimba incadrarea juridica a faptelor

53. Daca inainte de inceperea urmaririi penale organul de cercetare penalã constata exis-tenta unui impediment prevazut in art. 10 lit. a – e, cu exceptia celui prevazut la lit.b1) :a. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub ur-marire penalab. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de neincepere a urmaririi penalec. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de incetare a urmaririi penale 54. Daca organul de cercetare penala constata date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte :a. incepe urmarirea penala si cu privire la persoana respectivab. face propuneri pentru extinderea cercetarilor penale c. dispune disjungerea cauzelor 55. Propunerile pentru extinderea cercetarilor penale sau pentru schimbarea incadrarii ju-ridice se inainteaza la procuror, de catre organul de cercetare penala in termen de :a. cel mult 3 zile de la data constatarii faptelor, imprejurarilor sau persoanelor noi

b. cel mult 24 de ore de la data constatarii faptelor, imprejurarilor sau persoanelor noic. cel mult 48 de ore de la data constatarii faptelor, imprejurarilor sau persoanelor noi 56. Asupra propunerilor privind extinderea cercetarilor penale sau schimbarea incadrarii ju-ridice facute de organul de cercetare penala, procurorul se pronunta prin:a. ordonantab. rezolutiec. proces verbal 57. Asupra propunerilor privind extinderea cercetarilor penale sau schimbarea incadrarii ju-ridice, facute de organul de cercetare penala, procurorul se pronunta in termen de :a. cel mult 5 zileb. cel mult 3 zilec. cel mult 48 de ore • Moduri de sesizare a organelor de UP

1. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmărire penală:a. plângerea, denuntul si plângerea prealabilă;b. plângerea, denuntul si sesizarea din oficiu;c. plângerea, denuntul si sesizarea comandantului;

2. Constituie moduri speciale de sesizare a organelor de urmărire penală:a. plângerea prealabilã, denuntul, sesizarea si autorizarea organului competent;b. plângerea prealabilã, sesizarea din oficiu, manifestarea dorintei guvernului strãin;c. plângerea prealabilã, sesizarea si autorizarea organului competent, manifestarea dorintei guvernului strain • Plangerea

1. Pentru persoana vătămată, plângerea poate fi formulată de:a. copilul major, pentru părinti;b. unul din soti pentru celălalt sot c. substituitii procesuali numai dacă partea vătămată nu se află în tară; 2. Sunt consecinte ale neînsusirii de cãtre persoana vãtãmatã a continutului plângerii formu-late de cãtre substitutii sai procesuali:a. se dispune încetarea urmãririi penale, conform art. 11 pct.1 lit. c raportat la art. 10 lit. f C.proc.pen.;b. plângerea va fi asimilatã unui denunt c. se dispune fie neînceperea urmãririi penale, fie încetarea urmãririi penale.

3. O plangere nesemnata:a. impiedica organul de urmarire penala sa tina seama de eab. poate fi luata in considerare ca un denunt anonim sau ca o sesizare din oficiuc. constituie mod de sesizare a organelor de urmarire penala 4. Plangerea poate fi facuta de substitutii procesuali ?a. nu, pe considerentul ca raspunderea penala este personalab. da, de catre sot si de oricare dintre rudele apropiate ale persoanei vatamatec. da, de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru parinti

5. Plangerea :a. se consemneaza obligatoriu intr-un proces verbal, atunci cand se face oralb. contine alte date decat denuntulc. cuprinde incunostintarea facuta de catre o persoana, despre savarsirea unei in-fractiuni 6. Sunt consecinte ale neînsusirii de cãtre persoana vãtãmatã a continutului plângerii formu-late de cãtre substitutii procesuali,:a. se va declansa procesul penalb. persoana vãtãmatã va putea fi citatã în calitate de martor

c. se dispune obligatoriu neînceperea urmãririi penale 7. Plângerea penală adresată direct instanţei, care nu întruneşte cerinţele prevăzute în dispoziţiile art. 222 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că nu cuprinde descrierea faptei pentru care se solicită tragerea la răspundere penală a persoanei reclamate:

a. se respinge ca inadmisibilăb. va fi asimilatã unui denuntc. se trimite organului competent

• Denuntul

1. Denunţul poate fi fãcut :a. doar de catre persoanele care au capacitate de exercitiu deplina;b. numai cu încuviintarea reprezentantului legal, in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsã c. de catre orice persoana, inclusiv persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa; 2. Denunţul:a. nu poate fi facut decat in scrisb. poate fi facut in scris sau oralc. daca s-a facut oral, valoreaza ca plangere 3. Denunţul :

a. se consemneaza obligatoriu intr-un proces verbalb. trebuie sa contina aceleasi date ca si plangereac. cuprinde incunostintarea facuta de o persoana, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune 4. Denunţul :a. se consemneaza obligatoriu intr-un proces verbalb. cuprinde incunostintarea facuta de catre o persoana despre savarsirea unei in-fractiunic. cuprinde incunostintarea facuta de o persoana, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune

• Plangerea prealabila

1. Plangerea prealabila se deosebeste de plangere prin aceea ca:a. reprezinta numai un act de sesizare a organelor de urmarire penalab. este o conditie de pedepsibilitate si de procedibilitatec. in cazul anumitor infractiuni, este singurul mod de sesizare a organelor de ur-marire penala 2. Plangerea se deosebeste de plangerea prealabila prin aceea ca:a. odata depusa, nu mai poate fi retrasa, deoarece in acest caz opereaza principiul oficialitatiib. in cazul ei, principiul oficialitatii nu isi are aplicabilitate

c. in cazul ei opereaza impacarea partilor

3. În ipoteza săvârsirii infractiunii de abuz de încredere de către un notar public, plângerea prealabilă se adresează:a. organului de cercetare penală competent teritorial;b. parchetului de pe lângă curtea de apel;c. curtii de apel; 4. Daca o infractiune - pentru care legea prevede ca actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate - a fost comisa în participare si persoana vata-mata face plângere prealabila împotrivii unuia dintre participanti:a. va putea fi tras la raspundere penala numai acel participant;b. vor fi trasi la raspundere penalã toti participantii, cu conditia ca, pe parcursul procesului, persoana vatamata sa-si manifeste expres vointa în acest sensc. vor fi trasi la raspundere penala toti participantii; 5. Daca într-o cauza în care s-au efectuat acte de cercetare penala se considera ulterior ca fapta urmeaza a primi o încadrare juridica pentru care este necesara plângerea prealabila, procurorul dispune încetarea urmaririi penale:

a. indiferent daca persoana vatamata a facut sau nu plângere prealabila.b. doar la propunerea organului de cercetare penala;c. dupa ce persoana vatamata si-a exprimat vointa în sensul ca nu doreste sa faca plângere prealabilã. 6. Plângerea prealabila poate fi introdusa de catre:a. persoana vatamata, personal;b. mandatarul cu procura speciala al persoanei vatamate c. substitutul procesual al persoanei vatamate; 7. In ipoteza savarsirii unei infractiuni de vatamare corporala de catre un procuror din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, plangerea prealabila se adre-seaza:a. direct instantei de judecata competente – Curtea de Apel Bucuresti, b. direct instantei de judecata competente – Tribunalul Bucuresti, c. procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti 8. Un judecator de la ICCJ savarseste o infractiune de vatamare corporala. In aceasta ipo-teza:a. nu este nevoie de plangere prealabila, fiind vorba despre o infractiune pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu

b. plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata competente – Curtea de Apel c. plangerea prealabila se adreseaza procurorului din cadrul Parchetului de pe langa ICCJ 9. Plângerea prealabilă poate fi introdusă:a. de persoana vătămată prin infractiune;b. prin substituitii procesuali ai persoanei vatamate prin infractiunec. direct la instanta de judecata

10. Termenul de introducere a plângerii prealabile este:a. 2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul;b. determinat de prescriptia raspunderii penalec. 2 luni din ziua in care persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul, in ipoteza in care cel vatamat este un militar in termen sau un militar cu termen redus

11. Se poate deroga de la termenul de introducere a plangerii prealabile ?a. nu; termenul de introducere a plangerii prealabile avand un caracter procedural, nerespectarea lui atrage decaderea din exercitiul dreptului de introducere a plangerii prealabile

b. da, in cazul in care faptuitorul are calitatea de parlamentarc. da, cand persoana vatamata a fost impiedicata de o cauza temeinica sa introduca plangerea prealabila in termen 12. Plângerea prealabilă poate fi introdusă:a. prin substituitii procesuali ai persoanei vatamateb. doar la organele de urmarire penalac. in termnen de 3 luni de la data savarsirii infractiunii 13. Impacarea partilor poate interveni:a. pana la citirea actului de sesizare a primei instanteb. pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatorestic. pana la terminarea cercetarii judecatoresti in prima instanta 14. În cazul infractiunii flagrante, pentru care este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală este obligat sa constate fapta :a. chiar in lipsa plangerii prealabile b. numai dacă persoana vătămata a depus plangere prealabila;c. si atunci cand sotului persoanei vatamate i s-a respins plangerea prealabila 15. În cazul savarsirii unei infractiuni de amenintare de catre un judecator de la o judecatorie, plangerea prealabila se adreseaza:

a. parchetului de pe langa judecatorie b. parchetului de pe langa tribunalc. parchetului de pe langa curtea de apel 16. În cazul savarsirii de catre un student a unei infractiuni de violare de domiciliu, plangerea prealabila se adreseaza:a. numai organului de cercetare penala b. numai procuroruluic. organului de cercetare penala sau procurorului 17. În cazul savarsirii infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o plangere prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de : a. 2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul b. 2 luni din ziua in care s-a savarsit infractiuneac. 60 de zile din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul

18. În cazul savarsirii infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o plangere prealabila, aceasta poate fi formulata : a. de persoana vatamata sau de catre sotul acesteia b. numai de catre persoana vatamata

c. de catre persoana vatamata sau de catre reprezentantul acesteia, cand persoana vatamata este un minor fara capacitate de exercitiu 19. Termenul de 2 luni pentru introducerea plangerii prealabile se calculeaza in cazul infrac-tiunilor continue, de la data : a. consumarii infractiunii b. epuizarii infractiuniic. la care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul 20. In caz de conexitate sau de indivizibilitate intre o infractiune pentru care punerea in mis-care a actiunii penale se face la plangerea prealabila si o alta infractiune pentru care punerea in miscare a actiunii penale nu se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate: a. cauzele se disjung intotdeauna b. se aplica disjungerea daca este posibilac. cauzele sunt reunite 21. In caz de conexitate sau de indivizibilitate intre o infractiune pentru care punerea in mis-care a actiunii penale se face la plangerea prealabila si o alta infractiune pentru care punerea in miscare a actiunii penale nu se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, compe-tenta de a judeca cele doua cauze reunite revine: a. intotdeauna instantei mai intai sesizateb. intotdeauna instantei superioare in grad

c. instantei superioare in grad sau, dupa caz, instantei mai intai sesizate 22. Plângerea prealabilă:a. se adreseaza organului de cercetare penala sau procuroruluib. se introduce în termen de 2 luni de la data săvârsirii infractiunii;c. se introduce la instanta competentă să judece cauza în fond; 23. In continutul plangerii prealabile trebuie sa se precizeze: a. adresa partilor si a martorilorb. daca persoana vatamata se constituie parte civilac. daca persoana vatamata se constituie parte vatamata 24. O plangerea prealabila introdusa la instanta de judecata : a. se respinge ca inadmisibilab. se trimite organului competentc. se considera valabila daca a fost introdusa in termen 25. Daca intr-o cauza s-au facut acte de cercetare penala, dar ulterior s-a constatat ca fapta urmeaza a primi o incadrare juridica pentru care este necesara plangerea prealabila, organul de cercetare penala :a. continua cercetarea numai daca partea vatamata face plangere prealabila

b. continua cercetarea chiar daca partea vatamata nu face plangere prealabilac. transmite actele procurorului in vederea incetarii urmaririi penale

26. Termenul de introducere a plangerii prealabile este :a. de 60 de zileb. supus regulilor de calcul specifice termenelor proceduralec. de 2 luni 27. Sub aspectul formei, plangerea prealabila :a. nu poate fi formulata decat in scrisb. poate fi formulata in scris sau oralc. trebuie formulata in scris, cu exceptia cazului in care s-a savarsit o infractiune fla-granta 28. O plangerea prealabila introdusa la instanta de judecata : a. se trimite organului competent numai daca a fost introdusa in termenb. se considera valabila numai daca a fost trimisa in termen la organul competentc. se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent

29. Daca o infractiune - în privinta careia legea prevede ca acţiunea penala se pune în miş-care la plângerea prealabila a persoanei vatamate - a vãtamat mai multe persoane, pentru ca faptuitorul sa fie tras la rãspundere penala:a. este necesar ca toate persoanele vatamate sa introduca plângere prealabila;b. este suficient ca numai una dintre persoanele vatamate sã introduca plângere prealabila;c. acţiunea penala poate fi pusa în mişcare din oficiu. 30. Daca persoana vatamata a decedat la scurt timp dupa introducerea plangerii prealabile :a. se va dispune incetarea procesului penal, in temeiul art.10,alin.1,lit.g,Cproc.pen b. actele necesare desfasurarii in continuare a procesului penal se vor desfasura din oficiuc. procesul penal va continua

31. Este admisibila intotdeauna plangerea prealabila introdusa de :a. mama, pentru fiica ei majorab. bunic, pentru nepotul lui minor c. copilul major, pentru parintele sau, daca acesta din urma a ratificat plangerea prealabila, in termen de 2 luni de la cunoasterea faptuitorului

32. Plangerea prealabila introdusa de sotul persoanei vatamate :

a. este inadmisibilab. este introdusa de o persoana fara calitate procesuala c. este admisibila

33. Daca in cazul unei infractiuni de furt care se pedepseste numai la plangere prealabila, persoana vatamata a decedat inainte de a fi introdus plangere prealabila, fiica majora a per-soanei vatamate :a. poate introduce plangere prealabilab. isi poate valorifica drepturile patrimoniale asupra bunurilor furate pe calea unei actiuni in fata instantei civile c. nu mosteneste dreptul de a sesiza organele judiciare prin plangere prealabila

34. Daca plangerea prealabila a fost introdusa la instanta de judecata :a. instanta o respinge ca inadmisibilab. instanta se dezinvesteste prin sentintac. instanta pronunta o hotararea de trimitere a plangerii prealabile la organul compe-tent, care este supusa recursului

35. In cazul in care inculpatul a fost achitat si actiunea civila a fost respinsa, daca partea vătămată este un minor pentru care plângerea prealabilă a fost introdusă prin

reprezentantul sau legal, cheltuielile judiciare vor fi suportate de:a. statb. reprezentantul legal al minoruluic. minorul parte vătămată, prin reprezentantul său legal

***Pe rolul Judecatoriei Targu Neamt a fost inregistrata cauza penala privind pe inculpatul C.B., trimis în judecata în stare de libertate, pentru savârsirea a trei infractiuni : lovire sau alte violente si furt între rude, fata de sotia P.Y. si fiica sa minora P.K. amenintare, fata de partile vatamate T.L. si R.D., vecini ai inculpatului.La termenul din data de 15.10.2009 : T.L. si R.D. au declarat ca nu se constituie parte civila P.Y., în nume propriu, dar si pentru minora P.K., pe care o reprezinta, si inculpatul au de-clarat ca doresc sa se împace. P.Y. si P.K. au precizat ca nu au pretentii civile fata de in-culpat.

36. ***In speta, Judecatoria Targu Neamt va dispune :a. asupra concursului de infractiunib. încetarea procesului penal pentru doua dintre cele trei infractiuni pentru care in-culpatul a fost trimis in judecatac. obligarea inculpatului la plata integrala a cheltuielilor judiciare avansate de stat in cauza respectiva

37. ***In speta :

a. se inlatura raspunderea penala a inculpatuluib. se stinge actiunea civilac. P.Y. si P.K vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare catre stat, proportional culpei procesuale

Extras Sentinta penala nr. 337/09.11.2009, Judecatoria Tg. Neamt

Rechizitoriul Parchetului → s-au retinut urmatoarele:1. În luna septembrie 2009, inculpatul C.B., liberat conditionat din executarea unei pedepse privative de libertate, a revenit în domiciliul comun, unde a început sa se manifeste violent, datorita faptului ca sotia sa, P.Y., a refuzat sa mai convietuiasca cu el. Astfel, în cursul noptii de 17-18 septembrie, inculpatul a lovit-o pe sotia sa cu pumnii, aceasta din urma, împreuna cu fiica sa minora P.K., parasind domiciliul.2. Când Y. a revenit în domiciliu, în data de 19.09.2009, a constatat de inculpatul i-a sustras mai multe bunuri, în principal hainele si rechizitele de scoala ale minorei. Partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 400 lei, pentru acest aspect.3. În cursul zilei de 21.09.20009, inculpatul a adresat amenintari cu moartea, cu acte de vio-lenta si cu incendierea bunurilor, partilor vatamate T.L.. si R.D., care locuiesc în apropierea sa. Acesta le-a reprosat faptul ca au gazduit pe sotia si fiica sa, luându-leapararea si amestecându-se astfel în viata sa de familie.

Cazurile 1,2 → La termenul din data de 15.10.2009, partea vatamata P.Y., atât în nume propriu, cât si pentru partea vatamata minora P.K., pe care o reprezinta, si inculpatul au declarat ca doresc sa seîmpace, partile vatamate precizând ca nu au pretentii civile fata de inculpat.

În raport de aceste declaratii, în virtutea dispozitiilor art. art.11 pct.2 lit.b, rap. la art.10 lit. h C.proc.pen., instanta va dispune încetarea procesului penal fata de inculpaul C.B., pentru savârsirea infractiunilor de lovire sau alte violente si furt între rude, urmând a lua act de re-nuntarea partilor vatamate la pretentiile civile → impacarea partilor : înlatura raspunderea penala stinge si actiunea civila este personala produce efecte numai daca intervine pâna la ramânerea definitiva a hotarârii.

Cazu3 → pentru cele doua infractriuni concurente de amenintare → s-au aplicat pedepse de cate 3 luni închisoare pedepsele concurente au fost contopite, inculpatul urmând sa o execute pe cea mai grea (3 luni închisoare).

Latura civila a cauzei →

având în vedere principiul disponibilitatii, instanta va lua act ca partile vatamate P. si Z. nu s-au constituit parti civile În baza art. 191 Cod proc. pen., va fi obligat inculpatul la plata sumei de 300 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, catre stat, reprezentând onorariul avocatului din oficiu si parte din valoarea serviciilor postale, privind citatiile potrivit art. 192 alin.1, pct. 2 lit.b,Cproc.pen, vor fi obligate partile vatamate P.K. la plata sumei de 20 lei ( prin reprezentant legal – fata de decizia Înaltei Curti de Casatie si Justi-tie nr. 58/2007 ) si P.Y. la plata sumei de 40 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, proportional cu culpa procesuala, reprezentând parte din contravaloarea citatiilor efectu-ate.

**** Prin rechizitoriul Parchetului, s-a retinut în sarcina inculpatului savârsirea infractiunii de furt de folosinta, prev. de art. 208,alin.1,4, Cpen. Prin actul de sesizare al instantei s-a retinut ca : inculpatul în data de 09.11.2007, în jurul orelor 3.35 a sustras si a condus un autoturism pe bd. D. Mangeron din mun. Iasi, fara a avea în acest sens, acordul partii vatamate M. P., proprietarului masinii, având în sânge o îmbibatie alcoolica de 1,55 mg/l alcool si fara a poseda permis de conducere.Instanta a schimbat încadrarea juridica data faptelor inculpatului, prin rechizitoriu, din art. 208 alin. 1,4 in art.213,Cpen, urmatoarele considerente : între inculpat si partea vatamata a existat un raport juridic patrimonial, netranslativ de pro-prietate, în temeiul

caruia inculpatul a primit în detentie autoturismul, apartinând partii vatamate, pentru a-l repara inculpatul avea obligatia restituirii bunului de îndata ce îsi îndeplinea obligatia, nefiind autorizat sa o foloseasca în vreun fel în scop personal. Cu toate acestea, inculpatul si-a in-tervertit în mod abuziv calitatea sa de detentor al bunului în aceea de pretins proprietar al acestuia între inculpat si partea vatamata exista o relatie bazata pe încredere, întrucât partea vata-mata mai apelase la inculpat si cu alte ocazii în vederea repararii autoturismuluiAtât în cursul urmaririi penale, cât si în cursul cercetarii judecatoresti, prin declaratiile date, dar si prin declaratia autentificata depusa la dosar, partea vatamata a precizat ca nu a formu-lat si nu formuleaza plângere prealabila împotriva inculpatului.

38.*** In speta, instanta :a. nu solutioneaza actiunea civilab. dispune incetarea procesului penal in temeiul art.10,lit.f,Cproc.pen, pentru infrac-tiunea de abuz de increderec. instanta nu acorda despagubiri civile

• Inceperea UP. Suspendarea UP

1. Actul prin care se dispune începerea urmăririi penale când organul de urmărire penală este sesizat prin denunt este:a. procesul-verbal;b. numai ordonanta;c. rezolutia; 2. Rezolutia de incepere a urmaririi penale poate fi emisa :a. de organul de cercetare penalab. numai de catre procurorc. si in cazul aratat in art. 10 lit. b1) 3. Rezolutia de incepere a urmaririi penale emise de organul de cercetare penala se supune :

a. confirmarii motivate a procurorului, in termen de 48 de ore de la data inceperii ur-maririi penale b. verificarii procurorului, in termen de 24 de ore de la data inceperii urmaririi penalec. autorizarii procurorului, in termen de 24 de ore de la data inceperii urmaririi penale 4. Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate rezulta vre-unul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale in art.10,Cproc.pen:a. nu se poate dispune inceperea urmaririi penale, in niciun cazb. se dispune inceperea urmaririi penale in cazul prevazut la lit.b; c. in cazul prevazut la lit. b1 nu se dispune neinceperea urmaririi penale 5. În situatia în care organul de cercetare penală constată, înainte de începerea urmăririi pe-nale, incidenta cazului prevăzut de art. 10 lit. b1 ) C.proc. pen.:a. înaintează dosarul procurorului cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale;b. înaintează dosarul procurorului cu propunerea de începere a urmăririi penale;c. dispune începerea urmăririi penale; 6. În situatia în care, ulterior adoptării solutiei, procurorul constată că nu a existat sau că a dispărut împrejurarea pe

care se întemeia propunerea de a nu se începe urmărirea penală:a. infirmă rezolutia de neincepere a urmarii penale b. restituie actele organului de urmărire, dispunând începerea urmăririi penale;c. dispune suspendarea urmăririi penale; 7. Organul de cercetare penala, cand constata, inainte de inceperea urmaririi penale, exis-tenta cazului prevazut in art.10,lit.b1,Cproc.pen :a. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de neincepere a urmaririi penaleb. dispune inceperea urmaririi penale c. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de scoatere de sub urmarirea pe-nala 8. Începerea urmaririi penale se dispune prin proces-verbal in cazul :a. sesizarii prin plângere sau denunt;b. infractiunilor flagrante c. constatarii infractiunilor de audienta;

9. Rezolutia procurorului de neincepere a urmaririi penale se ataca :a. direct cu recurs b. cu plangere la instanta de judecatac. cu plangere la procurorul ierarhic superior

10. În cazul savarsirii infractiunilor de audienta, potrivit art.299,Cproc.pen, urmarirea penala se dispune prin:a. rezolutia organului de urmarire penalab. proces verbal al organului de urmarire penalac. proces verbal al instantei de judecata 11. In cazul in care organul de urmarire penala a fost sesizat printr-un denunt anonim, ince-perea urmaririi penale se dispune prin :a. proces verbalb. ordonantac. rezolutie 12. Ca exceptie, inceperea urmaririi penale se poate dispune prin ordonanta in cazul :a. când procurorul solutioneaza un conflict de competenta intre doua organe de cercetare penalab. unei infractiuni flagrante c. constatarii infractiunilor de audienta;

13. Daca organul de cercetare penala a inaintat procurorului actele incheiate cu propunerea scoaterii de sub urmarirea penala, in baza art. 10 lit. lit.b1), iar procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiile pentru a dispune scoaterea de sub urmarirea penala :a. procurorul poate sa restituie actele organului de cercetare penala pentru comple-tarea actelor premergatoare

b. procurorul infirma prin ordonanta propunerea organului de cercetare penalac. procurorul dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale 14. Daca procurorul este de acord cu propunerea de neincepere a urmaririi penale facuta de organul de cercetare penala, o confirma prin:a. rezolutie motivatab. ordonantac. rezolutie motivata sau prin ordonanta, in functie de incidenta cazurilor prevazute in art. 10,CPP 15. Rezolutia prin care procurorul confirma propunerea organului de cercetare penala privind neinceperea urmaririi penale se comunica:a. persoanei care a facut sesizareab. persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoarec. altor persoane interesate 16. Prin rezolutia prin care procurorul confirma propunerea organului de cercetare penala privind neinceperea urmaririi penale, se dispune totodata si asupra:a. restabilirii situatiei anterioare savarsirii infractiuniib. sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscrisc. masurilor asiguratorii privind reparatiile civile

17. Daca organul de cercetare penala a inaintat procurorului actele incheiate cu propunerea scoaterii de sub urmarirea penala, in baza art. 10 lit. lit.b1),Cproc.pen, iar procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiile pentru a dispune scoaterea de sub urmarirea penala :a. procurorul retine cauza b. procurorul infirma prin ordonanta propunerea organului de cercetare penalac. organul de cercetare penala este obligat sa continue urmarirea penala 18. Momentul inceperii urmaririi penale este marcat prin :a. ordonanta, in cazuri exceptionaleb. proces verbal, cand urmarirea penala se incepe din oficiuc. trimiterea in judecata, prin rechizitoriu 19.Urmărirea penală poate fi suspendată daca:a. invinuitul sau inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să ia parte la procesul penal;b. partea vătămată suferă de o boală gravă care o împiedică să participe la procesul penal;c. una din părti suferă de o boală gravă care o împiedică să participe la procesul pe-nal; 20. Suspendarea urmaririi penale se dispune cand:

a. intervine vreunul din cazurile prevazute in art.10, lit.a) – e),Cproc.penb. intervine vreunul din cazurile prevazute in art.10, lit.f) – j),Cproc.penc. se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal 21. Suspendarea urmaririi penale se dispune :a. prin rezolutie, cand nu s-a procedat la punerea in miscare a actiunii penaleb. prin ordonanta, atunci cand s-a pus in miscare actiunea penala c. numai prin ordonanta 22. Dispune suspendarea urmaririi penale:a. procurorul, la propunerea organului de cercetare penalab. instanta de judecata, la propunerea procurorului, atunci cand s-a pus in miscare actiunea penalac. procurorul, daca nu s-a procedat la punerea in miscare a actiunii penale 23. Ordonanta prin care s-a dispus suspendarea urmaririi penale se comunica, in copie:a. numai persoanei vatamateb. persoanei vatamate, la cererea acesteiac. invinuitului sau inculpatului si persoanei vatamate

24. In timpul cat urmarirea penala este suspendata, organul de cercetare penala este obligat:a. sa nu mai efectueze niciun act de cercetare penala in cauza respectivab. sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspen-darea urmaririi penalec. sa comunice o copie dupa ordonanta de suspendare persoanei vatamate

25. Dispunand suspendarea urmaririi penale, in sarcina procurorului iau nastere urmatoarele obligatii:a. sa comunice o copie dupa ordonanta de suspendare partii civileb. sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia in-vinuitului sau inculpatuluic. sa restituie dosarul organului de cercetare penala dupa ce a comunicat or-donanta de suspendare invinuitului sau inculpatului si persoanei vatamate

***Prin rezolutia din 30.06.2008 data de Parchetul de pe lânga Judecatoria Suceava, în Dosarul nr. 1330/P/2006, s-a confirmat propunerea organelor de politie de a nu se începe urmarirea penala fata de R.G. pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala din culpa (art. 184 alin.1

si 3,C.pen). Medicul legist a concluzionat ca fiecare dintre partile vatamate a suferit leziuni vindecabile în 7-8 zile de îngrijiri medicale, aceste leziuni fiind în raport de cauzalitate cu accidentul produs în ziua de 1.09.2006. In temeiul art.278^1,Cproc.pen, partile vatamate au atacat cu plangere rezolutia Parchetului .

26. ***In speta, instanta :a. respinge plângerea ca inadmisibilab. respinge plângerea ca nefondatac. obliga petentii la plata cheltuielilor judiciare catre stat

27. ***In speta, :a. sentinta poate fi atacata separat cu de recurs în termen de 10 zile b. organul de cercetare penala are obligatia de a comunica partilor vatamata actele premergatoare efectuatec. fapta nu constituie infractiune

• Solutii de netrimitere in judecata

1. Solutiile de netrimitere în judecata sunt:a. scoaterea de sub urmarire penala, încetarea urmaririi penale si clasarea;b. suspendarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala si încetarea ur-maririi penale;c. achitarea, încetarea urmãririi penale si clasarea. 2. Solutiile scoatere de sub urmarirea penala, incetarea urmaririi penale sau clasare:a. au autoritate de lucru judecatb. pot fi luate doar la terminarea urmaririi penalec. pot fi luate doar de catre procuror

3. Actul prin care se dispune neînceperea urmării penale este:a. rezolutia;b. incheiereac. ordonanta;

• 1. Incetarea UP – solutie de netrimitere in judecata

1. Ordonanta sau rezolutia de încetare a urmăririi penale se comunică:a. persoanei care a facut sesizareab. numai învinuitului sau inculpatului c. altor persoane interesate; 2. Încetarea urmaririi penale se dispune prin :a. rezolutie motivata, când nu a fost pusa în miscare actiunea penala;b. ordonanta, când a fost pusa în miscare actiunea penala;c. rechizitoriu, de regula 3. În cazul încetării urmăririi penale într-o cauză în care inculpatul este arestat preventiv:a. procurorul comunică o copie a ordonantei administratiei locului de detinere;

b. instanta dispune revocarea arestării preventive si comunică o copie a încheierii la administratia locului de detinere;c. instanta dispune revocarea arestării preventive si înstiintează prin adresă adminis-tratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune de îndată în libertate pe inculpat 4. Încetarea urmaririi penale se dispune atunci când se constata existenta cazurilor preva-zute în :a. art. 10 lit. f-j C.proc.pen si exista învinuit sau inculpat în cauza;b. art. 10 lit.a-e C.proc.pen. si exista învinuit sau inculpat în cauza c. art. 10 lit.f-h si exista învinuit sau inculpat în cauza 5. Încetarea urmaririi penale se dispune de catre :a. procuror, prin rezolutie motivata, in cazul in care a fost pusa in miscare actiunea penalab. organul de cercetare penala, prin referatc. procuror, prin ordonanta, in cazul in care a fost pusa in miscare actiunea penala 6. Daca in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, incetarea urmaririi penale :a. se dispune numai cu privire la inculpatii pentru care exista cazul de incetare a ur-maririi penaleb. nu se poate dispune, urmarirea penala fiind indivizibila

c. se poate dispune numai dupa ce s-a dispus disjungerea 7. Daca in cursul urmaririi penale se constata incidenta cazului prevazut de art. 10 lit.f,Cproc.pen, se dispune :a. scoaterea de sub urmarirea penalab. incetarea urmaririi penalec. incetarea procesului penal 8. In cazul in care, in cursul urmaririi penale, se constata incidenta cazului prevazut in art. 10 lit.h,:a. se poate dispune atat scoaterea de sub urmarirea penala, cat si incetarea ur-maririi penaleb. nu se poate dispune clasareac. se poate dispune numai incetarea urmaririi penale 9. In cazul in care se constata incidenta cazului prevazut in art. 10 lit.i,Cproc.pen :a. nu se poate dispune decat incetarea procesului penalb. se poate dispune numai neinceperea urmaririi penalec. se poate dispune numai incetarea urmaririi penale 10. Procurorul se pronunta asupra propunerii de incetare a urmaririi penale facute de organul de cercetare penala, :a. prin ordonanta, in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala b. prin rezolutie motivata, in cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala c. numai prin ordonanta

11. Procurorul se pronunta asupra propunerii de incetare a urmaririi penale a unui inculpat arestat preventiv :a. in ziua in care a primit propunerea organului de cercetare penalab. in cel mult 48 de ore de cand a primit propunerea organului de cercetare penalac. in cel mult 2 zile de cand a primit propunerea organului de cercetare penala 12. Daca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale a unui inculpat arestat preventiv:a. trebuie sa revoce masura arestarii preventive, prin aceeasi ordonantab. trebuie sa ceara de indata instantei revocarea masurii arestarii preventivec. trebuie sa il puna de indata in libertate 13. Termenul in care procurorul se pronunta asupra propunerii de incetare a urmaririi penale, facute de organul de cercetare penala este :a. de cel mult 5 zileb. de cel mult 3 zilec. precizat in Codul de Procedura Penala numai pentru cazul in care incetarea ur-maririi penale priveste un invinuit sau un inculpat arestat preventiv 14. Prin ordonanta de incetare a urmaririi penale, se dispune totodata asupra:

a. revocarii masurii de siguranta a obligarii la tratament medicalb. revocarii masurilor asiguratorii luate in vederea executarii pedepsei amenziic. confiscarii speciale 15. In caz de incetare a urmaririi penale, daca proprietatea corpurilor delicte si a celorlalte obiecte care au servit ca mijloace materiale de proba este contestata, acestea:a. raman atasate la dosarul cauzeib. raman in proprietatea organului de cercetare penala c. sunt pastrate de organul de cercetare penala pana la hotararea instantei civile 16. Prin rezolutia de neincepere a urmaririi penale se dispune totodata asupra:a. cheltuielilor judiciareb. restituirii cautiunii in cazurile prevazute de legec. sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris. 17. Daca prin ordonanta de incetare a urmaririi penale s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, aceste masuri :a. se desfiinteaza daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la comunicarea incetarii urmaririi penaleb. se mentin pana cand persoana vatamata introduce actiune in fata instantei civile

c. se desfiinteaza de drept, in termen de 30 de zile de la comunicarea incetarii ur-maririi penale

18. Daca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale a unui inculpat arestat preventiv, in-stanta dispune revocarea masurii arestarii preventive, in termen de :a. 24 de ore de la emiterea ordonantei sau rezolutiei prin care procurorul a dispus incetarea urmaririi penaleb. 48 de ore de la primirea dosaruluic. 24 de ore de la primirea dosarului

• 2. Scoaterea de sub UP – solutie de netrimitere in judecata

1. Daca în cursul urmaririi penale intervine cazul prevazut de art. 10 lit.c),Cproc.pen., se va dispune:a. numai scoaterea de sub urmãrire penalã;b. neinceperea urmaririi penale;c. clasarea 2. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în cazul prevăzut de art.10, lit.b1),Cproc.pen, este:a. numai ordonanta;b. rezolutia;c. numai ordonanta, daca s-a procedat la punerea in miscare a actiunii penale

3. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în cazurile prevăzute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:a. întotdeauna ordonanta;b. întotdeauna rezolutia;c. rezolutia sau ordonanta, după stadiul urmăririi penale si în functie de propunerea organelor de cercetare penală;

4. Scoaterea de sub urmarire penala se dispune, de regula, prin rezolutie motivata atunci când:a. este dispusa de catre procuror, la terminarea urmaririi penale;b. nu a fost pusa în miscare actiunea penala, pe parcursul urmaririi penale;c. a fost pusa în miscare actiunea penala, pe parcursul urmaririi penale. 5. Când organul de cercetare penala constata, înainte de începerea urmaririi penale, exis-tenta cazului prevazut de art.10, lit.b1),Cproc.pen :a. înainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune neînceperea urmaririi penale;b. dispune începerea urmaririi penale si înainteaza dosarul procurorului cu propune-rea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala

c. dispune neînceperea urmaririi penale, în baza principiului „cine poate dispune începerea urmaririi penale poate sa dispuna si neînceperea urmãririi penale". 6. Dupa ce procurorul a restituit dosarul catre organul de cercetare penala, acesta din urma :a. incepe urmarirea penala, in toate cazurileb. continua urmarirea penala, in toate cazurilec. incepe sau continua urmarirea penala sau, dupa caz, continua efectuarea actelor premergatoare 7. Prin ordonanta prin care a dispus scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art.10, lit.b1),Cproc.pen, procurorul poate aplica faptuitorului :a. o amenda penalab. o sanctiune cu caracter administrativ c. o amenda judiciara 8. Executarea amenzii dispuse prin ordonanta prin care s-a dispus scoaterea de sub urmari-rea penala in temeiul art.10, lit.b1),Cproc.pen, se face :a. de indatab. la termenul fixat prin ordonanta c. dupa expirarea termenului in care se poate face plangere impotriva ordonantei

9. Scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art.10, lit.b1),Cproc.pen, se face :

a. prin ordonanta, in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala b. prin rezolutie motivata, in cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penalac. numai prin ordonanta, indiferent daca s-a pus sau nu in miscare actiunea penala 9. Daca impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala, in te-meiul art.10, lit.b1),Cproc.pen, s-a facut plangere, executartea sanctiunii amenzii dispuse prin aceasta ordonanta se va face:a. dupa respingerea plangerii, intrucat plangerea este suspensiva de executareb. la termenul fixat prin ordonanta, intrucat plangerea nu este suspensiva de execu-tare c. in termen de 3 luni de la data inscrisa in ordonanta

10. Scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art. 10 lit. e),Cproc.pen, se face :a. prin ordonanta b. prin rezolutie motivatac. numai prin ordonanta, indiferent daca s-a pus sau nu in miscare actiunea penala

11. Procurorul se pronunta asupra propunerii de scoatere de sub urmarirea penala a unui inculpat arestat preventiv :a. in aceeasi zi in care a primit propunerea organului de cercetare penala

b. in cel mult 48 de ore de cand a primit propunerea organului de cercetare penalac. in cel mult 2 zile de cand a primit propunerea organului de cercetare penala 12. Daca procurorul a dispus scoaterea de sub urmarirea penala a unui inculpat arestat pre-ventiv:a. revoca masura arestarii preventive, prin aceeasi ordonantab. trebuie sa ceara de indata instantei revocarea masurii arestarii preventivec. il pune de indata in libertate, ca efect al revocarii masurii arestarii preventive 13. Termenul in care procurorul se pronunta asupra propunerii de de scoatere de sub urmari-rea penala, facute de organul de cercetare penala este:a. de cel mult 48 de ore de la primirea dosaruluib. de cel mult 3 zilec. precizat in Codul de Procedura Penala numai pentru cazul in care propunerea priveste un invinuit sau un inculpat arestat preventiv

• 3. Clasarea – solutie de netrimitere in judecata

1. Clasarea se dispune:a. prin ordonantab. prin rezolutie

c. dupa caz, prin ordonanta sau prin rezolutie 2. Clasarea se dispune:a. de procuror sau de catre organul de cercetare penalab. de procuror, numai la cererea organului de cercetare penalac. numai de catre procuror din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala

• Procedura prezentarii materialului de UP.1. Prezentarea materialului de urmărire penală se poate realiza:a. numai dupa punerea in miscare a actiunii penaleb. inainte sau dupa punerea in miscare a actiunii penalec. numai daca s-a dispus trimiterea in judecata 2. Organul de cercetare penala poate prezenta materialul de urmărire penală:a. numai invinutuluib. invinuitului c. numai inculpatului 3. Dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, inculpatul:a. nu mai are dreptul sa faca declaratii suplimentareb. are dreptul sa formuleze cereri noic. are dreptul sa faca declaratii suplimentare 4. Prezentarea materialului de urmarire penala se face :a. numai de catre procurorb. de catre organele de cercetare penalac. de catre organele de urmarire penala 5. Prezentarea materialului de urmarire penala se efectueaza de catre procuror daca:

a. infractiunea respectiva este de competenta exclusiva a procurorului, indiferent daca actiunea penala a fost sau nu pusa in miscareb. actiunea penala nu a fost pusa in miscare pe parcursul urmaririi penalec. actiunea penala a fost pusa in miscare pe parcursul urmaririi penale 6. Aducerea la indeplinire a prezentarii materialului de urmarire penala se consemneaza :a. intr-o rezolutieb. intr-un proces-verbalc. in referatul de terminare a urmaririi penale 7. Daca organul de cercetare penala constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei :a. este obligat sa repete procedura prezentarii materialului de urmarire penalab. este obligat sa repete procedura prezentarii materialului de urmarire penala numai daca a administrat probe noi;c. poate sa repete procedura prezentarii materialului de urmarire penala 8. Prezentarea materialului de urmărire penală învinuitului:a. este facultativă;b. poate fi efectuată de organul de cercetare penală sau de procoror;

c. trebuie efectuată de procuror; 9. Prezentarea materialului de urmărire penală trebuie repetată daca:a. se constată că trebuie schimbată încadrarea juridică b. s-au efectuat acte noi de cercetare penală;c. inculpatul formulează o astfel de cerere;

10. Prezentarea materialului de urmarire penala se efectueaza de catre organele de cercetare penala daca:a. infractiunea respectiva este de competenta acestora si actiunea penala a fost pusa in miscareb. chiar daca infractiunea respectiva este de competenta exclusiva a procurorului c. actiunea penala nu a fost pusa in miscare pe parcursul urmaririi penale 11. Organul de urmarire penala se pronunta asupra admiterii sau respingerii unor cereri noi legate de urmarirea penala :a. prin ordonanta - procurorul si prin rezolutie - organele de cercetare penala b. numai prin ordonantac. numai prin rezolutie

12. Daca inculpatul se prezinta, este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la procuror, prezentarea materialului de urmarire penala se va face de catre:a. procuror b. tot de catre organele de cercetare penala c. fie de catre procuror, fie de catre organele de cercetare penala 13. Organele de cercetare penala sunt obligate sa consemneze imprejurarile care au im-piedicat prezentarea materialului de urmarire penala catre inculpat :a. intr-o rezolutieb. intr-un proces-verbalc. in referatul de terminare a urmaririi penale 14. Procedura prezentării materialului de urmărire penală:a. nu poate fi repetată;b. trebuie repetată dacă organele de urmărire penală au administrat probe noi;c. poate fi repetată dacă învinuitul a refuzat să semneze procesul verbal prin care s-a consemnat aducerea la indeplinire a prezentarii materialului de urmarire penala; 15. Aducerea la indeplinire si respectiv neaducerea la indeplinire a procedurii prezentarii ma-terialului de urmarire penala se consemneaza :a. intr-o rezolutieb. intr-un proces-verbal

c. intr-un proces-verbal si respectiv in referatul de terminare a urmaririi penale 16. Daca in cauza sunt mai multi inculpate, materialul de urmarire penala se prezinta :a. individual, dar se intocmeste un singur proces verbal in care se consemneaza aducerea la indeplinire a proceduriib. colectiv si se intocmeste un singur proces verbal in care se consemneaza aduce-rea la indeplinire a proceduriic. individual si se intocmeste separat proces verbal de indeplinire a procedurii pentru fiecare inculpat 17. Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatorie :a. numai fata de partib. numai fata de inculpatc. numai fata de invinuit si inculpat

18. Materialul de urmarire penala nu se prezinta :a. invinuituluib. inculpatului care s-a sustras de la chemarea organului de cercetare penalac. inculpatului care locuieste in strainatate

19. Referatul de terminare a urmaririi penale se întocmeste de catre:a. procurorb. organul de cercetare penalac. de catre procuror si, prin exceptie, de catre organul de cercetare penala 20. Referatul de terminare a urmaririi penale nu se întocmeste atunci cand urmarirea penala:a. s-a desfasurat fara actiunea penala pusa in miscareb. s-a efectuat de catre procurorc. s-a desfasurat cu actiunea penala pusa in miscare 21. Admiterea sau respingerea cererilor noi formulate de învinuit (inculpat) la prezentarea materialului de urmarire penala se face prin:a. rezolutie - admiterea cererilor noi; ordonanta - respingerea cererilor noib. ordonanta;c. ordonanta, de catre procurer; prin rezolutie, de catre organul de cercetare penalã 22. Dupa efectuarea tuturor actelor de urmarire penala, materialul de urmarire penala se prezinta invinuitului:a. numai de catre procurorb. numai de catre organul de cercetare penalac. fie de catre procuror, fie de catre organul de cercetare penala

23. În cauzele în care urmarirea penala este efectuata personal de catre procuror :a. procurorul nu delega niciun act de cercetare penala organului de cercetare penala b. procurorul este obligat sa întocmeasca referatul de terminare a urmaririi penalec. nu exista obligatia întocmirii referatului de terminare a urmaririi penale

• Reluarea UP

1. Reluarea urmăririi penale se dispune daca:a. a încetat cauza de suspendare a urmaririi penale;b. a intervenit o lege mai favorabilă;c. instanta a restituit cauza in vederea refacerii sau completarii urmaririi penale 2. Reluarea urmăririi penale se dispune cand:a. a incetat cauza de suspendareb. partea vatamata si-a retras plangerea prealabila, dupa care a revenit asupra re-trageriic. materialul de urmarire penala nu a fost prezentat inculpatului 3. Reluarea urmăririi penale se dispune in caz de:a. restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea completarii urmaririi penaleb. restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii urmaririi pe-nalec. redeschidere a urmaririi penale 4. Redeschiderea urmăririi penale este un caz de:a. reluare a urmaririi penale dupa suspendareb. reluare a urmaririi penalec. suspendare a urmaririi penale 5. Reluarea urmăririi penale se dispune, după suspendare:

a. prin proces-verbal;b. prin rezolutie;c. prin ordonantă; 6. Reluarea urmăririi penale dupa suspendare se dispune:a. numai de catre procurorb. numai de catre instanta de judecatac. dupa caz, de catre procuror sau de catre instanta de judecata 7. Daca procurorul constata mentinerea cauzei de suspendare a urmaririi penale, dispune:a. prin ordonanta restituirea cauzei la organul de cercetare penalab. prin rezolutie restituirea cauzei la organul de cercetare penalac. prin rezolutie o solutie de netrimitere in judecata 8. Reluarea urmăririi penale se dispune, în caz de restituire a cauzei pentru refacerea ur-maririi penale :a. prin rezolutie;b. prin ordonantăc. prin hotărâre judecătorească 9. In caz de restituire a cauzei pentru refacerea urmaririi penale, reluarea urmăririi penale este dispusa de :a. organul de cercetare penalab. procurorc. instanta

10. Reluarea urmaririi penale are loc cand:a. instanta de judecata dispune restituirea cauzei in vederea refacerii urmaririi pe-naleb. judecatorul admite o plangere formulata in temeiul art. 2781,Cpoc.pen si trimite cauza la procuror c. judecatorul admite o plangere formulata in temeiul art. 2781,Cpoc.pen si constata ca probele existente la dosar sunt suficiente pentru trimiterea in judecata 11. Redeschiderea urmăririi penale se dispune:a. prin rezolutie;b. prin ordonantă;c. prin hotărârea instantei; 15. Redeschiderea urmăririi penale este dispusa de :a. judecator, prin incheiere, cand a admis plangerea impotriva solutiei de scoatere de sub urmarirea penala b. procuror, in temeiul incheierii prin care judecatorul a admis plangerea impotriva solutiilor de scoatere sau incetare a urmaririi penalec. procuror prin ordonanta, indiferent daca solutia de scoatere de sub urmarirea pe-nala a fost dispusa prin rezolutie sau prin ordonanta 16. In cazul in care instanta, potrivit art. 2781,Cproc.pen, a admis plangerea impotriva re-zolutiei de neincepere a urmaririi penale si a trimis cauza la procuror, acesta dispune :

a. reluarea urmaririi penaleb. inceperea urmaririi penalec. suspendarea urmaririi penale 17. Redeschiderea urmăririi penale are loc in cazul:a. incetarii cauzei care a determinat suspendarea urmaririi penaleb. restituirii cauzei de catre instanta in vederea completarii urmaririi penalec. disparitiei imprejurarii pe care s-a intemeiat incetarea sau scoaterea de sub ur-marirea penala 18. Reluarea urmaririi penale în caz de redeschidere a acesteia se dispune de catre:a. organul de cercetare penala;b. procuror;c. instanta. 19. In cazul restituirii cauzei de catre instanta de judecata care mentine arestarea preventiva a inculpatului, termenul de 30 de zile curge de la:a. data pronuntarii hotararii b. data ramanerii definitive a hotarariic. data luarii acestei masuri

• Plangerea impotriva actelor si masurilor de UP

1. Pot face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: a. orice persoana interesata, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitimeb. partea responsabila civilmente, personal sau prin reprezentantc. orice persoana, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime 2. Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organelor de cercetare pe-nala se adreseaza: a. procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penalab. instantei de judecatac. organului de cercetare penala 3. Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organelor de cercetare pe-nala se poate depune: a. la organul de cercetare penalab. direct la procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penalac. numai la instanta de judecata

4. Introducerea unei plangeri impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organelor de cercetare penala: a. este suspensiva de executareb. nu este suspensiva de executarec. suspenda numai executarea masurilor preventive 5. Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organului de cercetare pe-nala: a. poate fi facuta doar de catre persoanele care participa in calitate de parti in procesul penalb. se solutioneaza de catre procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare penalac. trebuie solutionata in termen de 20 de zile de la primire 6. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală ale organului de cercetare pe-nala:a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penală;b. trebuie formulată în termen de 20 de zile de la data la care petitionarul a cunoscut măsura sau actul de urmărire penală;c. se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, după caz; 7. Cand plangerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat sa o ina-inteze procurorului in termen de :a. 3 zile de la primirea ei

b. 24 de ore de la primirea eic. 48 de ore de la primirea ei

8. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală ale organului de cercetare pe-nala trebuie solutionată în termen de:a. 20 de zile de la formularea acesteia;b. 30 de zile de la primire;c. 20 de zile de la primire; 9. In termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala, persoanele interesate pot face plangere : a. direct la instanta de judecatab. la procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia sau la instanta de jude-catac. la procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia 10. Procurorul ierarhic superior este obligat sa solutioneze plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale procurorului care efectueaza urmarirea penala, in termen de :a. cel mult 20 de zile de la primire

b. cel mult 15 de zile de la primirec. cel mult 10 de zile de la primire 11. O plangere impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala, adresata direct instantei de judecata, este:a. inadmisibilab. neintemeiatac. prematura 12. Competenta solutionarii unei plangeri impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala apartine:a. tribunalului b. judecatorieic. instantei careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima in-stanta 13. La judecarea unei plangeri, formulate in fata judecatorului, impotriva unei ordonante a procurorului de netrimitere in judecata, in cadrul procedurii reglementate de art.2781,CPP: a. se pot administra probe de orice felb. este obligatorie prezenta procuroruluic. este obligatorie citarea persoanei care a facut plangerea

14. Daca prin aceeasi rezolutie procurorul dispune atat neinceperea urmaririi penale fata de o persoana, cat si disjungerea cauzei cu privire la alta: a. numai solutia de neincepere a urmaririi penale poate fi atacata cu plangere in te-meiul art.2781 CPPb. oricare dintre cele doua solutii pot fi atacate cu plangere in temeiul art.2781 CPPc. niciuna dintre cele doua solutii pot fi atacate cu plangere in temeiul art.2781 CPP, intrucat rezolutia are caracter unitar

15. In cazul plangerii in fata instantei impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata a unor persoane, cuprinsa in rechizitoriul prin care alti inculpati sunt trimisi in judecata, competenta solutionarii acesteia revine: a. instantei investite prin rechizitoriu cu judecarea inculpatilor trimisi in judecatab. instantei competente in raport cu infractiunea si calitatea persoanei fata de care s-a dispus netrimiterea in judecatac. oricareia dintre aceste doua instantei, competenta fiind alternativa

16. Plangerea impotriva rezolutiei prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, adresata instantei de judecata, este admisibila daca:a. s-au administrat probe noi b. a fost atacata in prealabil la procurorul ierarhic superiorc. chiar daca nu a fost atacata in prealabil la procurorul ierarhic superior

17. Competenta materiala de solutionare a plangerii impotriva rezolutiei de neincepere a ur-maririi penale, se determina in raport cu incadrarea juridica a faptelor data de catre: a. petent in actul de sesizare a organelor de urmarire penalab. procuror c. judecator 18. În situatia în care judecătorul admite plângerea, prin încheiere, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si retine cauza spre judecare:a. încheierea poate fi atacată separat cu recurs de către procuror si de către per-soana fată de care s-a dispus netrimiterea în judecată;b. încheierea poate fi atacată odată cu fondul, calea de atac fiind cea prevăzută de lege pentru cauza respectivă;c. încheierea poate fi atacată cu apel odată cu fondul; 19. Plângerea împotriva solutiei de netrimitere în judecată:

a. va fi respinsă ca inadmisibilă dacă a fost gresit îndreptată;b. constituie actul de sesizare a instantei în cazul admiterii plângerii si retinerii cauzei spre judecare;c. trebuie solutionată de judecător în termen cel mult 30 de zile de la primirea acesteia; 20. Solutionând plângerea conform art. 2781C. proc. pen.,judecătorul verifică rezolutia sau ordonanta atacată, pe baza :a. oricaror altor probe necesare si utile solutionării cauzei;b. oricăror înscrisuri noi prezentatec. lucrărilor si a materialului din dosarul cauzei 21. Judecatorul este obligat sa solutioneze plangerea impotriva ordonantelor si rezolutiilor procurorului intr-un termen de cel mult :a. 10 de zile de la primirea acesteiab. 30 de zile de la primirea acesteiac. 20 de zile de la primirea acesteia

22. In cazul in care organul de urmarire penala a interzis contactul intre aparator si inculpat la prezentarea

materialului de urmarire penala, plangerea impotriva acestei masuri trebuie re-zolvata in cel mult :a. 10 zileb. 20 zilec. 48 de ore 23. Daca obiectul plangerii il constituie un act al procurorului de netrimitere in judecata, inte-meiat exclusiv pe acte premergatoare, atunci :a. instanta poate sa admita plangerea prin incheiere si sa retina cauza spre judecareb. plangerea respectiva nu poate reprezenta un act de sesizare a instanteic. instanta poate sa admita plangerea prin sentinta si sa retina cauza spre judecare 24. Plangerea impotriva solutiei de netrimitere in judecata poate reprezenta un act de se-sizare a instantei :a. daca se bazeaza pe probe administrate in cursul urmaririi penaleb. numai daca a fost admisa de instantac. daca a fost introdusa in termen 25. Incheierea prin care judecătorul admite plângerea, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si retine cauza spre judecare poate fi atacată :a. separat cu recurs b. separat cu apelc. odată cu fondul;

26. Sentinta prin care judecătorul admite plângerea, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si trimite cauza procurorului, in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale:a. poate fi atacată separat cu recurs b. nu poate fi atacată separat cu recursc. poate fi atacată odată cu fondul; 27. Sentinta prin care judecătorul respinge ca inadmisibila plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., mentinand rezolutia sau ordonanta atacată:a. poate fi atacată separat cu recurs b. nu poate fi atacată separat cu recursc. poate fi atacată odată cu fondul; 28. Daca instanta a admis plangerea impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale :a. solutia se pronunta prin sentintab. solutia se pronunta prin incheierec. poate retine cauza spre judecare 29. In cazul in care instanta a admis plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de netrim-itere in judecata si a dispus retinerea cauzei spre judecare :a. judecatorul care a solutionat plangerea nu este incompatibil sa solutioneze fondul cauzeib. judecatorul care a solutionat plangerea este incompatibil sa solutioneze fondul cauzei

c. incheierea de retinere a cauzei devine act de sesizare a instantei si de punere in miscare a actiunii penale

30. Referitor la termenul de introducere a plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, este adevarat ca :a. este un termen de decadereb. in cazul sau nu opereaza repunerea in termenc. este un termen substantial

31. În cazul plângerii formulate în baza art. 2781 din Codul de procedură penală de persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea în judecată şi care solicită schimbarea temeiului de drept al soluţiei dispuse prin rezoluţie sau ordonanţă ori dispoziţia cuprinsă în rechizitoriu, în ipoteza unei instrumentări complete, instanţa :a. poate dispune schimbarea temeiului de drept al soluţiei, indiferent daca admite plangerea prin sentinta sau incheiere (art. 2781 alin. 8 lit. a sau b)b. nu poate dispune schimbarea temeiului de drept al soluţiei daca respinge plangerea (art. 2781 alin. 8 lit. a)c. poate dispune schimbarea temeiului de drept al soluţiei, numai in cazul in care admite plangerea prin sentinta (art. 2781 alin. 8 lit. b)

32. Pot fi atacate potrivit procedurii prevazute de art. art.2781 Cproc.pen :a. rezolutia de clasare

b. ordonanta prin care s-a instituit o masura asiguratoriec. dispozitia din rechizitoriu prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale

33. Plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., adresată unei alte instanţe decât cea competentă după materie sau după calitatea persoanei:a. se trimite instanţei competente, prin sentinţă definitivăb. se respinge ca inadmisibilac. se trimite instanţei competente, prin sentinţă care poate fi atacata cu recurs

34. Sentinta prin care judecătorul a respins plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., mentinand rezolutia sau ordonanta atacată, poate fi atacata separat cu recurs in termen de :a. 10 zile b. 3 zilec. 24 de ore

35. In procedura reglementata de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., pot fi atacate separat cu recurs :a. sentinta prin care s-a respins plangerea petentului b. sentinta prin care s-a admis plangerea petentuluic. incheierea prin care s-a admis plangerea petentului

36. Pe rolul judecatoriei Suceava se afla cauza penala privind pe petentul C.S. si pe intimatul M.I., având ca

obiect plângere împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrim-itere în judecata (art.2781 Cproc.pen). Dezbaterile au avut loc în sedinta din 30 iunie 2009. Judecatoria având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 3 iulie 2009. In speta :a. cauza s-a judecat in sedinta publica b. dezbaterile consemnate în încheierea de sedinta din 30 iunie 2009, fac parte inte-granta din sentinta pronuntatac. sentinta pronuntata nu poate fi atacata decat odata cu fondul

37. Inculpatul T.I a fost trimis in judecata pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 213 C.p.(abuz de incredere). Instanta a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art.11 pct.2,lit.a), rap.la art.10,lit.b) Cproc.pen, motivându-se ca raporturile dintre inculpat si partea vatamata sunt derivat dintr-un contract civil – contract de mandat, iar raspunderea inculpatului este de natura civila si nu penala. Actiunea inculpatului de folosire în scop personal, a unei parti din banii primiti de la partea vatamata în conditiile în care nu i s-a interzis, nu poate fi interpretata ca un act de dispunere pe nedrept si nici ca însusire a bunului altuia pentru realizarea laturii obiective a infractiunii de abuz de încredere, dar nici a altei infractiuni.

In speta, instanta :

a. nu solutioneaza actiunea civila b. este obligata sa lase nesolutionata actiunea civilac. obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare catre stat

*** Prin plingerea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr. 1572/311/2010 petentul S.M. a contestat solutia pronuntata de Parchetul de pe linga Judecatoria Slatina prin rezolutia nr. 1067/P/2008 din 14.12.2009 prin care a fost confirmata propunerea organelor de politie de a nu se incepe urmarirea penala fata de intimatii L.I. si T.P. In baza art.2781 alin.8,lit.b Cproc.pen., instanta a admis plingerea petentului.

38. ***In speta, instanta :a. va trimite cauza la procuror, in vederea redeschiderii urmaririi penaleb. desfiinteaza rezolutia Parchetului de pe linga Judecatoria Slatinac. se pronunta prin incheiere

39. ***In speta :a. instanta pronunta o sentinta recurabilab. sentinta pronuntata nu poate fi atacata de procuror c. cheltuielile judiciare ramin in sarcina statului, in baza art.192 alin.3 C.p.p.

***Judecatoria Moreni a admis plângere formulata conform art.2781 Cproc.pen, impotriva re-zolutiei de

neîncepere a urmaririi penale intemeiate pe dispozitiile art. 10 lit.d Cproc.pen, a Parchetului de pe lânga Judecatoria Moreni, confirmata de prim procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Moreni. Împotriva acestei solutii au declarat recurs atât procurorul, cât si faptuitorul. Recursurile au fost respinse ca nefondate.

40. ***In speta, prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lânga Tribunalul Dâmbovita putea confirma rezolutia procurorului de la Parchetului de pe lânga Judecatoria Moreni :a. prin rezolutie sau prin ordonantab. prin ordonanta c. numai prin rezolutie

41. ***In speta, instanta de fond a dispus :a. trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmaririi penaleb. desfiintarea rezolutiei de neîncepere a urmaririi penalec. prin incheiere

42. ***In speta :a. termenul de recurs este de 10 zileb. termenul de recurs este de 3 zilec. instanta de recurs este Tribunalul Dambovita

*** Prin plingerea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Targu Neamt, petentul X.A. a formulat

plângere împotriva Ordonantei de scoatere de sub urmarirea penala a inculpatului F.V., pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa (art.178,alin.1,2,Cpen). Petentul so-licita redeschiderea urmaririi penale si introducerea sa în cauza în calitate de parte civila, fi-ind proprietar al motoscuterului distrus în urma accidentului. Instanta a retinut ca, împotriva aceleiasi ordonante, petentul a mai formulat plângere în baza art.2781,Cproc.pen, plângere respinsa ca nefondata prin sentinta penala nr. xx/xx.xx.20xx. Sentinta penala a ramas defini-tiva prin decizia penala nr. xxx/RP/xxx.20xx, prin care a fost respins recursul petentului. In-stanta retine de asemenea ca prin prezenta plangere petentul nu invoca motive noi. 43. ***In speta :a. cheltuielile judiciare ramin in sarcina statuluib. petentul are posibilitatea sa-si valorifice pretentiile civile prin promovarea unei ac-tiuni la instanta civilac. opereaza autoritatea de lucru judecat

44. ***In speta, Judecatoria Targu Neamt :a. va respinge plangerea pe temeiul autoritatii de lucru judecatb. va obliga petenta la plata cheltuielilor judiciare catre statc. va respinge plangerea ca nefondata

Plângerea formulata de petentul B.N. împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale a Parchetului de pe lânga Judecatoria Arad a fost înregistrata la prim procuror la data de 11.05.2009, iar prim procurorul a solutionat-o prin rezolutia din 27.05.2009. Solutia a fost comunicata petentului în data de 31.07.2009. Impotriva acestei solutii, petentul a introdus plangere, in temeiul art.2781,Cproc.pen, la Judecatoria Arad, la data de 18.08.2009.

45. ***In speta:a. plângerea petentului va fi respinsa ca tardiva de catre instanta de fondb. prim procurorul a solutionat in termen legal plangerea petentuluic. petentul a sesizat Judecatoria Arad in termenul prevazut de lege

46. ***In speta, termenul in care petentul putea sa sesizeze Judecatoria Arad :a. curge de la data de 27.05.2009b. este de 20 de zilec. curge de la data de 31.07.2009

OBS → distinctia dintre cele doua momente este data numai de solutionarea sau nesolu-tionarea în termen a plângerii de catre prim procuror. doua momente de curgere a ter-menului de formulare a plângerii împotriva solutiei procurorului :

data comunicarii solutiei dispuse de prim procuror → in cazul in care prim procurorul so-lutioneaza plângerea în termenul prevazut de lege data expirarii termenului de 20 de zile prevazut de art.277 → in cazul in care prim pro-curorul nu solutioneaza plângerea în termenul prevazut de lege

*** Prin plângerea adresata Judecatoriei Babadag, petentul G.T. a solicitat desfiintarea re-zolutiei rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale nr.391/P/2008 din 26 noiembrie 2008 pro-nuntata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag. Prim Procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea a respins plângerea formulata, solutia fiindu-i transmisa petentului la data de 5 ianuarie 2009, acesta semnând de primirea actului. La data de 04 februarie 2009 petentul a inaintat plangere in temeiul art.2781,Cproc.pen Judecatoriei Babadag.

47. ***In speta :a. va fi admisa exceptia tardivitatii plangerii adresate instantei

b. Prim Procurorul Parchetului a solutionat plângerea prin ordonantac. in termenul pentru sesizarea instantei nu se include data de 5 ianuarie 2009

*** Prin sentinta penala nr.504/2 decembrie 2009, Tribunalul Dolj a respins plângerea formu-lata de petentul M.S. împotriva rezolutiei nr.131/II/2009 din 10 februarie 2009 a Prim pro-curorului Parchetului de pe lânga Tribunalul Dolj. Instanta de fond nu a analizat rezolutia prin care procurorul a dispus neînceperea urmaririi penale, ci numai rezolutia prin care procurorul ierarhic superior a solutionat plângerea formulata conform art.275-278 Cod pr.penala, con-siderându-se investita numai în aceste limite.

48. ***In speta :a. solutia pronuntata este nelegalab. solutia pronuntata este legalac. instanta nu a fost investita sa se pronunte asupra rezolutiei prin care procurorul a dispus neînceperea urmaririi penale

48. ***In speta, obiectul plangerii adresate instantei :a. îl constituie rezolutia prim procuroruluib. este întemeiat pe prevederile art.2781,Cproc.pen, c. îl constituie rezolutia de netrimitere în judecata a procurorului

***In dosarul nr.541/2007 inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, M.S. s-a constituit parte vatamata si parte civila, in contradictoriu cu inculpatul T.I., pentru infractiunea de abuz de incredere prev. de art. 213,C.p. Prin sentinta penala nr. 958/24.10.2007 a Jude-catoriei Sectorului 3 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr. 2466/19.12.2007 a Tribunalu-lui Bucuresti-Sectia I Penala, s-a admis exceptia tardivitatii formularii plangerii prealabile, in baza art. 11 pct.2 lit.b, rap. la art.10.lit.f,C.p.p.

49. ***In speta, ca urmare a admiterii exceptiei, instanta a dispus :a. achitarea inculpatuluib. respingerea ca neintemeiata a actiunii civile c. obligarea partii vatamate la plata cheltuielilor judiciare catre stat

50. ***In speta, ca urmare a admiterii exceptiei, instanta a dispus :a. incetarea procesului penalb. lasarea nesolutionata a actiunii civile c. obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare catre stat

• Trimiterea in judecata

1. Dosarul cuprinzand lucrarile de urmarire penala intocmite de organul de cercetare penala este supus :a. incuviintarii instanteib. autorizarii de catre procurorc. verificarii de catre procuror 2. Procurorul este obligat sa procedeze la verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pro-nunte asupra acestora in termen de cel mult :a. 5 zile de la primirea dosaruluib. 3 zile de la primirea dosaruluic. 15 zile de la primirea dosarului 3. In cauzele in care exista arestati, procurorul este obligat sa procedeze la verificarea lu-crarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora:a. in termen de 48 de ore de la primirea dosaruluib. de urgenta si cu precaderec. in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului 4. Punerea in miscare a actiunii penale se poate face prin :a. rezolutieb. ordonantac. rechizitoriu

5. Organul competent sa dispuna trimiterea in judecata este :a. procurorulb. instanta de judecatac. organul de cercetare, in cazul in care acesta a efectuat urmarirea penala in cauza 6. Atunci cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale se face prin :a. rezolutieb. ordonantac. rechizitoriu 7. In cazul in care procurorul pune in miscare actiunea penala prin rechizitoriu si dispune trimiterea in judecata, rechizitoriul este :a. doar act de inculpareb. doar act de sesizare a instanteic. atat act de inculpare cat si act de sesizare a instantei 8. In cazul in care procurorul pune in miscare a actiunea penala prin ordonanta si dispune trimiterea in judecata prin rechizitoriu, rechizitoriul este :a. doar act de inculpareb. doar act de sesizare a instanteic. atat act de inculpare cat si act de sesizare a instantei

9. O cauza se considera rezolvata de catre procuror:a. numai atunci cand procurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatuluib. cand procurorul dispune netrimiterea in judecatac. cand procurorul dispune suspendarea urmaririi penale 10. Punerea în miscare a actiunii penale în faza de urmarire penala se face prin:a. ordonanta sau rechizitoriu;b. referat cu propunere motivatac. încheiere data camera de consiliu 11. Actul prin care este sesizata instanta de judecata cu faptele care urmeaza sa faca obiec-tul judecatii si persoanele care urmeaza sa fie trase la raspundere penala pentru aceste fapte este:a. rechizitoriul;b. referatul de terminare a urmaririi penale;c. ordonanta procurorului. 12. Punerea în miscare a actiunii penale în faza de judecata se poate face prin:a. rechizitoriul procurorului;b. declaratia verbala a procurorului; c. încheierea instantei.

13. Daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte, procurorul intocmeste:a. un singur rechizitoriub. tot atatea rechizitorii cati invinuiti sau inculpati sunt in cauza rechizitoriuc. un singur rechizitoriu numai daca se da aceeasi rezolvare faptelor

14. Rechizitoriul prin care se dispune trimiterea in judecata a trei inculpati, dintre care doi aflati in stare de arest preventiv, se intocmeste:a. intr-un exemplarb. in doua exemplarec. in trei exmplare 15. Rechizitoriul este supus :a. incuviintarii instanteib. confirmarii de catre procurorul ierarhic superiorc. verificarii de catre procurorul ierarhic superior 16. Pe rolul Tribunalul Dolj a fost inregistrat dosarul nr. nr.131/II/2009 privind pe inculpatul X., trimis în judecata prin Rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Dolj, pentru savarsirea infractiunii de omor, prevazuta de art.174,Cpen. In speta, procurorul competent sa sesizeze instanţa de judecata este:a. procurorul general al parchetului de pe lânga tribunalb. procurorul care a întocmit rechizitoriul;

c. prim-procurorul parchetului de pe lânga tribunal, care a efectuat verificarea rechiz-itoriului 17. O copie dupa rechizitoriu se comunica:a. instantei de judecatab. inculpatului aflat in stare de detinerec. procurorul ierarhic superior care a efectuat verificarea rechizitoriului 18. Institutia verificarii rechizitoriului :a. nu se confunda cu institutia confirmarii rechizitoriului b. presupune aplicarea pe rechizitoriu a mentiunii verificat sub aspectul legalitatii si temeinicieic. se confunda cu institutia confirmarii rechizitoriului 19. Procurorul restituie cauza sau o trimite la alt organ de urmarire penala atunci cand :a. se impune doar completarea urmaririi penaleb. se impune doar refacerea urmarrii penalec. se impune, dupa caz, completarea sau refacerea urmaririi penale

20. Cand completarea sau refacerea urmaririi penale este necesara numai cu privire la unele fapte sau la unii invinuiti sau inculpati, procurorul poate dispune:a. restituirea sau trimiterea intregii cauze, dat fiind caracterul indivizibil al actiunii pe-naleb. disjungerea, daca este posibila

c. restituirea sau trimiterea intregii cauze, daca disjungerea nu este posibila 21. In faza urmaririi penale, restituirea sau trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale se dispune prin :a. ordonantab. rezolutiec. dispozitia procurorului 22. Cand procurorul constata ca urmarirea penala s-a efectuat de catre un alt organ decat cel competent, potrivit legii, dispune:a. efectuarea urmaririi penale de catre organul competentb. prorogarea de competenta in favoarea organului care a efectuat urmarirea penalac. refacerea in intregime a urmaririi penale de catre organul competent 23. In cazul in care, in urma verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul constata ca urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent, ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent. In aceasta situatie, raman valabile:a. actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procurorb. masurile asiguratorii luate

c. actele procesuale care nu pot fi refacute decat cu mare greutate 24. In situaţia in care instanta a dispus restituirii cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, durata maximă a arestării preventive nu poate depăşi 180 de zile, calculate:a. de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus restituireab. de la data restiturii cauzeic. prin adiţionarea perioadelor de arest anterioare şi ulterioare restituirii cauzei la procuror

25. Măsurile preventive privind obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara, luate în cursul urmăririi penale de judecător se prelungesc de către:a. instanta competenta sa judece cauza in prima instantab. judecatorul care a dispus masurac. procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală

• Judecata – dispozitii generale

1.Judecata se poate desfăsura:a. la sediul instantei;

b. în alt loc decât sediul instantei, daca prin lege specială se prevede aceasta;c. pentru motive temeinice, in alt loc. 2.Judecata se poate desfăsura pentru motive temeinice, in alt loc decat sediul instantei cand:a. instanta a dispus in acest sensb. prin lege se prevede aceasta;c. in cauza exista inculpati arestati preventiv 3. Instanta poate declara nepublica sedinta de judecata în urmatoarele situatii:a. când are loc judecarea cererilor de liberare provizorie;b. daca judecarea în sedinta publica ar putea aduce atingere demnitatii sau vietii in-time a unei personae;c. cand in cauza exista inculpati arestati preventive. 4. Instanta poate declara secreta sedinta de judecata:a. din oficiu b. numai la cererea partilorc. la cererea procurorului 5. Declararea sedintei secrete se face:a. in camera de consiliu; b. in sedinta publica; c. dupa ascultarea partilor prezente.

6. In timpul cat sedinta este secreta, sunt admisi in sala de sedinta:a. partile si aparatorii acestorab. numai partile si reprezentantii acestorac. alte persoane chemate de instanta in interesul cauzei 7. Nu poate asista la sedinta de judecata:a. copilul uneia dintre parti, in varsta de 14 ani b. copilul inculpatului, care nu a implinit 16 ani c. copilul partii vatamate, in varsta de 16 ani 8. Citarea este obligatorie la fiecare termen :a. în cazul militarilor si detinutilor;b. în cazul minorilor;c. în cazul în care partea a fost prezentă la un termen, dar procedura de citare nu a fost îndeplinită pentru acel termen; 9. Se judeca in sedinta publica:a. cererea de liberare provizorie sub control judiciarb. propunerea de prelungire a arestarii preventivec. cererea de inlocuire a arestarii preventive

10. Citarea este obligatorie:a. când instanta a dispus repunerea cauzei pe rol în urma deliberării;

b. la pronuntare;c. când inculpatul este minor; 11. Citarea este obligatorie:a. în cazul judecarii cererii de stramutare b. în cazul părtii prezente la unul din termene, cand instanta si-a declinat compe-tenta;c. la fiecare termen, în cazul militarilor. 12. Partea prezenta la un termen:a. de regula, nu mai este citata pentru termenele ulterioareb. este citata pentru termenele ulterioare, daca lipseste la vreunul dintre aceste ter-menec. este citata la urmatorul termen in cazul reluarii procesului penal dupa suspendare 13. Daca judecata se amana, martorul prezent:a. va fi citat pentru noul termenb. ia in cunostinta noul termen de judecata c. va fi citat la fiecare termen 14. Daca judecata se amana, expertul poate solicita instantei de judecata,:a. sa fie citat pentru noul termenb. sa fie incunostintat cu privire la noul termen de judecata c. sa i se inmaneaze o citatie pentru noul termen

15. Prezumtia termenului in cunostinta nu opereaza:a. daca partea a lipsit la un termen urmator celui la care s-a prezentatb. daca s-a schimbat cursul firesc al procesului c. daca, la termenul la care partea lipseste, i se agraveaza situatia in proces 16. Completul de judecata la Înalta Curte de Casatie si Justitie poate fi format din:a. un singur judecator;b. 3 judecatori;c. 2 judecatori. 17. Completul de judecata intr-o cauza se poate schimba:a. numai pana la inceperea cercetarii judecatorestib. oricand pana la inceperea dezbaterilorc. si in cursul dezbaterilor, caz in care acestea se vor relua in fata noului complet 18. In cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv, judecata se face:a. inainte de expirarea termenului de 30 de zile de arest preventiv b. de urgenta si cu precaderec. urgent 19. Judecata se face de urgenta si cu precadere in cauzele in care:a. sunt inculpati arestati

b. sunt invinuiti arestatic. inculpatii sunt detinuti in alta cauza 20. In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, judecatorul cauzei:a. numeste un aparator din oficiub. ia masuri pentru desemnarea aparatorului din oficiuc. acorda termen pentru angajarea unui aparator 21. Lista cauzelor:a. se afisează la instantă cu 48 de ore înainte de termenul de judecată;b. se comunică parchetului cu 24 de ore înainte de termenul de judecată;c. se afisează la instantă cu 24 de ore înainte de termenul de judecată. 22. La intocmirea listei cauzelor se tine seama :a. numai de data intrarii cauzelor la instantab. de data intrarii cauzelor la instanta, dar se da intaietate cauzelor in care sunt detinutic. de natura infractiunii 23. Judecata se face cu precadere in cauzele in care:a. sunt inculpati arestatib. sunt invinuiti arestatic. inculpatii sunt detinuti in alta cauza

24. Sunt atributii ale presedintelui completului:

a. asigurarea ordinii si a solemnitătii sedintei;b. strigarea cauzei si apelul celor citati;c. decide, in toate cazurile, asupra cererilor formulate de părti. 25. In legatura cu strigarea cauzei si apelul celor citati, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:a. presedintele completului efectueaza apelulul persoanelor citate;b. apelul partilor si al celorlalte persoane citate este adus la indeplinire de catre gre-fierul de sedinta;c. la judecarea cauzei se pot prezenta si partile care nu au fost citate. 26. Sunt atributii ale presedintelui completului de judecata:a. conduce sedinta de judecata;b. citeste actul de sesizare inculpatului;c. respinge intrebarile formulate de procuror, daca acestea nu sunt concludente si utile judecarii cauzei. 27. Daca a dispus indepartarea unei din parti din sala de judecata, prersedintele completului este obligat:a. sa intocmeasca proces verbal cu privire la savarsirea infractiunii de audienta;b. sa o cheme in sala inainte de inceperea dezbaterilor; c. sa ii citeasca declaratiile celor ascultati, la termenul imediat urmator.

28. Constatarea infractiunilor de audientă:a. este o atributie a completului de judecatăb. se mentionează numai în încheierea de sedintăc. se mentionează într-un proces-verbal care se trimite procurorului

29. Presedintele completului dispune îndepartarea partii vatamate din sala, pe motiv de tul-burare a sedintei de judecata. In aceste conditii : a. presedintele de complet are obligatia de a chema partea în sala înainte de înce-perea cercetarii judecatoresti;b. procedura este nelegala, partile din dosar neputand fi îndepartate din sala de judecata; c. dupa ce a rechemat-o în sala, presedintele completului îi va citi partii vatamate toate declaratiile celor ascultati în lipsa sa. 30. Prin infractiune de audientă întelegem:a. infractiunea săvârsită de o persoana care asista la judecata;b. o fapta prevazuta de legea penala, daca a fost săvârsită în sala de sedintă;c. o fapta prevazuta de legea penala săvârsită în cursul sedintei de judecată;

31. Daca a dispus indepartarea unei din parti din sala de judecata, presedintele completului trebuie sa cheme partea in sala inainte de inceperea dezbaterilor, fiind obligat :a. sa ii aduca la cunostinta toate actele efectuate in lipsa;b. sa ii citeasca declaratiile celor ascultati;c. sa ii intocmeasca proces verbal pentru infractiunea de audienta savarsita.

32. Constatarea infractiunilor de audientă:a. este o atributie a presedintelui completului de judecată;b. nu se mentionează în încheierea de sedintă;c. se mentionează într-un proces-verbal care se atasează la dosar; 33. Savarsirea infractiunilor de audientă este posibila :a. in cursul sedintei de judecata, dar numai atunci cand aceasta se desfasoara la instanta;b. in cursul sedintei de judecata, indiferent de locul unde se desfasoara aceasta;c. numai in cadrul unei instante de judecata. 34. La prima înfătisare, instanta verifica regularitatea actului de sesizare:a. la cererea părtilorb. din oficiuc. la cererea procurorului

24. Hotărârea instanţei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului procurorului, în ve-derea refacerii actului de sesizare,:a. este supusă recursului;b. nu este supusă niciunei cai de atac;c. poate fi atacata într-un termen de 3 zile de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă.

35. La prima înfătisare, instanta, verificand regularitatea actului de sesizare, nu poate sa res-tituie dosarul pentru refacerea actului de sesizare, daca a constatat :a. insuficienta materialului probator;b. caracterul ilegal al mijloacelor de probă pe baza cărora s-a dispus trimiterea în judecată;c. ca rechizitoriul nu contine toate mentiunile prevazute in art.263,Cproc.pen

36. Daca la prima înfătisare instanta constata o neregularitate a actului de sesizare:a. restituie obligatoriu dosarul organului care a intocmit actul de sesizare, in vederea refacerii acestuiab. instanta poate acorda un termen pentru inlaturarea neregularitatiic. daca este posibil, neregularitatea se inlatura de indata

37. Se ataca separat cu recurs:a. hotărârea instanţei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului procurorului, în vederea refacerii actului de sesizare b. încheierea prin care instanţa respinge cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penalec. hotărarea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale

38. Pentru inlaturarea unei neregularitati constatate de instanta, la primul termen, in actul de sesizare, instanta poate sa dispuna:a. acordarea unui singur termenb. suspendarea judecatiic. restituirea dosarului in vederea refacerii urmaririi penale 39. Intr-o cauza in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, instanta:a. este datoare sa verifice, din oficiu, legalitatea si temeinicia arestarii preventive;b. este datoare sa verifice, la cererea inculpatului, legalitatea si temeinicia arestarii preventive;c. poate sa verifice, din oficiu, legalitatea si temeinicia arestarii preventive.

40. Daca un inculpat major a fost arestat preventiv pentru 29 de zile si a fost trimis in jude-cata in cea de-a 10 - a zi de arest preventiv, la primirea dosarului instanta este obligata sa verifice legalitatea si temeinicia arestarii preventive :a. in primele 60 de zile de la sesizarea instantei;b. in termen de 24 de ore de la primirea dosarului;c. inainte de expirarea duratei arestarii preventive. 41. Intr-o cauza in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest preventiv, la primirea dosarului, instanta verifica legalitatea si temeinicia arestarii preventive :a. de regula, cu aducerea inculpatului;b. in camera de consiliu;c. in sedinta publica. 42 In urma verificarii legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a unui inculpat trimis in jude-cata in stare de arest preventiv, instanta poate dispune :a. prelungirea arestarii preventive;b. revocarea arestarii preventive;c. mentinerea arestarii preventive. 43. Incheierea prin care, la primirea dosarului, instanta a dispus mentinerea starii de arest preventiv :a. nu este supusa niciunei cai de atac;b. poate fi atacata cu recurs numai odata cu fondul;c. poate fi atacata separat cu recurs.

44. Daca pe parcursul judecatii instanta mentine masura arestarii preventive a unui inculpat major, este obligata sa verifice legalitatea si temeinicia arestarii preventive :a. la primul termenb. periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zilec. periodic, la fiecare 60 de zile 45. Partea vătămată poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:a. latura penală a cauzei;b. latura civilă a cauzei;c. latura penală si latura civilă a cauzei.

46. In caz de concurs de infractiuni, partea vătămată poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:a. latura penală a cauzei, dar numai cu privire la fapta care i-a cauzat vatamarea;b. latura penala a cauzei, cu privire la toate faptele aflate in concurs;c. latura penală si latura civilă a cauzei, dar numai cu privire la fapta care i-a cauzat vatamarea. 47. În situatia în care motivul suspendării judecatii priveste numai pe unul dintre inculpati:a. instanta dispune obligatoriu suspendarea intregii cauze, daca motivul suspendarii este extradarea active;b. instanta poate dispune suspendarea întregii cause;

c. instanta dispune disjungerea daca este posibilă. 48. Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de suspendare a jude-cătii ca urmare a bolii grave a inculpatului:a. este inadmisibil;b. nu este suspensiv de executare;c. se judecă în termen de 3 zile. 49. Incheierea prin care s-a respins cererea de suspendare a judecătii ca urmare a bolii grave a inculpatului:a. poate fi atacata separat cu recurs;b. nu poate fi atacata separat cu recurs;c. poate fi atacata odata cu fondul. 50. Daca instanta a admis cererea de suspendare a judecătii pentru extrădare activă, sus-pendarea judecatii dureaza pana la:a. data la care statul solicitat va comunica hotararea sa asupra cererii de extradare;b. data la care statul solicitant va comunica hotararea sa asupra cererii de extradare;c. data la care statul solicitat va pune in executare extradarea. 51. Partea civila poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:a. latura penală a cauzei;b. latura penala si civilă a cauzei;

c. in masura in care acestea au legatura cu pretentiile sale civile.

52. Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de suspendare a jude-cătii ca urmare a bolii grave a inculpatului:a. este inadmisibil;b. este suspensiv de executare;c. se judecă în termen de 3 zile. 53. Notele privind desfasurarea procesului penal sunt luate de catre:a. procurorb. grefierc. judecator 54. Referitor la notele privind desfasurarea procesului penal, este adevarat ca:a. acestea sunt citite obligatoriu partilor si procurorului; b. procurorul si partile pot cere citirea si vizarea lor de catre presedinte;c. pot fi contestate pana la termenul urmator. 55. Notele privind desfasurarea procesului penal:a. pot fi oricand contestate; b. pot fi rectificate din oficiu, pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata;c. pot fi completate si rectificate daca au fost contestate in termen.

56. Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare a judecătii ca urmare a bolii grave a inculpatului:a. este inadmisibil;b. nu este suspensiv de executare;c. se judecă în termen de 3 zile. 57. Dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces:a. primesc cate o copie de pe notele grefierului; b. primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului;c. nu mai pot contesta notele grefierului. 58. Notele grefierului pot fi contestate:a. in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei de judecata; b. in termen de 15 zile de la terminarea sedintei de judecata; c. pana la termenul urmator. 59. Daca instanta a admis cererea de suspendare a judecătii ca urmare a bolii grave a incul-patului, suspendarea dureaza pana cand:a. starea sanatatii inculpatului se remediaza;b. starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata;c. starea sanatatii inculpatului se amelioreaza.

60. Încheierea de sedintă se întocmeste:a. de către unul dintre judecătorii din complet, în termen de 3 zile de la terminarea sedintei;b. de grefier, în termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;c. de presedintele completului, în termen de 24 de ore de la terminarea sedintei. 61. Încheierea de sedintă se semneaza de catre:a. toti judecatori care au format completul de judecata si grefierul de sedinta;b. presedintele completului si grefier;c. numai de catre presedintele completului.

62. Când hotărârea se pronunţă în ziua în care a avut loc şedinţa de judecată:a. se întocmeste o încheiere separată;b. încheierea de şedinţă cuprinzând dezbaterile şi susţinerile părţilor face parte integrantă din hotărâre;c. nu se mai întocmeste separat o încheiere de sedinta. 63. Deliberarea si pronuntarea hotărârii:a. au loc de îndată după încheierea dezbaterilor;b. nu pot fi amânate;

c. pot fi amânate cel mult 15 zile, pentru motive temeinice. 64. Deliberarea are loc:a. în secret, in camera de consiliu;b. cu participarea grefierului care tehnoredactează minuta;c. fara participarea grefierului; 65. La deliberare participa:a. membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea si procurorul;b. numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea;c. membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea si grefierul; 66. La deliberare, presedintele completului isi spune parea:a. ultimulb. primulc. nu exista o ordine in care sa isi expuna parerea 67. Completul de divergentă se poate constitui:a. în primă instantă;b. în apel;c. în recurs.

68. Dacă unanimitatea completului de judecată nu poate fi întrunită:a. hotărârea se ia în complet de divergentă;b. hotărârea se ia cu majoritate;c. cauza se repune pe rol. 69. Dacă în urma deliberării rezultă mai mult de două păreri:a. hotărârea se ia în complet de divergentă;b. judecătorul care a opinat solutia cea mai blândă trebuie să se se alăture celei mai apropiate de părerea sa;c. judecătorul care a opinat solutia cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa; 70. In sedinta publica din 04.02.2008, prin incheierea nr.54, pronuntata de Tribunalul Arges în dosarul nr.459/P/2008, s-a constatat legalitatea si temeinicia arestarii preventive luata fata de inculpata E.S. si, în consecinta, s-a dispus mentinerea ei. Impotriva acestei incheieri, in-culpata a declarat recurs, invocand un caz de nulitate. In speta: a. instanta de fond nu a nesocotit prevederile legale referitoare la publicitatea sed-intei de judecatab. inculpatei i-a fost produsa o vatamare a carei existenta este prezumata de legec. este incident un caz de nulitate absoluta prevazut de art.197,alin.2,Cproc.pen

71. Daca completul de judecata este format din doi judecatori si unanimitatea nu poate fi intrunita : a. judecătorul care a opinat solutia cea mai blanda trebuie să se alăture solutiei mai severe;b. judecarea cauzei se reia in complet de divergenta;c. judecătorul care a opinat solutia cea mai severă trebuie să se alăture solutiei mai blande. 72. In minuta se consemneaza: a. rezultatul deliberarii;b. continutul dispozitivului hotararii;c. rezultatul dezbaterilor. 73. Dacă în urma deliberării rezultă mai mult de două păreri, judecătorul care a opinat solutia cea mai severă trebuie să se alăture:a. solutiei celei mai apropiate de părerea sa;b. solutiei celei mai blânde;c. solutiei de mijloc.

74. Sanctiunea nulitatii absolute a unei hotarari judecatoresti intervine in cazul in care minuta este semnata de : a. grefier;b. un numar mai mic de judecatori decat cel cerut de lege;c. un numar mai mare de judecatori decat cel cerut de lege;

75. In cazurile in care judecatorul sau instanta se pronunta prin incheiere asupra masurilor preventive, intocmirea minutei :a. nu este obligatorieb. este obligatoriec. este obligatorie numai in cazul in care se dispune asupra arestarii preventive 76. Minuta se intocmeste :a. in doua exemplare originaleb. intr-un exemplar originalc. intr-un numar de exemplare originale egal cu numarul judecatorilor care formeaza completul de judecata 77. Cele doua exemplare originale ale minutei se depun :a. la dosarul cauzeib. unul la dosarul cauzei si unul la dosarul de minute al instanteic. la dosarul de minute al instantei 78. Minuta:a. se redactează de grefierb. se redactează în termen de 15 de zile de la data terminării cercetării judecătoresti;c. se întocmeste imediat dupa deliberare 79. Hotararea se redacteaza in cel mult: a. 20 de zile de la pronuntareb. 15 de zile de la pronuntare

c. 7 de zile de la pronuntare

80. Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 30 iunie 2009, iar sustinerile si concluziile partilor au fost consemnate în încheierea de sedinta din acea data, când Judecatoria având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 3 iulie 2009, când s-a pronuntat sentinta. In speta :a. încheierea de sedinta din 30 iunie 2009 face parte integranta din sentinta pronun-tatab. instanta a amanat pronuntarea pe termenul maxim admis de legec. instanta putea amana pronuntarea cel mult 7 zile

81. Lipsa minutei: a. atrage nulitatea relativă a hotărârii, deoarece rezultatul deliberării este consemnat în dispozitivul hotărârii;b. atrage nulitatea absolută a hotărârii;c. nu are niciun efect asupra validitătii hotărârii dacă hotărârea a fost semnată de toti membrii completului; 82. Pronuntarea hotararii se face: a. de catre presedintele completului de judecata asistat de grefierb. cu citarea partilorc. in sedinta publica 83. Se numeste sentintă :

a. hotararea prin care prima instanta solutioneaza cauza b. hotararea prin care instanta de apel solutioneaza fondul cauzeic. hotararea prin care prima instanta se dezinvesteste fara a solutiona cauza

84. Minuta se intocmeste:a. obligatoriu, numai atunci cand instanta solutioneaza cauza pe fond b. obligatoriu, ori de cate ori instanta delibereaza si se pronunta prin incheiere asu-pra unei masuri preventivec. in doua exemplare originale

85. Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului se numeste :a. sentintăb. deciziec. incheiere 86. Hotararea prin care instanta se pronunta asupra recursului se numeste :a. decizie b. sentintăc. incheiere 87. Sentinta sau decizia se redactează de:a. grefier;b. toti judecătorii din complet;c. unul dintre judecătorii din complet.

88. Sentinta:a. nu se semneaza de grefier;b. se semneaza de grefier; c. se semneaza numai de presedintele completului;

89. Daca grefierul este impiedicat a semna sentinta sau decizia:a. hotararea se semneaza in locul acestuia de catre grefierul sef;b. hotararea se semneaza de catre alt grefier desemnat pentru completul respective;c. se semneaza de presedintele completului. 90. Este considerat act de sesizare a instantei:a. rezolutia prin care organul de cercetare penala trimite plangerea prealabila gresit adresata;b. cererea de identificare a autorului unei infractiuni de lovire sau alte violente;c. hotararea prin care ICCJ admite cererea de stramutare. 91. Rechizitoriul poate indeplini functia de:a. act de sesizare a instantei si act de invinuire;b. act de sesizare a instantei si act de inculparec. act de inculpare si act de invinuire.

92. Daca unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei este impiedicat a semna sentinta sau decizia, hotararea se semneaza in locul acestuia de:a. presedintele completului;b. presedintele instantei;c. grefierul sef.

93. In cazul in care hotararea judecatoreasca a fost semnata de un numar mai mic sau mai mare de judecatori, sanctiunea este : a. inexistentab. nulitatea relativac. nulitatea absoluta

94. Inculpatii C.V. si R.G. au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de trafic de persoane. Sedinta de judecata nu a fost publica. Inca de la primul termen de judecata, in-stanta a dispus ca sedintele de judecata sa nu fie publice, intrucat in cauza una dintre partile vatamate era minora. In speta :a. actele procesuale efectuate de prima instanta sunt ineficace din punct de vedere juridicb. s-a produs o vatamare procesuala prezumata iuris et de iure c. instanta a aplicat corect dispozitiile derogatorii privitoare la cauzele cu monori

95. In ipoteza în care trei inculpati sunt trimisi în judecata, în aceeasi cauza, pentru mai multe infractiuni, dintre care

unele se judeca în sedinta publica, potrivit regulii publicitatii sedintei de judecata, iar altele în sedinta nepublica (de ex,potrivit Legii speciale nr. 678/2001), judecata se va desfasura : a. în sedinta nepublicab. în sedinta publicac. în sedinta nepublica numai daca in cauza sunt si inculpati minori

96. Daca s-a amânat pronunţarea hotărârii:a. se întocmeste încheiere separată cuprinzând dezbaterile şi susţinerile părţilor; b. lipsa încheierii de şedinţă de la data când au avut loc dezbaterile are ca efect nulitatea absoluta a hotararii;c. nu se mai întocmeste încheierea de sedinta in care sa se consemneze dezbater-ile

JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

• Desfasurarea judecarii cauzelor – consideratii preliminare

1. Citatia trebuie sa fie inmanata inculpatului:a. cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixatb. cu cel putin 3 zile inaintea termenului fixatc. inauntrul unui termen de 48 de ore de la primirea dosarului, in cazul inculpatului trimis in judecata in stare de arest

2. Inculpatul arestat, aflat in greva foamei, refuza sa participle la sedinta de judecata. Pentru acest motiv, doua termene de judecata se desfasoara in lipsa inculpatului:a. nulitatea care poate fi invocata este nulitatea relativab. procedura a fost legal indeplinita in masura in care lucratorii de la locul de det-inere au intocmit un proces verbal in care au consemnat declaratia inculpatului de a refuza participarea la sedinta de judecatac. s-au incalcat dispozitiile cu privire la participarea obligatorie a inculpatului la jude-cata, sanctionate cu nulitate absoluta 3. Inculpatul este trimis in judecata in stare de arest preventiv. Acest fapt are urmatoarele consecinte :a. asistenta juridica este obligatorie, cu conditia ca pedeapsa prevazuta de lege pen-tru infractiunea savarsita sa fie detentiunea pe viata sau inchisoarea de 5 ani sau mai mare b. termenul de judecata nu poate fi mai mare de 48 de ore de la primirea dosaruluic. instanta de judecata are obligatia de a prelungi din 30 in 30 de zile starea de ar-rest preventiv 4. Necomunicarea citatiei si actului de sesizare a instantei catre inculpatul arestat :a. se sanctioneaza cu nulitate absolutab. poate avea drept consecinta amanarea judecatiic. judecata se amana din oficiu

5. Aducerea inculpatului arestat la judecata este :a. obligatorie, dar numai in cauzele in care inculpatul nu are aparator b. obligatorie, dar numai in cauzele pentru care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 5 ani sau mai marec. obligatorie in toate cazurile 6. Procurorul trebuie să participe la sedintele de judecată la judecatorie:a. numai dacă este citat;b. în cauzele în care legea prevede pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai marec. în cauzele în care instanta a fost sesizată prin rechizitoriu 7. Participarea procurorul la sedintele de judecata in prima instanta la judecatorie este obliga-torie:a. în cauzele în care instanta a fost sesizată prin plangere prealabilab. cand procurorul apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur aparareac. în cauzele în care se dispune inlocuirea amenzii judiciare 8. Participarea procurorul la sedintele de judecata in prima instanta, la judecatorie, este obli-gatorie:a. in toate cazurile

b. in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai marec. în cauzele în care unul dintre inculpati este minor 9. In cazul unei infractiuni de competenta judecatoriei, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare, instanta a dispus efectuarea unei cercetari la fata locului. In aceasta ipoteza:a. partile vor participa la efectuarea cercetarii la fata locului numai daca este necesar b. cercetarea la fata locului se face obligatoriu in prezenta procurorului, sub sancti-unea nulitatii absolutec. procesul verbal de efectuare a cercetarii la fata locului se semneaza numai de presedintele completului si de procuror

10. Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 10,Cproc.pen, procurorul :a. nu poate pune concluzii de achitare a inculpatuluib. poate pune numai concluzii de incetare a procesului penalc. pune, dupa caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal 11. În cazul sedintei de judecata in prima instanta :a. cercetarea judecatoreasca preceda dezbaterileb. dezbaterile sunt urmate de cercetarea judecatoreasca

c. inceputul judecatii este marcat de citirea actului de sesizare a instantei 12. Cererea de administrare de probe noi : a. poate fi formulata numai inainte de inceperea cercetarii judecatoresti b. trebuie formulata dupa audierea inculpatului si inainte de inceperea cercetarii judecatorestic. poate fi formulata si in cursul cercetarii judecatoresti 13. Dupa apelul martorilor, expertilor si interpretilor : a. martorii, expertii si interpretii parasesc sala de sedintab. de regula, expertii raman in sala de sedintac. martorii parasesc sala de sedinta

*** Recurenta S.C. EON GAS si-a fost motivat recursul invocând nulitatea absoluta a ho-tarârii atacate, pe considerentul ca prima instanta nu a procedat la citarea legala a intimatilor. Se solicita admiterea recursului, casarea hotarârii atacate, desfiintarea rezolutiei si ordonan-tei si dispunerea redeschiderii urmaririi penale. Examinând recursul promovat, instanta de control judiciar constata ca intr-adevar intimatii nu au fost citati la niciun termen si nici nu au fost prezenti în fata primei instante.

14*** In speta : a. recursul va fi admis

b. recurenta nu poate invoca nelegala citare a intimatilor la instanta de fondc. motivul invocat este un caz de nulitate relativa

15*** In speta, instanta de recurs : a. va obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in recursb. respinge recursul ca nefondatc. admite exceptia nulitatii absolute

Extras din decizia instantei de recurs → o asemenea încalcare a dispozitiilor legale privind citarea unei parti nu este sanctionata cu nulitatea absoluta, nefiind prevazuta printre dis-pozitiile relative expres si limitativ cuprinse în disp art.197,alin.2,Cproc.pen.Natura nulitatii pe care o creeaza judecarea cauzei în lipsa partii cu procedura de citare nelegal îndeplinita, este una relativa, care nu opereaza de îndata si în mod automat prin sim-pla încalcare a legii. Pentru a-si produce efectele ea trebuie, în primul rând, sa fie invocata de cel care, lipsind la judecata, a fost vatamat în interesele sale procesuale.Or, recurenta nu poate invoca, în sustinerea propriului recurs, nelegala citare a intimatilor la instanta de fond, cu atât mai mult cu cât acestia au precizat ca nu înteleg sa invoce o ase-menea neregularitate.

16. ***La prima infatisare, instanta de fond a constatat insuficienta probelor administrate in cursul urmaririi penale si, in consecinta, a dispus restituirea cauzei la procurer pentru ca pro-curorul sa reia audierea unor persoane carora deja le-au fost luate declaratii în faza actelor premergatoare. In speta :a. sentinta este legala pentru ca insuficienta probelor constituie motiv de restituire a cauzei la procurorb. sentinta data este nelegalac. daca aprecia necesar, instanta putea sa suplimenteze probatoriul în faza de cercetare judecatoreasca, în virtutea rolului sau activ

OBS → insuficienta probelor administrate in cursul UP nu mai constituie un motiv de resti-tuire a cauzei la Parchet, ca urmare a abrogarii art.333 Cproc.pen (completarea UP)

17. *** Inculpatul a inaintat instantei o cerere în care arata ca locul sau de munca este la S.C. M. SRL, precizand ca doreste sa fie citat la locul de munca, pentru a putea justifica lipsade la serviciu. Instanta de apel l-a citat pe inculpat la adresa de domiciliu si, intrucat nicio persoana nu a fost gasita la aceasta adresa, citatia a fost afisata pe usa principala a destina-tarului. In aceste conditii : a. procedura de citare este legal îndeplinitab. procedura de citare este nelegal îndeplinitac. instanta de apel avea obligatia de a dispune citarea inculpatului la S.C. M. SRL

*** Judecatoria Gura Humorului l-a condamnat pe inculpatul Sava Ion, la pedeapsa de de 1 an si 2 luni închisoare pentru infractiunea de inselaciune (art.215,alin.1,Cpen). Impotriva acestei sentinte, inculpatul a declarat apel, motivand ca judecarea cauzei în prima instanta a avut loc fara legala sa citare. Din analiza dosarului, instanta de apel a constatat urmatoarele : dintr-o adresa întocmita de organele de politie rezulta ca inculpatul S.I. locuieste pe raza comunei P., dar din discutiile purtate cu lucratorii Postului de politie, rezulta ca acesta este plecat în strainatate la termenul de judecata din data de 07.05.2008, martorul S. N. a aratat ca inculpatul este plecat în strainatate, fara a i se cunoaste adresa Prin decizia penala nr. 290/29.09.2008, ramasa definitiva prin nerecurare, Tribunalul Suceava a admis apelul.

18*** In speta, prima instanta trebuia sa dispuna citarea inculpatului : a. la adresa din strainatate unde locuieste inculpatulb. prin afisare la Consiliul Local în a carui raza teritoriala s-a savârsit infractiuneac. prin afisare pe usa instantei de judecata

*** Împotriva inculpatului a fost începuta urmarirea penala la data de 10.09.2004. La data de 27.09. 2004,

organul de urmarire penala a emis pe numele inculpatului o citatie, la resedinta acestuia din România. Procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare nu a fost semnat de nicio persoana, iar din verificarile efectuate de organele de cercetare penala rezulta ca inculpatul nu mai locuia la acea adresa. La data de 01 octombrie 2005, organul de urmarire penala a emis o citatie la domiciliul inculpatului din Italia, tradusa in limba italiana, prin care acesta este invitat sa se prezinte la organele de cercetare penala la data de 15 octombrie 2004, respectiv în termen de 15 zile. La dosarul de urmarire penala nu exista avizul de primire semnat de destinatar sau refuzul acestuia de a primi citatia, dar a fost depusa citatia respectiva. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Timis nr. 312/P/2006 din data de 16.02.2007, înregistrat pe rolul Tribunalului Timis la data de 22.02.2007, sub numar unic de dosar 1701/30/2007, inculpatul P.A. a fost trimis în judecata.

18*** In speta : a. nu s-a facut dovada dovada trimiterii citatiei la domiciliul din Italia al inculpatuluib. termenul de prezentare pentru înfatisare în fata organului de urmarire penala este legalc. instanta va restitui cauza la procuror pentru refacerea urmaririi penale

19*** In speta, dovada indeplinirii procedurii citarii inculpatului la domiciliul sau din Italia este :

a. citatia tradusa in limba italiana depusa la sosarb. avizul de primire a citatiei semnat de inculpatc. avizul in care este consemnat refuzul inculpatului de a primi citatia

20*** In speta, sunt incidente : a. nulitatea relativa actelor de urmarire penala efectuate de procurorb. nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala efectuate de procurorc. restituirea cauzei la procurer pentru refacerea urmaririi penale

OBS → a nu se confunda cu cazul de nulitate relative determinat de nelegala citare → moti-vatia → Prin modul cum a fost îndeplinita procedura de citare fata de inculpat în cursul ur-maririi penale s-au încalcat dispozitiile art. 177 pct. 8 C.proc.pen. si art. 811 C.proc.pen., con-text în care se poate aprecia ca s-a realizat o încalcare a regulilor procedurale privind prezenta inculpatului, sanctionata de art. 197 alin. (2) C.proc.pen., cu nulitatea absoluta a actului procesual penal.

21.*** La data de 05.06.2006, Tribunalul Hunedoara a pronuntata decizia penala nr.xx, in apelul declarat de inculpat impotriva sentintei penale nr.xxx. Instanta de recurs a retinut ca, din actele dosarului rezulta faptul ca inculpatul a fost încarcerat la data 20.02.2006, în baza unui mandat emis de instantele din Timisoara si ca nu a avut

cunostinta de proces intrucat nu a fost citat la locul de detentie. In speta : a. recursul va fi admis b. sanctiunea incidenta este nulitatea absoluta, urmare a incalcarii dispozitiilor privind prezenta inculpatului la judecarea apeluluic. sanctiunea incidenta este nulitatea absoluta, urmare a incalcarii dispozitiilor privind necitarea inculpatului la locul de detentie

***Inculpatii S.S. si S.I., domiciliati in Lupeni, au fost trimisi in judecata si condamnati la câte 1,6 ani inchisoare pentru complicitate la un furt calificat savârsit pe raza localitatii Uricani. Inculpatul S.I. a fost citat de prima instanta la domiciliul sau din Lupeni. Constatându-se ca acesta este plecat din tara si intrucat nu i se cunoaste adresa, a fost citat prin afisare la Consiliul Local Lupeni.

22.*** In speta : a. procedura de citare a fost legal indeplinitab. citarea prin afisare se impunea a fi realizata la sediul Consiliului Local Uricanic. procedura de citare a fost viciata

23.*** In speta, citarea prin afisare se impunea a fi realizata : a. pe usa instanteib. la sediul Consiliului Local Uricanic. la sediul Consiliului Local Lupeni

*** Inculpatul V.G. a introdus contestatie in anulare invocand nelegala citare la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs. Petentul a aratat ca procedura a fost nelegal îndeplinita, întrucât citatia a fost primita de fratele sau, iar instanta nu a procedat si la afisarea ei la Consiliul Local al localitatii în care s-a comis fapta. Petentul a mai aratat ca aceasta din urma se impunea întrucât din tot cuprinsul dosarului de urmarire penala rezulta cu claritate faptul ca este plecat din tara, la munca, în Grecia. Din examinarea actelor si lu-crarilor dosarelor rezulta ca, atât la judecata în prima instanta, cât si în caile de atac, contes-tatorul a fost citat numai la adresa indicata de el, respectiv comuna Iaslovat, nr. 900, judetul Suceava.

24.*** In speta,: a. citarea prin afisare nu se impunea a fi realizatab. procedura de citare la termenul de recurs nu a fost legal îndeplinitac. contestatia in anulare va fi respinsa

*** Pe rolul Judecatoriei Galati a fost inregistrat dosarul cu nr.xx, privind pe inculpatul S.I.,trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de furt calificat. La dosarul cauzei s-au atasat dovezi din care rezulta ca inculpatul se afla în executarea unei alte pedepse, în Spania. Dupa ce l-a citat la domiciliul din tara, instanta de fond a procedat la

judecarea in lipsa a inculpatului, pe care l-a condamnat la 1 an si 6 luni inchisoare.

25.*** In speta,: a. procedura de citare a fost legal îndeplinitab. inculpatul trebuia citat prin afisare pe usa instanteic. instanta avea obligatia sa-l citeze pe inculpat la locul de detinere

• Cercetarea judecatoreasca

1. Schimbarea ordinii cercetarii judecatoresti: a. nu poate fi dispusa b. nu poate fi dispusa decat la cererea inculpatuluic. nu poate fi dispusa decat dupa ascultarea inculpatului prezent 2. Inceperea cercetarii judecatoresti este marcata de :

a. citirea de catre presedintele completului a actului de sesizare a instanteib. citirea de catre judecator a actului de sesizare a instanteic. citirea de catre grefier a actului de sesizare a instantei, la dispozitia presedintelui completului de judecata 3. Daca in cauza dedusa judecatii sunt mai multi inculpati : a. ascultarea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpatib. instanta poate dispune ascultarea separata a inculpatilorc. declaratiile luate separat pot fi citite celorlalti inculpati 4. In cursul cercetarii judecatoresti, daca inculpatul nu-si mai aminteste anumite fapte sau imprejurari sau cand exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date anterior : a. instanta dispune obligatoriu citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anteriorb. presedintele poate da citire declaratiilor anterioarec. instanta nu poate dispune citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior 5. In cursul cercetarii judecatoresti, ascultarea celorlalte parti se face: a. dupa ascultarea inculpatului

b. dupa ascultarea martorilorc. dupa ascultarea expertilor si interpretilor 6. In cursul cercetarii judecatoresti, ordinea in care se procedeaza la ascultarea persoanelor participante la proces este urmatoarea: a. inculpat, martori, experti, parti, interpretib. inculpat, parti, martori, experti, interpretic. partea vatamata, inculpat, celelalte parti, martori, experti, interpreti 7. Inceperea cercetarii judecatoresti este marcata prin: a. apelul martorilor, expertilor si interpretilorb. strigarea cauzeic. citirea actului de sesizare a instantei sau prezentarea succinta a acestuia

8. In cursul cercetarii judecatoresti, ordinea in care i se pun intrebari martorului este urma-toarea: a. procuror, instanta, celelalte parti si apoi partea care l-a propus b. instanta, procuror, celelalte parti si apoi partea care l-a propus c. instanta, procuror, partea care l-a propus si apoi celelalte parti 9. Daca martorul poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta: a. martorul trebuie sa-l citeasca obligatoriu in instanta

b. martorul poate sa-l citeasca in instantac. instanta poate dispune retinerea inscrisului la dosar, chiar in original

10. In cursul cercetarii judecatoresti, ordinea in care i se pot adresa intrebari inculpatului este urmatoarea: a. presedintele completului, membrii completului, procuror, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, aparatorul inculpatului , ceilalti inculpati aparatorul inculpatului b. presedintele completului, membrii completului, aparatorul inculpatului , procuror, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, ceilalti inculpati, c. presedintele completului, membrii completului, procuror, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, ceilalti inculpati, aparatorul inculpatului

11. Daca ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanta: a. dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale b. este obligata ca, la judecarea cauzei, sa tina seama de depozitia data de martor in cursul urmaririi penale c. nu mai poate sa tina seama de depozitia data de martor in cursul urmaririi penale

12. In cursul cercetarii judecatoresti, instanta dispune obligatoriu citirea declaratiilor pe care inculpatul le-a dat anterior daca : a. inculpatul nu-si mai aminteste anumite fapte sau imprejurarib. exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date in cursul urmaririi penalec. inculpatul refuza sa dea declaratii

13. Martorul a carui lipsa nu este justificata: a. va fi adus silitb. va fi citat si pentru termenul urmatorc. nu poate fi adus silit daca anterior nu a fost citat 14. In cursul cercetarii judecatoresti: a. se poate renunta la martori doar la cererea instanteib. procurorul nu poate renunta la martorii pe care i-a propusc. partile pot renunta la martorii pe care i-au propus 15. Inscrisul pe care un martor il poseda si care se afla in legatura cu depozitia facuta: a. se poate retine la dosar, in original sau in copieb. se retine obligatoriu la dosar, in original sau in copiec. se retine obligatoriu la dosar, in original

16. Daca in cauza supusa judecatii exista mijloace materiale de proba, instanta:

a. dispune, numai la cerere, aducerea si prezentarea acestorab. dispune, daca este necesar, aducerea si prezentarea acestorac. este obligata sa dispuna aducerea si prezentarea acestora 17. Expertul a carui lipsa nu este justificata: a. va fi citat si pentru termenul urmatorb. poate fi adus silit, daca a fost legal citatc. va fi cu mandat de aducere, chiar daca nu a fost citat

18. Dacă în cursul cercetării judecătoreşti administrarea unei expertize medico-legale apare ca inutilă: a. instanţa poate dispune ca acea probă să nu mai fie administratăb. omisiunea instanţei de a pune în discuţia procurorului şi a părţilor utilitatea acestei probe se sancţionează cu nulitatea relativăc. omisiunea instanţei de a pune în discuţia procurorului şi a părţilor utilitatea acestei probe se sancţionează cu nulitatea absoluta

19. Citirea declaratiilor anterioare date de martor in cursul urmaririi penale este obligatorie daca:

a. ascultarea martorului nu mai este posibila in cursul cercetarii judecatorestib. martorul face declaratii care sunt in contrazicere cu cele date anteriorc. martorul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari

20. Cercetarea judecatoreasca incepe cu : a. constatarea legalitatii actului de sesizare a instantei, potrivit art.300,CPP b. citirea actului de sesizare a instanteic. audierea inculpatului

21. Partile au cazut de acord in privinta neascultarii unora dintre martorii care au dat de-claratii in cursul urmaririi penale. In aceasta ipoteza : a. instanta este obligata sa ia act de intelegerea intervenita intre parti b. primeaza utilitatea audierii martorilor in raport cu vointa partilorc. neascultand martorii respectivi, instanta incalca principiul nemijlocirii daca ascul-tarea nu este nici imposibila si nici inutila

22. In cazul in care instanta a admis, la cererea partii vatamate, efectuarea unei expertize medico-legale, apreciata ca utila pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, in-clusiv corecta incadrare juridica a

faptei, aceasta neefectuindu-se ulterior datorita mijloacelor financiare ale acesteia :a. instanta poate reveni asupra administrarii probei, constatand imposibilitatea efec-tuarii eib. instanta poate obliga inculpatul sa achite suma reprezentand plata expertizei c. instanta dispune ca plata expertizei sa se faca din fondul Ministerului Justitiei

• Restituirea cauzei la procuror pentru refacerea UP. Schimbarea incadrarii juridice

1. Momentul limita pana la care instanta de judecata poate dispune restituirea cauzei la pro-curor, pentru ca cercetarea penala a fost efectuata de un organ de cercetare penala necom-petent, este : a. terminarea dezbaterilor b. terminarea cercetarii judecatorestic. terminarea deliberarii 2. Restituirea cauzei in vederea refacerii urmaririi penale : a. nu se poate dispune dupa inceperea dezbaterilor b. nu se poate dispune decat daca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare penala de catre un alt organ decat cel competentc. se poate dispune si pentru neregularitatea actului de sesizare a instantei, consta-tata la primul termen de judecata 3. Restituirea cauzei in vederea refacerii urmaririi penale se poate dispune in cazul in care :a. in urma cercetarii judecatoresti, instanta a schimbat incadrarea juridica intr-o in-fractiune pentru care organul care a efectuat urmarirea penala nu era competentb. rechizitoriul a fost intocmit impotriva unui inculpat trimis in judecata cu datele de identitate apartinand altei persoanec. inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, instanta a schimbat incadrarea ju-ridica intr-o infractiune pentru care organul care a efectuat urmarirea penala nu era competent

4. Restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale se dispune in cazul nere-spectarii dispozitiilor privitoare la:a. competenta materialab. prezenta partii vatamatec. prezenta invinuitului sau a inculpatului 5. Instanta se desesizeaza cand restituie cauza la procuror, pentru:a. refacerea urmaririi penaleb. completarea urmaririi penalec. refacerea actului de sesizare a instantei 6. Hotararea prin care instanta se desesizeaza si restituie cauza la procuror pentru refacerea urmaririi penale, este:a. decizia b. sentintac. incheiere 7. Hotararea prin care instanta se desesizeaza si restituie cauza la procuror in vederea refacerii urmaririi penale:a. nu este supusa niciunei cai de atacb. este supusa recursuluic. se ataca odata cu fondul

8. Hotararea prin care instanta a respins cererea de restituire a cauzei la procuror, in vede-rea refacerii urmaririi penale:a. este o incheiereb. poate fi atacata separat, cu recurs c. se ataca odata cu fondul

9. Pot introduce recurs impotriva hotararii prin care instanta s-a desesizat si a restituit cauza la procuror:a. numai procurorul si partileb. procurorul c. orice persoana ale carei interese au fost vatamate prin hotarare 10. Recursul impotriva hotararii prin care instanta s-a desesizat si a restituit cauza la procuror in vederea refacerii urmaririi penale se introduce:a. in 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezentib. in 24 de ore de la comunicare, pentru cei lipsac. in 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti 11. In cazul in care instanta a dispus restituirea cauzei la procuror, in vederea refacerii ur-maririi penale, aceasta se va pronunta si in ceea ce priveste:a. masurile de siguranta si masurile asiguratoriib. masurile asiguratorii si masurile preventivec. unele masuri de siguranta

12. Dacă instanta constată, în cursul cercetării judecătoresti, că încadrarea juridică dată fap-tei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată:a. pune în discutie noua încadrare juridică;b. dispune suspendarea procesului penal;c. dispune schimbarea încadrării juridice prin incheiere ***. Prin ordonanta nr. 6843/P/2006 din 23.02.2009, Parchetul de pe lânga Judecatoria Sec-torului 3 Bucuresti a dispus scoaterea de sub urmarire penala a înv. L.N., în temeiul art. 10 lit. b1 Cproc.pen. si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1000 lei. In temeiul art.278^1,Cproc.pen, petentul I.M. a introdus plangere la instanta compe-tenta, la data de 31.03.2009, data postei.Dupa înregistrarea plângerii pe rolul instantei, la dosarul cauzei a fost depus certificatul de deces al intimatului L.N., conform caruia acesta a decedat la data de 20.02.2009. Instanta a constatat ca decesul intimatului a fost adus doar la cunostinta instantei la data de 30.04.2009, dupa data dispunerii solutiei de netrimitere în judecata.

13.*** In speta :a. decesul intimatului constituie o împrejurare de fapt care afecteaza legalitatea so-lutiei de netrimitere în judecatab. instanta dispune schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse de procuror

c. instanta dispune incetarea procesului penal in temeiul art.10,lit.g, C.proc.pen (de-cesul faptuitorului)

Extras din sentinta penala nr.269 din 18.05.2009 → Prin sentinta penala nr.269 din 18.05.2009 pronuntata in dosarul nr. 4787/301/2009 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in baza art. 278/1 al. 8 lit. b C.p.p. a admis plângerea formulata de petentul I.M. împotriva re-zolutiei nr.6843/P/2006 din 23.02.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, în contradictoriu cu intimatul L.N. Prin ordonanta nr. 6843/P/2006 din 23.02.2009, Parchetul de pe lânga Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a dispus scoaterea de sub urmarire penala a înv. L.N., în temeiul art. 10 lit. b1 Cproc.pen. si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1000 lei. In temeiul art.178^1,Cproc.pen, petentul I.M. a introdus plangere la instanta competenta, la data de 31.03.2009, data postei.Dupa înregistrarea plângerii pe rolul instantei, la dosarul cauzei a fost depus certificatul de deces al intimatului L.N., conform caruia acesta a decedat la data de 20.02.2009. Instanta a constatat, fata de mentiunile acestui certificat, ca la data de 23.02.2009 când Parchetul de pe lânga Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a dispus solutiile de netrimitere în judecata a intimatului prin ordonanta nr. 6843/P/2006, intimatul era decedat.In consecinta, solutia corecta ce ar fi trebuit dispusa de Parchetul de pe lânga Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, daca ar fi cunoscut acest caz de împiedicare a punerii în

miscare a actiunii penale, ar fi fost de încetare a urmaririi penale în temeiul art.10 lit. g C.p.pInstanta a mai constatat ca decesul intimatului a fost adus doar la cunostinta instantei la data de 30.04.2009, dupa data dispunerii solutiilor de netrimitere în judecata, dupa data solution-arii de catre prim-procuror a plângerii formulate conform art. 278 C.p.p. si dupa sesizarea instantei cu prezenta plângere formulata de petent în baza art. 278/1 C.p.p. Fata de situatia expusa cu privire la decesul intimatului, constatând ca acesta, fiind anterior solutiilor de netrimitere în judecata, constituie o împrejurare de fapt care afecteaza legalitatea acestora, a apreciat ca în temeiul dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura penala poate dispune schimbarea temeiului de drept al solutiilor dispuse de procuror. In-stanta a apreciat, de asemenea, ca schimbarea temeiului de drept al solutiilor dispuse de procuror în cadrul solutionarii plângerii care nu este formulata de catre cel fata de care s-a dispus solutia nu este de natura a agrava situatia petentului în propria cale de atac, deoarece în raport de oricare dintre temeiurile solutiilor de netrimitere dispuse, solutia este numai de netrimitere în judecata si nu poate constitui temei pentru învestirea instantei penale cu solu-tionarea actiunii civile

*** Petenta D.D. a formulat plângere in temeiul art.278^1,Cproc.pen, la Judecatoria Brasov, însa prin

sentinta penala nr. 573 din 25.02.2005 aceasta instanta a admis exceptia necompe-tentei materiale, invocate de catre reprezentanta Parchetului de pe lânga Judecatoria Bra-sov, declinand competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brasov. Sesizat fiind prin aceasta hotarâre cu solutionarea cauzei, Tribunalul Brasov si-a declinat la rândul sau competenta de solutionare a plângerii în favoarea Judecatoriei Brasov, dispunând aceasta prin sentinta penala nr. 313 din 8 iunie 2005.

14.*** In speta, instanta competenta sa solutioneze conflictul de competenta este :a. I.C.C.J.b. Curtea de Apel Brasovc. Curtea de Apel Bucuresti

15.*** In speta, instanta competenta sa sesizeze nasterea conflictului negativ de competenta este :a. Judecatoria Brasovb. Curtea de Apel Brasovc. Tribunalul Brasov

• Extinderea actiunii penale

1. Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale care

intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata:a. instanta dispune, prin incheiere, extinderea actiunii penale b. procurorul dispune extinderea actiunii penale, prin declaratie orală data in fata in-stanteic. dosarul se restituie pentru ca inculpatul să fie trimis în judecată pentru toate ac-tele materiale care intra in continutul infractiunii 2. Dupa extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale care intra in continutul infracti-unii pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, instanta:a. judeca infractiunea in intregul eib. nu poate judeca actele din continutul infractiunii in privinta carora s-a pronuntat o hotarare definitivac. desfiinteaza hotararea anterioara data pentru unele acte din continutul infractiunii 3. Dupa extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale care intra in continutul infracti-unii pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, instanta:a. judeca numai actele materiale in privinta carora nu s-a dat o hotarare definitivab. reuneste cauza cu aceea in care s-a dat o hotarare definitiva in privinta unora din-tre actele materiale din continutul infractiuniic. pronunta o hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii

4. Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta :a. restituie cauza la procuror pentru completarea urmaririi penaleb. sesizeaza organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la noile acte materialec. dispune extinderea actiunii penale cu privire si la aceste acte si procedeaza la judecare infractiunii in intregul ei

5. Instanta dispune extinderea actiunii penale cand se descopera date cu privire la:a. alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care inculpatul a fost trimis in judecatab. alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecatac. alte persoane care au participat la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului

6. Instanta dispune extinderea actiunii penale prin:a. sentinta b. deciziec. incheiere

7. In cursul judecatii, competenta cu privire la extinderea actiunii penale revine:a. instantei de judecatab. procuroruluic. organului de urmarire penala

• Extinderea procesului penal

1. Extinderea procesului penal se dispune cu privire la:a. alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care inculpatul a fost trimis in judecatab. alte fapte prevazute de legea penala, savarsite de inculpatc. alte persoane care au participat la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului 2. Extinderea procesului penal se dispune cu privire la:a. o alta persoana care a participat impreuna cu inculpatul la savarsirea unei infrac-tiuni b. o alta persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care inculpatul este trimis in judecatac. o alta persoana care a participat la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului 3. Daca in in cursul judecatii se descopera ca inculpatul a fost ajutat de un complice, instanta va dispune :

a. extinderea procesului penal pentru alte fapteb. extinderea actiunii penalec. extinderea procesului penal cu privire la alte persoane

4. Inculpatul a fost trimis in judecata pentru un furt dintr-un depozit de materiale. Daca in cursul judecatii se descopera ca, in aceeasi zi, inculpatul ajutat de un complice a savarsit inca doua furturi succesive din acelasi depozit de materiale, instanta va dispune :a. extinderea actiunii penale b. extinderea procesului penal cu privire la alte persoanec. extinderea procesului penal cu privire la alte fapte 5. Daca in in cursul judecatii se descopera ca inculpatul, in timpul comiterii unui furt dintr-un depozit, a distrus o alta cantitate de materiale existente acolo, instanta va dispune :a. extinderea procesului penal pentru alte fapteb. extinderea actiunii penalec. extinderea procesului penal cu privire la alte persoane 6. Daca in in cursul judecatii pentru infractiunea de furt calificat, se descopera ca inculpatul savarsise cu doi ani inainte si un viol, impreuna cu un alt invinuit, instanta:a. nu va dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte

b. va dispune extinderea actiunii penalec. nu va dispune extinderea procesului penal cu privire la alte persoane 7. Instanta dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte :a. numai din oficiub. numai la cererea procuroruluic. la cererea procurorului sau din oficiu 8. Extinderea procesului penal se dispune cu privire la:a. alte acte materiale si alte persoane b. alte fapte si alte acte materialec. alte fapte si alte persoane

9. În cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru extinderea procesului penal pentru alte fapte:a. procurorul prezent la judecata poate cere extinderea procesului penal si în ceea ce priveste această faptă;b. instanta pune în miscare actiunea penală si pentru fapta nouă;c. obiectul judecătii nu se schimbă;

10. Instanta dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte :a. numai daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala cu privire la fapta descoperitab. daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala cu privire la fapta descoperita

c. numai dupa ce instanta a sesizazat organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita. 11. Daca procurorul nu participa la judecata, instanta poate dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte :a. numai din oficiub. numai la cererea procuroruluic. la cererea procurorului sau din oficiu

12. Cand se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte preva-zute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata si procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala cu privire la fapta descoperita :a. instanta dispune extinderea procesului penalb. instanta dispune extinderea actiunii penalec. instanta sesizeaza, prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita 13. Cand se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte preva-zute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata, pro-curorul:a. nu este obligat sa puna in miscare actiunea penala pentru fapta descoperita

b. este obligat sa puna in miscare actiunea penala pentru fapta descoperitac. este obligat sa sesizeze organul de cercetare penala cpentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita 14. Cand se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte preva-zute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata si pro-curorul nu participa la judecata:a. instanta poate sesiza organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita. b. instanta este obligata sa extinda procesul penal din oficiu c. instanta este obligata sa procedeze la judecarea cauzei in intregul ei 15. Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata, iar procurorul nu participa la judecata :a. instanta dispune, din oficiu, extinderea procesului penal pentru alte fapte b. instanta dispune numai la cererea procurorului, extinderea procesului penal pen-tru alte faptec. instanta poate dispune, din oficiu, extinderea procesului penal pentru alte fapte

16. Daca in sarcina inculpatului se descopera date cu privire la savarsirea unei alte fapte preva-zute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata, pro-curorul prezent la judecarea cauzei :a. este obligat sa puna in miscare actiunea penala si cu privire la fapta respectivab. poate sa puna in miscare actiunea penala si cu privire la fapta respectivac. poate cere instantei extinderea procesului penal

17. În cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:a. instanta face aplicarea dispozitiilor privind schimbarea încadrării juridice;b. procurorul poate pune în miscare actiunea penală prin ordonantă;c. instanta trebuie să sesizeze, prin încheiere, organul de urmărire penală compe-tent pentru efectuarea de cercetări cu privire la fapta descoperită 18. În cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru extinderea procesului penal pentru alte fapte si procurorul nu participa la judecata, instanta :a. poate dispune extinderea procesului penal pentru alte fapteb. trebuie sa dispuna extinderea procesului penal pentru alte fapte

c. poate sesiza organul de urmarire penala competent, pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita

19. Daca in in cursul judecatii se descopera ca inculpatul a fost ajutat de un complice la savarsirea unei infractiuni pentru care nu a fost trimis in judecata, instanta va dispune :a. extinderea procesului penal pentru alte fapteb. extinderea procesului penal cu privire la alte persoanec. nicio varianta din cele de mai sus 20. Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata si procurorul participa la judecata :a. instanta nu poate dispune din oficiu extinderea procesului penal pentru alte fapte b. instanta poate dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte, numai la cererea procuroruluic. procurorul este obligat sa ceara instantei extinderea procesului penal pentru alte fapte

21. În cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:a. procurorul prezent poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele per-soane;

b. instanta poate pune în miscare actiunea penală prin încheiere;c. instanta sesizează procurorul competent pentru punerea în miscare a actiunii pe-nale; 22. Sunt cazuri in care actiunea penala este pusa in miscare de catre instanta:a. când este sesizata prin rechizitoriul procurorului;b. când instanta extinde din oficiu procesul penal pentru alte fapte sau cu privire la alte persoane;c. când instanta admite plângerea persoanei vatamate, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si retine cauza spre judecata (art. 2781,alin.8,lit.c,Cproc.pen).

• Dezbaterile

1. În cadrul dezbaterilor :a. nu exista o ordine in care se da cuvantul b. se poate da cuvantul si in replica, dar in ordinea prevazuta de legec. procurorul are cuvantul inainte de inculpat 2. În cadrul dezbaterilor :a. primul si ultimul caruia i se da cuvantul este inculpatulb. procurorul are cuvantul inaintea partii vatamate

c. partea vatamata are cuvantul inaintea partii civile 3. În cadrul dezbaterilor, ordinea in care presedintele da cuvantul este urmatoarea :a. procuror, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, inculpatb. inculpat, procuror, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, in-culpatc. procuror, parte civila, parte responsabila civilmente, inculpat, parte vatamata 4. Dezbaterile :a. nu pot fi intrerupteb. pot fi intrerupte oricand, dar numai de presedintele completului de judecatac. pot fi intrerupte pentru motive temeinice 5. Dezbaterile :a. pot fi intrerupte pentru maxim 3 zileb. pot fi intrerupte pentru maxim 5 zilec. pot fi intrerupte pentru maxim 24 de ore 6. În cadrul dezbaterilor, ordinea in care presedintele da cuvantul este urmatoarea :a. procuror, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, inculpatb. inculpat, procuror, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, in-culpat

c. procuror, parte civila, parte responsabila civilmente, inculpat, parte vatamata 7. Procurorul si partile pot depune concluzii scrise:a. numai la cererea presedintelui completuluib. chiar daca nu au fost cerute de instantac. numai cand au fost cerute de instanta *** Prin sentinta penala nr. 150 din 2 aprilie 2008 , instanta a condamnat pe inculpatii minori P.V. si S.C. pentru savârsirea infractiunii de viol, la o pedeapsa de câte 7 ani închisoare, în baza art. 197 alin. 2 lit.(a) si alin.3 teza I Cod penal. În cauza de fata, instanta a constatat ca inculpatii au, în mod vadit, interese procesuale contrare, întrucât inculpatul P.V. îl face vino-vat de savârsirea faptei pe inculpatul S.C. si invers, declaratiile respective din timpul urmaririi penale nefiind niciodata retractate de catre vreun inculpat. La judecata pe fond a cauzei, am-bii inculpati au fost asistati juridic de catre acelasi avocat desemnat din oficiu.

8.***In speta :a. cauza a fost judecata in prima instanta de o judecatorieb. este incident un caz de nulitate absolutac. instanta de fond nu a respectat dreptul inculpatilor la o aparare efectiva

Extras din decizia prin care s-a desfiintat hotararea primei instante → Dreptul la aparare, inclusiv cel asigurat din oficiu, astfel cum este recunoscut de dispozitiile art. 6 pct. 3 lit. c din Conventia europeana a drepturilor omului, trebuie sa aiba un caracter efectiv, iar nu unul formal. În speta, apararea asigurata de avocatul din oficiu cu ocazia judecarii pe fond a cauzei, nu a fost efectiva, de vreme ce acesta a fost pus în situatia de a sustine pozitii proce-suale în mod vadit contrare.În consecinta, instanta a constatat ca, în fapt, instanta de fond nu a respectat dreptul incul-patilor la o aparare efectiva, ceea ce atrage nulitatea absoluta a hotarârii pronuntate în aceste conditii, conform art. 197 alin. 2 Cod de procedura penala. Fata de aceste consider-ente instanta a admis recursurile inculpatilor, a desfiintat în întregime hotarârea instantei de fond si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiasi instanta, respectiv Tribunalul Satu Mare.

• Ultimul cuvant al inculpatului → etapa finala cu care se termina sedinta de judecata

1. Ultimul cuvant al inculpatului:a. este un moment procesual distinct de cuvantul pe care acesta il are in cursul dez-baterilorb. neacordarea lui se sanctioneaza cu nulitate relativac. este cuvantul pe care acesta il are in cursul dezbaterilor

2. Ultimul cuvant al inculpatului:a. poate fi exercitat, daca inculpatul doreste, si prin aparatorul ales sau desemnat din oficiu b. este exercitat numai personal de catre inculpatc. poate fi exercitat si prin reprezentant conventional 3. Ultimul cuvant al inculpatului are loc:a. inainte de a incheia dezbaterileb. dupa incheierea dezbaterilorc. inainte de incheierea cercetarii judecatoresti 4. In timpul in care inculpatul are ultimul cuvant:a. doar presedintele completului ii mai poate pune intrebarib. nu i se poate replica inculpatuluic. nu i se pot pune intrebari 5. Daca in timpul in care are ultimul cuvant, inculpatul releva fapte sau imprejurari noi, esen-tiale pentru solutionarea cauzei:a. instanta suspenda judecatab. instanta dispune reluarea cercetarii judecatorestic. instanta dispune reluarea urmaririi penale

*** Prin sentinta penala nr. 150 din 2 aprilie 2008 , instanta a condamnat pe inculpatii minori P.V. si S.C. pentru savârsirea infractiunii de viol, la o pedeapsa de câte 7 ani închisoare, în baza art. 197 alin. 2 lit.(a) si alin.3 teza I Cod penal. În cauza de fata, instanta a constatat ca

inculpatii au, în mod vadit, interese procesuale contrare, întrucât inculpatul P.V. îl face vino-vat de savârsirea faptei pe inculpatul S.C. si invers, declaratiile respective din timpul urmaririi penale nefiind niciodata retractate de catre vreun inculpat. La judecata pe fond a cauzei, am-bii inculpati au fost asistati juridic de catre acelasi avocat desemnat din oficiu.

8.***In speta :a. cauza a fost judecata in prima instanta de o judecatorieb. este incident un caz de nulitate absolutac. instanta de fond nu a respectat dreptul inculpatilor la o aparare efectiva

Extras din decizia prin care s-a desfiintat hotararea primei instante → Dreptul la aparare, inclusiv cel asigurat din oficiu, astfel cum este recunoscut de dispozitiile art. 6 pct. 3 lit. c din Conventia europeana a drepturilor omului, trebuie sa aiba un caracter efectiv, iar nu unul formal. În speta, apararea asigurata de avocatul din oficiu cu ocazia judecarii pe fond a cauzei, nu a fost efectiva, de vreme ce acesta a fost pus în situatia de a sustine pozitii proce-suale în mod vadit contrare.În consecinta, instanta a constatat ca, în fapt, instanta de fond nu a respectat dreptul incul-patilor la o aparare efectiva, ceea ce atrage nulitatea absoluta a hotarârii pronuntate în aceste conditii, conform art. 197 alin. 2 Cod de procedura penala. Fata de aceste consider-ente

instanta a admis recursurile inculpatilor, a desfiintat în întregime hotarârea instantei de fond si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiasi instanta, respectiv Tribunalul Satu Mare.

• Deliberarea si hotararea instantei

1. Completul de judecata delibereaza:a. mai intai asupra chestiunilor de fapt b. mai intai asupra chestiunilor de dreptc. asupra chestiunilor de fapt sau de drept, fara o ordine prestabilita 2. Cercetarea judecatoreasca si dezbaterile:a. nu pot fi intrerupte b. ambele pot fi reluatec. numai dezbaterea nu poate fi reluata 3. In cazul in care instanta a dispus reluarea cercetarii judecatoresti, cauza:a. se restituie procurorului pentru reluarea urmaririi penale b. se restituie procurorului pentru refacerea urmaririi penale

c. se repune pe rol 4. In cazul in care instanta a dispus reluarea dezbaterilor:a. cauza se repune pe rol b. cauza se restituie procurorului pentru refacerea urmaririi penalec. instanta va pune in discutie imprejurarea care trebuie lamurita in aceeasi sedinta sau in alta sedinta in continuare 5. Solutiile care pot fi pronuntate printr-o sentinta sunt urmatoarele:a. condamnarea, achitare sau stabilire a unei sanctiuni administrativeb. condamnarea sau achitarec. condamnarea, achitare, incetare a procesului penal 6. In cazul in care instanta a pronuntat achitarea inculpatului intrucat fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art. 10 alin. 1 lit. b1) :a. instanta penala lasa nesolutionata actiunea civilab. instanta penala nu acorda despagubiri civilec. instanta penala poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale, potrivit legii civile 7. Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila :a. cand pronunta incetarea procesului penal in caz de retragere a plangerii preal-abile

b. cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu existac. cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu a fost savarsita de inculpat 8. In cazul in care persoana vatamata nu s-a constituit parte civila, instanta penala:a. nu se poate pronunta cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris b. nu se poate pronunta cu privire la restabilirea situatiei anterioare savarsirii infrac-tiuniic. se poate pronunta cu privire la restituirea lucrului

9. In cazul achitarii in baza art.10,lit.b,Cproc.pen, instanta de judecata:a. poate acorda despagubiri civile b. este obligata solutioneze actiunea civila in sensul respingerii eic. este obligata sa lase nesolutionata actiunea civila

10. Nu pot fi acordate despăgubiri civile dacă:a. achitarea s-a pronuntat pentru că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni;b. achitarea s-a pronuntat pentru că fapta nu există;c. achitarea s-a pronuntat pentru că lipseste unul din elementele constitutive ale in-fractiunii; 11. In cazul cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii pe-nale:

a. instanta poate dispune disjungerea actiunii civileb. instanta nu poate dispune disjungerea actiunii civilec. instanta dispune obligatoriu disjungerea actiunii civile 12. Instanta penala nu acorda despagubiri civile:a. cand pronunta incetarea procesului penal in caz de retragere a plangerii preal-abileb. cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu existac. cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu a fost savarsita de inculpat

13. Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila atunci cand:a. pronunta incetarea procesului penal pentru ca lipseste plangerea prealabila nece-sara pentru punerea in miscare a actiunii penale b. pronunta incetarea procesului penal pentru cazul in care exista autoritate de lucru judecatc. pronunta incetarea procesului penal pentru cazul in care a intervenit decesul fap-tuitorului 14. In cazul achitarii in baza art.10,lit.b,Cproc.pen, instanta de judecata:a. poate acorda despagubiri civile b. este obligata solutioneze actiunea civila in sensul respingerii eic. este obligata sa lase nesolutionata actiunea civila

15. Cand durata retinerii si a arestarii preventive este egala cu durata pedepsei pronuntate, inculpatul condamnat este pus in libertate :a. numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitivab. de indata, desi hotararea de condamnare nu este definitivac. de administratia locului de detinere *** La data de 12.03.2010, ora 23,20, organele de cercetare penala ale politiei judiciare Fun-dulea au început urmarirea penala fata de învinuitii S. C. si S.I. La data de 23.03.2010, Parchetul de pe lânga Judecatoria Lehliu – Gara a pus în miscare actiunea penala fata de cei doi învinuiti, iar prin ordonantele de retinere nr. 77/P/20109 din 23.03.2010 emise de Politia or. Fundulea s-a luat masura retinerii pe câte 24 de ore, începând cu data de 23.03.2010 ora 02,00. La data de 23.03.2010, Judecatoria Lehliu Gara a dispus arestarea preventiva a in-culpatilor pe o perioada de câte 29 de zile pentru fiecare, de la data de 24.03.2010, ora 02,00. Prin rechizitoriul nr. 533/P/2010 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Lehliu – Gara, inculpatii au fost trimisi în judecata în stare de arest. La data de 18.04.2010 instanta a con-statat legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatilor. Impotriva solutiei instantei, inculpatii au declarat recurs la 19.04.2010, recursul fiind respins de Tribunalul Calarasi la 20.04.2010.

16.*** In speta :a. masura retinerii expira la 24.03.2010, ora 02,00b. masura arestarii preventive expira la 21.04.2010 ora 02,00c. organele de cercetare penala au dispus numai prin rezolutie

17.*** In speta, prima instanta a verificat legalitatea si temeinicia arestarii preventive :a. in camera de consiliub. prin incheiere motivata c. in termen nelegal

18.*** In speta, constatand legalitatea si temeinicia arestarii preventive, prima instanta a dis-pus :a. obligarea inculpatilor la plata cheltuielile judiciare avansate de statb. mentinerea arestarii preventivec. cheltuielile judiciare ramân în sarcina statului

Extras din incheierea prin care judecatoria s-a pronuntat asupra legalitatii si temeiniciei ar-estarii preventive → prin rezolutiile din data de 12.03.2010, ora 23,20, organele de cercetare penala ale politiei judiciare Fundulea au început urmarirea penala fata de învinuitii S. C. si S.I. Prin ordonanta nr. 533/P/2010 din data de 23.03.2010 a Parchetului de pe lânga Judeca-toria Lehliu – Gara a fost pusa în miscare actiunea penala fata de cei doi învinuiti, iar

prin ordonantele de retinere nr. 77/P/20109 din 23.03.2010 emise de Politia or. Fundulea s-a luat fata de cei doi inculpati masura retinerii pe câte 24 de ore pentru fiecare, începând cu data de 23.03.2010 ora 02,00, pana la 24.03.2010 ora 02,00.Prin încheierea de sedinta din data de 23.03.2010 a Judecatoriei Lehliu Gara s-a dispus ar-estarea preventiva a inculpatilor pe o perioada de câte 29 de zile pentru fiecare, de la data de 24.03.2010, ora 02,00, pâna la data de 21.04.2010, ora 02,00.

***La data de 23.03.2010, s-a înregistrat pe rolul Judecatoriei Lehliu – Gara, sub nr. 392/249, referatul întocmit de Parchetul de pe lânga Judecatoria Lehliu Gara nr. 533/P/2010, cu propunerea de arestare preventiva a inculpatilor: S.C., S.I. si D.A., pe o perioada de câte 29 de zile. La apelul nominal facut în sedinta din camera de consiliu au fost prezenti inculpatii, în stare de retinere. Masura retinerii pe 24 de ore a fost dispusa începând cu data de 23.03.2010 ora 02,00, pana la 24.03.2010 ora 02,00. In solutionarea propunerii de arestare preventiva, instanta : a apreciat ca nu exista contrarietate de interese intre inculpati, întrucât inculpatii au re-cunoscut savârsirea infractiunilor, si-au mentinut declaratiile date în faza de cercetare penala, în fata instantei acestia dând mai multe amanunte legate de modalitatea comiterii faptelor a admis propunerea de arestare preventiva a inculpatilor S. C. si S.I.

a respins ca neintemeiata propunerea de arestare preventiva a inculpatului D.A., consta-tand ca în privinta acestuia nu sunt întrunite conditiile prevazute de art. 143,C.p.p. si nu exista cazul prevazut de art.148,lit.“f” C.p.p. La data de 24.03.2010 a declarat recurs Parchetul de pe lânga Judecatoria Lehliu-Gara dar si inculpatii S.C. si S. I. Tribunalul Calarasi a respins recursul prin decizia nr. 18/26.03.2010.

19.*** In speta, ca urmare a respingerii propunerii de arestare preventiva a inculpatului D.A., acesta va fi pus in libertate :a. imediat dupa pronuntarea incheierii b. la 26.03.2010, dupa ramanerea definitiva a incheierii c. la 24.03.2010 ora 02,00, la expirarea perioadei retinerii

20.*** In speta, la judecata in prima instanta :a. apararea inculpatilor nu putea fi facuta de acelasi avocat din oficiu b. cheltuielile judiciare au ramas în sarcina statuluic. cheltuielile judiciare au ramas în sarcina inculpatilor arestati preventiv

*** Prin încheierea nr. 68/25.09.2009 pronuntata de Judecatoria Satu Mare în dosar nr.8962/296/2009, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lânga Judecatoria Satu Mare si în consecinta s-a dispus

prelungirea arestului preventiv fata de inculpatul R.I. cu înca 30 de zile. Încheierea penala a fost adusa la cunostinta inculpatului vineri 25.09.2009, acesta fiind prezent la pronuntare, dovada fiind si semnatura lui pe minuta. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul. Acesta a formulat recurs prin posta luni 28.09.2009.

21.*** In speta :a. recursul este formulat in termen, intrucat sambata si duminica sunt zile nelucra-toare b. recursul este tardiv formulatc. recurentul va fi obligat la plata cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs

*** La data de 13.01.2009 a fost începuta prin rezolutie urmarirea penala sub aspectul savâr-sirii de catre inculpatul C.I. a infractiunii de dare de mita. Inculpatul a fost retinut preventiv timp de 24 de ore, începând cu data de 13.01.2009, orele 16,00. Procurorul a pus in miscare actiunea penala in data de 14.01.2009 si a inaintat Tribunalului Vaslui referatul cu propune-rea de arestare preventiva a inculpatului. Prin încheierea nr. 1 din 14 ianuarie 2009 instanta a admis propunerea de arestare preventiva pe 29 de zile, cu începere de la 14 ianuarie 2009. S-a dispus emiterea de îndata a mandatului de arestare preventiva.La 19.01.2009, a fost admis recursul declarat de inculpatul C.I., a fost casata încheierea re-curata, iar în baza art. 139

alin. 2 C.pr.pen. a fost revocata masura arestului preventiv.

22.*** In speta :a. masura retinerii a expirat la data de 14.01.2009, orele 16,00b. a 29 – a zi de arest preventiv este 11 februarie 2009c. recurentul nu a executat nicio zi de arest preventiv

*** Inculpatii P.P. si A.A. (minor) au fost retinuti pe o perioada de 24 ore, începând cu data de 18.05.2009-ora 15,00, iar prin încheierea din 19.05.2009 s-a dispus arestarea lor preven-tiva. Inculpatii au fost trimisi în judecata in stare de arest, pentru savârsirea infractiunii preva-zute de art.211,alin.1,2 lit.b, c,Cpen. Primind dosarul, prima instanta a procedat la verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestului preventiv în privinta inculpatilor la data de 05.06.2009, dispunand mentinerea arestului preventiv numai pentru inculpatul P.P.

23.*** In speta, instanta :a. nu poate fi decat o judecatorieb. a dispus revocarea masurii arestului preventiv pentru inculpatul minorc. a dispus inlocuirea masurii arestului preventiv pentru inculpatul minor

OBS → infractiunea prevazuta de art.211,alin.1,2 lit.b, c,Cpen este de competenta judecato-riei, iar infractiunea prevazuta de art.211,alin.3,Cpen este de competenta tribunalului

24.*** In speta :a. ordonanta de retinere a expirat la 19.05.2009-ora 14,00b. durata arestului preventiv inceput sa curga de la 19.05.2009-ora 15,00c. incheierea din 05.06.2009 s-a dat in camera de consiliu

25.*** La data de 19.05.2009, Judecatoria Bacau a admis propunerea de arestare preventiva a inculpatilor P.P. si A.A. (minor), pentru savârsirea a doua infractiuni de tâlharie prev. de art. 211 alin 1,2 lit.b,c Cpen. P.P - pentru o durata de 29 de zile, A.A. - pentru o durata de 19 zile. Din speta se deduce cu certitudine ca :a. la data de 19.05.2009, inculpatul minor avea cel putin 16 ani implinitib. incheierea din 15.06.2009 s-a dat in camera de consiliuc. se poate retine cel putin o circumstanta agravanta judiciara

OBS → la stabilirea dispozitiilor aplicabile cu privire la masura retinerii si arestarii preventive se are in vedere varsta invinuitului sau inculpatului de la data la care se dispune asupra luarii, prelungirii sau mentinerii masurii preventive (art. 160 e ). OBS → art.75,lit.c → savarsirea infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un minor → o circumstanta agravanta legala

28. Instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci cand pronunta o hotarare prin care a dispus :a. o masura de sigurantab. incetarea procesului penalc. o pedeapsa cu inchisoare, cu executare la locul de munca

29. Instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci cand pronunta :a. numai una dintre urmatoarele doua solutii : achitare sau incetarea procesului pe-nalb. o masura educativac. o pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei

30. Cand instanta nu s-a pronuntat asupra actiunii civile, masurile asiguratorii:

a. inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile, in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotarariib. inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civilec. masurile asiguratorii inceteaza de drept, in 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii 31. Daca inainte de a formula propunerea de arestare preventiva procurorul nu a procedat la ascultarea invinuitului, nulitatea incidenta :a. se acopera prin audierea inculpatului direct in fata instanteib. este conditionata de producerea vreunei vatamaric. propunerea de arestare preventiva este respinsa ca nelegala

**** Extras incheiere de respingere ca nelegala a propunerii de arestare preventive pentru nelegala sesizare a instantei → Prin încheierea instantei din data de 03.11.2009 pronuntata în dosarul nr. 35685/299/2009 al Judecatoriei Sector 1 Bucuresti a fost admisa în baza art. 149^1 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 197 alin. 2 C.p.p. exceptia nelegalei sesizari a in-stantei cu privire la propunerea de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului I.P. S-a constatat nelegala sesizare a instantei de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti prin Referatul nr. 18064/P/2009 din 22.10.2009 iar în baza dispozitiilor art. 149^1, alin. 10 C.p.p. a fost respinsa ca

nelegala propunerea Parchetului de pe lânga Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, cheltuielile judiciare avansate de stat fiind lasate în sarcina acestuia.

Prin rezolutia din data de 22.10.2008 s-a dispus începerea urmaririi penale fata de învinuitul IPI sub aspectul savârsirii infractiunii de tâlharie prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit. a si b Cod penal. Prin ordonanta nr. 18064/P/2009 din data de 22.10.2009, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale fata de inculpat, pentru savarsirea infractiunii de tâlharie prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit. a si b Cod penal.

Totodata, potrivit art. 150,C.p.p., masura arestarii inculpatului, poate fi luata numai dupa as-cultarea acestuia de catre procuror si de catre judecator, legiutorul prevazând aceasta obligatie a organelor judiciare folosind conjuctia “si”, nefiind suficienta ascultarea numai de catre procuror sau numai de judecator, pentru a putea fi interpretat textul legal in sen-sul acoperirii în instanta a neregularitatii rezultând din neaudierea inculpatului de catre pro-curor, prin audierea inculpatului potrivit art. 1491 alin. 7 C.p.p.

Instanta a constatat ca în cauza s-au întocmit doua procese verbale de cautare de catre or-ganele de politie cu prilejul efectuarii unor verificari la domiciliul inculpatului, primul fiind în-tocmit la data de 21.10.2009, ora 22,00, ocazie cu care la adresa respectiva a fost gasita mama inculpatului

care a sustinut ca IPI este plecat de câteva ore cu fratele sau aratând totodata ca nu stie locul unde se afla cei doi, iar cel de al doilea proces verbal de cautare fi-ind întocmit a doua zi dimineata, respectiv la data de 22.10.2009, orele 07,00, ocazie cu care dupa cum rezulta din continutul acestuia nu a fost gasita la adresa respectiva nicio persoana. La acesata ultima data si tot la ora respectiva a fost începuta urmarirea penala fata de incul-pat pentru savârsirea infractiunii de tâlharie prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit. a si b Cod penal, fara ca dupa acest moment si eventual pâna la punerea în miscare a actiunii penale sa se faca demersuri pentru gasirea inculpatului IPI.Instanta a apreciat ca în conditiile în care inculpatul nu a fost citat potrivit disp. art. 175 si ur-matoarele Cod procedura penala la adresa cunoscuta sau prin nota telefonica (în conditiile în care ceilalti inculpati si martorul audiat au aratat ca au luat legatura telefonic cu inculpatul, astfel încât cu un minimum de demersuri se putea afla numarul de telefon al acestuia din urma) nefiind emis nici mandat de aducere pentru inculpat, cautarea inculpatului de catre or-ganele de cercetare limitându-se la întocmirea a doua procese verbale din care nu rezulta ca inculpatul ar fi disparut de la domiciliu, nu s-au facut demersurile prevazute de lege pentru încunostiintarea inculpatului iar din cele doua procese verbale de cautare nu se poate trage concuzia ca inculpatul ar fi fost disparut sau s-ar fi sustras de la urmarirea penala asa cum se sustine în propunerea de arestare preventiva, astfel încât neaudierea

acestuia de catre pro-curor înainte de formularea propunerii de arestare si pentru acesta nu apare ca fiind justifi-cata.Avand in vedere aceste aspecte, precum si prevederile art. 197 C.p.p., potrivit carora nere-spectarea dispozitiilor privind sesizarea instantei este sanctionata cu nulitatea absoluta, in-stanta a apreciat ca nu se poate pune problema acoperirii vatamarii prin audierea inculpatului direct in fata instantei in aceasta calitate asa cum a sustinut reprezentantul Ministerului Pub-lic, nulitatea absoluta neputand fi acoperita si nefiind conditionata de producerea vreunei vatamari, potrivit art. 197 alin. 2 C.p.p.

32. Cu privire la masura arestarii preventive, prima instanta va judeca intotdeauna in sala de consiliu urmatoarele cereri :a. luarea, inlocuirea, prelungireab. luarea, inlocuirea, revocareac. luarea, prelungirea, mentinerea

OBS → luarea, prelungirea (faza de UP), mentinerea (faza judecatii). Inlocuirea se judeca in sedinta publica

***** Extras incheiere nr.36/CC → Tribunalul Arges, sedinta Camerei de Consiliu din 11 mai 2009 → S-a luat în

examinare, pentru solutionare în prima instanta, sesizarea Parchetu-lui de pe lânga ICCJ – DNA - Serviciul Teritorial Pitesti, având ca obiect prelungirea duratei masurii arestarii preventive privind pe inculpatii P.G., B.A., F.L., L.M., aflati în arestul I.P.J.Arges. În baza dispozitiilor art.290,Cproc.pen, tribunalul declara sedinta secreta si dis-pune evacuarea din sala a partilor care nu au legatura cu cauza. Având în vedere faptul ca inculpatii C.S. si S.M. au fost pusi în libertate prin deciziile penale nr. 322/R si respectiv 321/R din data de 08.05.2009 pronuntate de Curtea de Apel Pitesti, instanta dispune para-sirea salii de judecata si de catre acestia

Reprezentantul DNA reformuleaza sesizarea în ceea ce-i priveste pe inculpatii C.S si S. M., având în vedere ca acestia au fost pusi în libertate prin deciziile Curtii de Apel Pitesti si so-licita admiterea acesteia si prelungirea duratei arestarii preventive, pentru inculpatii P.G , F.L. începând cu data de 13 mai 2009, pentru inculpatul L.M. începând cu data de 22 mai 2009,iar pentru inculpatul B.A.,începând cu data de 29 mai 2009.

Aparatorul inculpatului B.A., avocat F.D, reitereaza cererea privind amânarea cauzei în ceea ce-l priveste pe acesta, în vederea pregatirii apararii, întrucât nu a avut posibilitatea de a studia actele dosarului, astazi având termen si la Curtea de Apel PitestiReprezentantul DNA, pune concluzii de respingere a cererii formulata de aparatorul incul-patului B, ca nefondata

Tribunalul, considera ca solicitarea formulata de d-ul avocat F. D privind amânarea cauzei în vederea pregatirii apararii este întemeiata, urmând a o admite si a dispune disjungerea cauzei pentru inculpatul B A, fixând termen la data de 12 mai 2009, ora 13,00; pentru solu-tionarea acesteia

Aparatorul ales al inculpatului B.A. a solicitat disjungerea cauzei în ce-l priveste pe clientul sau, motivând ca nu si-a putut pregati apararea, întrucât astazi a sustinut, la Curtea de Apel Pitesti, recursul împotriva încheierii prin care a fost respinsa cererea clientului sai de liberare provizorie sub control judiciarSustinerea aparatorului este reala, astfel ca, Tribunalul considera cererea întemeiata, motiv pentru care, în baza art.38 c.proc.pen. urmeaza sa fie admisa si sa se disjunga judecarea propunerii la data de 13 mai 2009, orele 13,00

PENTRU ACESTE MOTIVE,IN NUMELE LEGIIDISPUNE: :Disjunge propunerea de prelungire a starii de arest a inculpatului B.A. si fixeaza termen de judecare a ei la data de 12.05.2009,orele 13,00.În baza art. 159 alin.7 Cod proc.penala, respinge propunerea de prelungire a starii de arest pentru inculpatii P.G., B.A., F.L., L.M., În baza art. 149 alin.12 rap.la art. 146 alin.11/1 Cod procedura penala, înlocuieste pentru cei cinci inculpati

masura arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu , prev. de art. 145 Cod proc.penalaCheltuielile judiciare ramân în sarcina statuluiCu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronuntarePronuntata în sedinta publica, astazi 11 mai 2009, la Tribunalul Arges-Sectia penala.

**** Extras din sentinta penala nr.3953/19.12.2008 , Judecatoria Iasi → autoritate de lu-cru judecat → in baza art.11 pct.2 lit.b si art.10 lit.j Cproc.pen, a dispus incetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului L.S. pentru savârsirea infractiunii prev. de art.85 alin.4 din Legea nr.13/2007 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal.Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca fapta inculpatului LSM care în pe-rioada februarie-aprilie 2004 a executat pe raza comunei Hadâmbu mai multe instalatii elec-trice prin racordare la reteaua nationala de energie electrica fara a poseda autorizatia ceruta de lege si atestatul pentru certificarea cunostintelor tehnice în domeniul energetic întruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. si ped. de art. 85 alin 4 din Legea nr. 13/2007Desi fapta inculpatului, astfel cum a fost aceasta retinuta prin actul de sesizare a instantei, constituie infractiune instanta nu a dispus condamnarea inculpatului pentru urmatoarele con-siderente:

prin sentinta penala nr.1611 din 31.05.2007 a Judecatoriei Iasi, modificata prin decizia pe-nala nr.581 din 11.12.2007 a Tribunalului Iasi, mentinuta si ramasa definitiva prin decizia pe-nala nr. 214 din 15.04.2008 a Curtii de Apel Iasi s-a dispus condamnarea inculpatului L.S. pentru savârsirea infractiunii de „exercitare fara drept a unei profesii”, prev. si ped. de art.281 Cpen, retinându-se ca inculpatul în perioada februarie-aprilie 2004 a executat lucrari de ra-cordare la reteaua nationala de energie electrica a unui numar de sase parti vatamate în conditiile în care nu poseda autorizatia ceruta de lege.Având în vedere dispozitiile art.85,alin.4, din Legea nr.13/2007 potrivit carora „executarea sau folosirea de instalatii clandestine în scopul racordarii directe la retea sau pentru ocolirea echipamentelor de masurare constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani” instanta constata ca inculpatul, pentru fapta retinuta în sarcina sa in prezenta cauza, a fost condamnat definitiv prin sentinta penala sus-citataInstanta a constatat ca în cauza exista autoritate de lucru judecat, fiind îndeplinite cele doua elemente identice între cauza judecata si cauza ce urmeaza a fi solutionata, identitatea de persoane si identitatea de obiect, desi faptele retinute în sarcina inculpatului au primit în-cadrari juridice diferite (art.281 Cod penal, respectiv art. 85 alin 4 din Legea nr. 13/2007)Existenta autoritatii de lucru judecat fiind o cauza care împiedica exercitarea actiunii penale, instanta, în baza art.11, pct.2 lit.b) si art. 10 lit. j) Cproc.pen a incetat

procesul penal pornit împotriva inculpatului LSM, pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 85 alin 4 din Legea nr. 13/2007 cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal .

• structura si comunicarea hotararii

1. Hotararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina:a. parte introductiva, expunere si dispozitivb. minuta, parte introductiva, expunere si dispozitivc. parte introductiva si dispozitiv 2. In hotararile instantelor militare trebuie sa se indice gradul militar:a. al procuroruluib. numai pentru membrii complertului de judecatac. al inculpatului militar

3. Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica:a. partilor care au lipsit atat la judecata, cat si la pronuntareb. partilor, chiar daca au fost prezente atat la judecata, cat si la pronuntarec. inculpatului care a lipsit de la judecata 4. Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica partilor care au lipsit:a. la judecatab. la pronuntarec. atat la judecata, cat si la pronuntare 5. Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica inculpatului detinut care a lipsit:a. la judecatab. la pronuntarec. atat la judecata, cat si la pronuntare 6. Termenul in care instanta este obligata sa comunice hotararea este :a. 20 de zileb. 15 zilec. neprevazut in Codul de Procedura Penala

OBS → a se evita confuziile → cel mult 20 de zile de la pronuntare = termen maxim in care trebuie redactata hotararea, cel mult 15 zile de la incheierea dezbaterilor =

termenul maxim pentru care se pot amana deliberarea si pronuntarea

7.*** Mersul dezbaterilor si sustinerile pe fond ale partilor au fost consemnate în încheierea de sedinta din data de 14.05.2009, prin care s-a amânat pronuntarea pentru data de 21.05.2009, cand din nou pronuntarea a fost amanata pentru data de 25.05.2009, cand a fost pronuntata hotararea. In speta : a. incheierile de sedinta din datele de 14.05.2009 si 21.05.2009 fac parte integranta din hotararea pronuntatab. instanta a amanat pronuntarea depasind termenul admis de legec. pentru data de 25.05.2009 nu s-a mai intocmit o incheiere de sedinta

CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC – contestatia in anulare

• cazurile de contestatie in anulare

1. Vicierea procedurii de citare constituie caz de contestatie in anulare daca vicierea a avut loc pentru judecarea cauzei:

a. in fata instantei de apelb. in fata instantei de recursc. in prima instanta 2. Constituie caz de contestatie in anulare :a. neemiterea citatiei in cadrul judecarii apeluluib. nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la mentiunile pe care trebuie sa le cu-prinda citatia, in cadrul recursului c. inmanarea citatiei cu trei zile inainte de termenul fixat pentru judecata in prima instanta 3. Nelegalitatea procedurii de citare poate fi invocata pe calea contestatiei in anulare de ca-tre:a. inculpat, pentru citarea nelegala a partii vatamate b. partea vatamata, pentru citarea nelegala a inculpatului c. oricare parte, numai pentru propria sa citare nelegala 4. Sunt cazuri de limitare a dreptului de a introduce contestatie in anulare pentru vicii de pro-cedura in ceea ce priveste citarea :a. cazul de contestatie in anulare poate fi invocat de orice parte din proces, dar nu-mai in legatura cu nelegalitatea citarii saleb. incalcarea procedurii de citare a avut loc la judecarea cauzei in cadrul apelului

c. cererea de contestatie in anulare pentru citare nelegala se poate introduce numai personal de partea interesata 5. Inculpatul recurent participa la primul termen al judecatii in recurs. Pentru al doilea termen, inculpatul nu mai este citat. La acest termen se solutioneaza recursul. Inculpatul introduce contestatie in anulare, argumentand ca nu a fost citat, desi instanta avea obligatia de a-l cita. Cererea de contestatie in anulare:a. va fi admisa, deoarece judecata in recurs nu se poate desfasura in lipsa incul-patului b. va fi respinsa, deoarece in cauza nu s-au incalcat regulile de citare, instanta nefi-ind obligata sa-l citeze pe inculpat c. va fi respinsa, deoarece participarea inculpatului la judecata este obligatorie doar in ipoteza in care acesta este arestat 6. Imposibilitatea de prezentare la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de re-curs si imposibilitatea de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare constituie caz de contestatie in anulare :a. numai daca sunt cauzate de un caz fortuit b. numai daca sunt cauzate de un caz de forta majorac. daca sunt cauzate de un caz fortuit sau de un caz de forta majora

7. Constituie caz de contestatie in anulare faptul ca instanta de recurs nu s-a pronuntat asu-pra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. :a. 10 alin. 1 lit. a) - e ), cu privire la care existau probe in dosarb. art. 10 alin. 1 lit. j), cu privire la care existau probe in dosarc. art. 10 alin. 1 lit. f) - i1 ), cu privire la care existau probe in dosar 8. Se poate face contestatie în anulare când partea dovedeste ca:a. la termenul la care s-a judecat cauza de catre prima instanta, a fost în imposibili-tate de a se prezenta, fiind internatã în spital;b. la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se afla încorpo-rat, fiind în imposibilitate de a se prezenta si de a încunostinta despre aceasta situatie;c. la termenul la care s-a judecat cauza de cãtre instanta de recurs se afla în stare de detinere, fiind în imposibilitatea de a se prezenta 10. Constituie motive de contestatie în anulare:a. faptul că instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de achitare cu privire la care existau probe la dosar;b. faptul că două sau mai multe hotărâri definitive nu se pot concilia;

c. faptul că împotriva unei persoane s-au pronuntat două hotărâri definitive pentru aceeasi faptă; 11. Se poate introduce contestatie în anulare :a. numai impotriva unei hotarari definitiveb. impotriva oricarei sentinte care nu pot fi atacata cu apelc. impotriva oricarei decizii 12. Se poate introduce contestatie în anulare :a. cand executarea hotararii se face impotriva altor persoane decat autorul infracti-uniib. cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de ca-tre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legiic. cand doua sau mai multe hotarari nu se pot concilia 13. Contestatia în anulare intemeiata pe nelegalitatea procedurii de citare in cadrul judecarii recursului:a. priveste numai viciile privitoare la operatiile de emitere a citatieib. priveste numai viciile privitoare la inmanarea citatiei si dovada indeplinirii proce-durii de citarec. priveste orice viciu care afecteaza procedura citarii 14. Se poate face contestatie în anulare când instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la:a. cauza de nepedepsire prevazuta de art. 255 alin. (3) cod penal;

b. împlinirea termenului de prescriptie pentru infractiunea de fals în înscrisuri oficiale;c. lipsa plângerii prealabile pentru infractiunea prevazuta de art. 182,Cpenal

15. Constituie motiv de contestatie in anulare:a. lipsa partii nelegal citate la prima instanta si invocata in apel b. lipsa partii nelegal citate la judecata in apel si invocata in recursc. lipsa partii nelegal citate in fata instantei de recurs 16. Daca partea a instiintat instanta de recurs despre impiedicarea de a se prezenta la jude-cata, iar aceasta nu a luat in considerare solicitarea sa de a se amana cauza, contestatia in anulare intemeiata pe art.386,lit.b) este:a. inadmisibila b. neintemeiatac. admisibila numai in baza dovezilor din care rezulta imposibilitatea de prezentare in fata instantei de recurs 17. Constituie caz de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.c) :a. partea vatamate a declarat ca isi retrage plangerea prealabila dupa ramanerea definitiva a hotarariib. partea vatamata si inculpatul s-au impacat in fapt, dar declaratia de impacare nu a fost depusa niciodata la dosarul cauzei

c. inculpatul a decedat si o copie dupa actul de deces a fost depusa la dasarul cauzei pina la momentul pronuntarii instantei de recurs 18. Contestatia in anulare, in cazul in care se invoca pronuntarea a doua hotarari definitive impotriva aceleiasi persoane, pentru aceeasi fapta :a. poate fi dovedita cu orice mijloc de probab. poate fi formulata de procurorc. este de competenta instantei care a pronuntat prima hotarare 19. Daca procedura de citare nu a fost indeplinita conform legii, dar partea a fost prezenta la judecata in recurs:a. viciul procedurii citarii nu constituie motiv de contestatie in anulare, daca partea a cerut termen pentru pregatirea aparariib. viciul procedurii citarii constituie motiv de contestatie in anulare c. nulitatea intemeiata pe viciul procedurii citarii este acoperita prin prezenta partii

20. Daca procedura de citare nu a fost indeplinita conform legii, dar partea a fost reprezen-tata printr-un avocat la judecata in recurs:a. viciul procedurii citarii nu constituie motiv de contestatie in anulare b. partea este considerata prezenta prin reprezentare

c. nulitatea intemeiata pe viciul procedurii citarii nu este acoperita prin prezenta avo-catului

21. Contestatia in anulare, intemeiata pe art.386,lit.c,Cproc.pen, impotriva deciziei instantei de recurs prin care s-a respins recursul inculpatului contra incheierii instantei de apel prin care s-a mentinut starea de arest :a. este, in principiu, admisibila, urmand sa fie examinata pe fond b. este inadmisibila c. este, dupa caz, admisibila sau inadmisibila, in raport de cauza concreta la care face referire contestatorul, dintre cele prevazute de art.10,alin.1,Cod proc.pen

22. Recursul declarat de partea vatamata impotriva incheierii prin care s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea :a. este, in principiu, admisibila, si se va examina pe fond b. este inadmisibil c. va fi respins, in toate cazurile, ca nefondat

OBS → recursul imp. incheierii de prelungire sau inlocuire a AP → numai inculpat + procuror

23. Cererea petentului, formulata la termenul solutionarii plangerii intemeiate pe art.2781,Cproc.pen, prin care solicita incuviintarea si administrarea probei testimoniale (aud-ierea in calitate de martori a doua personae) :

a. este admisibila in masura in care proba este utila, pertinenta si concludentab. nu este admisibila c. este admisibila in masura in care administrarea probei nu intarzie solutionarea plangerii in termenul prevazut de lege si indeplineste conditiile generale de ad-misibilitate a probelor

*** Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Targu-Mures in data de 10.04.2009, sub nr. 1821/320/2009, contestatorul-condamnat F.B. detinut in Penitenciarul Targu-Mures a formu-lat contestatie la executare cu privire la sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, pronuntata de Judecatoria Targu-Mures, in dosarul nr. 7286/320/2008, definitiva prin nerecurare si sentinta penala nr. 1257/28.11.2008, pronuntata de Judecatoria Targu-Mures, in dosarul nr. 7446/320/2008, definitiva prin nerecurare, pronuntata de Tribunalul Mures solicitand anu-larea uneia dintre acestea, respectiv sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, precum si a man-datului de executare a pedepsei inchisorii emis in baza acesteia. Instanta a constatat ca prin cele doua hotarari au fost contopite aceleasi pedepse cu inchisoarea ce ii fusesera aplicate contestatorului si ca in baza acestor hotarari au fost emise 2 mandate de executare a pedep-sei inchisorii.

24.*** In speta, Judecatoria Targu-Mures :a. va califica cererea petentului ca avand natura juridica a unei contestatii in anulare

b. va desfiinta sentinta penala nr. 1257/28.11.2008c. va desfiinta sentinta penala nr. 1458/25.11.2008

25.*** In speta, Judecatoria Targu-Mures :a. va judeca cererea dupa calificarea juridica data acesteia de catre petentb. va anula mandatul de executare a pedepsei emis in baza hotararii desfiintatec. pronunta o sentinta

26.*** In speta, sentinta prin care Judecatoria Targu-Mures a solutionat contestatia in anu-lare:a. este supusa apeluluib. este supusa numai recursuluic. este definitiva

OBS → hotararile atacate vizeaza o modificare a pedepsei (se refereau la contopirea pedep-selor) → sunt sentinte pronuntate in materia executarii hotararilor penale → calea de atac = numai recursul

*** Extras din sentinta penala nr.769, sedinta publica din 25 mai 2009 → prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Targu-Mures in data de 10.04.2009, sub nr. 1821/320/2009, contestatorul-condamnat F.B. detinut in Penitenciarul Targu-Mures a formulat contestatie la executare cu privire la sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, pronuntata de Judecatoria Targu-Mures, in dosarul nr. 7286/320/2008, definitiva prin nerecurare si

sentinta penala nr. 1257/28.11.2008, pronuntata de Judecatoria Targu-Mures, in dosarul nr. 7446/320/2008, de-finitiva prin nerecurare, pronuntata de Tribunalul Mures solicitand anularea uneia dintre acestea, respectiv sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, precum si a mandatului de executare a pedepsei inchisorii emis in baza acesteia. Contestatorul a aratat ca cele doua hotarari de contopire au fost pronuntate pentru aceleasi pedepse cu inchisoarea ce ii fusesera aplicate si ca in baza lor au fost emise 2 mandate de executare a pedepsei inchisorii.

Instanta → a calificat cererea petentului ca avand natura juridica a unei contestatii in anulare, in-temeiata pe dispozitiile art.386,lit. d,Cproc.pen, si nu aceea a unei contestatii la executare (art.461,alin.1,Cproc.pen) constata ca dintre cele doua hotarari judecatoresti, prima care a ramas definitiva este sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, definitiva prin neatacare, in timp ce sentinta pe-nala nr. 1257/21.10.2008 a ramas definitiva in recurs, la data de 12.02.2009 va desfiinta sentinta penala nr. 1257/21.10.2008 va dispune anularea mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. 1320/2008, emis in data de 17.02.2009 de Judecatoria Targu-Mures, in baza sentintei penale nr. 1257/21.10.2008 va mentine starea de arest a condamnatului, in temeiul sentintei penale nr. 1458/25.11.2008, pronuntata de Judecatoria Targu-Mures in dosarul nr. 7286/320/2008,

definitiva prin neapelare si a mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. 1532/2008, emis in baza acesteia la data de 23.12.2008In temeiul art. 192 alin. 3 C.proc.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuiaCu recurs in 10 zile de la pronuntare pentru procuror si de la comunicare pentru condamnat.Pronuntata in sedinta publica azi, 25.05.2009

***Prin sentinta penala nr. 1904/19.09.2007 pronuntata de Judecatoria Bacau în dosarul nr.20207180/2006, s-a dispus condamnarea inculpatului D.C. la pedeapsa închisorii 5 luni. Impotriva sentintei penale a declarat apel inculpatul. Prin decizia penala nr. 100/A/21.02.2008 pronuntata de Tribunalul Bacau, s-a admis apelul inculpatului. Inculpatul fost achitat si i s-a aplicat o amenda administrativa în cuantum de 500 RON.Împotriva deciziei penale a declarat recurs Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau. Curtea de Apel Bacau, prin decizia penala nr.30/15.05.2008, a admis recursul declarat de Parchet, a casat in intregime decizia tribunalului si a mentinut ca fiind legala si temeinica hotarârea primei instante. In preambulul deciziei pronuntate de instanta de recurs, s-a retinut ca: „aparatorul intimatului inculpat, av. N.M. arata ca inculpatul nu doreste sa dea declaratii în fata instantei de recurs"'. Instanta de recurs a consemnat punctul de vedere al aparatorului, fara a-l mai întreba direct pe recurent daca accepta sau nu sa dea declaratie.

Impotriva deciziei din recurs, D.C. a introdus contestatie in anulare.

27.*** In speta, contestatia in anulare :a. va fi respinsa, intrucat contestatrorul si-a exercitat in recurs de dreptul la tacereb. va fi solutionata de Curtea de Apel Bacauc. va fi admisa, in temeiul art.386,lit.e,Cproc.pen

28.*** In speta, instanta competenta sa judece contestatia in anulare va dispune :a. desfiintarea propriei decizii date in recursb. prin deciziec. desfiintarea sentintei pronuntate de prima instanta

*** Extras din decizia Curtii de Apel → Prin sentinta penala nr.840 din 24.04.2007 pronun-tata de Judecatoria Botosani, inculpatul I.C. a fost achitat, în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala. În cursul efectuarii cercetarii judecatoresti, incul-patul a fost audiat în sedinta publica din 13.02.2007 el nerecunoscând comiterea faptei.Prin decizia penala nr. 241/A/20.11.2007, Tribunalul Botosani a admis apelul declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Botosani si, procedând în prealabil la audierea inculpatului care arata ca nu recunoaste fapta pentru care a fost trimis în judecata, l-a condamnat la o pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare. Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, solutionat prin decizia penala nr. 74 din

06.02.2008 a Curtii de Apel Suceava, prin resp-ingerea, ca nefondat, a acestuia. Înaintea instantei de recurs, inculpatul nu a fost audiat.În speta, instanta de recurs nu a procedat la reaudierea inculpatului, desi acesta fusese prezent în instanta, iar solutiile pronuntate de instantele de fond si apel erau contradictorii: achitare (fond), respectiv condamnare (apel).

• hotarari penale susceptibile de contestatie in anulare

1. Sunt susceptibile de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.a),b),c),e) :a. orice hotarare penala definitivab. numai hotararea penala pronuntata de instanta de recursc. si sentintele primei instante 2. Sunt susceptibile de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.d) :a. deciziile ramase definitive prin nerecurareb. numai hotararea penala pronuntata de instanta de recursc. sentintele primei instante 3. Sunt susceptibile de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.d) :a. numai deciziile

b. numai sentintelec. atat sentintele, cat si deciziile 4. Sunt susceptibile de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.a) :a. numai deciziileb. numai sentintelec. atat sentintele, cat si deciziile 5. Poate fi formulata contestatie in anulare pe motiv ca instanta a omis sa constate ca a in-tervenit prescriptia speciala a raspunderii penale, cu privire la care existau probe la dosar, impotriva :a. hotararii penale definitive prin nerecurareb. hotararii penale definitive pronuntate de instanta de recurs, prin care s-a solu-tionat fondul cauzeic. oricarei hotarari penale definitive prin care s-a solutionat fondul cauzei 6. Admitand o contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.e), instanta:a. va dispune desfiintarea deciziei penale atacate si anularea formelor de executare emise în cauzab. nu va putea fixa termen pentru judecarea recursuluic. mentioneaza obligatoriu in hotarare faptul ca cheltuielile judiciare vor ramâne în sarcina statului

7. Hotararea pronuntata intr-o contestatie în anulare întemeiata pe cazurile prevazute de art.386 lit.a-c,Cproc.pen:a. este întotdeauna o decizieb. poate fi o sentinta sau o deciziec. nu poate fi atacata cu apelul sau cu recurs

8. Hotarârea pronuntata în materia contestatiei în anulare poate fi atacata printr-o cale ordi-nara de atac :a. când hotarârea a carei anulare se cere a ramas definitiva la prima instanta sau instanta de apelb. numai în cazul prevazut de art.386 lit.d), Cod proc.pen.c. în cazul prevazut de art.386 lit.a), Cod proc.pen.

9. Contestatia in anulare, intemeiata pe art.386,lit.e,Cproc.pen, este intotdeauna inadsmisi-bila in cazul in care:a. se ataca hotararea prin care instanta a respins recursul declarat impotriva sentintei de respingere a plangerii impotriva rezolutiei de NUP, formulate in te-meiul art.2781, Cproc.penb. inculpatul a invocat în faţa instanţei de recurs dreptul la tacerec. instanta de recurs s-a marginit la a consemna punctul de vedere al aparatorului contestatorului recurent, fara a-l

întreba direct pe acesta daca accepta sa dea de-claratie în fata instantei de recurs

10. Hotarârea pronuntata în materia contestatiei în anulare poate fi atacata printr-o cale ordi-nara de atac :a. în cazul prevazut de art.386 lit.c), Cod proc.pen.b. si în cazul prevazut de art.386 lit.d), Cod proc.pen.c. numai în cazul prevazut de art.386 lit.d), Cod proc.pen.

*** Prin sentinta penala nr.610/P/17.04.2006 pronuntata de Judecatoria Medgidia în dosarul penal nr.256/256/2006, a fost condamnat inculpatul S.V. la pedeapsa cu închisoarea de 1 an si 6 luniPrin decizia penala nr.429 din data de 31.10.2007, pronuntata în dosarul penal nr.256/25672006, Tribunalul Constanta a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul S.V. împotriva aceleasi sentinte penale.Prin decizia penala nr.21/P din data de 17 ianuarie 2008, pronuntata în dosarul penal nr.256/256/2006, Curtea de Apel Constanta a respins ca nefondat recursul formulat de incul-patul S.V.La data de 21 ianuarie 2008, condamnatul S.V. a formulat contestatie în anulare, în baza art.386 lit.”a” Cod procedura penala.Când a solutionat recursul, instanta de recurs l-a citat pe inculpat la adresa indicata în de-claratiile date in cursul urmaririi penale si in cursul cercetarii judecatoresti, respectiv în satul Buceag, comuna Ostrov, judetul

Constanta, cât si prin afisare la Consiliul local al localitati pe raza careia s-a savârsit infractiunea. Contestatorul a invocat ca procedura de citare a fost nelegala la data când s-a solutionat recursul de catre Curte, intrucat a fost facuta prin afisare la Consiliul local mentionat, iar la acea data el era în Spania.

11.*** In speta, contestatia in anulare a fost introdusa impotriva :a. sentintei penale pronuntate de Judecatoria Medgidiab. deciziei penale pronuntate de Tribunalul Constantac. deciziei penale pronuntate de Curtea de Apel Constanta.

12.*** In speta, instanta competenta sa judece contestatia in anulare este :a. Judecatoria Medgidiab. Tribunalul Constantac. Curtea de Apel Constanta.

13. Curtea de Apel Constanta a admis contestatia in anulare intemeiata pe faptul ca, desi a fost prezent la judecarea recursului, contestatorul recurent nu a fost ascultat, iar instanta de recurs l-a condamnat dupa ce instantele de fond si de apel îl achitasera. In speta, Curtea de Apel Constanta :a. desfiinteaza sentinta atacata

b. a admis contestatia in temeiul art.386 lit.e), Cod proc.pen.c. va dispune rejudecarea recursului

14. Contestatia in anulare se respinge ca inadmisibila in cazul in care :a. instanta de recurs nu a citat-o pe mama minorului de 14 ani, minor care avea cali-tatea de parte vatamata in procesul penalb. aparatorul ales recurentului inculpat s-a aflat in imposibilitatea de a se prezenta la termenul la care s-a judecat cauza la instanta de recursc. inculpatul – reprezentat la recurs prin aparatorul ales – a facut dovada imposibili-tatii de prezentare la termenul de recurs si de instiintare a instantei despre aceasta impiedicare

***Contestatorul K.O., recurent inculpata introdus contestatie in anulare impotriva deciziei nr. 4204/19.12.2008 a ICCJ, al cărei temei în drept îl constituie art. 386,lit.a),Cproc. pen., respectiv faptul ca acesta nu a fost citat la ultimul termen de judecată, cel din 12 decembrie 2008. Din analiza părţii introductive a deciziei atacate, rezultă că „dezbaterile au fost consemnate în încheierea şedinţei din 4 decembrie 2008, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunţarea deciziei s-a amânat la 12 decembrie şi apoi la 19 decembrie”, când s-a dat decizia mai sus menţionată.

15.***In speta :a. contestatia in anulare este neintemeiatab. incheierea prin care s-a dispus amanarea pronuntarii nu este susceptibila de con-testatie in anularec. contestatia in anulare este inadmisibila

***Extras decizia ICCJ → Deşi a introdus contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri penale definitive - decizia pronunţată de instanţa de recurs, contestatorul a formulat critici referitoare la o încheiere de amânare a pronunţării, act procedural ce nu este supus examinării pe calea contestaţiei în anulare, al cărei obiect îl constituie numai hotărâri penale definitive, potrivit art. 386 C. proc. pen. coroborat cu art. 311 alin. (2) din acelaşi cod, contestaţia în anulare este inadmisibilă. Pronunţarea hotărârii în condiţiile art. 306 şi art. 310 C. proc. pen. - etapă ulterioară desfăşurării judecării cauzei, la care părţile nu se citează - nu face obiectul examinării prin prisma cazului de contestaţie în anulare prevăzut în art. 386,lit. a).Cproc.pen., care se referă în mod explicit numai la neîndeplinirea procedurii de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs şi, prin urmare, priveşte numai faza în care au fost formulate cereri, au fost administrate probe în limitele prevăzute de lege şi au fost susţinute concluzii asupra recursului

***Prin cererea înregistrată sub nr. 4653 din 29 iulie 2005 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inculpatul C.N. a

formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 3956 din 27 iunie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În motivarea contestaţiei în anulare, inculpatul a arătat că: la 30 mai 2005 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin încheierea pronunţată la această dată, a dispus menţinerea stării sale de arest in termen legal a declarat recurs împotriva acestei încheieri, la ICCJ, recursul fiindu-i respins prin decizia penală nr. 3956 din 27 iunie 2004Întrucât judecata recursului a avut loc în lipsa sa, ca urmare a necitării şi neaducerii de la locul de deţinere, inculpatul a solicitat să se constate că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 386 lit. a) şi urm. C. proc. pen., în temeiul cărora a cerut să se desfiinţeze decizia atacată şi să se procedeze la rejudecarea recursului cu respectarea dispoziţiilor legale încălcate.

16.***In speta, contestatia in anulare:a. este inadmisibilab. admisibila in principiuc. este neintemeiata

***Extras din decizia ICCJ → Contestaţia în anulare formulată de inculpat este inadmisibilă.Pentru a se putea exercita o asemenea cale de atac trebuie să fie vorba despre o hotărâre judecătorească

definitivă, care să fie susceptibilă de executare, respectiv să se fi pronunţat o soluţie ce priveşte fondul cauzei.Sub acest aspect, hotărârea judecătorească atacată cu contestaţie în anulare de către inculpat, deşi definitivă, nu întruneşte cerinţa de a fi soluţionat fondul unei cauze, ci se referă la o activitate cu caracter incidental ivită în timpul judecăţii, şi anume menţinerea ori revocarea unei măsuri, în speţă a arestării preventive.Neîndeplinind cerinţele prevăzute în Codul de procedură penală cu privire la caracterul definitiv, o astfel de hotărâre este relativă, deoarece ulterior, în timpul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri definitive, aspectele legale de măsurile preventive se pot schimba în sensul că se poate constata că menţinerea acestora nu se mai impune, fără însă a se putea invoca existenţa autorităţii de lucru judecat, ca în cazul hotărârilor definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei.În consecinţă, hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a judecat un recurs ce priveşte o măsură preventivă nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea unei căi de atac extraordinare, iar în cazul în care aceasta a fost uzitată soluţia ce se impune este respingerea ei ca inadmisibilă.

17. Nu este susceptibila de contestatie in anulare:a. încheierea de amânare a pronunţării hotarariib. decizia prin care s-a judecat un recurs ce priveşte o măsură preventivăc. o sentinta neapelata

titularii cererii de contestatei in anulare

1. Pot formula contestatie in anulare:a. numai partile, in temeiul art. 386 lit. a)-c)b. numai procurorul, in temeiul art. 386 lit. d),e)c. partile din recurs, in temeiul art. 386 lit. a)-c) si e) 2. Pot formula contestatie in anulare:a. oricare dintre partile din recurs, pentru oricare din motivele prevazute de lege b. procurorul, pentru oricare din motivele prevazute de lege c. persoana impotriva careia se face executarea

3. Pot formula contestatie in anulare in temeiul art.386, lit. d) :a. procurorulb. condamnatul c. numai condamnatul 4. Pot formula contestatie in anulare in temeiul art.386, lit. a) :a. oricare dintre partile din recurs si procurorul b. numai partea nelegal citata la judecata in recurs

c. procurorul si partea nelegal citata la judecata in recurs

• termenul in care poate fi introdusa contestatia in anulare

1. Contestatia in anulare intemeiata pe autoritatea de lucru judecat se poate introduce in ter-men de :a. 30 de zile de la data pronuntarii hotarariib. 10 zile de la inceperea executarii c. oricand 2. Contestatia in anulare intemeiata pe faptul ca instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la împlinirea termenului de prescriptie pentru infractiunea de fals în înscrisuri oficiale se intro-duce in termen de :a. 30 de zile de la data pronuntarii hotararii, de catre persoana impotriva careia se face executareab. cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii, de catre persoana impotriva careia se face executarea c. oricand 3. Procurorul poate introduce contestatia in anulare intemeiata pe faptul ca instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la lipsa plângerii prealabile pentru infractiunea prevazuta de art. 217 Cpen, in termen de :a. 30 de zile de la data pronuntarii hotarariib. 10 zile de la inceperea executarii

c. oricand 4. Procurorul poate introduce contestatia in anulare intemeiata pe autoritatea de lucru jude-cat, in termen de :a. 30 de zile de la data pronuntarii hotarariib. 10 zile de la inceperea executarii c. oricand 5. Condamnatul la pedeapsa inchisorii poate introduce contestatie in anulare oricand dupa momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare, dar nu mai tarziu de:a. 10 zile de la incarcerareb. 10 zile de la emiterea mandatului de arestare c. 10 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

6. Termenul de 10 zile in care poate fi introdusa contestatia in anulare incepe sa curga de la :a. data punerii in executare a hotarariib. data cand a inceput efectiv executareac. data cand s-au intocmit actele de executare 7. In cazul condamnarii la pedeapsa cu inchisoarea, termenul de 10 zile, in care poate fi in-trodusa contestatia in anulare, curge impotriva inculpatului :a. de la data emiterii mandatului de executare a pedepsei inchisoriib. de la data cand cel condamnat a fost arestat si depus la locul de detinere

c. de la data punerii in executare a hotararii de condamnare

8. Termenul de 30 zile, in care procurorul poate introduce contestatia in anulare, curge :a. de la data pronuntarii deciziei atacateb. de la data comunicarii deciziei atacatec. de la data punerii in executare a deciziei atacate 9. In cazul condamnarii la pedeapsa cu amenda, termenul de 10 zile, in care poate fi intro-dusa contestatia in anulare, curge impotriva inculpatului :a. de la data depunerii recipisei de plata integrala a amenzii sau a recipisei de plata a primei rateb. de la data efectuarii primei retineri, cand s-a trecut la executarea silita a amenziic. de la data punerii in executare a hotararii de condamnare

• Conditii privind forma contestatiei in anulare

1. Contestatia in anulare se poate formula :a. in scris sau oralb. in scris, numai sub forma unei cereric. numai in scris 2. Contestatia in anulare introdusa de procuror ia forma:a. unei adreseb. unei cereri motivate

c. unei declaratii • instanta competenta sa judece contestatia in anulare

1. Este instantă competenta să solutioneze contestatia în anulare intemeiata pe autoritatea de lucru judecat:a. instanta la care a ramas definitiva ultima hotarareb. instanta la care a ramas definitiva prima hotararec. instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere 2. Este instantă competentă să solutioneze contestatia în anulare intemeiata pe nelegalitatea procedurii de citare :a. instanta la care a ramas definitiva hotararea atacatab. instanta care a judecat in prima instanta hotararea atacatac. instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere 3. Nu este niciodata competenta sa judece o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. a) :a. o judecatorieb. un tribunalc. o curte de apel

4. Este instantă competentă să solutioneze contestatia în anulare intemeiata pe faptul ca in-stanta de recurs nu s-a

pronuntat cu privire la cauza de nepedepsire prevazuta de art. 255 alin. (3),Cpen (constrangerea mituitorului):a. instanta la care a ramas definitiva ultima hotarareb. instanta la care a ramas definitiva prima hotararec. instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere

5. Este competenta sa judece o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. d) :a. judecatoriab. numai tribunalulc. curtea de apel 6. Este competenta sa judece o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. b) :a. I.C.C.J.b. un tribunal care a judecat cauza in prima instantac. o curte de apel 7. Este competenta sa judece o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. d) :a. numai o instanta recursb. un tribunal care a judecat cauza in prima instantac. o curte de apel care a judecat cauza in apel • posibila suspendare a executarii

1. Contestatia in anulare :a. poate avea efect suspensiv

b. este o cale de atrac de retractarec. este doar o cale de anulare 2. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare :a. este obligata sa suspende executarea hotararii penale atacateb. nu poate dispune suspendarea executarii hotararii penale atacatec. poate dispune revocarea suspendarii executarii hotararii penale atacate 3. Daca instanta sesizata cu o contestatie in anulare a dispus suspendarea executarii hota-rarii penale atacate :a. suspendarea dureaza pana la solutionarea pe fond a contestatiei in anulareb. suspendarea poate dura pana la solutionarea pe fond a contestatiei in anularec. suspendarea poate fi revocata pe parcursul judecarii contestatiei 4. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare dispune suspendarea executarii hotararii pe-nale atacate :a. numai la cererea contestatoruluib. la cererea contestatorului sau din oficiuc. numai la cererea procurorului 5. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare dispune suspendarea executarii hotararii pe-nale atacate :a. in camera de consiliu

b. obligatoriu in prezenta procuroruluic. fara citarea partilor 6. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare dispune suspendarea executarii hotararii pe-nale atacate :a. prin incheiere motivatab. in prezenta procurorului si a partilorc. dupa luarea concluziilor procurorului

• admisibilitatea in principiu a cererii

1. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare :a. incepe cu procedura prealabila a examinarii in principiu a cererii, in cazurile pre-vazute de art.386,lit.a) – c), e);b. trece direct la judecarea pe fond a cererii in cazul prevazut in art. 386 lit. d)c. examinează admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare în camera de consiliu 2. Admisibilitatea in principiu a unei cereri de contestatie in anulare se judeca :a. în şedinţă publicăb. fara citarea partilorc. cu citarea partilor

3. In urma examinării admisibilităţii în principiu a contestatiei in anulare, instanta poate sa respinga o contestaţie în anulare :a. numai ca inadmisibilăb. prin sentinta sau, dupa caz, prin deciziec. numai prin decizie

4. Admisibilitatea in principiu a unei cereri de contestatie in anulare se judeca :a. fara citarea partilorb. dupa citarea partilorc. cu citarea partilor 5. Instanta se pronunta asupra respingerii in principiu a unei cereri de contestatie in anulare prin :a. incheiereb. deciziec. sentinta 6. Instanta se pronunta asupra admiterii in principiu a unei cereri de contestatie in anulare prin :a. incheiereb. deciziec. sentinta 7. Decizia prin care instanta se pronunta asupra respingerii in principiu a unei cereri de con-testatie in anulare :a. este un act definitiv al instanteib. poate fi atacata cu recurs

c. poate fi atacata odata cu judecarea pe fond a contestatiei in anulare

8. Se poate trece direct la judecarea pe fond a unei cereri de contestatie in anulare in cazul in care:a. contestatia se intemeiaza pe autoritatea de lucru judecatb. cererea a fost admisa in principiuc. contestatia se intemeiaza pe nelegalitatea procedurii de citare 9. Admisibilitatea în principiu a contestatiei în anulare se analizează:a. cu citarea părtilor, în sedintă publică;b. fără citarea părtilor, în sedintă publică;c. fără citarea părtilor, în camera de consiliu • procedura judecarii cererii de contestatie in anulare

1. La judecarea pe fond a unei cereri de contestatie in anulare, participarea procurorului :a. este facultativab. este obligatoriec. legea nu cere prezenta procurorului, dar aceasta nu este interzisa

2. Judecarea pe fond a unei cereri de contestatie in anulare are loc :a. in camera de consiliub. in sedinta publicac. fara citarea partilor interesate

3. La judecarea unei cereri de contestatie in anulare :a. procurorul este obligat sa participe cand instanta se pronunta asupra admisibilitatii in principiu a cereriib. procurorul participa obligatoriu la judecarea pe fond a cereriic. legea nu cere prezenta procurorului, dar aceasta nu este interzisa, cand instanta se pronunta asupra suspendarii executarii hotararii atacate

4. Judecarea pe fond a unei cereri de contestatie in anulare are loc :a. in prezenta sau, dupa caz, in absenta procuroruluib. in sedinta publica contradictoriec. cu citarea partilor interesate 5. Compunerea instantei sesizate cu o cerere de contestatie in anulare :a. este intotdeauna compunerea pentru judecata in recursb. nu este niciodata compunerea pentru judecata in prima instantac. poate fi compunerea pentru judecata in recurs

6. Compunerea instantei sesizate cu o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. a),Cproc.pen :a. este intotdeauna compunerea pentru judecata in recursb. poate fi compunerea pentru judecata in apelc. poate fi compunerea pentru judecata in recurs 7. Impotriva unei hotarari prin care instanta de recurs a respins recursul, s-a introdus o cer-ere de contestatie in anulare care a fost admisa. Drept consecinta, cauza este repusa in:a. stadiul de judecata in apelb. stadiul de judecata in prima instantac. stadiul de dezbatere a recursului

8. O cerere de contestatie in anulare:a. nu poate fi respinsa ca tardiva, daca a fost supusa admisibilitatii in principiu b. poate fi respinsa ca tardiva, chiar daca a fost supusa admisibilitatii in principiuc. poate fi respinsa in principiu ca inadmisibila sau nefondata

9. Hotararea prin care se solutioneaza pe fond o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. b):a. este intodeauna o decizie b. poate fi o decizie

c. poate fi o sentinta sau o decizie 10. Hotararea prin care se solutioneaza pe fond o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. d):a. este intodeauna o decizie b. poate fi numai o sentintac. poate fi o sentinta sau o decizie 11. Hotararea prin care se solutioneaza pe fond o cerere de contestatie in anulare:a. este intodeauna o decizie b. nu poate fi o sentintac. poate fi o sentinta sau o decizie • cai de atac

1. Hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare:a. este supusa numai recursului b. nu este susceptibila de nicio cale de atacc. in anumite cazuri, este supusa cailor ordinare de atac 2. Hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. d):a. este supusa numai recursuluib. este intotdeauna susceptibila de exercitarea unei cai ordinare de atac c. in anumite cazuri, poate fi supusa apelului

3. Hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. d):a. se ataca intotdeauna cu recursb. se ataca intotdeauna cu apelc. se ataca cu recurs sau cu apel, doar in anumite cazuri 4. Hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. c):a. se ataca intotdeauna cu recursb. se ataca intotdeauna cu apelc. nu este susceptibila de nicio cale de atac

5. O hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. e):a. nu este supusa recursuluib. se ataca intotdeauna cu apelc. nu este susceptibila de nicio cale de atac ordinara 6. O hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare este susceptibila de a fi atacata cu apel sau cu recurs:a. intr-o singura ipoteza, respectiv cea reglementata in art. 386 lit. d,Cproc.penb. numai daca hotararea atacata este ea insasi susceptibila de o asemenea cale de atac

c. numai in cazul in care hotararea atacata a ramas definitiva la prima instanta

CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC – Revizuirea

comparatie → revizuire – contestatie in anulare

1. Spre deosebire de contestatia in anulare, prin revizuire se indreapta:a. erori de procedura in desfasurarea judecatii in recursb. erori de judecata cu privire la faptele cauzeic. erori de procedura sau erori de judecata in desfasurarea judecatii recursului 2. Impacarea partilor intervenita dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, dar neajunsa la cunostinta instantei, constituie motiv de :a. contestatie in anulareb. contestatie la executare

c. revizuire

cazuri de revizuire →

1. Poate fi formulata o cerere de revizuire intemeiata pe art.394,lit.a, pe motiv ca :a. instanta nu a tinut seama de faptul ca partea vatamata l-a provocat sistematic in-culpat, prin injurii si amenintari, înainte cu câteva zile de comiterea fapteib. în cursul solutionarii cauzei, instantele nu au tinut cont de actele medicale depuse la dosar de partea vatamatac. dupa ce inculpatul a fost condamnat pentru distrugerea unui inscris, s-a descoperit ca inscrisul se afla intr-un depozit legal 2. Constituie caz de revizuire intemeiat pe art.394,lit.a,:a. redeschiderea urmăririi penale, dispusă de procuror prin ordonanţă, faţă de o altă persoană decât condamnatul revizuientb. dupa condamnarea pentru distrugere a unui bun, s-a constat ca bunul nu a suferit nicio degradarec. dupa condamnarea pentru omor a unui inculpat, s-a descoperit faptul ca victima este in viata

3. Faptele si imprejurarile noi la care face trimitere cazul de revizuire intemeiat pe art.394,lit.a se refera :a. la obiectul probatiunii

b. la obiectul infractiuniic. la obiectul cercetarii judecatoresti 4. Temeiul revizuirii in prevazut de art.394,lit.a se refera la:a. descoperirea de probe noib. faptele probatorii noic. noi mijloace de proba care dovedesc o fapta probatorie pe care instanta de fond a considerat-o inexistenta

5. Cazul de revizuire prevazut la art.394,lit.a se refera la:a. revizuirea totala a hotararii atacate b. revizuirea totala sau partiala a hotararii atacatec. numai la revizuirea partiala a hotararii atacate

6. Constituie temei al revizuirii potrivit art.394,lit.a:a. o fapta sau o imprejurare noua, numai daca aceasta a fost necunoscuta atat parti-lor, cat instantei care a pronuntat hotararea definitiva atacatab. o fapta sau o imprejurare noua, necunoscuta instantei care a pronuntat hotararea definitiva atacatac. o fapta sau o imprejurare noua, numai daca aceasta a fost necunoscuta partilor

7. O fapta sau o imprejurare de natura sa conduca la schimbarea solutiei, cunoscuta de una din parti, dar neinvocata in fata instantei de judecata: a. constituie caz de revizuire, intemeiat pe art.394,lit.a

b. nu constituie caz de revizuire, intemeiat pe art.394,lit.a, dat fiind ca fapta sau im-prejurarea nu a fost nouac. constituie caz de contestatie in anulare, intemeiat pe art.386,lit.c 8. O cerere de revizuire intemeiata pe faptul ca inculpatul condamnat pentru omor ar fi comis infractiunea in stare de provocare, este in temeiul art.394,lit.a:a. inadmisibila b. supusa revizuirii totalec. supusa revizuirii partiale 9. Cazul de revizuire prevazut la art.394,lit.b se refera :a. numai la o revizuire totala a hotararii atacate b. revizuirea totala sau partiala a hotararii atacatec. numai la o revizuirea partiala a hotararii atacate 10. Ca urmare a admiterii revizuirii in temeiul art.394,lit.c, solutia din hotararea de condam-nare atacata :a. va fi obligatoriu schimbata b. poate fi modificata in ceea ce priveste individualizarea pedepseic. nu poate fi modificata in ceea ce priveste incadrarea juridica 11. Nu se poate invoca drept temei pentru o cerere de revizuire starea de inconciliabilitate dintre doua hotarari penale, în următoarea ipoteza:

a. hotărârile se referă la aceeaşi faptă şi la făptuitori diferiţib. hotărârile se referă la acelaşi făptuitor şi la aceeasi faptac. hotărârile se referă la fapte şi făptuitori diferiţi

12. În cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instantă la solutionarea cauzei, se poate cere revizuirea:a. numai de către procuror;b. numai dacă necunoasterea acestora a dus la pronuntarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice;c. numai dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare; 13. Pot face obiectul unei cereri de revizuire, pentru caz de inconciliabilitate (art.394,lit.e):a. o hotărâre de desesizare prin restituirea cauzei la procuror şi o hotărâre care a rezolvat fondul cauzeib. o sentinta penala si o sentinta civilac. doua hotarari penale definitive care se refera la aceeaşi faptă, dar la făptuitori diferiţi

14. Daca o judecatorie isi declina competenta de solutionare a unei cereri de revizuire în fa-voarea tribunalului :a. cheltuielile judiciare ramân în sarcina statuluib. sentinta de declinare este supusa recursului

c. judecatoria se pronunta printr-o incheiere

15. Din examinarea actelor aflate în dosarul cauzei instanta a constatat că revizuentul a invocat cazul prevăzut în art.394,lit.c),Cproc.pen. În faţa instanţei revizuentul a solicitat ca examinarea cererii de revizuire să se facă şi în temeiul cazului prevăzut în art. 394,lit.a),C. proc.pen., cu motivarea că s-a descoperit un act ce nu a fost cunoscut de instanţă la soluţionarea cauzei. In speta :a. instanta procedeaza legal daca dispune trimiterea cauzei la procuror pentru efectuarea de verificări prealabile şi pentru noul temei de revizuireb. cererea revizuentului intemeiata pe art.394,lit.a,Cproc.pen., formulată pentru prima dată în faţa instanţei, nu poate fi luată în considerarec. instanta procedeaza nelegal daca dispune trimiterea cauzei la procuror pentru efectuarea de verificări prealabile pentru noul temei de revizuire

16. Starea de inconciliabilitate dintre doua hotarari penale, care poate fi invocata drept temei pentru o cerere de revizuire, poate exista în următoarele ipoteze:a. hotărârile se referă la aceeaşi faptă şi la făptuitori diferiţib. hotărârile se referă la acelaşi făptuitor şi la aceeasi faptac. hotărârile se referă la acelaşi făptuitor şi la fapte diferite

17. Instanta respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a condamnatului care şi-a motivat cererea prin faptul că :a. nu a participat la toate actele materiale ale infracţiunii reţinute în sarcina sa prin sentinţa atacatab. a facut plangere pentru neglijenta in serviciu impotriva persoanei care a efectuat actele de cercetare penala in cauza in care a fost condamnat, iar aceasta a fost condamnata definitiv in temeiul art.249,Cpen c. nu a participat la toate infracţiunile retinute in concurs, în sarcina sa, prin sentinţa atacata

18.*** Judecătoria l-a condamnat pe inculpatul C.N. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (art.209 alin.1,lit.g C.pen). Condamnatul a solicitat revizuirea hotărârii, invocând împrejurarea că a săvârşit fapta în timpul zilei, iar nu pe timp de noapte si ca aceasta împrejurare nu a fost cunoscuta de prima instanţă. In plus, revizuentul a dovedit săvârşirea faptei în timpul zilei. In aceasta situatie, instanta procedeaza legal daca:a. admite cererea de revizuire b. schimba încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de furt calificat, în aceea de furt simplu (art.208 alin.1,Cpen) şi, pe cale de consecinţă, modifica pedeapsac. respinge cererea ca inadmisibila in principiu

19.***Prin adresa nr. 9/III/6/2009 din 29 ianuarie 2009 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea a fost înaintata cererea de revizuire formulata de condamnatul D.V. a sentintei penale nr.167 din 04 septembrie 2007

pronuntata de Tribunalul Tulcea. Cauza a fost înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 183/88/2009. Prin aceeasi adresa, Parchetul de pe lânga Tribu-nalul Tulcea a aratat ca D.V. a solicitat revizuirea hotarârii de condamnare sustinând ca nu a savârsit fapta. In fata instantei, revizuientul a sustinut ca este nevinovat, ca nu s-au facut analize la hainele pe care le purta la data savârsirii infractiunii si ca întelege sa conteste probele administrate la fond.In speta :a. cererea este neintemeiata b. instanta constata ca cererea este inadmisibila in principiu c. revizuentul va fi obligat la plata cheltuielilor cheltuieli judiciare avansate de stat

*** Parchetul de pe lânga Tribunalul Neamt a solicitat, în temeiul art. 394 alin.1 lit. e Cproc.pen, revizuirea sentintei penale nr. 84/P/ din 10.05.2005 pronuntata de Tribunalul Neamt, în dosarul nr. 1099/P/2004, definitiva si a sentintei civile nr. 1128 din 12.02.2008 pronuntata de Judecatoria Bacau, în dosarul nr. 10037/180/2007, irevocabila. Prin sentinta penala Tribunalului Neamt, inculpatul A.C. a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închi-soare, dispunându-se totodata si mentinerea masurilor asiguratorii dispuse în vederea recu-perarii debitelor datorate de inculpat statului si partilor civile, respectiv mentinerea masurii asiguratorii instituite prin ordonanta procurorului asupra autoturismului MB S 400, pro-prietatea inculpatului. Prin

sentinta civila nr. 1128 din 12.02.2008, pronuntata de Judecatoria Bacau, s-a admis contestatia la executare formulata de inculpat si s-a anulat masura asigura-torie . Parchetul a mai aratat ca cele doua hotarâri nu se pot concilia, se exclud între ele, fiind imposibila punerea în executare a acestora, în conditiile în care, pe de o parte, sechestrul asigurator este mentinut, iar, ulterior, acesta este anulat, dar nu printr-o cale de atac, ci pe cale separata si printr-o hotarâre pronuntata de o instanta inferioara în grad, respectiv Jude-catoria Bacau.

20.*** In speta, cererea este :a. inadmisibila b. neintemeiatac. admisibila in principiu

*** Revizuentul G.C. a solicitat revizuirea sentintei penale 1895/14.08.2002, pronuntata de Judecatoria Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.2523/2002 a Curtii de Apel Bucuresti. În motivarea cererii, revizuentul a aratat ca martorii audiati în cauza nu au spus adevarul si ca împotriva acestora a formulat plângeri la Sectia 19 Politie, pentru savârsirea infractiunii de marturie mincinoasa. Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a consta-tat urmatoarele : prin sentinta penala nr.1895/14.08.2002, pronuntata de Judecatoria Sector 5 Bucuresti în dosarul nr.6887/2002, definitiva prin decizia penala nr.2523/2002 a CAB, instanta, în baza art.197,alin.(1),C.pen., cu aplicarea art. 37

lit. a) C.pen., l-a condamnat pe incul-patul G.C. la o pedeapsa de 10 ani închisoare, a revocat liberarea conditionata pentru restul ramas neexecutat de 466 zile din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.1175/1999 a Judecatoria Sector 1 Bucuresti, a contopit cele doua pedepse la pedeapsa cea mai grea, pe care a sporit-o cu 2 ani, urmând ca în final inculpatul sa execute 12 ani închisoare. prin rezolutia nr. 817/P/2006 din data de 22.04.2008, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5, în temeiul art. 10 lit.d,Cproc.pen., a dispus neînceperea urmaririi pe-nale fata de martorii indicati de revizuent. Împotriva acestei solutii, G.C. a formulat plângere, aceasta fiind respinsa ca neîntemeiata prin rezolutia din data de 10.07.2008 a Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5

20.*** In speta :a. cererea este inadmisibila b. instanta îl va obliga pe revizuent la plata cheltuielilor judiciare catre stat c. revizuirea va fi judecata pe fond

OBS → NUP in baza art. 10 lit.d,Cproc.pen → fapta nu este infractiune, asa cum cere art.394,lit.b.

***Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecatoriei Medgidia revizuentul-inculpat P.G. a so-licitat revizuirea sentintei penale nr. 2706/2004 conform art.

394,lit.b,Cproc.pen. În motivare a aratat ca impotriva martorului S.P., revizentul a formulat plângere pentru marturie mincinoasa si prin Ordonanta nr. 2024/P/2004 din Parchetul de pe lânga Judecatoria Medgidia s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala a martorului pentru infractiunea prev. de art.260,Cpen si în baza art.10 lit.b1,Cproc.pen. i-a fost aplicata o sanctiune cu caracter administrativ.

21.*** In speta, cererea este :a. admisibila in principiub. intemeiata c. inadmisibila

OBS → cererea a fost admisa in principiu, dar pe fond, s-a dovedit neintemeiata. Nu neaparat SUP in baza art.10 lit.b1,Cproc.pen duce si la admiterea pe fond ca intemeiata a cererii.

Extras din motivarea sentintei penale → Judecatoria Medgidia → prin sentinta penala nr. 4816/19.11.2004 a Judecatoriei Medgidia revizuentul intimat P.G. a fost condamnat la o pedeapsa de 500 lei amenda penala pentru infractiunea de lovire sau alte violente prev. de art. 180 alin. 2 cod pen. Totodata a fost condamnat si intimatul inculpat P.D. pentru aceeasi infractiune la o pedeapsa de 1000 lei amenda penala. Prin Încheierea de sedinta din 26.10.2006 s-a admis în principiu cererea de revizuire.

Din motivarea sentintei atacate instanta a retinut ca : pe data de 09.07.2003 partea vatamata P.P. se deplasa la de la magazinul din centrul com. Tortomanu, de unde facuse cumparaturi, spre domiciliul sau. Din curtea locuintei in-culpatului P.G. a iesit fratele sau, inculpatul P.D., care l-a amenintat cu moartea pe P.P. spunându-i „pâna nu te omor nu te las”. inculpatul P.D. s-a apropiat de parte vatamata si i-a aplicat o lovitura cu capul în zona capului, în urma careia parte vatamata P.P. s-a dezechilibrat si a cazut la pamânt. Acolo, P.D. si parte vatamata P.P. si-au aplicat lovituri reciproc si s-au tavalit pâna au ajuns într-un sant. martorul M.D. l-a anuntat pe inculpatul P.G. ca fratele sau P.D. se bate cu parte vata-mata. Inculpatul P.D. a recunoscut comiterea faptei iar P.G. a aratat ca a intervenit între parti, doar pentru a le desparti si nu a lovit-o pe parte vatamata P.P.

Prin Ordonanta nr. 2024/P/2004 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului S.P. (martor in cauza) pentru art.260,alin.1,Cpen. si aplicarea fata de acesta a unei sanctiuni cu caracter administrativ re-spectiv o amenda administrativa de 200 lei. S-a retinut ca, martorul învinuit S.P. a facut declaratii mincinoase cand a declarat ca ar fi vazut când parte vatamata ar fi fost lovita si de inculpatul P.G. lucru care nu este adevarat, în realitate parte vatamata P.P. a fost lovita doar de inculpatul P.D. nu si de

P.G. care a intervenit la final despartindu-i, respectiv l-a tras pe P.D. de peste partea vatamata, l-a ridicat si l-a dus la el acasa.

Instanta → Analizând materialul probator administrat în dosarul nr. 4816/2003 al Judecato-riei Medgidia, precum si a declaratiei martorului G.C. audiat în prezenta cauza, prin înla-turarea ca proba a declaratiei martorului S.P., instanta retine ca, situatia de fapt retinuta de instanta la pronuntarea sentintei penale nr. 2706/2004 ramâne neschimbata chiar daca, în mod surprinzator, martorul S.P. si-a schimbat declaratia initiala. În acest sens instanta a retinut ca : martorul C.I. a declarat ca „la locul incidentului a venit P.G. care s-a lasat cu genunchiul pe capul partii vatamate si l-a luat pe P.D. care se afla deasupra acestuia.” Acesta a mai aratat ca P. D. nu a lovit pe partea vatamata si la locul faptei se afla si P. care era mai aproape de incident. martorul M.D. a declarat ca P.G. s-a asezat în genunchi si i-a despartit în memoriul depus de P.G. la dos. 4816/2003, acesta a aratat ca a încercat sa-i desparta „nu am reusit, atunci am pus genunchiul pe capul lui P.P. si i-am spus sa-i dea drumul, la care a cedat s-au ridicat în picioare si am plecat.” in declaratia data în dos. nr. 2024/2004 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia P.G. precizeaza: „ m-am asezat în genunchi si am continuat sa-i despart, nereusind

am pus genunchiul stâng pe grumazul lui P.P. si am reusit sa-i despart”.Astfel, instanta retine ca revizuentul inculpat P.G. a avut o atitudine violenta, inten-tionata, asupra partii vatamate P.P. în sensul ca s-a asezat cu genunchiul pe gâtul aces-tuia, desi P.P. se afla la pamânt si P.D. se afla deasupra acestuia. Astfel, daca dorea doar sa-i desparta pe cei doi ar fi putut sa-l traga pe fratele sau P.D. de pe partea vatamata asupra careia acesta exercita violente sau eventual sa exercite acele violente asupra fratelui sau care în acel moment lovea pe partea vatamata. De altfel atitudinea lui P.G. nu se justifica a fi una de despartire a celor doi fiind în mod cert o violenta fizica asupra partii vatamate. In-stanta mai retine ca dispozitiile art.180,alin. 2 Cpen. incrimineaza inclusiv actele de vio-lenta, nu numai lovirile .

În consecinta, instanta constata ca, hotarârea de condamnare a revizuentului inculpat P.G. are la baza celelalte probe de la dosar, respectiv plângerea si declaratia partii vatamate, cer-tificatul medico-legal, declaratia martorului C.I., I.D., P.V., declaratiile inculpatului. Astfel ca si fara declaratia martorului mincinos S.P. situatia de fapt retinuta subzista.Astfel, vazând ca cererea de revizuire formulata de P.G. este neîntemeiata si vazând si disp. art. 406 alin. 4 cod pr.pen. instanta urmeaza sa o respinga.

*** Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg. Neamt a înaintat Judecatoriei Tg. Neamt cererea formulata de condamnatul A.C., privind revizuirea sentintei penale nr. 30/24.01.2008, pronun-tata de Judecatoria Tg. Neamt. În drept, revizuentul si-a intemeiat cererea pe art.394,lit.a,Cproc.pen. In motivarea cererii, revizuientul a aratat ca instanta de fond nu a avut cunostinta de faptul ca plângerea penala pentru savârsirea infractiunilor de viol si incest a fost formulata de mama sa A.A., urmare a faptului ca a sustras bunuri din casa acesteia si le-a vândut, deci în scop de razbunare.Examinând probele administrate în cauza, instanta a retinut urmatoarele : prin sentinta penala nr. 30/24 ianuarie 2008 a Judecatoriei Tg.Neamt a fost condamnat inculpatul A.C. la pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare, pentru savârsirea infractiunilor de viol si incest, constând în aceea ca la data de 04.11.2007 a întretinut relatii sexuale cu mama sa A.A., prin constrângere intimata A.A. a învederat instantei ca l-a iertat pe fiul sau si ca într-adevar a formulat plângere împotriva acestuia urmare a faptului ca i-a sustras si vândut bunuri din locuinta.

22.*** In speta,:a. motivul invocat de revizuent nu are relevanta în cauzab. cererea este admisibila in principiu, ca urmare a sustinerilor intimatei c. cererea este inadmisibila

*** La data de 21.01.2008 revizuentul M.S. a formulat o cerere de revizuire a sentintei penale nr. 958/24.10.2007 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, pronuntata în dosarul nr. 803/301/2007, sentinta ramasa definitiva prin decizia penala nr. 2466/19.12.2007 a Tribu-nalului Bucuresti-Sectia I Penala. In drept, cererea de revizuire formulata a fost intemeiata pe dispozitiile art. 394 alin. 1 lit. a C.p.p. In motivarea cererii formulate, revizuentul, care a avut calitatea de parte vatamata în dosar, a aratat ca sentinta criticata este nelegala si nete-meinica, intrucat el a formulat in termen legal plangerea prealabila pentru savarsirea infracti-unii prev. de art.213,C.pen, iar Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a admis exceptia tardivitatii plangerii respective, dispunand incetarea procesului penal (art.10.lit.f,Cproc.pen). Revizuen-tul a mai aratat ca intelege sa dovedeasca cele sustinute prin cele consemnate in consider-entele unei alte hotarari judecatoresti, respectiv sentinta comerciala nr.3130 din 30.06.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia a-VI-a Comerciala, din care se deduce ca plangerea prealabila a fost introdusa in termenul prevazut de lege.

23.*** In speta,:a. cererea este inadmisibilab. cererea este admisibila in principiu, data fiind autoritatea de lucru judecat a sentintei comerciale c. hotararea atacata nu este susceptibila de revizuire

24.*** In speta, sentinta pronuntata in revizuire este:a. susceptibila de apel si recursb. susceptibila numai de recursc. definitiva

OBS → a nu se confunda cu cazul intalnit la contestatia in anulare : la contestatia in anulare → sentinta de respingere in principiu a CA este definitive la revizuire → sentinta de respingere in principiu, ca si sentintele de admitere sau respingere pe fond a revizuirii sunt supuse cailor ordinare de atac, in functie de calea de atac core-spunzatoare hotararii atacate in grila data, fiind vorba despre o infractiune pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, sentinta atacata cu revizuire este susceptibila numai de recurs → sentinta data in revizuire va fi si ea susceptibila numai de recurs

***Extras din dispozitivul sentintei pronuntate → Fata de împrejurarea ca prezenta cerere de revizuire a fost formulata de revizuentul M.S. împotriva unei hotarâri judecatoresti definitive prin care s-a constatat tardivitatea formularii plangerii prealabile, nefiind vorba despre o solutie pe fondul cauzei, prin examinarea existentei faptei si vinovatiei inculpatului, finalizata printr-o so-lutie de incetare a procesului penal in urma examinarii fondului

cauzei, va respinge ca inadmisi-bila cererea de revizuire formulata de revizuentul M.S. cu privire la sentinta penala nr. 958/24.10.2007 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr. 2466/19.12.2007 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I Penala

dovedirea cazurilor de revizuire intemeiata pe frauda procesu-ala

1. Cazurile de revizuire intemeiate pe frauda procesuala:a. se dovedesc numai prin hotararea penala definitiva de condamnare prin care s-a dispus asupra fondului cauzei de frauda procesualab. nu se pot dovedi printr-o hotararea penala definitiva de achitare, chiar daca prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei de frauda procesualac. se dovedesc si printr-o hotarare penala definitiva de incetare a procesului penal, daca prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei de frauda procesuala

2. Cazurile de revizuire intemeiate pe frauda procesuala se pot dovedi :a. numai prin hotarari penale definitiveb. si prin ordonante ale procuroruluic. si in cursul procedurii revizuirii 3. Cazurile de revizuire intemeiate pe frauda procesuala se pot dovedi prin :a. orice ordonanta de scoatere de sub urmarirea penalab. ordonanta de scoatere de sub urmarirea penala in temeiul art.10,lit.e,Cproc.penc. ordonanta de incetare a urmaririi penale in temeiul art.10,lit.g,Cproc.pen 4. Revizuirea poate fi ceruta:a. daca un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza in a carei revizuire se cereb. numai dacă hotararea prin care se retine savarsirea infractiunii de marturie minci-noasa de catre expert este o hotarare de condamnare c. chiar daca marturia mincinoasa trebuie constatata in cadrul procedurii de revizuire 5. Cazurile de revizuire intemeiate pe frauda procesuala se pot dovedi prin ordonanta pro-curorului atunci cand sunt intemeiate pe :a. art.10,lit.d,Cproc.penb. art.10,lit.i1,Cproc.pen

c. art.10,lit.g,Cproc.pen

hotarari penale care pot fi atacate cu o cerere de revizuire

1. Sunt supuse revizuirii:a. orice hotarare penala definitivab. hotararile de incetare a procesului penal, in care s-a dispus asupra fondului cauzeic. hotararile de condamnare 2. Hotararile judecatoresti supuse revizuirii:a. sunt numai deciziib. nu pot fi sentintec. pot fi sentinte sau decizii

3. Sunt supuse revizuirii, daca apar fapte sau imprejurari noi, necunoscute instantei la mo-mentul solutionarii cauzei:a. hotărârile definitive prin care a fost respinsa o plangere formulata in temeiul art.2781,CPPb. hotărârile definitive prin care a fost respinsa o cerere de intrerupere a executarii pedepsei

c. hotărârile definitive prin care s-a dispus incetarea procesului penal, pentru exis-tenta autoritatii de lucru judecat

persoanele care pot cere revizuirea

1. Pot cere revizuirea:a. sotul si rudele apropiate ale părtii vătămate, după decesul acesteia;b. procurorul;c. sotul si rudele apropiate ale condamnatului, după decesul acestuia; 2. Pot cere revizuirea:a. substituitii procesuali ai oricareia dintre partile din procesb. substituitii procesuali ai condamnatuluic. sotul părtii vătămate, după decesul acesteia; 3. Pot cere revizuirea:a. numai partile din proces si procurorulb. procurorul, din oficiuc. substituitii procesuali ai partilor 4. Pot cere revizuirea:a. numai partile din proces si substituitii lor procesualib. procurorul

c. partile din proces, procurorul si substituitii procesuali ai partilor 5. Sotul si rudele apropiate ale condamnatului pot cere revizuirea :a. numai după decesul condamnatuluib. si in timpul vietii condamnatuluic. in cursul vietii condamnatului, numai daca acesta a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate 6. Titularii revizuirii sunt :a. oricare parte din proces, in limitele calitatii sale procesuale b. sotul si rudele apropiate ale oricarei parti din procesc. procurorul numai in urma sesizarii venite din partea inculpatului

termenul in care poate fi introdusa revizuirea

1. Cererea de revizuire poate fi introdusa :

a. in termen de 1 an de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnareb. in termen de 1 an de la pronuntarea hotararii de condamnarec. oricand, in cazul revizuirii in favoarea condamnatului 2. Termenul de 1 an pentru introducerea unei cereri de revizuire, se poate aplica :a. numai revizuiri in defavoarea unui condamnat b. revizuiri in defavoarea celui achitatc. revizuiri in defavoarea celui condamnat

3. Termenul de 1 an pentru introducerea unei cereri de revizuire intemeiata pe art.394,lit.b, curge de la data :a. ramanerii definitive a hotararii de condamnare a martorului pentru marturie minci-noasa b. pronuntarii hotararii de condamnare a martorului pentru marturie mincinoasac. cand revizuentul a cunoscut faptul ca s-a pronuntat o hotarare definitiva cu privire la frauda procesuala respectiva 4. In cazul in care nu s-a pronuntat o hotarare definitiva cu privire la inscrisul fals care a servit ca temei al hotararii atacate cu revizuire, termenul de 1 an pentru introducerea cererii de re-vizuire, curge de la data:a. cand revizuentul a cunoscut faptele sau imprejurarile noi b. ramanerii definitive a hotararii atacate

c. cand revizuentul a cunoscut frauda procesuala 5. Cererea de revizuire:a. poate fi introdusa numai in timpul vietii condamnatului b. nu poate fi introdusa dupa executarea pedepseic. poate fi introdusa dupa moartea condamnatului 6. Cererea de revizuire:a. poate fi formulata oricand, numai pana la decesul condamnatului, daca este in favoarea acestuia b. poate fi formulata oricand de catre procurorc. poate fi formulata in termen de 1 an de la data cand revizuentul a cunoscut frauda procesuala, in cazul art.394,lit.c).

Cererea de revizuire si efectele ei

1. Revizuire ceruta dupa moartea condamnatului, de sotul acestuia :a. poate fi facuta si oral b. poate lua forma unei adrese scrise adresate direct instantei c. nu poate lua decat forma unei cereri scrise 2. La cererea de revizuire intemeiata pe art.394,lit.b, hotararea penala definitiva cu privire la frauda procesuala de depune la dosar :a. in original b. in copie simpla sau legalizatac. in copie legalizata 3. Cererea de revizuire :a. se face in scris, cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza b. se poate declara oral c. determina suspendarea de drept a executarii hotararii atacate

organul competent sa primeasca cererea

1. Cererea de revizuire intemeiata pe art.394,lit.e), (cand doua sau mai multe hotarari jude-catoresti definitive nu se pot concilia) se adreseaza :

a. instantei care a judecat cauza in prima instantab. procurorului din parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima in-stantac. procurorului din parchetul de pe langa instanta mai intai sesizata, cand instantele sunt egale in grad 2. Dacă cererea de revizuire priveşte o persoană civilă condamnată de o instanta militara, instanta competenta sa judece cererea de revizuire este:a. instanta militara care a judecat cauza in prima instantab. instanta civila competenta sa judece in prima instanta cauza a carei revizuire se cerec. determinata potrivit principiului civilii trebuie judecati de civili

3. Cererea de revizuire intemeiata pe art.394,lit.a), (s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei) se adreseaza :a. instantei care a judecat cauza in prima instantab. procurorului din parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima in-stantac. procurorului din parchetul de pe langa instanta mai intai sesizata, cand instantele sunt egale in grad

4. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata in prima instanta de judecatorie si cealalta pronuntata in prima instanta de un tribunal militar

teritorial, nu se pot concilia, cer-erea de revizuire se adreseaza:a. procurorului din parchetul de pe Curtea de Apelb. procurorului din parchetul de pe langa tribunalc. procurorului din parchetul de pe langa tribunalul militar teritorial

5. X, persoana civila, a fost condamnat la moarte in 1958, de Tribunalul Militar Cluj, pentru infractiuni contra sigurantei statului. Instanta competenta sa judece revizuirea este :a. Tribunalul Militar Clujb. Judecatoria Clujc. Curtea de Apel Cluj

6. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata in prima instanta de judecatorie si cealalta pronuntata in prima instanta de un tribunal militar, nu se pot concilia, cererea de revizuire se adreseaza:a. procurorului din parchetul de pe langa tribunalb. procurorului din parchetul de pe langa tribunalul militarc. procurorului din parchetul de pe langa judecatorie 7. Cererea de revizuire intemeiata pe art.394,lit.e), (cand doua sau mai multe hotarari jude-catoresti definitive nu se pot concilia) se adreseaza :a. procurorului din parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima in-stanta

b. procurorului din parchetul de pe langa instanta ierarhic superioara, cand in-stantele sunt de grad diferitc. procurorului din parchetul de pe langa instanta mai intai sesizata, in toate cazurile 8. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata de judecatorie si cealalta pro-nuntata de Curtea Militara de Apel, nu se pot concilia, cererea de revizuire se adreseaza:a. procurorului din parchetul de pe langa Curtea Militara de Apelb. procurorului din parchetul de pe langa tribunalc. procurorului din parchetul de pe langa curtea de apel 9. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata de judecatorie si cealalta pro-nuntata de un tribunal militar, nu se pot concilia, cererea de revizuire se judeca de catre:a. Judecatorieb. Tribunalc. Curtea de Apel 10. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata de tribunal si cealalta pronun-tata de un Curtea Militara de Apel, nu se pot concilia, cererea de revizuire se judeca de catre:a. Curtea Militara de Apelb. Tribunalc. Curtea de Apel

11. Daca o cauza a fost rejudecata in fond dupa casare, de catre instanta de apel, cererea de revizuire prin care se ataca aceasta hotarare este de competenta :a. Curtii de Apelb. instantei care a judecat cauza in prima instantac. instantei care a judecat cauza in apel 12. La tribunal, completul de judecata investit cu solutionarea unei cereri de revizuire, este format din :a. 2 judecatorib. 3 judecatoric. 1 judecator

13. La ICCJ, completul de judecata investit cu solutionarea unei cereri de revizuire, este for-mat din :a. 2 judecatorib. 3 judecatoric. 1 judecator 14. Judecatorul care a solutionat cauza in fond si a carei revizuire se cere:a. este incompatibil sa judece cererea de revizuireb. nu este incompatibil sa judece cererea de revizuirec. este incompatibil doar in ceeea ce priveste admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire

15. Revizuentul a adresat cererea de revizuire direct instantei de judecata, iar nu procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta. In aceste conditii:a. instanta se dezinvesteste prin sentinta, care poate fi atacata cu recursb. cheltuielile judiciare avansate in cauza ramin in sarcina statuluic. instanta obliga revizuentul la plata cheltuieli judiciare avansate de stat

16. Condamnarea unora dintre martori pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere:a. constituie intotdeauna motiv de revizuire in cauza respectivab. nu constituie intotdeauna motiv de revizuire c. nu constituie motiv de revizuire, dacă declaraţiile acestora nu au servit la pronunţarea hotărârii, fiind înlăturate de către instanţă

17. Prin cererea de revizuire adresata Tribunalului Braila si inregistrata sub nr.4512/T/2009, D.S. a solicitat revizuirea sentintei penale nr.55/septembrie 2009, pronuntata de aceasta in-stanta, sentinta ramasa definitiva prin neapelare. In speta, instanta va dispune:a. scoaterea de pe rol a cauzei b. înaintarea cererii Parchetului de pe lînga judecatoria Braila

c. printr-o sentinta recurabila

instanta competenta sa judece cererea de revizuire

1. Este competenta sa judece admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire:a. procurorulb. instanta care a judecat recursul hotararii atacatec. instanta care a judecat cauza in prima instanta 2. Instanţa, sesizată direct prin cererea de revizuire (ICCJ, decizie din 2009):a. se desesizează printr-o sentinta care poate fi atacata cu recurs b. trimite cauza procurorului competentc. se desesizează printr-o sentinta definitiva

3. Admisibilitatea in principiu si fondul cererii de revizuire sunt de competenta:a. procurorului – admisibilitatea in principiu si instantei de recurs – fondul cereriib. instantei care a judecat in prima instanta – admisibilitatea in principiu si instantei de recurs – fondul cauzeic. instantei care a judecat cauza in prima instanta, ambele etape

4. Procedura prealabila in cazul revizuirii se desfasoara :a. in fata procurorului b. in fata instantei de recurs c. in fata instantei care a judecat cauza in prima instanta

5. Dacă inculpatul a fost achitat de judecătorie, soluţie menţinută de tribunal, iar curtea de apel, casând hotărârile, a condamnat pe inculpat, judecarea cererii de revizuire este de competenţa:a. curtii de apelb. judecatorieic. instanţei de control judiciar, intrucat hotararea instanţei de fond a fost modificată într-o cale de atac *** Din examinarea dosarului nr. 573/88/2007 al Tribunalului Tulcea, rezulta ca prin sentinta penala nr. 167/4.09.2007, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 19 ani închisoare. Hotarârea instantei de fond a ramas definitiva prin decizia penala nr. 157/A/2007 pronuntata de Curtea de Apel Constanta, prin care s-a luat act de retragerea apelului de-clarat de inculpat. Ulterior, condamnatul a introdus la instanta competenta o cerere de revi-zuire.

6.*** In speta :a. instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este Tribunalul Tulcea b. sentinta penala nr. 167/4.09.2007, a ramas definitiva la data retragerii apelului

c. procedura prealabila specifica revizuirii este de competenta Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta

7. Cererea de revizuire a sentintei penale dispuse în dosarul 321/14/2007 al Judecatoriei Ba-cau, modificata prin decizia penala 78 /A/ 2008 a Tribunalului Bacau, definitiva prin resp-ingerea recursului potrivit deciziei penale 54/15-01-2009 a Curtii de Apel Bacau, este de competenta:a. Curtii de Apel Bacaub. Judecatoriei Bacauc. Tribunalului Bacau

*** Condamnatul C.B. a înregistrat la Judecatoria Fagaras o cerere de revizuire in care so-licita revizuirea deciziei penale nr. 901/2003 a Tribunalului Brasov . Examinând cauza, actele si lucrarile dosarului, Judecatoria Fagaras a constat ca sentinta penala nr. 151/18.04.2003 pronuntata de Judecatoria Fagaras a fost mentinuta prin decizia penala nr. 901/28.10.2003 a Tribunalului Brasov si a ramas definitive prin nerecurare. Prin sentinta penala nr. 315/7.09.2005 Judecatoria Fagaras a declinat in favoarea Tribunalului Brasov competenta de solutionare a cererii formulate de condamnatul C.B. privind revizuirea deciziei penale nr. 901/A/2003 a Tribunalului Brasov. La randul sau, prin sentinta penala nr. 42/26.01.2006, Tribunalul

Brasov a declinat Judecatoriei Fagaras competenta de solutionare a acestei cauze.

8. ***In speta :a. Curtea de Apel Brasov va solutiona conflictul de competentab. Tribunalul Brasov va sesiza existenta unui conflict negativ de competentac. Tribunalul Brasov este competent sa solutioneze cererea de revizuire

9. ***In speta, hotararea supusa revizuirii este :a. decizia penala nr.901/2003 a Tribunalului Brasov, astfel cum a solicitat revizuentulb. sentinta penala nr. 151/18.04.2003 pronuntata de Judecatoria Fagarasc. decizia penala nr. 369/2004 pronuntata de Curtea de Apel Brasov

10. ***In speta, instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este :a. Curtea de Apel Brasov b. Tribunalul Brasov c. Judecatoria Fagaras

procedura prealabila in fata procurorului

1. Daca in cadrul procedurii prealabile procurorul constata ca cererea de revizuire nu a fost introdusa in termenul prevazut de lege, acesta :a. respinge cererea ca tardiva, prin ordonanta b. respinge cererea ca tardiva, prin referat c. trimite dosarul impreuna cu concluziile sale la instanta competenta 2. Efectuarea actelor de cercetare penala este limitata la un termen de :a. 2 luni de la primirea cererii de revizuire de catre procurorb. 2 luni de la sesizarea instantei competentec. 2 luni de cand procurorul primeste dosarul de la instanta

3. Daca in cadrul procedurii prealabile procurorul constata ca cererea de revizuire a fost in-trodusa de o persoana care nu avea exercitiul acestui drept, acesta :a. nu mai trimite dosarul la instanta b. trimite dosarul impreuna cu concluziile sale la instanta competentac. respinge cererea ca inadmisibila, prin rezolutie motivata 4. In cadrul procedurii prealabile privind cererea de revizuire, procurorul dispune adminis-trarea probelor prin :a. ordonanta

b. rezolutiec. referat cu propunere motivata

5. In cadrul procedurii prealabile specifice cererii de revizuire, organele de urmarire penala efectueaza:a. acte de urmarire penalab. acte de cercetarec. acte de cercetare penala

6. In cadrul procedurii prealabile privind cererea de revizuire, procurorul :a. nu poate administra probe noi b. poate administra numai probele propuse de revizuentc. poate administra atat probe propuse de revizuent, cat si probele pe care le con-sidera necesare

7. Dupa desfasurarea procedurii prealabile, in functie de concluziile la care ajunge pro-curorul in privinta cererii de revizuire, acesta :a. poate impiedica aducerea cererii de revizuire in fata instantei b. poate impiedica aducerea cererii de revizuire in fata instantei numai daca cererea este tardivac. nu poate impiedica aducerea cererii de revizuire in fata instantei in niciun caz

8. Solutionarea de catre instanta a unei cereri de revizuire fara a se fi parcurs aceasta proce-dura in fata procurorului este:a. nelegalab. legalac. legala, atunci cand cazul de revizuire invocat este frauda procesuala si aceasta este dovedita printr-o hotarare penala definitiva 9. Procurorul trebuie să efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire în termen de:a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;b. 60 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;c. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie; 10. In cadrul procedurii prealabile, procurorul sesizat cu o cerere de revizuire:a. este obligat sa ceara dosarul cauzei pentru a verifica temeinicia cererii de revi-zuireb. poate delega organul de cercetare penala care va efectua actele de cercetarec. asculta, daca este cazul, persoana care solicita revizuirea 11. In cadrul procedurii prealabile specifice cererii de revizuire, procurorul a ajuns la con-cluzia ca cererea trebuie admisa. Aceasta concluzie:a. este obligatorie pentru instanta

b. nu este obligatorie pentru instantac. este obligatorie pentru instanta in cazul de revizuire intemeiat pe frauda procesu-ala dovedita prin ordonanta procurorului

procedura in fata instantei – admisibilitatea in principiu a cererii

1. Admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire se judeca:a. cu citarea partilorb. in sedinta publicac. fara a administra probe

2. Daca instanta a admis in principiu o cerere de revizuire, atunci este in drept sa dispuna:a. suspendarea executarii hotararii atacateb. masuri asiguratoriic. masuri preventive, daca cererea de revizuire este impotriva unui achitat 3. La judecata admiterii in principiu a cererii de revizuire, persoana aflata in stare de detinere: a. este citata pentru termenul de judecata fixatb. este incunostintata despre termenul de judecata fixatc. este adusa la judecata numai daca instanta considera necesar

4. Daca instanta a admis in principiu o cerere de revizuire intemeiata pe art.394,lit.e (cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia) cauzele in care aceste hotarari au fost pronuntate:a. se reunesc in vederea rejudecariib. se pot reuni in vederea rejudecariic. se disjung in vederea rejudecarii 5. In cadrul procedurii de revizuire, suspendarea executarii hotararii atacate:a. poate fi dispusa de instanta ierarhic superioara instantei sesizate cu cererea de revizuireb. poate fi dispusa de instanta care judeca cererea de revizuire, din oficiu sau la cererea partiic. poate fi solicitata pana la citirea actului de sesizare a instantei de judecata com-petente 6. Dupa ascultarea concluziilor procurorului si ale partilor, instanta:a. admite in principiu cererea prin sentintab. respinge in principiu cererea prin sentintac. respinge in principiu cererea prin incheiere 7. Daca condamnatul a decedat dupa introducerea cererii de revizuire:a. cererea se respinge ca ramasa fara obiectb. se dispune incetarea procesului penal, in temeiul art.10,lit.g,Cproc.pen

c. procedura de revizuire isi urmeaza cursul, prin derogare de la dispozitiile art.10,lit.g,Cproc.pen 8. Cererea de revizuire intemeiata pe alte motive decat cele prevazute expres si limitativ de art.394,Cproc.pen se respinge :a. ca nefondatab. ca neintemeiata c. numai ca inadmisibila

9. Sunt solutii care pot fi pronuntate in etapa admiterii in principiu a cererii de revizuire :a. admiterea in principiu a cereriib. respingerea in principiu ca neintemeiata a cereriic. respingerea in principiu ca inadmisibila a cererii

10.*** Judecatoria Focsani a luat act de renuntarea la cererea de revizuire înregistrata la nr. 10652/231/2009, formulata de revizuentul-condamnat M.P.., detinut în Penitenciarul Focsani. In speta, instanta :a. pronunta o sentinta prin care ia act de manifestarea de vointa a revizuentului b. renuntarea la judecata se constata fara drept de apelc. pronunta o sentinta supusa apelului sau recursului, in functie de hotararea sus-ceptibila de revizuire

OBS → grilla vizeaza o situatie de exceptie

Extras din motivarea sentintei → Cu privire la natura hotarârii ce se pronunta în situatia în care se ia act de manifestarea de vointa a titularilor cererilor de revizuire, dispozitiile art. 246 C.proc.civ. prevede pronuntarea unei încheieriAvând în vedere ca dispozitiile art.403 si urmatoarele Cproc.pen reglementeaza expres pro-nuntarea unei încheieri doar în cazul admiterilor în principiu, se considera ca în astfel de ca-zuri instanta de fond pronunta sentinte prin care se ia act de retragerea/renuntarea la cererea de revizuire, fiind aplicabile dispozitiile art. 311 C.p.p. si nu ale prevederilor art.246 C.p.c.Cât priveste calea de atac pentru astfel de cazuri instanta apreciaza ca este ,,recursul” si nu ,,apelul”, nefiind incidente disp.art. 407 C.proc.pen., desi hotarârea la care se refera revi-zuirea de fata (cea din care provine acest extras,n.n.) a fost supusa apeluluiDispozitiile Codului de procedura penala nu reglementeaza expres situatii în care revizuientii îsi retrag sau renunta la judecata la judecarea cererilor de revizuire.În aceste cazuri devin aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila în materie, respectiv art.246 C.p.c., având în vedere ca, potrivit art.721 Cod procedura civila, Codul de procedura penala se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila, în masura în care acestea nu cuprind dispozitii potrivniceAsa fiind, în situatia data, îsi gasesc aplicarea dispozitiile art.246 C.p.c., conform carora re-nuntarea la judecata se

constata fara drept de apel, putând fi exercitata doar calea de atac a recursului.*** Condamnatul M.G. a solicitat revizuirea sentintei penale nr.3152/30.10.2007 a Judecato-riei Iasi, mentinuta si ramasa definitiva prin decizia penala nr.369/26.05.2008 a Tribunalului Iasi pe motiv ca încadrarea juridica data faptelor comise de catre inculpat este prea blânda raportat la actele medicale pe care le-a depus la dosar. In drept revizuentul si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art.394 lit. a si b Cod procedura penala.Potrivit sustinerilor petentului, instantele, în cursul solutionarii cauzei, nu au tinut cont de ac-tele medicale depuse la dosar.

*** Revizuientul A.D. a solicitat Judecatoriei Tg.Neamt revizuirea sentintei penale nr. 370/11.12.2008, intemeindu-si cererea pe motive invocate si Ia judecata de fond, respective faptul ca : initiativa de a întretine relatii sexuale cu partea vatamata si de a oferi acesteia o suma de bani a apartinut coinculpatului R.T., care l-a rugat sa nu dezvaluie aceasta împreju-rare organelor de ancheta, fiind casatorit si având doi copii minori în întretinere, deci la ru-gamintea acestuia a consfintit sa dea declaratii neconforme cu realitatea; partea vatamata si-a dat acordul cu privire la întretinerea de relatii sexuale cu cei doi inculpati, în schimbul unei sume de bani, suma de bani pe care ulterior nu a mai primit-o, astfel ca din razbunare a for-mulat plângere penala.

10.*** In speta, sustinerile revizuentului :a. constituie aparari de fond b. nu se încadreaza în niciunul din motivele prevazute expres de lege pentru revi-zuirea unei hotarâri penalec. justifica admiterea in principiu a cererii

12.*** In speta, cererea este :a. inadmisibila b. neintemeiatac. admisibila in principiu

procedura in fata instantei – judecarea pe fond a cererii de re-vizuire → rejudecarea cauzei

1. Rejudecarea cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire:a. se face potrivit regulilor de procedura privind judecata cauzei in prima instanta b. presupune audierea martorilor care au savarsit infractiunea de marturie mincino-asa, in cauza a carei revizuire se cere

c. se face potrivit regulilor speciale prevazute in material revizuirii 2. Dupa rejudecarea cauzei de catre instanta de revizuire, cererea de revizuire:a. nu poate fi respinsa ca tardiva, intrucat a fost admisa in principiu b. poate fi respinsa ca neintemeiatac. poate fi respinsa ca inadmisibila

3. Dupa rejudecarea cauzei si admiterea cererii de revizuire intemeiate pe cazul art.394,lit.a, instanta poate dispune:a. achitarea, cand prin hotararea atacata inculpatul a fost condamnat b. mentinerea condamnarii cu reducerea pedepsei c. mentinerea condamnarii cu schimbarea incadrarii juridice 4. Dupa rejudecarea cauzei si admiterea cererii de revizuire intemeiate pe cazul art.394,lit.b, instanta:a. poate dispune achitarea, cand prin hotararea atacata inculpatul a fost condamnat b. poate sa mentina condamnareac. poate sa mentina condamnarea, dar numai cu schimbarea incadrarii juridice

5. Dupa rejudecarea cauzei si admiterea cererii de revizuire intemeiate pe cazul art.394,lit.a, instanta poate dispune:a. incetarea procesului penal, ca efect al decesului condamnatului in cursul proce-durii revizuirii, cand prin hotararea atacata inculpatul a fost achitatb. condamnarea, cand prin hotararea atacata inculpatul a fost achitatc. mentinerea condamnarii cu schimbarea incadrarii juridice, cand prin hotararea atacata inculpatul a fost condamnat 6. Se poate retine cazul de revizuire prevazut de art. art.394,lit.b, in urmatoarea ipoteza :a. martorul a dat declaratii mincinoase, iar judecatorul a dispus înlaturarea lor ca proba din dosarul cauzeib. martorul a fost achitat pentru marturie mincinoasa, in temeiul art.10,lit.b1,Cproc.penc. s-a retinut fapta de marturie mincinoasa, dar martorul a fost scos de sub urmari-rea penala intrucat este iresponsabil

7. Sunt solutii care pot fi pronuntate in baza art.394,lit.b,Cproc.pen:a. mentinerea condamnarii cu schimbarea incadrarii juridiceb. mentinerea condamnarii cu retinerea unei cauze de atenuare a raspunderii penalec. numai condamnarea sau achitarea

8. Daca instanta procedeaza la admiterea in principiu a cerereii de revizuire si rejudecarea pe fond a cauzei in cadrul aceleiasi sedinte de judecata:a. se pronunta o singura sentinta prin care se admite in principiu cererea de revizuire si se da o noua solutie de fond b. admiterea in principiu a cererii se dispune prin incheiere motivata si noua solutie de fond se dispune prin sentinta c. admiterea in principiu a cererii se dispune prin sentinta motivata si noua solutie de fond se dispune prin decizie 9. In cadrul rejudecarii cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire :a. instanta este obligata sa administreze din nou probele care au fost efectuate cu ocazia admiterii in principiu a cererii de revizuireb. cercetarea judecatoreasca se face in conditii identice cu cele de la judecata in prima instantac. instanta are posibilitatea sa administreze din nou probele care au fost efectuate in cadrul primei judecati

10. Ordinea in care se da cuvantul in cadrul dezbaterilor dupa rejudecarea pe fond a unei cereri de revizuire este:a. identica cu cea de la judecata in prima instantab. urmatoarea : procurorul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civil-mente, inculpatulc. inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, coincul-patii, procurorul

11. Este admisibila cererea de revizuire intemeiata pe faptul ca:a. instanta nu a tinut cont de faptul ca, in momentul savarsirii infractiunii de viol, revi-zuentul se afla in stare de ebrietate, ceea ce a facut sa nu isi mai poata controla comportamentulb. hotararea de condamnare este netemeinica intrucat se intemeiaza pe gresita indi-vidualizare a pedepseic. impotriva martorului din cauza respectiva s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de achitare pentru marturie mincinoasa, pentru ca fapta nu prezenta gradul de pericol social al unei infractiuni

cai de atac

1. Pot fi atacate separat cu recurs :a. sentinta prin care s-a respins in principiu o cerere de revizuireb. sentinta prin care s-a admis revizuirea dupa rejudecare

c. incheierea prin care s-a admis in principiu cererea de revizuire 2. Daca hotararea la care se refera revizuirea este susceptibila doar de judecata in prima in-stanta si in recurs, sentinta instantei de revizuire :a. nu poate fi atacata decit cu recursb. poate fi atacata si cu apelc. este definitiva

3. Decizia prin care, în procedura revizuirii, instanţa de recurs a respins recursul declarat de revizuient :a. este supusa contestatiei in anulareb. este supusa cailor extraordinare de atacc. nu este supusa contestatiei in anulare OBS → decizie ICCJ din 2007 → Contestaţia în anulare întemeiată pe prevederile art. 386 lit. c) C. proc. pen. poate fi îndreptată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care s-a rezolvat fondul cauzei. Prin urmare, contestaţia în anulare introdusă împotriva deciziei prin care, în procedura revizuirii, instanţa de recurs a respins recursul declarat de revizuient, este nefondată.

4. O hotararea penala definitiva, data in revizuire :a. este supusa, dupa caz, apelului sau recursuluib. nu este susceptibila de contestatie in anulare

c. este susceptibila de revizuire 5. O hotararea penala care nu este definitiva, data in revizuire, este susceptibila numai de recurs daca hotararea atacata cu revizuire este susceptibila de:a. recursb. o noua revizuirec. contestatie in anulare 6. Incheierea prin care instanta a respins in principiu o cerere de revizuire :a. este supusa, dupa caz, apelului sau recursuluib. este supusa apelului, daca hotararea atacata cu revizuire este susceptibila de apelc. nu poate fi atacata decat odata cu fondul

Revizuirea in cazul hotararilor CEDO

1. Poate cere revizuirea impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o cauza in care CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:a. numai persoana al carei drept a fost incalcat b. procurorulc. sotul si rudele apropiate ale condamnatului, dar numai dupa moartea acestuia 2. Cererea de revizuire impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o cauza in care CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se introduce la :a. ICCJ b. instanta competenta sa judece cauza in fond

c. parchetul de pe langa instanta competenta sa judece cauza in fond 3. Cererea de revizuire impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o cauza in care CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se introduce in termen de :a. in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii CEDOb. in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii CEDO c. in termen de un an de la data pronuntarii hotararii CEDO 4. ICCJ judeca o cerere de revizuire impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o cauza in care CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in complet de :a. 1 judecatorb. 3 judecatori c. 9 judecatori 5. Dupa sesizarea cu o cerere de revizuire impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o cauza in care CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ICCJ :

a. dispune din oficiu suspendarea executarii hotararii atacateb. dispune la cerere suspendarea executarii hotararii atacatec. poate dispune din oficiu sau la cerere suspendarea executarii hotararii atacate 6. Decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie:a. nu este supusa nici unei cai de atacb. este supusa cailor extraordinare de atacc. este supusa numai recursului