Upload
hudrea-mirel
View
256
Download
10
Embed Size (px)
Citation preview
Grup Şcolar ForestierLoc. CâmpeniStr. Izvoarelor, nr. 2Tel. 0258771544
- Privind certificarea competenţelor profesionale -
Nume candidat: Anca Sorin
Localitatea : Câmpeni
Judetul: Alba
Anul absolvirii: 2009 – 2010
Calificare: Pădurar
Nivel 2
Tema: Utilaje folosite în pepiniere
Indrumator: Ing. Motora Vasile Absolvent: Anca Sorin
1
Argument
Executarea culturilor în pepinieră impune efectuarea unui complex de lucrări asupra solului pentru a se crea condiţii optime de dezvoltare a puieţilor.
Dintre aceste lucrări fac parte desfundatul solului şi arăturile. Aceste lucrări se execută cu ajutorul plugurilor.
PluguriCerinţele agrotehnice ce se impun plugurilo sânt: să răstoarne şi să mărunţească bine
stratul de sol arat; brazdele să fie drepte, egale ca lăţime şi uniform încheiate; să îngroape bine îngrăşămintele şi buruienile.
Clasifcarea plugurilor După destinaţie: pluguri cu destinaţie generală şi pluguri cu destinaţie specială După felul tracţiunii: pluguri cu tracţiune animală şi pluguri cu tracţiune
mecanică; la rândul lor plugurile cu tracţiune mecanică, după modul de cuplare cu tractorul pot fi: pluguri tractate şi pluguri purtate
După sensul de răsturnare a brazdelor: pluguri care răstoarnă brazda numai în dreapta; pluguri care răstoarnă brazda alternativ în dreapta şi în stânga; şi pluguri care răstoarnă brazda simultan în dreapta şi în stânga.
După felul organului activ principal: pluguri cu brăzdare sau pluguri cu trupiţă şi pluguri cu discuri.
Plugurile cu brăzdareSunt alcătuite din organe active, care acţionează direct asupra solului, şi organe
ajutătoare, de legătură şi susţinere a primelor. Organele active sânt trupiţe, antetrupiţe, cuţitul şi scormonitorul.
Trupiţa este partea activă a plugului care taie, răstoarnă şi mărunţeşte brazda. Ea este alcătuită din brăzdar 1, cormană 2, bârsă 3 şi plaz 4, prevăzut cu călcii 5.
Brăzdarul taie brazda în plan orizontal şi o ridică spre cormană. El poate avea forma trapezoidală sau forma de daltă
Cormana are rolul de a mărunţi şi întoarce brazda tăiată de brăzdar. Ea poate fi cilindrică şi se foloseşte pe soluri înţelenite, cu textură uşoară
Cormana culturală este asemănătoare, însă aripa ei este răsucită pe o porţiune mică, lucru ce permite o răsturnare mai bună a brazdei şi o mărunţire corespunzătoare. Cormana semielicoidală face trecerea la cormana culturală la cea elicoidală. Se foloseşte pe soluri înţelenite şi grele
Plazul sprijină trupiţa pe fundul şi pe peretele brazdei, asigurând astfel stabilirea plugului în timpil lucrului
Bârsa este o piesp robustă pe care se fixează brăzdarul, cormana şi plazul Antetrupiţa are rolul de a tăia stratul înierbat sau destructurat al solului pe o
grosime de circa 10 cm şi o lăţime de 2/3-3/4 din lăţimea brazdei şi al introduce sub brazdă.
Cuţitul taie solul în plan vertical. După construcţie pot fi: cuţit lung şi cuţit disc
2
Organe ajutătoareAceste sânt: cadrul, roţole, dispozitivul de cuplare aplugului şi mecanismele.
Cadrul, la plugurile moderne este format dintr-un singur lonjeron, iar la cele cu tracţiune hipo poartă denumirea de grindei
Roţile servesc la deplasarea plugului pe sol Dispozitivul de cuplare serveşte la cuplarea plugului la tractor. Plugurile tractate
se cuplează cu ajutorul triunghiului de tracţiune. Pentru cuplarea plugurilor purtate se foloseşte cadrul de cuplare
Mecanismele asigură trecerea plugului din poziţia de lucru în poziţia de transport şi invers
Plugurile cu tracţiune animalăDin acestea cele mai folosite în pepinierele mici sânt: plugul monobrăzdar şi plugul
pentru viePluguri cu tracţiune mecanicăÎn pepiniere, cele mai folosite pluguri cu tracţiune mecanică sânt: plugul purtat PP-3-30
M şi plugul PP-4-30Plugul PP-3-30 M este alcătuit dintr-un cadru plat prevăzut la partea anterioară cu
dispozitivul de cuplare la ridicătorul hidraulic al tractorului. Pe cadru sânt montate trei trupiţe, trei antetrupiţe şi cuţitele-disc. Pentru reglarea adâncimii de lucru plugul are o roată limitatoare. Lăţimea de lucru a plugului 90 cm, iar adâncimea maximă 29 cm.
Plugul PP-4-30 este echipat cu patru trupiţe dar poate fi utilizat la nevoie cu trei sau două tupiţe. Adâncimea de lucru 30 cm şi lăţimea 120 cm.
Utilaje folosite în pepiniere
3
Rezistenţa la tracţiune a plugurilorPentru exploatarea raţională a plugurilor, este necesar să cunoaştem rezistenţa pe care o
întâmpină ele în timpul mişcării, atât în poziţia de lucru. Cât şi în poziţia de transporz.Asupra rezistenţei pe care o întâmpină plugurile în timpul lucrului influenţează tipul de
sol, propietăţile lui fizio-mecanice, umiditatea, adâncimea arăturii, forma şi starea suprafeţei active a cormanei, greutatea plugului, viteza deplasări etc.
În poziţia de transport, caii sau tractorul trebuie să învingă numai rezistenţa la rostogolire a plugului
Gradul de ascuţire a brăzdarului şi a cuţitului, netezimea suprafeţei cormanei şi alţi factori influenţează în mare măsură rezistenţa la tracţiune a plugului. Astfel, aratul cu un brăzdar neascuţit măreşte rezistemţa de înaintare cu 20-30 % iar grşita cuplare a dispozitivului de remorcat măreşte rezistenţa la tracţiune a plugului cu 40 %.
În poziţia de transportor, plugul poate fi considerat caun vehicul cu două sau trei roţi. În acest caz, rezistenţa la tracţiune se calculează cu ajutorul următoarei formule
Pt = Q (f±i)
Q-greutatea pluguluif-coeficentul de rezistenţă la înaitare a pluguluii-rampa sau panta terenului
Ataşarea mai multor pluguri la un tractor se face cu ajutorul unui dispozitiv de agregare
Metodele de lucru la efectuarea arăturilor
În silvicultură se pot întâlni două categorii de ternuri care urmează a fi arate.În prima categorie putem clasa suprafeţele acoperite cu pădure, parchete vechi sau recent
exploatate, cu resturi de lăstari şi subarborete, suprafeţe de teren cu soluri absolut forestiere.A doua categorie o reprezintă suprafeţele care nu au fost acoperite cu pădure, sau care
sunt despădurite de mult timp. Din această categorie fac parte ternurile arabile, pajiştile, terenurile virane şi alte suprafeţete acoperite cu pădure, cum şi ternurile destinate împădurririlor de protecţie sau creării de păduri de stejar de interes industrial.
Suprafeţele din prima categorie se lucrează de obicei în brazde izolate şi numai în cazuri rare se ară în benzi sau se face arătură continuă în parcele mici. În aceste condiţii se folosesc pluguri pentru curăţirea poienelor de arbuşti şi pluguri forestiere cu cormana dublă, cu tracţiune animală sau mecanică.
Terenurile din categoria a doua se lucrează prin efectuarea arăturii continue a solului şi se pot întrebuinţa, fără excepţie, toate plugurile agricole şi forestiere. Esenţialul la aratul în brazde izolate constă în aceea că pe suprafeţa destinată aratului, se trasează brazde paralele la anumite intervale. Aceste brazde se pot trasa individual, la distanţe egale. În ultimul caz, intervalele dintre brazdele unei fâşii se fac mai mici decât intervalele dintre brazdele marginale ale fâşiilor vecine.
4
Lucrarea solului în fâşii izolate se foloseşte la pregătirea terenului pentru culturi forestiere, cum şi la ajutarea regenerării naturale a pădurii.
La trasarea brazdelor de sol întors, în scopul stimulării regenerării naturale, distanţa dintre brazde se stabileşte în funcţie de procentul de întoarcere cerut de sol.
Lucrarea solului în brazde paralele este posibilă în arborete, rărite, fără căzături şi cu relief neaccidentat.
Arătura continup din gospodăria silvică are multe părţi comune cu arătura continuă din agricultură. Arătura continuă se poate face prin metoda în parcursuri sau prin metoda în figuri.
În primul caz, parcela care trebuie arată se împarte în postaţe. Plugul se va deplasa în cadrul fiecărei postate, executând curse rectilinii şi paralele, în lungul laturii lungi a postaţei. Întoarcerile în gol se vor efectua pe latura îngustă a postaţelor.
La arătura în figuri, plugul face curse continue de jur împrejur, paralel cu marginile parcelei sau a postsţei, iar plugul nu se scoate din brazdă până la terminarea arăturii pe întreaga suprafaţă a parcelei sau postaţei.
Productivitatea plugurilor cu trupiţe
Elementele de bază care determină productivitatea sunt: Viteza de înaintare a maşinii în timpul lucrului Lăţimea de lucru Durata zilei de lucru Coeficentul de utilizare a timpului
Productivitatea plugului se poate detrmina cu următoarele formulr:
Pm = 1000 x V x TφPha = 0,1 x V x B x Tφ
Pm-productivitatea maşini în metriPha-productivitatea maşini în hectareV-viteza de înaitareT-durata zilei de muncăB- lăţimea de lucru a maşinii, în metriφ-coeficentul de utilizare a timpului
Referitor la elementele de mai sus, trebuie menţionate următoarele: La arătura cu maşini cu tracţiune animală, viteza normală în timpul lucrului, a cailor, se poate considera, pe baza datelor experimentale, egală cu 4 km/h.
În cazul tracţiuni mecanice, la aratul ternurilor arabile vechi, se foloseşte de preferinţă viteza a doua, cu toate acestea, arătura cu pugurile universale, se poate face cu o viteză mai mare, până la 7 jm/h. În cazul aratului parchetelor exploatate, prin metoda brazdelor izplate, se foloseşte viteza întâi şi a doua.
Prin coeficentul de utilizare a timpului, se caracterizează unul din cele mai importante elemente ale productivităţii, timpul efectiv de lucru.
Astfel în fiecare caz trebuie să ţinem seama de factorii de producţie de ordin istoric, naturalistic şi organizatoric şi prin judicioasa lor îmbinare să căutăm a obţine un mare procent de utilizare a timpului şi o productivitate ridicată a maşinii.
5
Întreţinerea tehnică a plugurilor cu trupiţe
Scopul princupal al întreţinerii tehnice este menţinerea plugului în perfectă stare de funcţionare pentru întreaga durată a campaniei de lucru şi păstrarea lui pentru campaniile de lucru viitoare.
Întreţinerea nr.1 se face zilnic, odată cu întreţinerea tehnică a tractorului.Această întreţinere prevede efectuarea următoarelor lucrării:
Curăţirea organeleo active ale plugului Verificarea modului de montare pe ramă a antetrupiţelor şi a cuţitelor disc Verificarea stării brăzdarelor şi înlocuirea lor în caz de necesitate Verificarea stării generale a osiilor roţilo Verificarea stării generale a ramei, a bârselor, a tupiţelor şi a antetrupiţelor Verificarea mecanismelor de ridicare-reglare Ungerea plugului, conform instrucţiunilor
În timpul procesului de muncă, întreţinerea nr.1 constă în următoarele: Curăţirea organelor active ale plugului de pământ li resturi vegetale Verificarea poziţiei cuţitelor disc, a roţii şi a dispozitivelor de rmorcare a plugului Verificarea strângerii şuruburilor plugului Ungerea diferitelor piese al plugului, conform instrucţiunilor
La sfîrşitul zilei de muncă, întreţinerea tehnică nr.1 se termină cu curăţirea plugului de pământ şi de resturi vegetale şi cu predarea spre păstrare a sculeleor cu care este dotat plugul
Întrţinerea tehnică nr.2 se face concomitent cu întreţinerea rehnică nr.3, 4, 5 şi 6 a tractorului cu care lucrează plugul şi prevede
Demontarea mecanismului de ridicare Demontarea cuţitelor disc, a roţilor, a pieselor componenete ale mecanismului de reglare
cu ax foletat Curăţirea, spălarea şi montarea tuturor pieselor acestor piese Afară de aceste lucrări, se vor efectua toate operaţiile prevăzute de întreţinerea tehnică
nr.1.După executarea a circa 500 km de brazdă, plugul silvic va trebui supus reparaţiilor
curente, cu ocazia cărora, după demontarea şi constatarea defectelor, piesele defecte se înlocuiesc sau se repară şi se recondiţionează.
Uzura maximă a brăzdarului se caracterizează prin modificarea conturului în lăţime, până la 30 mm.
Când brăzdarul a atins acest grad de uzură, plugul îşi pierde stabilitatea.Repararea brădarului uzat constă în întinderea tăişului după un şablon, în ascuţire şi
călirea lui. Pentru întinderea tăişului, brăzdarul, încălzit până la roşu viu, este pus pe nicovală, cu suprafaţa activă în jos. Apoi, cu catătul ascuţit al unui ciocan, se alungeşte, prin baterea rezervei de metal, spre tăişul brăzdarului. Întins în acest fel, tăişul se ascute pe partea superioară cu ajutorul unei pile sau pietre de ascuţit.
Operaţia următoare, călirea tăişului se face în apă încălzită la 30-40 grade C. Înainte de introducere în baia de apă, tăişul brăzdarului se încălzeşte la vişiniu pe o porţiune de 3-4 cm
6
lăţime. După călire urmează operaţia de revenire, care se face prin încălzire până la 300-400 grade C şi se răceşte în apă.
Tehnica securităţii muncii în timpul lucrului cu plugurile cu trupiţe
La toate lucrările silvice şi mai ales la lucrările de exploatare a maşinilor de lucru a solului, luarea măsurilor de tehnică a securităţii muncii reprezintă o obligaţie atât a personalului tehnico-administrativ, cât li a muncitorilor care deservesc diferitele maşini unelte.
În cazul de faţă se pot da însă următoarele indicaţii suplimentare: Maşinile pentru lucrarea solului, prevăzute cu pârghii de ridicare-fixare, trebuie să aibă
siguranţe care să excludă posibilitatea autodeclanşării lor Cuplarea şi decuplarea automatului, trebuie făcute numai cu ajutorul sforii legate de
capătul pârghiei de declanşare a automatului Maşinile tractate, trebuie să aibă o cuplare rigidă, care nu permite ca maşina să izbească
tractorul Este interzis a merge pe aripile tractorului sau pe rama plugului Este interzisă repararea şi curăţirea maşinilor de lucrat solul, în timpul lucrului În timpul verificării şi întreţinerii plugului, trupiţele se aşează pe pământ, sau se introduc
butuci de lemn sub ele.
Bibliografie
7
Prima pagină.........................................................................................................pag.1Argument.............................................................................................................pag.2Utilaje folosite în pepiniere..................................................................................pag.4Metodele de lucru la efectuarea arăturilor...........................................................pag.4Productivitatea plugurilor cu trupiţe....................................................................pag.5Întreţinerea tehnică a plugurilor cu trupiţe..........................................................pag.6Tehnica securităţii muncii în timpul lucrului cu plugurile cu trupiţe..................pag.7Bibliografie..........................................................................................................pag.8Cuprins.................................................................................................................pag.9
9