Utilaje pentru transportul fluidelor.doc

Page 1 of 86

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI - a

UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR

DOMENIU: CHIMIE INDUSTRIALĂNIVEL: IICALIFICARE: OPERATOR ÎN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A

ŢIŢEIULUI ŞI PETROCHIMIE

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

Page 2 of 86

AUTOR: ing. Florica – Luminiţa Bertalan - prof. grad did.I, Colegiul Tehnic „Lazãr Edeleanu” Ploieşti

CONSULTANŢĂ:

Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI

Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT


Page 3 of 86

CUPRINS

pagina1. Introducere……………………………………………………………………......4 2. Competenţe specifice modulului de practică ………………………………5 3. Informaţii despre specificul agenţilor economici

la care se efectuează practica………………………………………………….7 4. Modalităţi de organizare a practicii.............................................................9 5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă................................................................................10 6. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii..............................13 7. Modalităţi de evaluare.................................................................................58 8. Anexe............................................................................................................63 9. Bibliografie...................................................................................................82


Page 4 of 86

1. INTRODUCERE

Domeniul Chimie industrială oferă calificări solicitate în industria chimică pentru

toate nivelurile de calificare (1,2,3 – din învăţământul preuniversitar).

Un elev care parcurge o calificare din domeniul Chimie industrială va dobândi o

serie de abilităţi profesionale şi încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi

o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia.

La terminarea nivelul de calificare II în Chimie îndustrială veti dobândi suficiente

abilităţi şi cunoştinţe care vă vor permite să continuati pregătirea la nivelul III sau sa va

integrati mai usor la loc de muncă. Un elev care parcurge acest modul va dobândi o

serie de abilităţi profesionale şi încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi

o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viitoarea profesie.

Modulul UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR, prin conţinuturile pe

care le propune va oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru

nivelul 2 de calificare.

Conţinuturile propuse în modulul UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR vă permit identificarea utilajelor pentru transportul fluidelor dintr-o

instalaţie, citirea unei scheme tehnologice, identificarea elementelor componente ale

utilajelor pentru transportul fluidelor, efectuarea de calcule tehnologice specifice

operaţiilor de transport a fluidelor.

Modulul V. UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR se desfãsoarã, la

începutul anului şcolar, pe durata a 3 sãptãmâni x 6 ore /zi. Numãrul total de ore

alocate modulului este de 90 de ore de instruire practică, din care:

- 48 de ore (8 zile) de instruire practicã – laborator tehnologic efectuat de

profesorul inginer de specialitate , cu clasa împãrţitã în grupe cu minimum 12

elevi

- 42 de ore (7 zile) de instruire practicã – La agentul economic efectuat de

maistrul instructor, cu clasa intreagă

Materialul cuprinde competenţele vizate pe parcursul derulării modulului,

informaţii despre agentul economic unde veti desfaşura instruirea practică, modalitati

de desfaşuare a practicii, fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, studii de

caz, teme de proiect, conţinutul portofoliului, modalitati de evaluare şi anexe. Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic

Page 5 of 86

2. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ

Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a aplica, transfera şi combina

cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza activităţile

cerute la locul de muncă, la nivelul specificat în standard.

Competenţa profesională reprezintă îmbinarea şi utilizarea armonioasă a cunoştinţelor,

deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă.

A fi competent înseamnă:

a aplica cunoştinţe de specialitate

a folosi deprinderi specifice

a analiza şi a lua decizii

a lucra cu alţii ca membru al unei echipe

a comunica eficient

a te adapta la mediul de muncă specific

a face faţă situaţiilor neprevăzute.

Unităţile de competenţă specializate din cadrul programului de la nivelul II vă permit

dezvoltarea de abilităţi practice , astfel încât ariile specializate să vă familiarizeze cu

tehnici de prelucrare a materiilor prime organice şi polimeri. Parcurgerea unităţilor de

competenţă generale şi specializate vă permit lărgirea orizontului de cunoştinţe şi

înţelegere, dezvoltarea ariei de abilităţi şi competenţe ducând în final la eficientizarea

profilului social şi profesional solicitat de piaţa forţei de muncă. Un elev care parcurge o

calificare din domeniul Chimie industrială va dobândi o serie de abilităţi profesionale şi

încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce

priveşte profesia, prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie. Pregătirea tehnică

generală la clasa a XI-a este concepută în sistem modular progresiv în vederea

corelării unităţilor de competenţă din Standardul de pregătire profesională cu

conţinuturile tematice. Modulul Utilaje pentru transportul fluidelor, prin conţinuturile

pe care le propune oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului chimie

industrială nivelul II de calificare cât şi pentru cele superioare.

Activităţile, propuse urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de

aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională şi în Curriculum în

vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă .


Page 6 of 86

Prin pacurgerea continuturilor si desfasurarea unor activitati practice la agentul

economic veţi putea să :

Identificaţi utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie

Identificaţi manevrele pentru exploatarea utilajelor pentru transportul fluidelor

Identificaţi lucrările de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor

Identificaţi incidentele funcţionale care pot să apară în timpul exploatării

utilajelor pentru transportul fluidelor

Lucraţi la utilajele pentru transportul fluidelor care intră în alcătuirea unor

instalaţii ( pornire, oprire)

Cititi parametrii la aparatele de măsură

Aplicaţi normele de tehnica securităţii muncii ( SSM ) şi situaţii de urgentă (SU )

specifice utilajelor pentru transportul fluidelor.

Unitatea de competenţă generală este : U12: Utilaje pentru transportul fluidelor

Unităţile de competenţă tehnice specializate sunt:12.1. Identifică utilajele necesare transportului fluidelor

12.2. Efectuează calcule tehnologice specifice utilajelor pentru transportul fluidelor

12.3. Descrie modul de exploatare a utilajelor pentru transportul fluidelor

12.4. Descrie modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor

12.5. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice utilajelor pentru

transportul fluidelor


Page 7 of 86

3. INFORMAŢII PRIVIND SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

Instruirea practica a elevilor in instituţiile de învăţământ tehnic şi profesional este

parte componentă a procesului educaţional si se realizează în scopul aprofundării

cunoştinţelor teoretice si a formării deprinderilor practice.

Stagiul de pregătire practică se organizează şi se desfăşoară în vederea învăţării

la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ

profesional şi tehnic. Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire

practică, elev al unităţii de învăţământ. Stagiul de pregătire practică - nu se efectuează

în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea

partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică.

Pentru realizarea instruirii practice se va alege un agent economic din domeniul

prelucrării ţiţeiului şi produselor petroliere, care poate fi interesat de recrutarea viitorilor

absolvenţi.

Agentul economic trebuie să asigure condiţiile necesare corespunzătoare atât

instruirii practicantului în instalaţii tehnologice, laboratoare sau staţii pilot cât şi de

securitate şi sănătate în muncă.

Instruirea practică se va organiza în cadrul acelor instalaţii care corespund cerinţelor

instruirii elevilor. Este indicat să se aleagă un agent economic ce poate asigura

instruirea practică pentru toate conţinuturile modulului.

Practica se organizează în baza Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului din Anexa 1.

Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică (unitatea de

învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc.

la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul practicant dacă este major, tutore sau

susţinător legal,în cazul elevilor minori.

Obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, rezultatele învăţării ce urmează a fi

obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de

practică sunt prevăzute în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţii cadru, în


Page 8 of 86

conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin

al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 şi

3451/09.03.2004, document anexat Convenţiei cadru.


Page 9 of 86

4. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de teorie incluse în orele

de laborator tehnologic şi de instruire practică la agentul economic.

Instruirea practică se poate realiza la agentul economic prin participare la

activităţi de producţie. Pregătirea se va realiza timp de 3 săptămâni sub formă de

practică comasată din care 8 zile laborator tehnologic şi 7 zile instruire practică.

Instruirea practică la agentul economic se poate face astfel:

Se stabilesc locaţiile de realizare a instruirii practice în cadrul agentului

economic.

Se împart elevii în grupe.

Se realizează un grafic de rotaţie a grupelor astfel încât fiecare grup de elevi să

se instruiască în toate locurile de practică

Programul de lucru va fi de 6 ore/zi în funcţie de programul partenerului de practică.

La locul de practică veţi fi îndrumaţi de către un cadru didactic îndrumător, responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea unităţii

şcolare şi de către un tutore (un salariat desemnat de către partenerul de practică care

va avea responsabilitatea practicantului) , conform Art. 6, 7 din Convenţia cadru -Anexa 1. Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate, sănătate în muncă şi

situaţii de urgenţă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare

pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt

definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr.

319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de

prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul

muncii).

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele

necesare pentru dobândirea competenţelor specifice modulului de practică

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la

serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul

muncii).


Page 10 of 86

5. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire

practică.

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,

conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat

de OUG 107/24.10.2003 ( vezi anexe ) despre asigurările pentru accidente de muncă şi

boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de

muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării

la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la

accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG

107/24.10.2003).

Echipamentul individual de protecţie al practicantului, conform normelor specifice

ale unităţii, poate să fie format din: salopetă, bocanci, cască de protecţie, ochelari de protecţie, mască de gaze cu cartuş filtrant corespunzător mediului de lucru, mănuşi de protecţie, cizme antiacide, pelerine de protecţie, antifoane, costum antiacid, etc.

Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare:

La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv general de sănătate şi securitate în muncă si in domeniul situaţiilor de urgentă şi se vor întocmi: Fişa Individuală de Sănătate şi Securitate în Muncă

si Fişa individuală de instruire în domeniul situaţiilor de urgentă.

La fiecare locaţie de instruire se vor efectua instructajele specifice la locul de muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenta şi se vor consemna în fişele

individuale.

Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în muncă şi

în domeniul situaţiilor de urgenta si se vor consemna în fişele individuale.


Page 11 of 86

În timpul desfasurarii activitatii practice trebuie sa respectati instrucţiunile din

regulamentul de ordine interioara al agentului economic .

În mod deosebit pentru agentii economici din industria chimica se impun a fi

respectate următoarele reguli :

Nu intraţi pe teriitoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul instructor

sau tutorele de practică.

Mergeţi numai pe traseele indicate si marcate în acest sens.

Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în încinta întreprinderii.

Nu fumaţi pe teriitoriul unei întreprinderi din industria chimică.

Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire practică.

Respectaţi indicatoarele din instalaţilei tehnologice.

Nu părăsiţi locul de instruire practică fară acordul maistrului instructor sau al

tutorelui de practică.

Nu vă deplasaţi in instalatia tehnologică, neîsoţiţi.

CÂTEVA DINTRE MARCAJELE CE LE PUTETI ÎNTÂLNI ÎN INSTALAŢIILE

DIN INDUSTRIA CHIMICĂ VĂ SUNT PREZENTATE MAI JOS :


Page 12 of 86

Nu uita: Faci parte din generaţia care va lucra în Uniunea Europeană unde securitatea

şi sănătatea în muncă constituie un criteriu de profesionalism!

De aceea este foarte important să:

Cunoşti cât mai multe despre actele normative care reglementează activitatea de

securitate şi sănătate în muncă;

Participi activ la instructajul de securitate şi sănătate în muncă şi să îţi însuşeşti

măsurile privind sănatatea şi securitatea în muncă ;

Respecţi procedurile corecte de lucru şi instrucţiunile de securitate şi sănătate în

muncă la locul de desfăşurare a instruirii practice;


Page 13 of 86

6. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

În educaţia şi formarea profesională, dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor

practice oferă cadrul pentru activitatea de învăţare. Întreaga activitate trebuie să se

lege de dezvoltarea acelor abilităţi si competenţe. Acest auxiliar curricular conţine

activităţi care să vă ajute în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă.

Metodele active / interactive (a învăţa prin a face) prezentate în material , oferă

multe avantaje. Veţi fi mai implicaţi şi veţi avea oportunităţi de a dobândi experienţă

practică prin practică. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de

grup, unde puteţi învăţa şi puteţi modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.

Informaţiile sunt clar prezentate, într-un limbaj simplu, şi explică :

scopurile şi obiectivele pe care le urmăresc

criteriile ce vor fi aplicate în procesul de evaluare a muncii lor

forma în care vor primi feedback

modul de participare la planificarea si evaluarea acestora.

Vă vor fi prezentate modele de: fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe

tehnologice, studii de caz, teme pentru proiecte, jurnal de practică precum şi modul

de întocmire a unui portofoliu.

1. Proiectul Ce este?

Metoda proiect reprezintă o mare oportunitate pentru găsirea de soluţii la o problemă

propusă.

Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre utilajele necesare

transportului fluidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi, să le prelucraţi şi să le organizaţi.

Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi monitoriza activitatea.

Proiectul : începe în clasă prin înţelegerea sarcinii;

continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni (timp în care aveţi

permanente consultări cu profesorul);

se încheie tot în clasă prin prezentarea unui raport, în faţa colegilor;


Page 14 of 86

poate fi individual sau de grup;

propunerea temei proiectului poate aparţine elevului ( Elevul trebuie să aibă un

anumit interes pentru subiect şi să cunoască unde îşi poate găsi resursele

materiale);

propuneri de teme pentru elaborarea unui proiect sunt prezentate în activităţile

11, 14, 18, 24.

2. Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea

elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev

şi înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o

gamă de situaţii. În aceste jurnale vor fi consemnate zilnic atât activităţile practice

desfăşurate cât şi cunoştinţele teoretice însuşite în timpul instruirii practice.

La locul de practică, elevii pot ţine un jurnal pentru a monitoriza şi verifica operarea

unui echipament specific sau pentru a ţine evidenţa proceselor. Astfel de înregistrări

pot fi, de asemenea, analizate de evaluator. (Activităţile 1, 4, 9).

3. Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text,

a unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta

este urmată de o serie de instrucţiuni care vă determină , ca observator detaşat al

evenimentelor, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii şi să luaţi decizii sau să sugeraţi

modalitatea de acţiune. ( Activităţile 3, 8, 19 ).

4. Joc de rol : În jocul de rol, elevilor li se prezintă o situaţie, adesea o problemă sau

un incident, la care trebuie să reacţioneze, prin asumarea unui anumit rol — spre

deosebire de studiul de caz, unde elevul este un observator dezinteresat. Punerea în

scenă poate să nu fi fost repetată sau elevul poate fi informat pe scurt cu privire la rolul

care trebuie jucat. ( Activitatea 16 ).

5. Fişa de observaţie : Metoda observării directe necesită un instrument de lucru de tip

fişă care conţine activităţile pe care ne aşteptăm să le realizeze elevul pe parcursul

unei secvenţe de instruire practică bine definită. Cu ajutorul unei fişe de observare se

poate urmări dacă elevul cunoaşte şi aplică corect etapele procesului de producţie şi

manifestă un comportament adecvat într-o situaţie de muncă obişnuită. Este foarte

probabil ca prin observare directă să nu se poată pune în evidenţă modul de reacţie şi

de manifestare în situaţii excepţionale sau în condiţii de mediu diferite.( Activitătile 2, 6,

12, 22).


Page 15 of 86

În auxiliar sunt prezentate şi fişe de lucru (activitaţile 10, 13, 15, 21, 23), fişe

tehnologice ( activităţile 5, 7, 17, 20) , fişe de autoevaluare (activitatea 25 ).

5. Portofoliul : În

perioada de

defăşurare a practicii

comasate veţi alcătui un

portofoliu care va

conţine materiale

obligatorii şi opţionale,

selectate de voi şi / sau

de către profesor /tutore Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Page 16 of 86

şi care reflectă

participarea voastră la

derularea şi soluţionarea

temei date. Portofolliul

include rezultatele

relevante, obţinute de

voi prin probe scrise,

probe practice,

autoevaluare, proiecte,


Page 17 of 86

poze,filme, etc. sau prin

activităţi extracurriculare,

reprezentând "cartea de

vizită" a elevului.

Structura sau elementele

portofoliului sunt, în

general, definite de

profesor. Aveţi însă

libertatea de a cuprinde


Page 18 of 86

în portofoliu materialele

pe care le consideraţi

necesare sau care vă

reprezintă cel mai bine . Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru a vă autoevalua, de a vă descoperi

gradul de realizare a competenţelor şi eventualele greşeli. Portofoliul este un instrument

care îmbină învăţarea cu evaluarea.

Conţinutul unui portofoliu poate fi următorul:

1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, fişe etc. şi

numărul paginii la care se găseşte);

2. Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este

importantă fiecare lucrare, cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu

cu privire la subiectul respectiv;

3. Lucrările pe care le efectuaţi individual sau în grup: caietul/jurnalul de practică, fişe

de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, studii de caz, proiecte/miniproiecte şi

experimente, rapoarte scrise de realizare a proiectelor, fişe individuale de studiu,

chestionare de aptitudini, stiluri de învăţare, înregistrări video, fotografii care

reflectă activitatea desfăşurată de voi, observaţii şi reflecţii proprii asupra a ceea

ce lucraţi, alte materiale care reflectă participarea voastră sau a grupului din care

faceţi parte la derularea şi soluţionarea temei date.

4. Comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi

/ sau ale altor parţi interesate ( ex. Părinţi).

În continuare vă sunt prezentate câteva tipuri de instrumente de lucru necesare

vouă, elevilor, în timpul stagiului de pregătire practică la agentul economic.


Page 19 of 86


Page 20 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 1: Jurnal de practicăObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi : utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire , de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor. Activitatea vă dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor .

Numele elevului:Timp de lucru: toată perioada de instruire practică

Sarcina de lucru : Ţineţi un jurnal zilnic privind activităţile practice desfăşurate cât şi

cunoştinţele teoretice însuşite în timpul instruirii practice. Comentaţi, cu tutorele de

practică, maistru instructor,colegii în legătură cu problemele întâmpinate.

Lucrează individual !

JURNAL DE PRACTICĂElev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi instalaţie):

Modul:

Tema:

Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-

aţi observat sau le-aţi desfăşurat?


Page 21 of 86

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________

___________________________________________________________________


Page 22 of 86


ACTIVITATEA 2 : FIŞĂ DE OBSERVAŢIEObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi : utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire , de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.

Numele elevului:Data: Timp de lucru: 6ore

Notă : Dacă întâmpinaţi greutăţi în realizarea sarcinii de lucru întrebaţi tutorele de

practică, maistrul sau documentaţi-vă (modele de fişe de post, pentru un operator

chimist în industria de prelucrare a ţiteiului şi petrochimiei şi pentru un pompagiu, sunt

prezentate în anexa 3).

Lucraţi individual !

Sarcina de lucru : Urmăreşte activitatea unui pompagiu în timpul programului de lucru

şi identifică operaţiile pe care le efectuează. Bifează activităţile efectuate de muncitor şi

consemnate în fişa postuluiunui pompagiu şi completează tabelul cu alte operaţii

efectuate şi neconsemnate.

FIŞA DE OBSERVAŢIE Loc muncă : Instalaţia :

Sarcinile pompagiului ( conform fişei postului pentru pompagiu)

Da Nu

Respectă dispoziţiile referitoare la primirea şi predarea

schimbului

Controlează starea pompelor cade şi reci, canalele de

conducte ,casa pompelor,presiunile de aspiraţie şi refulare,

amperajele la motoarele electrice, daca există scurgeri de

produse, de ulei si identifică defecţiunile care pot apărea şi le

aduce la cunoştinţa şefului de schimb

Verifică poziţia închis – deschis a ventilelor

Verifică să nu existe scurgeri de lichide la ventile

Verifică curăţenia în zona utilajelor şi să fie liberă calea de acces

Participă la măsurarea rezervoarelor de ţiţei


Page 23 of 86

Verifică linia şi poziţia ventilelor de la rezervorul din care se

pompează până la pompă şi de la pompă către utilajul în care se

pompează

Efectuează pomparea conform graficului de pompări

Suflă cu aer liniile de produse la terminarea pompărilor

Verifică nivelul uleiului la pompe

Verifică existenţa şi circulaţia lichidului de răcire al lagărelor şi

etanşărilor

In cazul defectării pompei in funcţiune porneşte pompa de

rezervă cu aprobarea şefului de schimb

Înregistrează în raportul de schimb pompările efectuate şi

evenimentele

Alte activităţi ( se consemnează )


___________________________________________________________________


Page 24 of 86


ACTIVITATEA 3: STUDIU DE CAZ Obiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu indicatoarele privind securitatea

şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă şi veţi cunoaşte măsurile pe care trebuie

să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele menţionate

Nume elev:

Data : Timp de lucru : 30 min.

Lucraţi individual !

Sarcina de lucru:

Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi precizaţi semnificaţia lor.Identificaţi aceste indicatoare în incinta agentului economic unde vă efectuaţi stagiul de practică practică . Unde sunt montate aceste indicatoare?Ce alte indicatoare aţi identificat ?Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.


___________________________________________________________________


Page 25 of 86


ACTIVITATEA 4: Jurnal de monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncăObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aplicaţi normele de tehnica securităţii

muncii şi apărare împotriva incendiilor specifice utilajelor pentru transportul fluidelor .

Nume elev:

Timp de lucru: toată perioada de instruire practică

Sarcina de lucru: Ţineţi un jurnal zilnic privind modul în care aţi aplicat la locul de muncă

procedurile de sănătate şi securitate în muncă. Comentaţi în legătură cu orice problemă

întâmpinată.


Jurnal zilnicde monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi instalaţie):

Modul:

Tema:

Sarcina de lucru: Completează jurnalul cu următoarele informaţii :

1. Care sunt principalele norme de sănătate şi securitate a muncii şi situaţii de

urgenţa la utilajele pentru transportul fluidelor ?


Page 26 of 86

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost normele de sănătate şi securitate a muncii şi situaţii de urgenţă la

utilajele pentru transportul fluidelor care nu s-au respectat? Motivaţi.


___________________________________________________________________


Page 27 of 86


ACTIVITATEA 5: FIŞA TEHNOLOGICĂ.Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, să efectuaţi calcule tehnologice specifice utilajelor pentru transportul fluidelorNumele elevului:Data: Timp de lucru: 30 minute

Lucrează individual!

Sarcina de lucru:

Însoţiţi un operator în instalaţie când verifică nivelul în rezervoare.

Citiţi presiunea la fundul unui vas deschis.

Documentaţi-vă asupra densitaţii lichidului din rezervor.

Calculaţi înălţimea lichidului în rezervor.

Comparaţi valoarea cu masurătoarea operatorului .

Completaţi tabelul de mai jos:


___________________________________________________________________


Nr.

crt.

Cerinţa Etapele in rezolvarea aplicatiei numerice

1. Scrierea datelor şi cerinţelor

problemei

pf = …… ,N/m2

ρ =……… , Kg/m3

2. Aplicarea ecuaţiei staticii

fluidelor

pf= p0 + ρgh

3. Calcularea înălţimii lichidului din

rezervor

h= ……… , m

Page 28 of 86


ACTIVITATEA 6: FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie din industria chimică.Echipa : Instalaţia :Numele elevului:Data: Timp de lucru: 30 minute Lucraţi în echipă !

Sarcina de lucru: Completaţi tabelul indicând tipul utilajului pentru transportul fluidelor

utilizat în instalaţiile în care vă desfăşuraţi activitatea practică:

Utilaje pentru

transportul

fluidelor

Tip constructiv

din instalaţia .......

Nr. Pompe/

compresoare

Pompe fără

elemente mobile

Pompe cu

piston

Pompe rotative

Pompe

centrifuge

Compresoare

cu piston

Compresoare

rotative

Compresoare

centrifugale

Notă : se completează pentru instalaţia în care se desfăşoară instruirea practică.


___________________________________________________________________


Page 29 of 86


ACTIVITATEA 7 : FIŞĂ TEHNOLOGICĂObiectivul activităţii: Activitatea vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre

pompele utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le

organizaţi şi să aflaţi alte aspecte despre acestea.

Nume elev:

Data: Timp de lucru: 6 ore

Lucraţi individual!

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră atât cu cele ale colegilor care au

realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi, cât şi cu cele observate în instalaţiile

tehnologice;

3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine unde

aţi greşit;

Identificaţi traseele fluidelor din cadrul instalaţiei în care vă desfăşuraţi instruirea

practică.

________________________________________________________________

________________________________________________________________

________________________________________________________________

____________________________________________________________

Identificaţi culoarea pentru fiecare conductă funcţie de fluidul vehiculat. Completaţi tabelul de mai jos:

Traseul /

conducta

Fluid

transportat

Temperatura

fluidului

Culoarea

conductei


__________________________________________________________________ Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Page 30 of 86


ACTIVITATEA 8: STUDIU DE CAZ - Avantajele şi dezavantajele pompelor cu piston mişcări alternative şi pompelor centrifuge Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie şi să faceţi conexiuni între două categorii de pompe utilizate În industria chimică.Numele elevului:Data: Timp de lucru: 30 minute

Lucraţi în echipă !

Sarcina de lucru: Pentru realizarea acestei activităţi aplicaţi metoda „CADRANELOR”.Etapele acestei metode sunt:

pe mijlocul foii se trasează două axe principale perpendiculare una pe alta (se formează astfel cele patru cadrane)clasa este împărţită în grupe şi fiecare grupă va desena cadranul. vă informaţi folosind următoarele surse:

- caietul de practică- manualul- documentare la locul de practică

trebuie să sintetizaţi conţinutul informaţional astfel încât să corespundă cerinţei din fiecare cadrannotează informaţiile în fiecare cadran, astfel:

Avantaje POMPE CU MIŞCĂRI ALTERNATIVE

Avantaje POMPE CENTRIFUGE

Dezavantaje POMPE CU MIŞCĂRI ALTERNATIVE

Dezavantaje POMPE CENTRIFUGE

nu vă opriţi până nu completaţi cadranelela finalul exerciţiului, se va comenta şi se vor completa toate cadranele

( completările şi corecturile se fac cu alte culori,pentru a vedea mai bine care au fost greşelile voastre, pentru a vă putea autoevalua )Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________

________________________________________________________________ Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Page 31 of 86


ACTIVITATEA 9 : Jurnal de monitorizare şi verificare a operării pompei centrifugeObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi : utilajele pentru transportul

fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire , de întreţinere a utilajelor pentru

transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.

Numele elevului:

Timp de lucru : pe perioada instruirii practice

Sarcina de lucru: Ţineţi un jurnal pentru a monitoriza şi verifica operarea pompei

centrifuge. Comentaţi în legătură cu orice problemă întâmpinată.


Jurnal de monitorizare

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi instalaţia):

Modul:

Tema:

Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi efectuate la pornirea pompelor centrifuge?


Page 32 of 86

2. Care sunt parametrii măsuraţi si consemnaţi ?

Parametrul

măsurat

Valoarea

parametrului

măsurat

Unitatea de

masură

Intervalul de

timp dintre

două

măsurători

Observaţii

3.Care sunt incidentele funcţionale care au apărut iîn timpul funcţionării pompei ?

4.Care sunt manevrele ce se efectuează la oprirea normală a pompei centrifuge?


Page 33 of 86

5. Care sunt manevrele ce se efectuează la oprirea forţată a pompei centrifuge?

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică________________________________________________________________________________________


Page 34 of 86


ACTIVITATEA 10: FIŞĂ DE LUCRUObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi SU.Numele elevului: Data: Timp de lucru: 60 minute Lucraţi individual !

Sarcina de lucru : Completaţi tabelul de mai jos cu defecţiunile apărute în timpul

funcţionării pompelor centrifuge si remedierea lor , conform exemplului dat.


practică, maistrull instructor sau documentaţi-vă (caietul de practică, cartea utilajului,

regulamente). După completarea fişei de lucru vă puteţi verifica consultând anexa 5.

Defecţiune Cauza probabila Remedierea

Pompa nu pompează. Pompa nu este amorsată

Conducta de aspiraţie sau filtrul este înfundată

Rotorul este înfundat

Înălţimea de aspiraţie prea mare.

Reamorsaţi pompaAsiguraţi-vă că vana de aspiraţie este complet deschisăVerificaţi presiunea la aspiraţie Daca este mică localizaţi şi eliminaţi înfundarea. Curăţaţi filtrulCurăţaţi rotorul.

Controlaţi cu vacuumetru.Reduceţi pierderile de sarcina pe conducta de aspiraţie

Debitul sau presiunea sunt prea mici.

Sens de rotaţie greşit.

Intrarea aerul in conducta de aspiraţie sau pe la etanşare.

Rotor parţial înfundat .

Inelele labirint rotor si carcasa uzate.

Înălţimea neta de aspiraţie insuficienta


Page 35 of 86

Rotor deteriorat sau spart .Pompa începe sa pompeze iar apoi încetează.

Amorsare imperfecta.

Pungi de aer sau vapori in conducta de aspiraţie.

Lagărele sunt fierbinţi. Umplere insuficientă a instalaţiei de ungere sau răcire insuficientă a uleiului.

Vibraţii exagerate. Alinierea imperfecta a arborilor.

Înfundare parţială a rotorului.

Rotor spart sau deformat, arbore deformat.

Fundaţie insuficient de rigida.

Rulmenţi uzaţi.

Conductele de aspiraţie si refulare nu sunt bine ancorate sau rezemate.

Pompa este zgomotoasa fiind afectata de pungi de aer sau vapori

Pierderi excesive la etanşare

Presetupa insuficient strânsă.

Componente ale etanşării mecanice defecte.

Supraîncălzirea etanşării mecanice.

Motorul se supra încălzeşte Înălţimea de pompare mai mica decât cea precizata respectiv debit prea mare.

Motorul stabilit pentru vâscozitate sau greutate specifica mai mici decât cele ale mediului pompat.

Etanşarea moale prea strânsă. Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________

________________________________________________________________


Page 36 of 86


ACTIVITATEA 11 : ProiectObiectivul activităţii: Activitatea vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre

pompele utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi , să le ordonaţi şi să le

organizaţi şi să aflaţi alte aspecte interesante despre acestea.

Timp de lucru: o săptămână.

Sarcina de lucru : Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre pompele

centrifuge utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le

organizaţi. Puteţi lucra în grup sau individual, profesorului revenindu-i rolul de a

planifica, organiza şi monitoriza activitatea. Pentru realizarea proiectului trebuie

parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;

- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

- identificarea surselor de informare;

- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;

- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);

- prezentarea rezultatelor/ transmiterea acestora în diferite moduri celorlalţi

colegi sau altor persoane;

- evaluarea / autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;

Veţi prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind pompele utilizate la transportul

lichidelor.

Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare

( anexa 4) şi de către voi pe baza unei grile de autoevaluare.

Tema : Proiectul “ Pompe centrifuge utilizate pentru transportul lichidelor în

instalaţia în care vă desfăşuraţii instruirea practică ” are în vedere următoarele

aspecte:

importanta pompelor in instalaţie

pompe centrifuge, tipuri constructive întâlnite în instalaţia în care vă desfăşuraţi

instruirea practică şi pentru fiecare tip constructiv în parte :

- lichide transportate, caracteristicile fizico – chimice ale acestora


Page 37 of 86

- părţile componente ale pompelor centrifuge

- funcţionarea pompelor centrifuge

- exploatarea pompelor centrifuge

- incidente funcţionale apărute în timpul exploatării pompelor centrifuge

- normele de tehnica securităţii muncii şi apărare împotriva incendiilor

specifice utilajelor pentru transportul fluidelor



Page 38 of 86


ACTIVITATEA 12 : FIŞA DE OBSERVAŢIE – identificarea modului de exploatare a utilajelor pentru transportul fluidelor.Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi modul de exploatare a utilajelor pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie din industria chimică.Instalaţia :Numele elevului: Data: Timp de lucru: 30 minute Lucraţi individual!

Sarcina de lucru : Enumeraţi etapele pornirii / opririi pompelor centrifuge şi completaţi

tabelul de mai jos :

Nr. crt. Pornirea pompelor centrifuge Oprirea normală

a pompelor centrifuge

1.

2.

3.

4.

5.

6.


________________________________________________________________


Page 39 of 86


ACTIVITATEA 13: FIŞĂ DE LUCRUObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi SU.Numele elevului:Data: Timp de lucru: 40 minute Lucraţi în perechi!

Sarcina de lucru : Realizaţi o diagramă pentru caracterizarea pompelor rotative şi a

pompelor centrifuge:

acestă diagramă este formată din trei cercuri mari care se suprapun parţial

se va folosi pentru a arăta asemănările şi deosebirile dintre cele două categorii de

pompe

asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor

deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor


practică, maistrul sau documentaţi-vă ( manual, caiet de practică, etc.).

După

completarea diagramei :

grupaţi-vă cu o altă pereche şi comparaţi diagramele


Deosebiri (Caracteristici specifice)Pompe rotative

Deosebiri (Caracteristici specifice )

Pompe centrifuge

Asemănări (Caracteristici

comune)

Page 40 of 86

centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele poate

pe un poster pe care-l afişaţi sau pe tablă

comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată şi cu o altă culoare faceţi

completări sau tăiaţi de pe diagrama voastră ce nu corespunde

apreciaţi-vă singuri munca realizată prin unul din calificativele: suficient. bine,

foarte bine.


___________________________________________________________________


Page 41 of 86



pompele utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi , să le ordonaţi şi să le




cu piston utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le













lichidelor.


( anexa 4) şi de către voi pe baza unei grile de autoevaluare.

Tema: Proiectul “ Pompe cu piston utilizate pentru transportul lichidelor în

instalaţia în care vă desfăşuraţii instruirea practică ” are în vedere următoarele aspecte:

importanţa pompelor in instalaţie

pompe cu piston , tipuri constructive întâlnite în instalaţia în care vă desfăşuraţi



- părţile componente ale pompelor cu piston

- funcţionarea pompelor cu piston


Page 42 of 86

- exploatarea pompelor cu piston

- incidente funcţionale apărute în timpul exploatării pompelor cu piston





Page 43 of 86


ACTIVITATEA 15: FIŞĂ DE LUCRUObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şiSU.Numele elevului: Data: Timp de lucru: 20 minute Lucraţi în perechi !

Sarcina de lucru : Identificaţi categoria de utilaje din care fac parte pompele, părţile

componente ale pompelor indicate şi completaţi diagrama de mai jos (realizând

corelaţii între tipurile constructive de pompe şi elementele lor componente).

După completarea diagramei :

grupaţi-vă cu o altă pereche şi comparaţi diagramele

centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele, poate

pe un poster pe care-l afişaţi sau pe tablă

comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată şi cu o altă culoare faceţi

completări sau tăiaţi de pe diagrama voastră ce nu corespunde

apreciaţi-vă singuri munca realizată prin unul din calificativele: suficient, bine,

foarte bine.


practică, maistrul sau documentaţi-vă ( manual, caiet de practică, portofoliu,etc.).


Page 44 of 86

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică: ____________________________________________________________________________________________________


Mecanism bielă - manivelă

Tijă

Pompa centrifugă

Supapă de aspiraţie

Rotor

AxCap de cruce

Piston

Pompa cu piston

Supapă de refulare

POMPE

compresoare

Alte exemple din acceaşi categorie

Ce este (categoria)

Page 45 of 86


ACTIVITATEA 16 : JOC DE ROLObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele

pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de

exploatare şi întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele

de SSM şiSU .Timp de lucru : 30 min.

Sarcina de lucru :

În calitate de operator în industria de prelucrare a ţiţeiului şi petrochimiei într-o instalaţie industrială , constataţi următoarul incident funcţional la o pompă centrifugă monoetajată: O scadere brusca a nivelului de ulei ( este indicată o pierdere). Ce măsuri trbuie să luaţi conform fişei postului şi instrucţiunilor de operare ale pompei centrifuge,instalaţiei ?

Lucraţi în echipă ! ( Vă alegeţi o echipă pentru a acoperi tot personalul din instalaţie

implicat în soluţionarea incidentului).


practică, maistrul sau documentaţi-vă (caietul de practică, cartea utilajului, regulamente

de exploatare, portofoliu,etc.) .


___________________________________________________________________


Page 46 of 86


ACTIVITATEA 17 : FIŞĂ TEHNOLOGICĂObiectivul activităţii: Activitatea vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre



Numele elevului:

Data: Timp de lucru : 1 oră

Lucraţi individual!


1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră atât cu cele ale colegilor care au

realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi, cât şi cu cele observate în instalaţiile

tehnologice;

3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine

careunde aţi greşit;

Identificaţi, în instalaţia tehnologică, utilajele pentru transportul fluidelor utilizate în procesul tehnologic de distilare în vid a păcurii.

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

Descrieţi procesul tehnologic de distilare în vid a păcurii având ca reper

schema tehnologică a instalaţiei de distilare în vid a păcurii, prezentată mai jos .

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________


Page 47 of 86

Indicaţi pentru fiecare utilaj pentru transportul fluidelor (pompe, compresoare ) ce

fluide transportă şi parametrii acestora ( temperaturi, debite, presiuni). Completaţi

tabelul de mai jos:

Utilaj pentru

transportul

fluidelor

Fluid

transportat

Temperatura

fluidului

Presiunea

de aspiraţie

Presiunea

de refulare

Debit


___________________________________________________________________


Page 48 of 86







rotative utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le













lichidelor.


( anexa 4) şi de către voi pe baza unei grile de autoevaluare

Tema: “ Pompe rotative utilizate pentru transportul lichidelor în instalaţia în care

vă desfăşuraţii instruirea practică ” are în vedere următoarele aspecte:

importanta pompelor in instalaţie

pompe rotative , tipuri constructive întâlnite în instalaţia în care vă desfăşuraţi



- părţile componente ale pompelor rotative

- funcţionarea pompelor rotative

- exploatarea pompelor rotative Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Page 49 of 86

- incidente funcţionale apărute în timpul exploatării pompelor rotative





___________________________________________________________________


Page 50 of 86


ACTIVITATEA 19 : STUDIU DE CAZ Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.Numele elevului:Data: Timp de lucru: 120 minute Lucraţi în echipă!

Pe parcursul activităţii de instruire practica aţi întâlnit diferite tipuri constructive de

pompe, pentru care aţi identificat elementele constructive, funcţionarea, exploatarea

pompelor, incidentele funcţionale. Utilizând informaţiile achiziţionate pe timpul

desfăşurării instruirii practice rezolvaţi sarcina de lucru.

Daca întâmpinaţi greutăţi în rezolvarea sarcinii de lucru apelaţi la tutorele de practică,

pentru a merge in instalaţie sau la atelierul de mentenanţă. Analizati imaginile de mai jos :

1. 2.

3. 4.


1Denumirea

pompei

2 principiul de funcţionare

4pornirea pompelor

5oprirea

normala a pompelor

3elemente componente

6incidente

funcţionale

Page 51 of 86


a) recunoaşterea şi denumirea pompei

b) explicarea principiului de funcţionare

c) identificarea elementelor componente

d) enumerarea operaţiilor efectuate la pornirea pompelor

e) enumeratrea operaţiilor efectuate la oprirea normala a pompelor

f) enumerarea incidentelor funcţionale apărute în timpul funcţionării pompei

Pentru realizarea acestei activităţi veţi folosi „metoda cubului”Etapele metodei sunt următoarele:

Se formează grupe de câte 5 elevi

Se repartizează câte un produs, prin tragere la sorţi după numărul imaginii,

fiecărei grupe

Se alege un lider care să coordoneze

activitatea

Sarcina de lucru 1 se rezolvă împreună

de toţi membrii grupului

Fiecare membru al grupului primeşte o

foaie de hârtie de formă pătrată ce va

constitui, în final, o faţă a cubului

Pe fiecare foaie se rezolvă câte o sarcină

de lucru din cele enumerate în enunţ (de

la 2 la 6)

Se împart activităţile între membrii

grupului: câte o sarcină de lucru (de la 2

la 6) pentru fiecare membru al grupului

(eventual prin tragere la sorţi), inclusiv

liderului

Pe foaia de hârtie primită fiecare elev

rezolvă sarcina de lucru ce i-a revenit

Liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii

După rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul


Page 52 of 86

Cubul desfăşurat arată ca cel din desen, pe fiecare faţă se rezolvă câte o

sarcină. Fiecare grupă realizează un cub, pentru fiecare pompă va rezulta un

cub.

Lucrarea în forma finală va fi afişată (foile scrise se pot lipi pe o coală de hârtie

mare sub formă de cub desfăşurat)


________________________________________________________________


Page 53 of 86


ACTIVITATEA 20: FIŞĂ TEHNOLOGICĂ.Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, să efectuaţi calcule tehnologice specifice utilajelor pentru transportul fluidelorNumele elevului: Data: Timp de lucru: 30 minute Lucraţi individual !

Sarcina de lucru :

Însoţiţi un operator în instalaţie când verifică compresoarele din staţia

compresoarelor.

Citiţi presiunile de aspiraţie şi refulare la compresoarele din staţia de

compresoare.

Documentaţi-vă asupra fluidelor comprimate şi transportate.

Calculaţi raportul de comprimare pentru compresoarele din staţia de

compresoare.Completaţi tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Cerinţa Etapele in rezolvarea aplicatiei numerice

1. Scrierea datelor pentru fiecare

compresor

1. pa= ...... N/m2 pr= ........ N/ m2

2. pa= ...... N/m2 pr= ........ N/ m2

3. pa= ...... N/m2 pr= ........ N/ m2

4. pa= ...... N/m2 pr= ........ N/ m2

2. Calcularea raportului de

comprimare

Z1=

Z2=

Z3=

Z4=


________________________________________________________________


Page 54 of 86


ACTIVITATEA 21: FIŞĂ DE LUCRUObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi SU.Numele elevului:Data: Timp de lucru: 30 minute Lucraţi individual !

Sarcina de lucru : Completează spaţiile libere din textul de mai jos, în care este

prezentată exploatarea si întreţinerea ventilatoarelor axiale .


practică, maistrul sau documentaţi-vă (caiet de practică, cartea utilajului, regulamente

de exploatare).

După completarea fişei de lucru vă puteţi autoevalua consultând anexa 6.

1. Funcţionarea ventilatorului se va controla cel puţin de …. ori pe schimb, observaţiile consemnându-se în caietul de……. În toata perioada reglajului se va supraveghea în permanenţă funcţionarea , puterea absorbita , temperatura si nivelul de vibraţii ale electromotorului şi al lagărelor interior si superior de la dispozitivul de acţionare şi a cuplajului cu rulmenţi de la dispozitivul de comanda. În cazul in care se constata vibraţii sau zgomote anormale , creşterea anormală a temperaturii lagărelor, … ………..imediat ventilatorul , se determina cauzele si se iau masuri de remediere.

2. După o perioada mai îndelungată de oprire, după o revizie periodică sau o reparaţie curenta se supraveghează funcţionarea ventilatorului permanent timp de …. ore .

3. După o reparaţie capitală se supraveghează ventilatorul permanent timp de …. de ore.

4. La controlul săptămânal se vor avea în vedere măsurile de la punctul 2.5. Electromotorul se unge conform instrucţiunilor de lucru de exploatare ale acestuia .6. La ungere se recomanda să se ………. rulmentul ,să se spele şi numai după aceea

să se treacă la ungerea lui. Prima reungere se va face după …… de ore de funcţionare, apoi intervalul de reungere va fi de 1500-2000 ore de funcţionare, urmând ca la intervalul optim de reungere să se stabilească de beneficiar pe baza experienţei practice. În plus pentru completarea cantităţii de unsoare care se face ori de câte ori este necesar, sunt prevăzute pentru cele 2 lagăre, ale arborelui de acţionare,……….. cu bile. De asemenea mai există un ……….cu bila pe arborele de antrenare pentru ungerea lagărului tijei de comanda a pistonului.

7. Daca ventilatorul nu a funcţionat o perioada de timp mai îndelungată (în general peste 6 luni), la punerea lui din nou în funcţiune se …….de unsoarea veche şi se execută ……….. din nou.


________________________________________________________________


Page 55 of 86


ACTIVITATEA 22: FIŞĂ DE OBSERVAŢIEObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.Numele elevului:Data: Timp de lucru: 40 minute Lucraţi individual !

Sarcina de lucru : Completaţi tabelul de mai jos cu defecţiunile apărute în timpul

funcţionării compresoarelor centrifugale şi cauzele lor, conform exemplului dat.


practică, maistrul sau documentaţi-vă (caiet de practică, cartea utilajului, regulamente

de exploatare).

După completarea fişei de lucru vă puteţi autoevalua consultând anexa 7.

Nr. crt. Defecţiunea Cauza

1. Defectarea întregului ansamblu - defectarea alimentării cu energie a motorului de acţionare- lipsa presiunii uleiului- debitul de apa de răcire prea mic- temperatura lagarelor prea ridicată

2. Scaderea lenta a presiunii uleiului

3. Nivelul uleiului în rezervorul de ulei

este mic

4. Temperaturile pe lagare sunt în

creştere

5. Temperaturile la admisie sunt în

crestere

6. Debitul de refulare scade

7. Vibraţii si zgomote anormale

8. Scăpări la sistemele de etanşare


___________________________________________________________________


Page 56 of 86


ACTIVITATEA 23: FIŞĂ DE LUCRUObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi părţile componente ale utilajelor pentru transportul fluidelor. Numele elevului:Data: Timp de lucru:120 minute Lucraţi în echipă !

Sarcinile de lucru:

1. În vizita la atelierul de mentenaţă identificaţi: părţile componente ale pompelor/

compresoarelor şi defecţiunile apărute ca efect al exploatării acestora.Completaţi tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Element component

Pompa / Compresor

Defecţiune apărută ca efect al exploatării

Pompei/compresorului

2. Desenaţi schiţa unui utilaj pentru transportul fluidelor


Page 57 of 86

3.Identificaţi parametri constructivi şi funcţionali ai pompelor / compresoarelor

inscripţionaţi pe placa de timbru.Utilaj pentru transportul fluidelor:

Parametrul Valoarea parametrului


___________________________________________________________________


Page 58 of 86



compresoarele utilizate la comprimarea şi transportul gazelor, să le selectaţi, să le

ordonaţi şi să le organizaţi şi să aflaţi alte aspecte interesante despre acestea.


Sarcina de lucru : Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre

compresoarele utilizate la comprimarea şi transportul gazelor să le selectaţi, să le

ordonaţi şi să le organizaţi. Puteţi lucra în grup sau individual, profesorului

revenindu-i rolul de a planifica, organiza şi monitoriza activitatea. Pentru realizarea

proiectului trebuie parcurse următoarele etape:









Veţi prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind compresoarele utilizate la

comprimarea şi transportul gazelor.


( anexa 4) şi de către voi pe baza unei grile de autoevaluare

Tema: Proiectul “ Compresoare utilizate pentru comprimarea şi transportul gazelor

în instalaţia în care vă desfăşuraţii instruirea practică ” are în vedere următoarele

aspecte:

importanta compresoarelor în instalaţie

compresoare, tipuri constructive de compresoare întâlnite la locul de instruire

practică şi pentru fiecare tip constructiv în parte :

- gaze comprimate şi transportate, caracteristicile fizico – chimice ale acestora

- părţile componente ale compresoarelor Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Page 59 of 86

- funcţionarea compresoarelor

- exploatarea compresoarelor

- incidente funcţionale apărute în timpul exploatării compresoarelor


specifice utilajelor pentru comprimarea şi transportul gazelor



___________________________________________________________________


Page 60 of 86


ACTIVITATEA 25: FIŞA DE AUTOEVALUARE Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.Numele elevului:Data: Timp de lucru: 30 minute Lucraţi individual !

SARCINA DE LUCRU : La sfârşitul activităţii de instruire practică completează fişa de

autoevaluare .Notă: Fişa de autoevaluare este un instrument îţi permite să treaci în revistă şi să îţi

analizezi propriile cunoştinţe în raport cu cerinţele standardului, focalizându-l pe: „ştiu”,

”cunosc”. La capitolul „ştiu” în fişa de autoevaluare se menţionează cunoştinţele

teoretice esenţiale pentru unitatea de competenţă (Vezi capitolul 2 ).

FIŞA DE AUTOEVALUARE

ŞTIU Autoevaluarea

Elevului ( DA/NU )

Să utilizez un limbaj tehnic adecvat

Să colaborez bine cu membrii echipei.

Să aplic şi să respect normele de SSM şi SU

Să folosesc corect echipamentul de SSM şi SU.

Să-mi planific activitatea la locul de muncă

Să recunosc utilajele de transport în funcţie de natura fluidelor

Să enumăr părţile componente ale

utilajelor pentru transportul fluidelor

Să enumăr parametrii principali ai pompelor

Să efectuez calcule corespunzătoare transportului fluidelor

Să descriu principiului de funcţionare a utilajelor de transport

Să enumăr manevrele de pornire-oprire a utilajelor pentru

transportul fluidelor în succesiune logică

Să identific incidentele funcţionale


Page 61 of 86

în timpul exploatării utilajelor pentru transportul fluidelor

Să enumăr cauzele care produc incidentele funcţionale la

utilajele pentru transportul fluidelor şi precizarea metodelor de

remediere corespunzătoare

Să explic rolului lucrărilor de întreţinere curentă a utilajelor pentru


Să explic rolului lucrărilor de întreţinere curentă a utilajelor pentru


CUNOSC AutoevaluareaElevului

Termenii de specialitate

Atribuţiile din fişa postului de pompagiu / compresorist

Norme generale şi specifice deSSM şi SU.

Norme igienico-sanitare

Noţiuni elementare de matematică şi fizică

Procesul tehnologic din instalatia ……….( din care elevul si-a

desfaşurat instruirea practică - ex. DAV)

Schema organizatorică şi raporturile ierarhice operative şi

funcţionale

Norme de conduită

Planul de intervenţie şi evacuare în caz de incendiu

Utilajele necesare transportului fluidelor

Să efectueaz calcule tehnologice specifice utilajelor pentru


Modul de exploatare a utilajelor pentru transportul fluidelor

Modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor

Semnătura elevului : ______________________________


________________________________________________________________


Page 62 of 86

7. MODALITĂŢI DE EVALUARE

În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării instruirii practice vă vor evalua pe baza unei fişe de

observaţie/evaluare (evaluare formativă). Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a

competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a în activitatea

partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea

sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei

publice, etc.).

Evaluarea îşi propune să stabilească măsura în care v-aţi dobândit competenţele

specifice impuse de Standardul de Pregătire Profesională în perioada de instruire

practică şi, în acelaşi timp, să urmărească traiectoria de formare profesională a

fiecăruia dintre voi. Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu

tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe

nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei

alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în

cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea

competenţelor specificate. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă

(pentru notare), iar pentru verificarea atingerii competenţelor se realizează evaluarea

sumativă.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă

performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite.

Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor,

iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine

evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate

metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o

activitate (fie ea reală sau simulată). Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce

activitatea a fost încheiată.


Page 63 of 86

Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie

verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele

unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau

pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e

de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi

despre înţelegerea elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi:

a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un

răspuns individual.

Exemple:

întrebări de tip adevărat-fals

întrebări afirmativ –logice

întrebări cu răspunsuri multiple

potrivire întrebare-răspuns

întrebări de tip grilă

b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un

răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la

bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:

prezentare orală

contribuţia la discuţie

întrebări cu răspuns scurt

întrebări cu răspuns complex

întrebări cu răspuns restrâns

proiectul

studiul de caz

tema de lucru

exerciţiu practic

fişe de observaţie

fişe tehnologice

fişe de lucru

fişe de autoevaluare, etc.

Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Page 64 of 86

corespunzătoare atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru

evaluare.

Jurnalele de practică oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive şi

comportamentale, dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor, încurajează

automotivarea, pot fi aplicate ca bloguri . Furnizează informaţii utile pentru evaluarea

cursului, inspectarea periodică a lor oferind oportunităţi de orientare .

Au mai mult succes dacă elevului i se indică o structură de urmat când scriu într-un

jurnal, de exemplu:

dată,

departament,

sarcină etc.,

referinţă la rezultatele învăţării şi la criteriile de performanţă,

interacţiunea cu persoane care nu pot fi întâlnite în mediul şcolii.

Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au fost

relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot fi

abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în măsură

semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi evaluatorul poate

asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt, totuşi, definite prin

factorul timp. Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator, de obicei oferindu-i

elevului o temă sau o scurtă informare, ca bază a investigării. Proiectele sunt eficace

mai ales când elevii au de rezolvat o problemă practică. Oferă elevului posibilitatea de a

demonstra iniţiativă personală şi de a lucra fără supraveghere atentă

Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale învăţării

Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile de

rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile atunci

când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este limitat.

Acestea reprezintă o metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor cognitive, cât şi a

celor comportamentale , utilizată individual sau în grupuri mici, ce poate motiva elevii şi

ii poate expune la situaţii dificile, fară a-I implica în stresul vieţii reale. Studiile de caz

dau elevilor ocazia de a practica situaţii cu care probabil vor avea de-a face în viaţa

reală.


Page 65 of 86

Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici de

evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect,

observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi extracurriculare.

Deşi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la momentul respectiv,

de către profesor, se poate face o apreciere globală a portofoliului. În aceste situaţii,

profesorul stabileşte criterii clare, holistice, pe care le comunică de la început elevilor.

Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi a evaluării, portofoliul prezintă

următoarele avantaje:

promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea achiziţiilor de

la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a capacităţilor,

deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor;

stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a temelor şi a

mijloacelor de realizare;

evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare;

pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe rezolvarea lor;

angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice, sociale,

economice şi implicaţii în educaţia morală;

deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum";

promovează învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă);

încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea sau

recunoaşterea unei informaţii;

sunt interactive, angajează elevii în înţelegerea evaluării.

La finalul stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de

dobândire a competenţelor de către practicant pe baza a unei probe orale/interviu şi a

unei probe practice.

Interviul constă fie în susţinerea unui proiect realizat pe perioada practicii

comasate, fie în sustinerea unei fişe pe care o puteţi alege voi din portofoliu sau va fi

impusă de către profesor.

Proba practică constă în efectuarea unei lucrări (exploatarea unui utilaj la locul

de ptactică, determinarea unor caracteristici de funcţionare a utilajului etc).


Page 66 of 86

La calculul punctajului se ţine cont de gradul de realizare a competenţelor tehnice

specializate, chiar dacă la susţinerea şi realizarea lucrării se va face uz şi de unele

competenţe pentru abilităţi cheie (comunicare, utilizarea calculatorului şi prelucrarea

datelor, gândire critică şi rezolvare de probleme etc) sau competenţe tehnice generale

(igiena şi securitatea muncii, planificarea şi organizarea producţiei).

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic

responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.


Page 67 of 86

8. ANEXEANEXA 1

CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică

de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ … (denumită în continuare organizator de practică)reprezentată de DirectorDl/Dna. Prof. ……….Adresa organizatorului de practică:………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..……………………. (denumită în continuare partener de practică)reprezentată de (numele şi calitatea)Dl/Dna…………………………………………….Adresa partenerului de practică:…………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008-26 iunie 2009Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004. Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantului


Page 68 of 86

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European- se efectuează în cadrul proiectului În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat. Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8. Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.


Page 69 of 86

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de


Page 70 of 86

servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):Dl/Dna …………………………………………...Funcţia …………………………………...............Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de practică:Dl/Dna ………………Funcţia: maistru instructorTel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în


Page 71 of 86

rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire- competenţe exersate- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică- observaţii personale privitoare la activitatea depusăCaietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Director Unitate de învăţământ(Organizator de practică)

Reprezentant Întreprindere, instituţie, societate comercială,etc(Partener de practică)

Numele şi prenumele

Data

Semnătura

Ştampila


Page 72 of 86

Anexa pedagogică

A Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în

întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice : 3 saptamani

2. Calendarul pregătirii : conform graficului anexat

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial): conform graficului anexat

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie):adresa este aceeasi cu cea indicata in conventie

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:elevii nu se deplaseaza in afara locului de practica

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică:echipament de protectie,instructaj de protectie a muncii

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere:In complementaritate cu modulul „ M 6 - Obţinerea produselor petrochimice ” ,elevii vor efectua instruirea practica .

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică :

9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică:

Planifica,organizeaza si supravegheaza desfasurarea pregatirii practice

Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare

Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura

respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică:

Are obligatia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sanatate in munca in conformitate cu legislatia in vigoare

Va lua masurile necesare pentru securitatea si sanatatea in munca a practicantilor,asa dupa cum acestea sunt definite in particular prin art.5,litera a0,art. 13,literele d,f,h,q si r,din Legea nr 319/2006 securitatii si sanatatii in munca,precum si pentru comunicarea


Page 73 of 86

regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale(art. 173/1,art.176/1 din Codul muncii)

Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare

Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant

12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si 3257/19.02.2004

13.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică:

Evaluare initiala a competentelor dobandite in clasa (anul scolar) anterioara pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe practice

Evaluare pe parcurs pe baza unor fise individuale de observatie Evaluare finala pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe

practice Elevii vor intocmi un portofoliu de lucrari efectuate pe perioada

stagiului de pregatire practica In complementaritate cu modulul „ M 6 - Obţinerea produselor

petrochimice ” , elevii vor efectua partea practica a unui proiect a carui parte scrisa si parte desenata vor fi efectuate la clasa

Cadru didactic Tutore Practicant DataSemnătura


Page 74 of 86

ANEXA 2

ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂACTIVITATEA DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Sistemul legislativ privind securitatea şi sănătatea în muncă în ţara noastră este

structurat pe trei niveluri, în funcţie de importanţa reglementărilor şi de domeniul de

aplicare:A. Legislatia primaraLegislaţia primară stabileşte principiile de bază privind organizarea activităţii de

securitate şi sănătate în muncă în România .

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI , care statuează şi garantează dreptul la viaţă ,

integritate fizică şi psihică , precum şi dreptul la protecţie socială al tuturor cetăţenilor.

Constitutia dispune măsuri de protecţie care privesc securitatea şi igiena muncii,

instituirea salariului minim garantat in plata, repausul săptamânal, concediul de odihnă

plătit, prestarea muncii în condiţii speciale şi deosebite , precum şi protecţia femeilor , a

tinerilor şi a unor persoane dezavantajate .

CODUL MUNCII , care trasează cadrul general pentru toate reglementările

juridice vizând relaţiile de muncă , a fost aprobat de Parlamentul României ca Legea nr.

53 / 2003 . Pentru implementarea principiilor economiei de piaţă , Codul Muncii a fost

modificat prin O.U.G. nr. 65 din 05 iulie 2005 , aprobată prin Legea nr. 371 / 2005 ,

respectiv prin O.U.G. nr. 55 / 2006 .

LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ reprezintă legea fundamentală

în baza căreia se instituie măsuri pentru promovarea activităţilor de îmbunătăţire a

securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor , la nivelul întregii economii naţionale .

B. Legislatia secundara

Legislaţia secundară detaliază prevederile legislaţiei primare şi cuprinde măsuri

de prevenire şi reguli de aplicare.

Din categoria legislaţiei secundare fac parte :

- normele metodologice de aplicare a Legii SSM ;

- normativele ;

- standardele de securitate a muncii ;

- standardele de produs.

C. Legislaţia terţiară Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Page 75 of 86

Legislaţia terţiară cuprinde măsuri de prevenire detaliate.

Din categoria documentelor care constituie legislaţia terţiară fac parte

instrucţiunile proprii de securitate a muncii elaborate la nivelul persoanei juridice / fizice

prin detalierea prevederilor legislaţiei secundare.

Instrucţiunile sunt acte juridice aflate sub incidenţa Legii SSM, emise de

angajatori şi au ca scop stabilirea tuturor măsurilor de securitate şi sănătate în muncă

necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale care

se pot produce la locurile de muncă din întreprinderile / unităţile acestora. Ele sunt

obligatorii numai pentru emitent şi pot fi elaborate pentru întregul proces , anumite faze

ale acestuia , o activitate , operaţie etc.


Page 76 of 86

ANEXA 3 – EXEMPLE DE FIŞE DE POST

3.1 FIŞA POSTULUI:operator în industria de prelucrare a ţiţeiului şi petrochimiei în instalalaţia ……………..

Fisa Postului SC……………….

Denumirea postului:

Operator ……………. Angajaţi subordonaţi direct:Nu are **

Denumirea postului & codul: (conform COR)Titularul postului:Raportând lui:Data:

Operator …………..

Maistru industria chimica

II Indicatori relevanţi pentru poziţie Numărul de angajaţi subordonaţi direct: Nu are. ** Semnătura

titularului postului/data

III Responsabilităţi principale

Responsabilităţi: Operatorul respectă distribuţia pe sectoare facuta de maistru si implicit

dispoziţiile acestuia Operatorul trebuie să cunoască:

-toate instalatiile aferente -bazele teoretice ale procesului tehnologic -bazele teoretice ale proceselor de ardere a combustibililor gazosi si a proceselor de transfer termic -circuitele de combustibil gazos şi sursele de alimentare -circuitele de abur pentru incendiu, încălziri aparate şi conducte -modul de exploatare si functionare al utilajelor -modul de functionare/reglare al echipamentelor de automatizare aferente utilajelor; -limitele admisibile ale parametrilor de lucru pentru utilaje si influenţa parametrilor asupra funcţionării lor


Page 77 of 86

-norme la exploatarea utilajelor; -modul de punere in functiune al utilajelor dinamice (pompe) -Să cunoască fluxul tehnologic, parametrii de funcţionare şi influenţa acestora asupra funcţionării instalaţiei a calităţii produselor şi a randamentelor; Să cunoască şi să aplice prevederile Regulamentului de funcţionare, referitoare la

funcţionarea normală a instalaţiei, oprirea-pornirea secţiei de reactie, intervenţii în caz de emergenţă, pregătirea secţiei de reactie pentru revizie;

Să cunoască traseele conductelor tehnologice şi de utilităţi în instalaţie şi în afara ei;

Să cunoască caracteristicile constructive şi de lucru ale utilajelor, dispozitivelor de siguranţă şi aparaturii AMC;

In caz de emergenta se va actiona conform „Planului de urgenta” Colaborează cu personalul AMC privind buna funcţionare a aparaturii AMC din

secţie; Intocmeste permisele de lucru cu/fara foc si pastreza exemplarul nr.2 de la

permisele utilizate in activitatea sa fiind responsabil de asigurarea conditiilor de lucru

Verifică vizual starea serpentinei la cuptoare (aspectul tuburilor, lungimea flacarii arzatoarelor, functionarea pilotilor, tirajul cuptorului şi functionarea solenoizilor de pe conductele de alimentare cu gaze combustibile la arzatoare si piloti) si informează maistrul despre situaţia constatată.

Ia masuri (la cererea maistrului) de corectie a neconformitatilor rezultate in urma inspectiei gazelor arse.

Execută dispoziţiile primite şi raportează operatorului maistrului de executarea acestora;

Comunică maistrului orice neregula constatata in functionarea utilajelor Colaboreaza cu operatorii pentru remedierea neetanşeităţilor şi deranjamentelor

apărute în timpul efectuării serviciului; Supravegheaza functionarea pompelor Face si mentine curatenia la locul de munca Participă la înlăturarea oricărui deranjament din instalaţie executând toate

dispoziţiile primite; Participă la pregatirea instalatiei pentru pornire, oprire normala respectind

prevederile “Regulamentului de functionare” Răspunde de păstrarea în bune condiţii a materialelor de aparare impotriva

incendiilor din dotarea instalaţiei Pe perioada sezonului rece răspunde de scurgerea la timp a apei acumulate în

doma vaselor de reflux, de luarea măsurilor pentru asigurarea utilajelor contra îngheţului (în special pompele), asigurarea funcţionării furtunelor PSI, tunurilor şi hidranţilor;

Verifica existenta curelelor la ventilatoarele aeratoarelor si amperajul acestora Respecta cerintele legale si alte cerinte aplicabile pentru domeniul protectiei

mediului, al sanatatii si securitatii in munca, al apararii impotriva incendiilor (ex. autorizatii, programe de mediu, planuri de prevenire si protectie, masuri in urma controalelor efectuate de autoritati sau de functiile autorizate, etc) ;


Page 78 of 86

Utilizeaza, intretine si manipuleaza corect mijloacele/echipamentele de munca si echipamentul individual de protectie;

Informeaza imediat seful sectorului de munca despre orice situatie de munca pe care o considera un pericol pentru sanatatea si securitate sau orice accident suferit la locul de munca

IV Delegarea responsabilitatilor:Titularul postului poate să-si delege sarcinile numai operatorului din schimb (prin dispozitia maistrului)

V Cerintele postului Absolvent liceu de specilalitate Starea de sănătate din punct de vedere fizic şi psihic normală. Capacitate de efort la conditii meteorologice diferite

VI Criterii de performantă: - Perseverenţă

- Responsabilitate in indeplinirea atributiilor de serviciu - Obtinerea de produse conforme


Page 79 of 86

3.2 FIŞA POSTULUI ATRIBUŢII DE SERVICIU PENTRU PERSONALUL MUNCITOR - POMPAGIU

1. Denumirea postului : Pompagiu parc2. Poziţia postului: …….

3. Relaţiile postuluiRelaţii ierarhice:

Postul se află în subordinea directă a şefului de formaţie de la instalaţia. ……

4. Atribuţii

4.1. Pompagiul trebuie să cunoască:

Traseele tehnologice de la casele de pompe la rezervoarele ce

deservesc instalaţia …….

Tipul constructiv al rezervoarelor aferente instalaţiei şi instalaţiile de

apărare împotriva incendiilor

Caracteristicile fizice şi chimice ale produselor care se depozitează şi

temperaturile de pompare din instalaţie

4.2. Să cunoască oricând destinaţia tuturor rezervoarelor şi nivelul de produse din

acestea

4.3. Să nu permită accesul persoanelor străine în casa pompelor şi să păstreze

curăţenie în zonă

4.4. Să controleze starea exterioară a rezervoarelor şi să aduca la cunoştinţa şefului

de formaţie orice neetanşeitate pe suprafaţa mantalei rezervorului

4.5. Să folosească, spre rezervoarele aferente instalatiei, numai căile de acces

existente

4.6. Răspunde de corectitudinea efectuării liniilor tehnologice ce pleaca din instalaţie

la rezervoarele aferente instalaţiei………..

4.7. Pompagiul este obligat să utilizeze materialele şi echipamentul de protectie pus la

dispozitie pentru orice lucrare.

4.8. Face curat în parcurile de rezervoare, îndeparteaza ierburile uscate, curată

şanţurile de scurgere a apelor meteorice; Pe timp de iarna îndepărtează zăpada

pentru a asigura accesul la rezervoare, curaţă zapada şi gheaţa de pe scările de

acces, pune în funcţiune însoţitorii si răspunde de buna lor funcţionare

4.9. Orice operaţie de pompare se face de catre pompagiul care supraveghează

desfaşurarea acestei operaţii şi funcţionarea pompelor.


Page 80 of 86

4.10. Are obligatia să cunoască locul fiecarei pompe şi instrucţiunile de punere în

funcţiune a lor

4.11. Are obligatia să urmarească starea de funcţionare a pompelor

4.12. Are obligaţia de a nu părasi sectorul de activitate decât cu aprobarea şefului de

formaţie

4.13. Are obligatia de a controla starea de etanşeitate a traseelor tehnologice şi de a

aduce la cunostinta şefului de formaţie orice neregulă constatată în acest sens

4.14. Deoarece este foarte importantă protejarea mediului personalul din parc trebuie

să respecte urmatoarele dispozitii:

Nu se admite lăsarea nesupravegheata a scurgerii rezervoarelor de apa,

pe toata durata desfăşurării acestei operţii

Când se efectuează o pompare dintr-un rezervor in altul sau dintr-o secţie

în alta, cel care efectueaza aceasta pompare va verifica corectitudinea

efectuarii traseului cât şi etanşeitatea

Nu se admite existenta în parcul de rezervoare a neetanşeităţilor cauzate

de defecţiuni la armături. Acestea trebuie imediat semnalate maistrului

care are obligaţia de a rezolva imediat sau de a anunţa şeful de instalaţie

de a lua măsuri pentru remedierea neetanşeităţilor

Este obligatorie verificarea, la fiecare schimb a canalizarilor din parc,

acestea vor fi menţinute în bună stare de funcţionare

Orice deversare de produs petrolier peste rezervor sau peste cuva de

scurgere a rezervorului trebuie imediat adusă la cunostinţa şefului de

formatie şi a şefului de instalaţie

5. Responsabilităţi

5.1. Răspunde pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiunilor

de serviciu;

5.2. Răspunde pentru prejudiciile create ca efect al activităţii sale;

5.3. Răspunde de corectitudinea datelor transmise operatorului şef schimb sau şefului de

formaţie;

5.4. Răspunde de păstrarea patrimoniului instalaţiei (secţiei)


Page 81 of 86

ANEXA 4Fişă de evaluare folosită la susţinerea proiectului

Durata prezentării Modul de prezentare

- general □- pe secvenţe □- în detaliu □

1 2 3 Respectarea scopului proiectului □ □ □ Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □ Convingerea auditoriului despre

veridicitatea informaţiilor □ □ □ Exprimare clară □ □ □ Suscitarea atenţiei celor din jur □ □ □ Reformularea unor concluzii □ □ □ Lansarea unor mesaje □ □ □ Informaţii de actualitate □ □ □ Comentarii diverse □ □ □Notă: 1. Frecvent2. Rar3. Deloc


___________________________________________________________________


Page 82 of 86

ANEXA 5 : INCIDENTE FUNCŢiONALE LA POMPELE CENTRIFUGE

Defecţiune Cauza probabilă RemediereaPompa nu pompeaza. Pompa nu este amorsată

Conducta de aspiraţie sau filtrul este înfundată

Rotorul este înfundat

Înălţimea de aspiraţie prea mare.

Reamorsaţi pompaAsiguraţi- vă că vana de aspiraţie este complet deschisăVerificati presiunea la aspiraţie. Dacă este mica localizaţi şi eliminaţi înfundarea. Curăţaţi filtrul.

Curăţaţi rotorul

Controlaţi cu vacuumetru.Reduceţi pierderile de sarcină pe conducta de aspiraţie

Debitul sau presiunea sunt prea mici.

Sens de rotaţie greşit.

Intrarea aerul in conducta de aspiraţie sau pe la etanşare.

Rotor parţial înfundat .

Inelele labirint rotor si carcasa uzate.

Înălţimea neta de aspiraţie insuficienta

Rotor deteriorat sau spart .

Asiguraţi-vă ca motorul se învârte în sensul indicat .Vezi săgeata de sens de pe pompa. Verificaţi etanşeitatea si corectaţi-o.Curăţaţi rotorul.Înlocuiţi după cum este necesar părţile uzate.Verificati dacă vana de aspiraţie este complet deschisă şi dacă conducta de aspiraţie nu este strangulată.Controlaţi şi înlocuiţi dacă este necesar.

Pompa incepe sa pompeze iar apoi inceteaza.

Amorsare imperfectă.Pungi de aer sau vapori in conducta de aspiraţie.

Reamorsaţi pompa.Reaşezaţi conducta de aspiratie astfel încât să se poata elimina pungile de aer.

Lagarele sunt fierbinti. Umplere insuficientă a instalaţiei de ungere sau răcire insuficientă a uleiului

Controlaţi uleiul si sistemul de răcire.

Vibraţii exagerate. Alinierea imperfecta a arborilor.

Aliniaţi arborii.


Page 83 of 86

Înfundare parţială a rotorului.

Rotor spart sau deformat, arbore deformat.

Rulmenţi uzaţi.

Conductele de aspiraţie si refulare nu sunt bine ancorate sau rezemate.

Curaţaţi rotorul.

Înlocuiţi piesele defecte.

Inlocuiţi rulmenţii.

Ancoraţi si sprijiniţi corespunzator conductele.

Pierderi excesive la etanşare

Presetupa insuficient strânsă.

Componente ale etanşării mecanice defecte.

Supraîncălzirea etanşării mecanice.

Strangeţi piuliţele prestupei.Înlocuiţi piesele defecte.

Controlati conductele de spalare si racire .

Motorul se supraîncălzeşte Înălţimea de pompare mai mica decât cea precizata respectiv debit prea mare.

Motorul stabilit pentru vâscozitate sau greutate specifica mai mici decât cele ale mediului pompat.

Etanşarea moale prea strânsă.

Luaţi legatura cu reprezentanţii întreprinderii executante pentru revizuirea datelor.

Luaţi legatura cu reprezentanţii întreprinderii executante pentru revizuirea datelor.

Reglaţi conform instrucţiunilor. Înlocuiti etansarea dacă este uzată.


Page 84 of 86

ANEXA 6

EXPLOATAREA VENTILATOARELOR AXIALE CU PAS VARIABIL 1. Funcţionarea ventilatorului se va controla cel puţin de 2 ori pe schimb, observaţiile consemnându-se în caietul de tură. În toata perioada reglajului se va supraveghea în permanenţă funcţionarea , puterea absorbita , temperatura si nivelul de vibraţii ale electromotorului şi al lagărelor interior si superior de la dispozitivul de acţionare şi a cuplajului cu rulmenţi de la dispozitivul de comanda. În cazul in care se constata vibraţii sau zgomote anormale , creşterea anormală a temperaturii lagărelor, se opreşte imediat ventilatorul , se determina cauzele si se iau masuri de remediere.

2. După o perioada mai îndelungată de oprire, după o revizie periodică sau o reparaţie curenta se supraveghează funcţionarea ventilatorului permanent timp de 8 ore .

3. După o reparaţie capitală se supraveghează ventilatorul permanent timp de 24 de ore.

4. La controlul săptămânal se vor avea vedere măsurile de la punctul 2.5. Electromotorul se unge conform instrucţiunilor de lucru de exploatare ale

acestuia .6. La ungere se recomanda sa se scoată rulmentul ,să se spele şi numai după

aceea să se treacă la ungerea lui. Prima reungere se va face după 300 de ore de funcţionare, apoi intervalul de reungere va fi de 1500-2000 ore de funcţionare, urmând ca la intervalul optim de reungere să se stabilească de beneficiar pe baza experienţei practice. În plus pentru completarea cantităţii de unsoare care se face ori de cate ori este necesar, sunt prevăzute pentru cele 2 lagăre, ale arborelui de acţionare, ungătoare cu bile. De asemenea mai există un ungător cu bila pe arborele de antrenare pentru ungerea lagărului tijei de comanda a pistonului.

7. Daca ventilatorul nu a funcţionat o perioada de timp mai îndelungată (în general peste 6 luni), la punerea lui din nou în funcţiune se curată de unsoarea veche şi se execută ungerea din nou.


Page 85 of 86

ANEXA 7 : INCIDENTE FUNCŢIONALE LA COMPRESOARELE CENTRIFUGALE

Incidente funcţionale la compresoarele centrifuge şi cauzele care pot conduce la apariţia lor:

Defectarea întregului ansamblu defectarea alimentarii cu energie a motorului de acţionare lipsa presiunii uleiului debitul de apă de racire prea mic temperatura lagarelor prea ridicată

Scăderea lenta a presiunii uleiului temperatura uleiului la iesirea din racitor este prea mare filtrul de ulei este înfundat manometrul este defect debitul pompei principale de ulei este insuficient jocuri mari în lagare

Nivelul uleiului în rezervorul de ulei este mic racitorul de ulei este defect pierderi de ulei în sistem

Temperaturile pe lagare în crestere temperatura uleiului prea mare debit insuficient de ungere

Temperaturile la admisie in crestere răcire intermediară a gazului ineficientă termometru defect

Debit de refulare scade temperatura de aspiraţie este prea înaltă filtrul de absortie este îmbacsit rotorul sau aparatul de conducere (difuzorii ) înfundat parţial

- uzuri peste limita normalî a inelelor labirint de pe rotori şi dintre etaje

Vibraţii si zgomote anormale sistemul de antrenare si cuplare cu defecţiuni rotorii sunt infundaţi sau cu depuneri neuniforme producând

dezechilibru lagărele au jocuri mărite sau defecte majore arborele are săgeată deformarea fundaţiei abateri de la paralelism si coaxialitate a ansamblului rotoric faţa de

maşina de antrenare solicitări ale conductelor

Scăpari la sistemele de etanşare defectarea sistemului de etanşare reglaje necorespunzatoare ale presiunilor diferenţiale


Page 86 of 86

9. BIBLIOGRAFIE 1. *********(1973)-ÎNDRUMĂTOR PENTRU PRACTICA ELEVILOR ÎN PRODUCŢIE,

Sibiu:Întreprinderea Poligrafică

2. Crăciun Ilie, Stan Constantin, Hasci Zoltan (1992) – EXPLOATAREA ŞI

ÎNTREŢINEREA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ ,

Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică

3. Ganea Nicolae (1981) – ALEGEREA, EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI

REPARAREA POMPELOR, Bucureşti : Editura Tehnică

4. Mihăilescu Ana-Francisca , Lupuţiu Ioan ( 1978 ) - EXPLOATAREA ŞI

ÎNTREŢINEREA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ,

Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică

5. Popescu Viorel, TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII ŢIŢEIULUI, Piteşti: Mobil Industrial

AG

6. * * * . (2005) STANDARDE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ŞCOALA DE ARTE

ŞI MESERII, Nivelul 2, Calificarea: Operator industria de prelucrare a ţiţeiului şi

petrochimie, Bucureşti

7. * * * . (2005). CURRICULUM, ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII, Nivelul 2, Clasa a

XI– a, Domeniul de pregătire: CHIMIE INDUSTRIALĂ, Calificarea: Operator

industria de prelucrare a ţiţeiului şi petrochimie, Bucureşti


Documents

Utilaje pentru transportul fluidelor.doc