Utilizarea tehnologiilor informationale

8/18/2019 Utilizarea tehnologiilor informationale

1/15

Ministerul Educatiei Republicii Moldova

ReferatLA DISCIPLINA: UTILIAREA

TE!N"L"#IIL"R IN$"RMA%I"NALE

Te&a:

I' (In)uen*a te+nolo,iilor

infor&a*ionale -i a societ.*ii

cunoa-terii asupra de/volt.rii social0

econo&ice 1n sec' 22I (

A elaborat

Chisinau, 2013

Cuprins :

1


2/15

o In)uen*a te+nolo,iilor infor&a*ionale -i asociet.*ii cunoa-terii asupra de/volt.rii

social0econo&ice 1n sec' 22I '

Definitia tehnologiilor informationale si de comunicare.

Istoria tehnologiei informationale.

Cauzele aparitiei TI.

Sectoarele influientate de TI. I&pactul IT 3 ului asupra econo&iei &ondiale'

Econo&ia di,itala' Societatea te+nolo,ica si ocuparea fortei de

&unca'

Co&ponentele societatii infor&ationale' 4ectorii societatii cunoasterii'

Avanta5ele si de/avanta5ele noilor te+nolo,ii' Conclu/ii'

Influenţa societăţii informaţionale şi a societăţii cunoaşteriiasupra dezvoltării social-economice n sec. !!I.

2


3/15

Tehnologia informației sau și Tehnologia informației și acomunicațiilor, abreviat TI respectiv TIC, este tehnologia necesarăpentru prelucrarea (procurarea, procesarea, stocarea, convertirea șitransmiterea) informației, în particular prin folosirea computerelor

(calculatoarelor electronice)

!n sec ""I omenirea a intrat într#o nouă etapă a civili$a%iei umane încare, informa%ia, comunica%iile &i cunoa&terea repre$intă elementeleesen%iale care stau la ba$a 'e$voltării societă%ii Constituireasocietă%ii informa%ionale fun'ată pe cunoa&tere este un proces amplu,comple &i 'e lungă 'urată, componentele sale 'e ba$ă in' 'e naturătehnologică, nanciară, economică, socială &i culturală

TIC (tehnologia informa%ionala &i 'e comunica%ii) este un termen careinclu'e orice'ispo$itiv 'e comunicare, 'e informare sau 'e aplicare, cuprin$*n'+ ra'io,televi$iune, telefonie mobila, computere, har'are 'e re%ea &i softare,sisteme 'e satelit &i a&a mai 'eparte, precum &i 'iverse servicii &i aplica%iiasociate acestora, precum+ vi'eoconferin%e &i la 'istan%ăTIC este a'eseautili$at într#un contet special, cum ar + TIC în e'uca%ie, sănătate etc Istoria te+nolo,iei infor&a*ionale:

Istoria TIC#ului a fost impar%ită in - perioa'e 'e ba$ă+ premacanică,mecanică,

electromecanică si electronică .erioa'a premecanică a 'urat între anii/000 i si 1-0 ' 3 fost a'optat primul alfabet &i primul sisitem 'enumera%ie, a fost pentru prima 'ată recunoscut conceptul cifrei $ero &i afost 'escoperit primul calculator+ abacul .erioa'a mecanica s#a men%inutîntre anii 1-0 &i 14-0 !n această eră s#au inventat o mul%ime 'emecanisme, cum ar + pascalinul (5laise .ascal), calculatorul (6ottfrie'7ilhelm von 8eibni$), motorul analitic (Charles 5abbage) etc !n aceastăperioa'ă apare 'e asemenea primul programator+ 3ugusta 3'a 59ron :raelectromecanică a început in 14-0 &i s#a sf*r&it in 1;-0 3vansul#cheie

reali$at în această perioa'ă a fost 'escoperirea meto'elor 'e valoricare aenergiei electrice Cuno&tintele &i informa%iile puteau 'eamuel =orse), telegraful,telefonul (3lean'er 6raham 5ell), ra'ioul (6uglielmo =arconi) etc :raelectronica se man%ine 'in 1;-0 p*nă în pre$ent 3par primele computerepropriu#$ise ce au fost împăr%ite, laran'ul lor, in - genera%ii I genera%ie inclu'e anii 1;1#1;4, a II#a ? 1;;#1;@/, a III#a ? anii

1;@-#1;A;, iar ultima 'urea$a 'in anul 1;A; p*nă in pre$ent

/


4/15

Cau/ele aparitiei societatii infor&ationale!n literatura 'e specialitate sunt evi'en%iate principalele premi$e careau 'eterminat apari%ia &i 'e$voltarea accelerată a societă%iiinforma%ionale+ cre&terea inter'epen'en%ei la nivel global sporin'nevoia 'e comunicare între in'ivi$i &i organi$a%iiB cre&tereacompleită%ii me'iului social#economic, sporin' eponen%ial nevoia 'ecunoa&tereB investi%iile guvernamentale &i private semnicative însectorul 'e cercetareB progresele 'in ingineria lingvistică care augenerat instrumente puternice 'e facilitare a 'ialogului om#ma&inăpermi%*n' căutarea informa%iilor pe 7eb, absorbin' hiperabun'en%a'e informa%iiB apari%ia &i ulterior generali$area muncii cu calculatorulB

'e$voltarea unei capacită%i mari 'e stocare, pre%uri 'e stocare &i 'etransport ale obiectivelor informa%ionale sau 'ocumentare 'in ce în cemai ambi%ioaseB trecerea la 'ocumentul numeric, care esteomnipre$ent în orice comunicare, informare, 'ocumentare, a'uc*n'eibilitate, maleabilitate, con'uc*n' la 'iminuarea costurilor 'estocare, 'e manipulare, 'e 'ifu$are a informa%iei

SECT"ARE DI$ERITE 6I IMPACTURI DI$ERITETIC &i activită%ile economice electronice sunt folosite in toate sectoareleeconomiei,

'ar motivele pentru care sunt utili$ate &i focali$area lor poate varia in maremăsură 3cestlucru 'epin'e 'e natura ofertei companiei, 'e 'imensiunea pie%ei &i 'estrategiile 'emarDetingCompaniile mai mari 'in industria c+i&ic.7 a cauciucului -i a &aselorplasticesunt utili$atori avansa%i ai TIC &i ai activită%ilor economice electronice &iinlocuiescprogresiv procesele ba$ate pe hartie &i cele manuale cu cele electronice Cutoate

acestea, companiile mai mici 'in acest sector sunt mai pu%in avansate &i,pentru intreagain'ustrie, restrangerea acestei 'iferen%e electronice (Ee#gapF) va importantă In industria o*elului eistă posibilită%i limitate pentrutran$ac%iile 'irecte prin comer%ul electronic .rincipalul impact al TIC esteimbunătă%irea ecien%ei proceselor In climatul eistent al pre%urilor esteprobabil ca acesta să rămană scopul principal, 'eoarece achi$i%ionarea tin'e să se impună totu&i in fa%a rela%iilor pe termen lung in aceastăstructură specică 'e pia%ă Cu toate acestea, comunicarea cu clien%ii poate imbunătă%ită prin interme'iul aplica%iilor electronice TIC poate ectorul utili$ea$ă frecvent programele informatice

-


5/15

C3G &i instrumente /G pentru proiectare &i pro'uc%ie Cu toate acestea,acest sector este in mare măsură 'ivergent in privin%a prolului companiei,re$ultan' o 'iversitate a sistemelor TIC &i a nivelurilor 'e competen%eelectronice, făcan' 'icilă integrarea activită%ilor economice electroniceIn sectorul v8n/.rilor cu a&.nuntul, activită%ile economice electronicesunt

folosite in procesele 'e a'ministrare a lan%ului 'e aprovi$ionare 'intrecomercian%i &ifurni$ori, in special 'intre comercian%ii importan%i 3proape -0H 'intrecomercian%i folosesc comer%ul electronic pentru a vin'e bunuri online, 'e&icomercian%ii eclusiv electronici sunt incă foarte pu%ini Comer%ul electroniceste in continuare mai răspan'it in >tatele nite 'ecat in :uropaSectorul transporturilor -i al lo,isticii inregistrea$ă un 'ecala< 'igital'e maripropor%ii intre companiile mari &i cele mici Companiile mai mari folosescsisteme TICsosticate pentru a i&i a'ministra opera%iunile, in timp ce companiile maimici folosescinstrumente 'e comunicare mai tra'i%ionale 3ctivită%ile economiceelectronice potrepre$enta 'iferite lucruri in acest sector ? 'e la van$area electronică abiletelor laurmărirea transportului 3ceste mo'ele care nu necesită hartie re'uccosturile &iimbunătă%esc transparen%a lan%ului 'e aprovi$ionare Intro'ucerea TIC aavut un impactma3 &i Japoniain' antrenate într#o bătălie permanetă pentru suprema%ieIT oferă o multitu'ine 'e oportunită%i aferente me'iului 'e muncă &i 'e

via%ă al omului :sen%ial este ca IT să e materiali$ată în sistemeinformatice menite să îmbunătă%ească via%a oamenilor 3stfel, putemeemplica c*teva 'in utili$ările remarcabile ale calculatorului &i asistemelor informatice întro lume mo'ernă+# me'icina folose&te IT pentru a a


6/15

&tiin%ice computeri$ate pot remarcate în multe pro'use &i servicii noi(e + centrale telefonice mo'erne, automobile, TK ? uri cu teletet )# tehnica 'e calcul a pătruns în toate aspectele vie%ii profesionale 'e labirouri p*nă la combine agricole 'otate cu calculatoare ce 'eterminăparametri optimi 'e func%ionareB# computerul a avut impactul machimbarile ma


7/15

Loile tehnologii 'igitale fac accesul, stocarea si transmiterea informatiei'in ce in ce mai facile si mai accesibile Gispunan' 'e informatia 'igitala,aceasta poate transformata in noi valori economice si sociale, crean'imense oportunitati pentru 'e$voltarea 'e noi pro'use si servicii Informatia'evine resursa#cheie pentru economia 'igitala

Mitmul rapi' al 'e$voltării tehnologiei informa%ie &i comunica%iilor a'eterminat apari%ia noii economii, digitală, care tin'e să se globali$e$e !nca'rul ei, in'ivi'ul &i micile întreprin'eri, alături 'e marile companii, aumai multe oportunită%i ca nicio'ată 'e a


8/15

semnica%ia, iar cuvintele, în%elesul lor tra'i%ional >#ar putea ca în viitor preocuparea principală a in'ivi'ului să e nu at*t sluocietatea informa%ională fun'ată pe cunoa&tere înseamnă maimult 'ec*t progresul tehnologiei &i aplica%iilor informaticii &icomunica%iilor !n ca'rul ei se integrea$ă &i 'imensiunile+

• socială (cu impact asupra îngri


9/15

• ambientală (cu impact asupra utili$ării resurselor &i protec%ieime'iului),

• culturală (cu impact asupra conservării &i 'e$voltăriipatrimoniului cultural na%ional &i interna%ional, promovăriipluralismului cultural, necesită%ii protec%iei minorilor, 'e$voltării

in'ustriei multime'ia &i pro'uc%iei 'e con%inut informa%ional),• economică (cu 'e$voltarea unor noi para'igme ale economiei

'igitale &i a ale noii economii ba$ate pe cunoa&tere, inovare,cultură antreprenorială &i managerială, e'uca%ie a cetă%eanului &i aconsumatorului)

O nouă societate, pe care preferăm să o numim societatea cunoa&terii,se conturea$ă în %ările avansate &i se pregurea$ă în %ările în curs 'e'e$voltare pe 'iferite trepte, elementele acestei societă%i emergente

coeist*n' cu elementele constitutive ale societă%ii in'ustriale Celmai evi'ent aspect al noii societă%i este vite$a cu care sunt intro'use,'ifu$ate &i utili$ate tehnologiile informa%ionale &i 'e comunica%ii (TIC),aspect ce pune în umbră faptul că are loc &i o transformare ma


10/15

n vector al societă%ii cunoa&terii este un instrument care transformăsocietatea informa%ională într#o societate a cunoa&terii >avantulrom*n G Lica consi'eră că au fost 'enite 'ouă clase mari 'e vectoriai societă%ii cunoa&terii+ cei tehnologici &i func%ionaliVectorii tehnologici ai societă%ii cunoa&terii sunt + Internetul,'e$voltat prin etensiune geogracă, utili$area 'e ben$i 'e transmisiep*nă la cele mai largi posibile, trecerea 'e la protocol 'e comunicareI.- la I.@, cuprin'erea ecărei institu%ii în re%ea, a ecărui 'omiciliu&i a ecărui cetă%eanB tehnologia căr%ii electronice, 'iferită 'e carteape Internet, 'ar &i prin CG#uriB agen%ii inteligen%i ? sisteme epert cuinteligen%ă articială folosi%i pentru 'ata mining &i chiar knowledgediscovery; mediul înconjurător inteligent pentru activitatea şi viaţa omului;nanotehnologia şi nanoelectronica (care va deveni principalul suport fizic pentru

procesarea informaţiei, dar şi pentru multe alte funcţii, nu numai ale societăţii cunoaşterii

dar şi ale societăţii conştiinţei etc!

Toto'ată, în opinia lui G Lica, vectorii funcţionali ai societă%iicunoa&terii sunt + managementul cunoa&terii pentru întreprin'eri,organi$a%ii, institu%ii, a'ministra%ii na%ionale &i localeB managementulutili$ării morale a cunoa&terii la nivel globalB cunoa&terea biologică &igeonomicăB sistemul 'e îngri


11/15

!n opinia savantului 3 ToQer, economia ba$ată pe cunoa&tere,specică societă%ii postcapitaliste, este 'enită prin următoareletrăsături +1 Supremaţia valorilor necorporale. Kaloarea unei rme 'ineconomia in'ustrială este 'ată, în primul r*n', 'e elementelemateriale, corporale 'in patrimoniu !n schimb, competitivitatea &i,implicit, valoarea unei rme 'in economia cunoa&terii este'eterminată 'e capacitatea 'e a 'ob*n'i, 'isemina &i valoricacunoa&terea &i informa%iile2 Demasicarea pieţelor . .ro'usele &i serviciile 'evin tot maia'aptate nevoilor specice ale unor ni&e sau chiar EparticuleF alepie%ei Gemasicarea pie%elor atrage 'emasicarea marDetingului,proces care 'eplasea$ă economia 'inspre omogenitate &ine'iferen%iere către eterogenitate etremă/ Modicarea naturii muncii. Loninter&ancara re'usăF furni$ea$ă, înschimb, o valoare economică ri'icată =are nu înseamnă neapărat &ibun, iar mic nu mai este sinonim cu slab &i necompetitiv@ „Dereglementarea organi!ării. Orientarea spre schimbare &iinova%ie nu mai face posibilă men%inerea unor angrenaistemele informaticerepre$intă ba$a unor vaste &i ramicate re%ete parteneriale, multe'intre ele etinse la scară globală; "ccelerarea ritmului tran!acţiilor #i operaţiuniloreconomice.

11


12/15

!n pre$ent economia vite$elor mari înlocuie&te economia scării mariTimpul se transformă într#o variabilă critică, ecare interval temporal valor*n' mai mult 'ec*t cel anterior Concuren%a 'intre rme seba$ea$ă pe timp, mai eact pe rapi'itatea reac%iilor, iar abor'ărilelente, secven%iale, pas cu pas, sunt înlocuite 'e Eabor'ări simultaneF!n noua ecomie vom asista la c*teva transformări importante privin'munca .rima, &i, poate, cea mai importantă vi$ea$ă natura ei >epresupune că accentul va că'ea 'in ce în ce mai mult pe g*n'ire &icrea%ie .ro'usele create vor 'e natură intangibilă ? informa%ie &icuno&tin%e .ia%a for%ei 'e muncă se va globali$a+ 'e eemplu, unEmuncitorF intelectual 'in Mepublica =ol'ova poate anga


13/15

Loile tehnologii au avut un impact asupra me'iului ambiant, asupra omului 3van' in ve'ere ca &tiin%a a evoluat foarte rapi' în ultimii ani, me'iul, precum &iomul a fost afectat 'in mai multe puncte 'e ve'ere, în 'iferite 'omenii

Kia%a 'e $i cu $i a omului s#a schimbat 'evenin' o via%ă care, putem spune,este controlată 'e noile tehnologii n 'omeniu afectat este cel al

comunica%iilor .u%ini sunt cei care cre' că eista un pericol in evolu%iaacestor lucruri Tot pu%ini sunt cei care vă' partea negativa a acestoraLoile tehnologii afectea$a nu mult, ci foarte mult 'omeniul comunica%iilor:i bine, nu 'omeniul în sine, ci persoanele care sunt implicate !n legăturacu telefoanele mobile, acestea afectea$ă inima, creierul &i contribuie laapari%ia cancerului :fecte negative sunt &i nu sunt pu%ine, însă cel mai'e$astruos lucru pe care îl putem observa este faptul că ne lăsăm inva'a%i'e mici lucruri electrice, 'e mici robo%ei, numai pentru simplul fapt că nefac activitatea mai u&oara !nsa, nu observăm că, atunci c*n' mai a'ucemun aparat electronic in casa noastră, că atunci c*n' ne lăsaăm voin%a'obor*tă 'e reclamele vopsite,noi ne scurtam via%a chiar &i cu un minut :volu%ia noilor tehnologii esteinvers propor%ionala cu intensitatea trăirii vie%ii noastre

TIC 5oac. un rol po/itiv 1n:• îmbunătă%irea competitivită%ii în întreaga economie• stimularea inova%iei• creativitate &i ecien%ă• 'e$voltăre &tiin%ica &i tehnologica în 'iverse 'omenii, precum

me'icină &i $ica• mo'erni$area sectoarelor, cum ar e'uca%ia, securitatea, energia &i

transportul• îmbunătă%irea calită%ii vie%ii• ecien%a energetică• gestionarea apei• a'aptarea la schimbările climatice• informarea societatii• ce&terea veniturilor &i a protabilită%ii• 'eschi'erea 'e noi linii 'e afaceri

• 'e$voltarea v*n$ărilor în noi arii geograce• lansarea pe pia%ă a noi pro'use &i servicii într#un timp mai scurt &i la

un pre% mai scă$ut• efectuarea cupărăturilor online

Efectele ne,ative ale TIC0ului:• emisiile 'e ga$e poluante• pier'erea contactului cu lumea reală (în ca$ul utili$arii ecessive a

computerului)• afectarea ochilor ('atorită ra'ia%iilor emise 'e monitor)

1/


14/15

• 'eformarea sistemul osos ('atorită po$i%iei incorecte a corpului întimpul lucrului)

• emanare 'e o$on 'e la imprimante

Conlu/ieInform*n'u#ne, am a


15/15

1

Documents

Utilizarea tehnologiilor informationale