BACALAUREAT 2010BACALAUREAT 2010PProba de evaluare a competenţelor lingvistice roba de evaluare a competenţelor lingvistice

de comunicare orală în limba românăde comunicare orală în limba română 15-17 FEBRUARIE15-17 FEBRUARIE

Nivel de Nivel de competenţă în competenţă în comunicarecomunicare::

1.1. Utilizator mediuUtilizator mediu

2.2. Utilizator avansatUtilizator avansat

3.3. Utilizator experimentatUtilizator experimentat

DESCRIPTORII COMPETENTEI DE COMUNICARE ORALA IN LIMBA ROMANADESCRIPTORII COMPETENTEI DE COMUNICARE ORALA IN LIMBA ROMANA Utilizator Utilizator

experimentatexperimentat ( ( mediumediu →→ avansatavansat →→ experimentatexperimentat ) )I. I. IInţelegerea textuluinţelegerea textului ► Citeşte Citeşte corect, cursivcorect, cursiv, , conştientconştient şi şi expresivexpresiv► Sintetizează mesajul global al textului şi explică Sintetizează mesajul global al textului şi explică aaspectele implicite spectele implicite

ale acestuiaale acestuia II. II. Exprimarea şi argumentarea unui punct de vedereExprimarea şi argumentarea unui punct de vedere ► ExprimăExprimă, , susţinesusţine cu cu argumenteargumente un punct de vedere personal, un punct de vedere personal,

demonstrând capacitate de persuasiune a interlocutorilordemonstrând capacitate de persuasiune a interlocutorilor III. III. Organizarea discursuluiOrganizarea discursului ► Construieşte un discurs Construieşte un discurs clarclar, , coerentcoerent şi şi personalizatpersonalizat, respectând , respectând

structura specifică tipului de text vizat prin cerinţă (descriptiv/ structura specifică tipului de text vizat prin cerinţă (descriptiv/ informativ/ narativ/ argumentativ)informativ/ narativ/ argumentativ)

IV. IV. Adaptarea la situaţia de comunicareAdaptarea la situaţia de comunicare ► Işi adaptează în mod Işi adaptează în mod creativcreativ discursul la interlocutori şi la scopul discursul la interlocutori şi la scopul

comunicăriicomunicării► IIşi adaptează comportamentul la contextul de examen, cu folosirea şi adaptează comportamentul la contextul de examen, cu folosirea

adecvatăadecvată a mijloacelor comunicării orale (verbale, nonverbale şi a mijloacelor comunicării orale (verbale, nonverbale şi paraverbale), dovedind autocontrolparaverbale), dovedind autocontrol

V. V. Utilizarea limbii literareUtilizarea limbii literare ► Utilizează Utilizează corectcorect, , adecvatadecvat şi şi nuanţatnuanţat limba literară, în situaţiile de limba literară, în situaţiile de

comunicare datecomunicare date

Varianta Varianta 11

„„L-am văzut cum îşi curăţa pomii din livadă, începu Ştefan cu un L-am văzut cum îşi curăţa pomii din livadă, începu Ştefan cu un zâmbet misterios. Stam pe prispă şi-l observam. Atunci l-am înţeles. M-am zâmbet misterios. Stam pe prispă şi-l observam. Atunci l-am înţeles. M-am convins că munca lui e de o altă calitate decât muncile noastre. Eram pregătit, convins că munca lui e de o altă calitate decât muncile noastre. Eram pregătit, de altfel, pentru asta, continuă Ştefan după o scurtă pauză, pentru că ceva din de altfel, pentru asta, continuă Ştefan după o scurtă pauză, pentru că ceva din beatitudinea asta o cunoscusem şi eu, când pictam. Numai că, în cazul meu, beatitudinea asta o cunoscusem şi eu, când pictam. Numai că, în cazul meu, nu era vorba de o muncă responsabilă, cu un obiect precis, ca în cazul lui. El nu era vorba de o muncă responsabilă, cu un obiect precis, ca în cazul lui. El îşi curăţa pomii de omizi. Il observam şi-l simţeam cum era prezent în fiecare îşi curăţa pomii de omizi. Il observam şi-l simţeam cum era prezent în fiecare gest. în faţa pomului nu era distrat, nu se gândea la nimic altceva. Dar ghiceam gest. în faţa pomului nu era distrat, nu se gândea la nimic altceva. Dar ghiceam că pomul acela i se revela în totalitatea lui. Nu era un simplu obiect, unul dintre că pomul acela i se revela în totalitatea lui. Nu era un simplu obiect, unul dintre o mie la fel cu el, aşa cum ni se arată nouă, majorităţii oamenilor. Lui, pomul o mie la fel cu el, aşa cum ni se arată nouă, majorităţii oamenilor. Lui, pomul acela, pe care-l curăţa, îi revela, în acel moment, Universul întreg. Il vedea în acela, pe care-l curăţa, îi revela, în acel moment, Universul întreg. Il vedea în totalitatea lui: cu rădăcinile, cu ramurile, cu frunzele şi paraziţii lui..."totalitatea lui: cu rădăcinile, cu ramurile, cu frunzele şi paraziţii lui..."

(Mircea Eliade, (Mircea Eliade, Noaptea de SânzieneNoaptea de Sânziene))[Citeşte textul cu voce tare][Citeşte textul cu voce tare]

1.1. Ce poţi deduce despre autorul textului şi despre situaţia de Ce poţi deduce despre autorul textului şi despre situaţia de comunicare?comunicare?

a) a) Cui se adresează textul?Cui se adresează textul?b) b) Ce tip de text este acesta?Ce tip de text este acesta?c) c) Care este atitudinea lui Ştefan faţă de activitatea la care asistă ( curăţarea pomilor)?Care este atitudinea lui Ştefan faţă de activitatea la care asistă ( curăţarea pomilor)?

2.2. Care este opinia ta despre atenţia acordată gesturilor pe care le Care este opinia ta despre atenţia acordată gesturilor pe care le implică o anumită activitate? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.implică o anumită activitate? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.

1. 1. Ce poţi deduce despre autorul textului Ce poţi deduce despre autorul textului şi despre situaţia de comunicare?şi despre situaţia de comunicare?

Autorul=Autorul=EmiţătorulEmiţătorul

= sursa de informaţie dintr-o situaţie de comunicare;= sursa de informaţie dintr-o situaţie de comunicare;- Numele autorului este indicat în subsolul textului. Numele autorului este indicat în subsolul textului. - Titlul sugerează faptul că Titlul sugerează faptul că autorulautorul este un: este un:

scriitor ( Mircea Eliade ) scriitor ( Mircea Eliade ) → → text beletristictext beletristic

In general, titlul sugerează faptul că In general, titlul sugerează faptul că autorulautorul este un: este un:1. scriitor 1. scriitor → → text beletristic;text beletristic;

2. om de ştiinţă 2. om de ştiinţă → → text text tehnico-ştiinţifictehnico-ştiinţific;;

3. Instituţie legislativă3. Instituţie legislativă ( Parlamentul României ) ( Parlamentul României ) → → text text juridico-administrativ ( oficial ) juridico-administrativ ( oficial ) ;;

4. jurnalist4. jurnalist→ → texttext publicistic ( jurnalistic ) publicistic ( jurnalistic ) ..

TITU MAIORESCU

Elementele situaţiei Elementele situaţiei de comunicarede comunicare::

► EmiţătorulEmiţătorul = =AutorulAutorul=sursa de informaţie =sursa de informaţie dintr-o situaţie de comunicare; dintr-o situaţie de comunicare;

► MesajulMesajul = fraza care poartă informaţia; = fraza care poartă informaţia;► CodulCodul== limba română; limba română;► CanalCanal =scris;=scris;► ReferentReferent = informaţia despre ceva; = informaţia despre ceva;

=despre ce este vorba în =despre ce este vorba în mesaj;mesaj;

► ContextContext= loc, timp, vârstă, sex, profesie, = loc, timp, vârstă, sex, profesie, interlocutor.interlocutor.

a) a) Cui se adresează textul?Cui se adresează textul?►ReceptorulReceptorul = beneficiarul informaţiei dintr-o = beneficiarul informaţiei dintr-o

situaţie de comunicare; situaţie de comunicare; ►ReceptorulReceptorul = un = un cititorcititor: : 1. specializat1. specializat ( un specialist ( un specialist înîn domeniu: domeniu: critic literar / jurist/ om de ştiinţă );critic literar / jurist/ om de ştiinţă );

2. în2. în curs de specializarecurs de specializare ( elevi, studenţi ); ( elevi, studenţi );

3. nespecializat3. nespecializat ( cititor obişnuit ). ( cititor obişnuit ).

EUGEN SIMION

b) b) Ce tip de text este acesta?Ce tip de text este acesta?

Text ficţionalText ficţional

= aparţine = aparţine stilului beletristicstilului beletristic ( ( romanroman ): ):

► caracter caracter subiectivsubiectiv ; ;► se adresează se adresează sensibilităţiisensibilităţii receptorului; receptorului;► cuvintele sunt cuvintele sunt polisemanticepolisemantice;;► cuvintelecuvintele se folosesc cu se folosesc cu sensulsensul lor lor conotativconotativ ( ( figuratfigurat ); );► se folosescse folosesc figuri de stilfiguri de stil;;► topicatopica este este neobişnuităneobişnuită ( inversiunea ); ( inversiunea );► foloseşte foloseşte toate registrele stilisticetoate registrele stilistice: : limbajul popular, limbajul popular,

familiar, argotic, regional, arhaic sau neologic;familiar, argotic, regional, arhaic sau neologic;► originalitateoriginalitate. .

Stilul beletristic Stilul beletristic ( al literaturii artistice( al literaturii artistice ) )

► utilizarea utilizarea imaginilor artisticeimaginilor artistice, a , a cuvintelor cu cuvintelor cu sens figuratsens figurat ; ;

► folosirea folosirea limbajului conotativlimbajului conotativ şi a şi a figurilor de figurilor de stilstil;;

► se adreseazăse adresează mai ales mai ales imaginaţiei şi imaginaţiei şi sensibilităţiisensibilităţii cititorului; cititorului;

► valorifică toate sectoarele lexiculuivalorifică toate sectoarele lexicului:: arhaisme, arhaisme, regionalisme, neologisme, elemente de jargon regionalisme, neologisme, elemente de jargon şi argou, cuvinte populare, termeni ştiinţifici şi argou, cuvinte populare, termeni ştiinţifici şi tehnici ;şi tehnici ;

► posibilitateaposibilitatea interferenţei cu alte stiluriinterferenţei cu alte stiluri ( mai ( mai ales în textele în proză, dacă personajul este ales în textele în proză, dacă personajul este avocat- stil juridico- administrativ, dacă e om de avocat- stil juridico- administrativ, dacă e om de ştiinţă – stil tehnico-ştiinţific; ziarist- stil jurnalistic )ştiinţă – stil tehnico-ştiinţific; ziarist- stil jurnalistic );;

2. 2. Care este opinia ta despre atenţia Care este opinia ta despre atenţia acordată gesturilor pe care le implică o acordată gesturilor pe care le implică o

anumită activitate? Susţine, cu argumente, anumită activitate? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.opinia prezentată.

► In opinia mea, ( ... )In opinia mea, ( ... )► De exemplu, ( ... ) ( + conectori )De exemplu, ( ... ) ( + conectori )► In concluzie, ( ... )In concluzie, ( ... )

N. B. !N. B. ! Citiţi textul cu mare atenţie şi spuneţi-vă Citiţi textul cu mare atenţie şi spuneţi-vă

părerea, părerea, respectândrespectând regulile textului regulile textului argumentativargumentativ, care are SCOP PERSUASIV = DE , care are SCOP PERSUASIV = DE CONVINGERE: CONVINGERE:

Eu cred că... / In primul rând, consider acest Eu cred că... / In primul rând, consider acest lucru.../ In al doilea rând.../ In concluzie....lucru.../ In al doilea rând.../ In concluzie....

““1. 1. AutorulAutorul textului este prozatorul Mircea Eliade, iar fragmentul citat aparţine unui textului este prozatorul Mircea Eliade, iar fragmentul citat aparţine unui romanroman, , Noaptea de SânzieneNoaptea de Sânziene. Astfel, . Astfel, situaţia de comunicaresituaţia de comunicare este una este una fictivăfictivă, , creată de autorcreată de autor..

► Textul Textul sese adreseazăadresează atât atât unuiunui receptor specializatreceptor specializat - un alt scriitor, un profesor de limba şi - un alt scriitor, un profesor de limba şi literatura română, un student la Facultatea de Litere -, cât şi literatura română, un student la Facultatea de Litere -, cât şi unui receptor nespecializatunui receptor nespecializat - - cititorii obişnuiţi.cititorii obişnuiţi.

► Acest Acest texttext este este de tip ficţionalde tip ficţional, aparţine , aparţine stilului beletristicstilului beletristic, prin faptul că , prin faptul că face parte dintr-face parte dintr-un romanun roman, dar şi pentru că , dar şi pentru că prezintă într-oprezintă într-o manieră subiectivămanieră subiectivă o anumită realitate. Aşadar, o anumită realitate. Aşadar, textul reprezintă un monolog al unui personajtextul reprezintă un monolog al unui personaj, Ştefan, despre o activitate la care , Ştefan, despre o activitate la care asistase - curăţarea pomilor.asistase - curăţarea pomilor.

► AtitudineaAtitudinea lui Ştefan faţă de activitatea la care asistă este lui Ştefan faţă de activitatea la care asistă este una de respect şi admiraţieuna de respect şi admiraţie. El . El îl admiră pe cel care curăţă pomii din livadă pentru că face acest lucru cu pasiune şi îl admiră pe cel care curăţă pomii din livadă pentru că face acest lucru cu pasiune şi dedicaţie: „II observam şi-l simţeam cum era prezent în fiecare gest. In faţa pomului nu era dedicaţie: „II observam şi-l simţeam cum era prezent în fiecare gest. In faţa pomului nu era distrat, nu se gândea la nimic altceva. Dar ghiceam că pomul acela i se revela în totalitatea distrat, nu se gândea la nimic altceva. Dar ghiceam că pomul acela i se revela în totalitatea lui. Nu era un simplu obiect, unul dintre o mie la fel cu el, aşa cum ni se arată nouă, lui. Nu era un simplu obiect, unul dintre o mie la fel cu el, aşa cum ni se arată nouă, majorităţii oamenilor." Pentru acela care îngrijeşte livada, pomii capătă aproape o majorităţii oamenilor." Pentru acela care îngrijeşte livada, pomii capătă aproape o dimensiune sacră. Se remarcă, de asemenea, dimensiune sacră. Se remarcă, de asemenea, atitudinea panteistă a celui care îngrijeşte atitudinea panteistă a celui care îngrijeşte livadalivada. Această atitudine poate fi identificată şi în alte romane ale lui Mircea Eliade, precum . Această atitudine poate fi identificată şi în alte romane ale lui Mircea Eliade, precum MaitreyiMaitreyi. . Protagonista acestui roman îi povesteşte la un momentProtagonista acestui roman îi povesteşte la un moment--dat personajului-narator, dat personajului-narator, Allan, că a fost îndrăgostită de un copac. Credinţa panteistă se referă la faptul că Allan, că a fost îndrăgostită de un copac. Credinţa panteistă se referă la faptul că Dumnezeu nu este exterior Universului, ci este prezent în tot Universul înconjurător, Dumnezeu nu este exterior Universului, ci este prezent în tot Universul înconjurător, divinitatea identificându-se cu întreaga natură. divinitatea identificându-se cu întreaga natură. IIngrijitorului livezii, pomul îi revelă Universul ngrijitorului livezii, pomul îi revelă Universul întreg.întreg.

2. In opinia mea, orice activitate trebuie executată cu grijă, cu pasiune şi dedicaţie. Fie că este 2. In opinia mea, orice activitate trebuie executată cu grijă, cu pasiune şi dedicaţie. Fie că este artist, muncitor sau îngrijitorul unei livezi, omul trebuie să-şi execute munca într-o manieră artist, muncitor sau îngrijitorul unei livezi, omul trebuie să-şi execute munca într-o manieră atentă şi delicată, pentru a fi mulţumit mai târziu de rezultatele obţinute.atentă şi delicată, pentru a fi mulţumit mai târziu de rezultatele obţinute.

► Graba, lipsa de atenţie, lipsa pasiunii sfârşesc prin a compromite rezultatele Graba, lipsa de atenţie, lipsa pasiunii sfârşesc prin a compromite rezultatele muncii unei persoane.muncii unei persoane.

► In concluzie, gesturile care însoţesc orice activitate trebuie să fie pline de In concluzie, gesturile care însoţesc orice activitate trebuie să fie pline de solicitudinesolicitudine””..

( ( Paicu, L. , Columban, M., Corcheş H., Lascăr, M., Paicu, L. , Columban, M., Corcheş H., Lascăr, M., Limba şi literatura română, Limba şi literatura română, Bacalaureat 2010. Proba scrisă. Proba oralăBacalaureat 2010. Proba scrisă. Proba orală, Ed. Art, 2009 ) , Ed. Art, 2009 )

Varianta 2Varianta 2„„Cum e mai bine să fie lucrurile pe care le folosim: mari sau multe? Sau Cum e mai bine să fie lucrurile pe care le folosim: mari sau multe? Sau

şi mari şi multe şi scumpe, dacă se poate. Şi viu colorate? Nu vi se întâmplă să vă şi mari şi multe şi scumpe, dacă se poate. Şi viu colorate? Nu vi se întâmplă să vă uitaţi în jur în ultima vreme şi să simţiţi o atmosferă de bazar părăsit? Când umblaţi uitaţi în jur în ultima vreme şi să simţiţi o atmosferă de bazar părăsit? Când umblaţi prin magazine, prin hypermarketuri nu vă loveşte o revelaţie că sunt fie prea multe prin magazine, prin hypermarketuri nu vă loveşte o revelaţie că sunt fie prea multe lucruri pe rafturi, fie inutil de multe în cărucior? (...) De la portbagaj la dulapul de lucruri pe rafturi, fie inutil de multe în cărucior? (...) De la portbagaj la dulapul de haine şi apoi la toate troacele sau accesoriile cu care se umplu până la sufocare haine şi apoi la toate troacele sau accesoriile cu care se umplu până la sufocare casele de obicei, e un pas mental uşor de făcut. Nu cumva am muşcat prea cu casele de obicei, e un pas mental uşor de făcut. Nu cumva am muşcat prea cu pasiune şi am rămas cu fălcile încleştate, ca un pitbull, în bunătăţile cărora nu mai pasiune şi am rămas cu fălcile încleştate, ca un pitbull, în bunătăţile cărora nu mai vrem să le dăm drumul, pe care vrem să le avem şi să le păstrăm fără niciun fel de vrem să le dăm drumul, pe care vrem să le avem şi să le păstrăm fără niciun fel de măsură sau raţiune?"măsură sau raţiune?"

(Răzvan Exarhu, "Viaţa e o magazie?", în Evenimentul zilei, 20.07.2009)(Răzvan Exarhu, "Viaţa e o magazie?", în Evenimentul zilei, 20.07.2009)[Citeşte textul cu voce tare.][Citeşte textul cu voce tare.]

1.1. Ce poţi deduce despre autorul textului şi despre situaţia de comunicare?Ce poţi deduce despre autorul textului şi despre situaţia de comunicare?• • Cine este? Cine este? • • Cui se adresează? Cui se adresează? • • Unde ar fi putut apărea textul? Unde ar fi putut apărea textul? • • Care este opinia sa despre lucrurile pe care Care este opinia sa despre lucrurile pe care lle cumpără şi le adună e cumpără şi le adună

oamenii? oamenii? • • De ce crezi că textul cuprinde o serie de întrebări?De ce crezi că textul cuprinde o serie de întrebări?

2. 2. Care este opinia ta despre importanţa cumpărăturilor în ziua de astăzi? Susţine, cu Care este opinia ta despre importanţa cumpărăturilor în ziua de astăzi? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.argumente, opinia prezentată.

► Autorul=Autorul=EmiţătorulEmiţătorul=sursa de informaţie sursa de informaţie dintr-o situaţie de comunicare;dintr-o situaţie de comunicare;

► Numele autorului este indicat în subsolul textului. Numele autorului este indicat în subsolul textului. ► Titlul sugerează faptul că Titlul sugerează faptul că autorulautorul este un este un jurnalistjurnalist→ → texttext publicistic publicistic

( jurnalistic ) ( jurnalistic ) ..

► ““Răzvan ExarhuRăzvan Exarhu, una dintre vedetele media de după 1989. , una dintre vedetele media de după 1989. Absolvent de română-engleză, reşapat de PRO FM într-un Absolvent de română-engleză, reşapat de PRO FM într-un realizator de emisiuni radio de mare audienţă, s-a remarcat realizator de emisiuni radio de mare audienţă, s-a remarcat printr-un spirit viu şi ironic, cu mare priză la publicul tânăr, printr-un spirit viu şi ironic, cu mare priză la publicul tânăr, inteligenţă zglobie, intelectual polivalent, moralist impenitent, inteligenţă zglobie, intelectual polivalent, moralist impenitent, îşi valorifică toate aceste calităţi prin editoriale musculoase în îşi valorifică toate aceste calităţi prin editoriale musculoase în Evenimentul ZileiEvenimentul Zilei. “. “

www.bibliofagia.ro/index.php?...www.bibliofagia.ro/index.php?...razvanrazvan--exarhuexarhu

1.1. Ce poţi deduce Ce poţi deduce despredespre autorul textuluiautorul textului şi şi despre situaţia de despre situaţia de comunicare?comunicare? • • Cine este? Cine este?

► Unui receptor nespecializat → oamenii obişnuiţi

• • Cui se Cui se adresează? adresează?

►Unui receptor specializat

→

un sociolog

1.1. “ “ Autorul textuluiAutorul textului, Răzvan Exarhu, este , Răzvan Exarhu, este gazetargazetar şi şi scriitorscriitor, iar , iar situaţia de comunicare situaţia de comunicare este una realăeste una reală. Astfel, gazetarul publică acest articol în ziarul . Astfel, gazetarul publică acest articol în ziarul Evenimentul ZileiEvenimentul Zilei ca urmare ca urmare a consumismului exagerat din România perioadei actuale.a consumismului exagerat din România perioadei actuale.

► TextulTextul este de tip este de tip nonficţionalnonficţional, aparţine , aparţine stilului publicisticstilului publicistic şi şi se adreseazăse adresează atât unui atât unui receptor specializatreceptor specializat - un sociolog -, cât şi unui - un sociolog -, cât şi unui receptor nespecializatreceptor nespecializat - oamenii obişnuiţi. - oamenii obişnuiţi.

► Textul ar fi putut apărea în orice Textul ar fi putut apărea în orice cotidiancotidian, pe un , pe un blogblog al autorului sau într-o al autorului sau într-o revistărevistă de opinie de opinie precum precum Dilema VecheDilema Veche..

► Autorul consideră că oamenii cumpără foarte multe lucruri, fără a avea neapărat nevoie de Autorul consideră că oamenii cumpără foarte multe lucruri, fără a avea neapărat nevoie de acestea. De asemenea, oamenii cumpără diverse lucruri oarecum în virtutea inerţiei şi într-o acestea. De asemenea, oamenii cumpără diverse lucruri oarecum în virtutea inerţiei şi într-o manieră iraţională: „Nu cumva am muşcat manieră iraţională: „Nu cumva am muşcat pprea cu pasiune şi am rămas cu fălcile încleştate, rea cu pasiune şi am rămas cu fălcile încleştate, ca un pitbull, în bunătăţile cărora nu mai vrem să le dăm drumul, pe care vrem să le avem şi ca un pitbull, în bunătăţile cărora nu mai vrem să le dăm drumul, pe care vrem să le avem şi să le păstrăm fără niciun fel de măsură sau raţiune?"să le păstrăm fără niciun fel de măsură sau raţiune?"

► Textul cuprinde Textul cuprinde o serie de întrebări retoriceo serie de întrebări retorice: „Nu vi se întâmplă să vă uitaţi în jur în ultima : „Nu vi se întâmplă să vă uitaţi în jur în ultima vreme şi să simţiţi o atmosferă de bazar părăsit? Când umblaţi prin magazine, prin vreme şi să simţiţi o atmosferă de bazar părăsit? Când umblaţi prin magazine, prin hypermarketuri nu vă loveşte o revelaţie că sunt fie prea multe lucruri pe rafturi, fie inutil de hypermarketuri nu vă loveşte o revelaţie că sunt fie prea multe lucruri pe rafturi, fie inutil de multe în cărucior"? al căror multe în cărucior"? al căror răspuns este implicitrăspuns este implicit, , întrebările retoriceîntrebările retorice au rolul de a atrage au rolul de a atrage atenţia cititorului asupra problemei pe care o ridică textul: consumismul exagerat şi iraţional atenţia cititorului asupra problemei pe care o ridică textul: consumismul exagerat şi iraţional al omului modern.al omului modern.

2. 2. In opinia meaIn opinia mea, pentru majoritatea oamenilor, cumpărăturile sunt foarte importante în ziua de , pentru majoritatea oamenilor, cumpărăturile sunt foarte importante în ziua de astăzi. In fiecare seară, la fiecare sfârşit de săptămână, hypermarketurile devin un furnicar astăzi. In fiecare seară, la fiecare sfârşit de săptămână, hypermarketurile devin un furnicar de oameni, care îşi umplu cărucioarele până la refuz, în mod iraţional, cu lucruri utile sau de oameni, care îşi umplu cărucioarele până la refuz, în mod iraţional, cu lucruri utile sau inutile. Reclamele agresive la diverse produse reprezintă un factor important care îi inutile. Reclamele agresive la diverse produse reprezintă un factor important care îi determină pe oameni să cumpere în exces, fără a avea neapărat nevoie de lucrurile pe care determină pe oameni să cumpere în exces, fără a avea neapărat nevoie de lucrurile pe care le achiziţionează”.le achiziţionează”.

► In cazul românilor, consumismul exagerat este cauzat cel mai probabil şi de faptul că, în In cazul românilor, consumismul exagerat este cauzat cel mai probabil şi de faptul că, în perioada comunistă, ei au fost privaţi de cele mai elementare produse, iar acum încearcă să perioada comunistă, ei au fost privaţi de cele mai elementare produse, iar acum încearcă să recupereze ceea ce le-a lipsit în acea epocă, făcând cumpărături în exces.recupereze ceea ce le-a lipsit în acea epocă, făcând cumpărături în exces.

► In concluzieIn concluzie, pentru unii oameni din ziua de astăzi, , pentru unii oameni din ziua de astăzi, <<a cumpăraa cumpăra>> a devenit sinonim cu a devenit sinonim cu <<a a trăitrăi>>".".

( ( Paicu, L. , Columban, M., Corcheş H., Lascăr, M., Paicu, L. , Columban, M., Corcheş H., Lascăr, M., Limba şi literatura română, Limba şi literatura română, Bacalaureat 2010. Proba scrisă. Proba oralăBacalaureat 2010. Proba scrisă. Proba orală, Ed. Art, 2009 ) , Ed. Art, 2009 )

Text Text nonficţionalnonficţional

= aparţine = aparţine stilului publicistic, stilului publicistic, tehnico-ştiinţific, tehnico-ştiinţific,

juridico-administrativjuridico-administrativ► caracter caracter obiectiv;obiectiv;► se adresează gândirii Receptorului;se adresează gândirii Receptorului;► textul transmite informaţii şi explicaţii, textul transmite informaţii şi explicaţii,

scopul textului fiind informativ;scopul textului fiind informativ;► cuvintele sunt monosemantice;cuvintele sunt monosemantice;► predomină cuvintele cu sens predomină cuvintele cu sens

denotativ, propriu.denotativ, propriu.

Stilul publicistic ( jurnalistic Stilul publicistic ( jurnalistic ))

► Captarea atenţieiCaptarea atenţiei prin: prin: titluri şi fotografii incitantetitluri şi fotografii incitante, care să stârnească , care să stârnească interesul.interesul.

► TitlurileTitlurile conţin de obicei conţin de obicei epitete superlativeepitete superlative ( teribil, formidabil, ( teribil, formidabil, extraordinar ). extraordinar ).

► Folosirea de Folosirea de fraze exclamative şi interogativefraze exclamative şi interogative= pentru a sugera dialogul = pentru a sugera dialogul între presă şi cititor: “Cine curmă indolenţă şi iresponsabilitatea unor între presă şi cititor: “Cine curmă indolenţă şi iresponsabilitatea unor locatari?”locatari?”

► Utilizarea unui Utilizarea unui lexic pe înţelesul cititorului cu o cultură medielexic pe înţelesul cititorului cu o cultură medie, care vrea , care vrea să se familiarizeze cu noţiuni noi;să se familiarizeze cu noţiuni noi;

► Un Un lexic foarte bogat şi variatlexic foarte bogat şi variat, care să redea toate domeniile din care sunt , care să redea toate domeniile din care sunt inspirate ştirile ( medical, ştiinţific, politic, economic, literar, juridic );inspirate ştirile ( medical, ştiinţific, politic, economic, literar, juridic );

► folosirea unor folosirea unor clişee verbaleclişee verbale: oraşul de la poalele Tâmpei= Braşov, fraţii : oraşul de la poalele Tâmpei= Braşov, fraţii noştri de peste Prut= basarabeni, oraşul din Bănie= Craiova, perla litoralului noştri de peste Prut= basarabeni, oraşul din Bănie= Craiova, perla litoralului românesc= Mamaia ;românesc= Mamaia ;

► frecvenţa frecvenţa neologismelorneologismelor= presa prezentând noutăţi, e firesc ca vocabularul = presa prezentând noutăţi, e firesc ca vocabularul să conţină multe neologisme.să conţină multe neologisme.

► Îmbină registre stilistice diferiteÎmbină registre stilistice diferite: colocvial, ştiinţific, administrativ, publicitar, : colocvial, ştiinţific, administrativ, publicitar, literar, polemic.literar, polemic.

► InformaţiaInformaţia are are caracter perisabilcaracter perisabil;;

Stilul tehnico-Stilul tehnico-ştiinţific ştiinţific

1.1. Scopul acestui stil este de a Scopul acestui stil este de a transmite informaţiitransmite informaţii. . 2.2. Se adresează gândiriiSe adresează gândirii nu sensibilităţii cititorului; nu sensibilităţii cititorului;3.3. Cuvintele sunt folosite cu Cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriusensul lor propriu, nu figurat (exactitatea , nu figurat (exactitatea

informaţiei)+ informaţiei)+ cuvinte monosemanticecuvinte monosemantice -cu un singur înţeles; -cu un singur înţeles; 4.4. Abstract, inexpresivAbstract, inexpresiv: claritate, precizie, sobrietate;: claritate, precizie, sobrietate;5.5. Nu foloseşte figuri de stil, arhaisme, regionalismeNu foloseşte figuri de stil, arhaisme, regionalisme;;6.6. Frecvenţa neologismelorFrecvenţa neologismelor =progresul tehnicii; =progresul tehnicii;7.7. Fiecare domeniu are o Fiecare domeniu are o terminologie specificăterminologie specifică;;8.8. Se foloseşte Se foloseşte pluralul autoruluipluralul autorului ( noi ) în locul persoanei I sg; ( noi ) în locul persoanei I sg;

emiţătorul evită afirmaţiile pe care nu le poate dovedi.emiţătorul evită afirmaţiile pe care nu le poate dovedi.9.9. Timpul prezentTimpul prezent = adevăruri general- valabile.; = adevăruri general- valabile.;10.10. Caracter internaţionalCaracter internaţional: aceleaşi nume în aproape toate limbile: : aceleaşi nume în aproape toate limbile:

pneumatic ( engl. ), pol ( engl. pole ), mecanism ( engl. mechanism ).pneumatic ( engl. ), pol ( engl. pole ), mecanism ( engl. mechanism ).

SeSenns denotativ / conotativs denotativ / conotativSensul denotativSensul denotativ

- sensul sensul propriu, propriu, de de bazăbază al unui cuvânt; al unui cuvânt; primul sens din dicţionar;primul sens din dicţionar; = = sensul general, obişnuit, cunoscut sensul general, obişnuit, cunoscut şi dominant în conştiinţa oamenilor, fiind relativ şi dominant în conştiinţa oamenilor, fiind relativ

liber de liber de context; context; unuunull singur; singur;

Sensul conotativSensul conotativ = = sensul figurat, sensul figurat, derivatderivat, , vvariantă ariantă a a sensului principal, sens nou, neobişnuitsensului principal, sens nou, neobişnuit;;= = multiplemultiple ( d( denotaţia e una singuraenotaţia e una singura, pe când , pe când conotaconotaţiţiile sunt multipleile sunt multiple datorită caracterului datorită caracterului

lorlor individual, secundarindividual, secundar ) )

Exemplu: Exemplu: a picaa pica DDenotaţieenotaţie = = a cădea de la o oarecare înălţimea cădea de la o oarecare înălţime CConotaţiileonotaţiile : : = = ( ( familiar, despre îmbrăcăminte familiar, despre îmbrăcăminte )) a nu se mai tinea nu se mai tine pe corppe corp ;;

= = (figurativ (figurativ ) ) a muri în luptă, a muri în luptă, a a nu reuşi la un concursnu reuşi la un concurs ; ;= ( = ( popular, despre zile popular, despre zile ) ) a a se nimeri la o anumită datăse nimeri la o anumită dată..

Exemplu : inimăExemplu : inimă Sens denotativ= DENOTATIESens denotativ= DENOTATIE = desemnează, în limbajul medical, un anumit organ: = desemnează, în limbajul medical, un anumit organ:

► CORDCORD : « suferă de inimă » ; : « suferă de inimă » ;Sensuri conotative= CONOTATIISensuri conotative= CONOTATII : :

► SENSIBILITATESENSIBILITATE : « are inimă bună » ; : « are inimă bună » ;► CRUZIMECRUZIME : « om fără inimă » ; : « om fără inimă » ;► REGRETREGRET : « o doare inima după ea » ; : « o doare inima după ea » ;► STOMACSTOMAC : « a mânca pe inima goală » ; : « a mânca pe inima goală » ;► INDRAZNEALAINDRAZNEALA : « a-şi lua inima-n dinţi » . : « a-şi lua inima-n dinţi » .

Stilul Stilul juridico-administrativjuridico-administrativ

( oficial )( oficial )

► obligatoriuobligatoriu alineate, paragrafe, articole numerotatealineate, paragrafe, articole numerotate (“art. 3” ) → scoatere în evidenţă a ideilor + claritatea (“art. 3” ) → scoatere în evidenţă a ideilor + claritatea acestora;acestora;

► clişee sau formule lexicaleclişee sau formule lexicale: “Se adevereşte prin : “Se adevereşte prin prezenta…”, “Vă aducem la cunoştinţă că…”;prezenta…”, “Vă aducem la cunoştinţă că…”;

► exprimarea este exprimarea este lapidarălapidară ( concisă ), ( concisă ), clarăclară, , neutrăneutră, , obiectivăobiectivă ( fără încărcătură afectivă sau ( fără încărcătură afectivă sau emoţională ).emoţională ).

► accesibilitateaccesibilitate ( pentru a putea fi înţeles şi de persoanele ( pentru a putea fi înţeles şi de persoanele mai puţin instruite );mai puţin instruite );

► sensul cuvintelorsensul cuvintelor = denotativ = denotativ ( primul sens din ( primul sens din dicţionar )= nu permite decât o singură interpretare ;dicţionar )= nu permite decât o singură interpretare ;

► vocabularulvocabularul este este specializatspecializat ( terminologie specifică: ( terminologie specifică: licitaţie, adjudecare, conform, se adevereşte, sentinţă, licitaţie, adjudecare, conform, se adevereşte, sentinţă, reclamaţie, culpă, din oficiu, la cerere);reclamaţie, culpă, din oficiu, la cerere);

► respectarea strictă a respectarea strictă a normelor limbii literarenormelor limbii literare; ;

Perspectiva / punctul de vedere al Perspectiva / punctul de vedere al autorului poate fi: autorului poate fi:

1. 1. obiectivobiectiv = relatare la = relatare la pers. a III-apers. a III-a = autorul nu se implică = autorul nu se implică afectivafectiv, fiind , fiind neutruneutru prin prin

tonalitatetonalitate şşi i informaţiile furnizateinformaţiile furnizate..= = impersonalimpersonal = se adresează gândirii; transmite informaţii şi explicaţii. = se adresează gândirii; transmite informaţii şi explicaţii.

2. 2. subiectivsubiectiv= relatare la = relatare la pers. Ipers. I, autorul se implică afectiv, îşi exprimă propria opinie , autorul se implică afectiv, îşi exprimă propria opinie

( “eu cred că..., sunt de părere că” );( “eu cred că..., sunt de părere că” );= mesajul este orientat spre Emiţător;= mesajul este orientat spre Emiţător;= se adresează sensibilităţii Receptorului;= se adresează sensibilităţii Receptorului;= = mărcile subiectivităţmărcile subiectivităţiiii: verbe, pronume şi adj. pron posesive la persoana : verbe, pronume şi adj. pron posesive la persoana

I.I.

3. 3. obiectivobiectiv, dar , dar cu note de subiectivitatecu note de subiectivitate ( în cazul în care întâlnim, ( în cazul în care întâlnim, uneori, şi persoana I, autorul exprimându-şi şi propria opinie despre un uneori, şi persoana I, autorul exprimându-şi şi propria opinie despre un anumit fapt) .anumit fapt) .

CALITATILE CALITATILE GENERALE ALE GENERALE ALE

STILULUISTILULUI► CorectitudineaCorectitudinea= respectarea strictă a regulilor = respectarea strictă a regulilor

gramaticale, gramaticale, a ortografiei în vigoare;a ortografiei în vigoare;

► ClaritateaClaritatea = formularea clară, logică, coerentă a ideilor, a = formularea clară, logică, coerentă a ideilor, a enunenunţţului (conţinutul este ului (conţinutul este

accesibil + accesibil + forma e corectă );forma e corectă );

► ProprietateaProprietatea= utilizarea celui mai potrivit cuvânt în = utilizarea celui mai potrivit cuvânt în exprimare; cuvintele sunt folosite exprimare; cuvintele sunt folosite

cu sensul cu sensul lor propriu, denotativ .lor propriu, denotativ .

ORALITATEAORALITATEACalitate particulară a stilului, care Calitate particulară a stilului, care

se impune prin mărcile limbii se impune prin mărcile limbii vorbite:vorbite:

folosirea persoanei a II-a;folosirea persoanei a II-a; vocativele;vocativele; interjecţiile;interjecţiile; zicerile tipiczicerile tipice;e; exclamaţiile şi interogaţiile;exclamaţiile şi interogaţiile; regionalismele.regionalismele.

Identificaţi în uIdentificaţi în următoarele fragmente, dinrmătoarele fragmente, din Povestea Povestea lui Stan Păţitullui Stan Păţitul de Ion Creangă,de Ion Creangă, elementele de elementele de

oralitate.oralitate.1. “ - Da’ de unde eşti tu, măi ţică ?” 1. “ - Da’ de unde eşti tu, măi ţică ?”

““tu”, “eşti” = tu”, “eşti” = pers. a II-apers. a II-a; ; ““măi”= măi”= interjecţieinterjecţie; ; ““ţică” = ţică” = subst. în Vsubst. în V;;““măi ţică” = măi ţică” = exclamaţie;exclamaţie; interogaţiile = “ - Da’ de unde eşti tu, măi ţicăinterogaţiile = “ - Da’ de unde eşti tu, măi ţică ?” ?”

2. ”- De unde să fiu, bădică ? Ia, sunt şi eu un 2. ”- De unde să fiu, bădică ? Ia, sunt şi eu un băiet sărman, din toată lumea, fără tată şi băiet sărman, din toată lumea, fără tată şi mamă, şi vreu mamă, şi vreu să intru la stăpân. “să intru la stăpân. “

““De unde să fiu, bădică ?”= De unde să fiu, bădică ?”= interogaţieinterogaţie;;““bădică” = bădică” = subst. în Vocativsubst. în Vocativ; ; ““Ia”= Ia”= interjecţieinterjecţie; ; ““băiet, vreu” = băiet, vreu” = regionalismeregionalisme . .

3. “- Ia păziţi-vă mai bine treaba şi nu-mi tot 3. “- Ia păziţi-vă mai bine treaba şi nu-mi tot spuneţi cai verzi pe păreţi, că eu sunt Stan spuneţi cai verzi pe păreţi, că eu sunt Stan păţitul !”păţitul !”

“ “Ia”= Ia”= interjecţieinterjecţie, , ““Păziţi-vă treaba” = Păziţi-vă treaba” = pers. a II-apers. a II-a / / exclamaţieexclamaţie, , ““nu-mi spuneţi cai verzi pe pereţi” = nu-mi spuneţi cai verzi pe pereţi” = ziceri tipiceziceri tipice..

Vorbirea directă şi vorbirea indirectăVorbirea directă şi vorbirea indirectă

De la textul dialogat la textul narativDe la textul dialogat la textul narativ► eliminarea liniei de dialog;eliminarea liniei de dialog; VORBIRE DIRECTA = TEXT DIALOGATVORBIRE DIRECTA = TEXT DIALOGAT

Ex.: Ex.: Dar vocea de dincolo adaogă:Dar vocea de dincolo adaogă:

-- ConiţăConiţă! ! UiteUite Ionel! Vrea să-mi Ionel! Vrea să-mi răstoarne maşina!… răstoarne maşina!… Astâmpără-teAstâmpără-te, că , că te te arziarzi!!

-- IonelIonel! Strigă iar madam Popescu; ! Strigă iar madam Popescu; IonelIonel vin’vin’ la mama! la mama!

-- SăriSări, , coniţăconiţă! Varsă spirtul ! s-! Varsă spirtul ! s-aprinde!aprinde!

- - IonelIonel! Strigă iar mama, şi se scoală ! Strigă iar mama, şi se scoală repede să meargă după el.repede să meargă după el.

► transformarea persoanei I şi a transformarea persoanei I şi a II-a a verbelor şi a pronumelor II-a a verbelor şi a pronumelor în persoana a III-a;în persoana a III-a;

► semnalarea replicilor prin semnalarea replicilor prin verbe care exprimă acţiunea de verbe care exprimă acţiunea de “a spune”;“a spune”;

► plasarea, după aceste verbe, a plasarea, după aceste verbe, a unor cuvinte precum: că, să , unor cuvinte precum: că, să , ca să, dacă, unde, când, care ca să, dacă, unde, când, care etc.;etc.; VORBIRE INDIRECTA = TEXT VORBIRE INDIRECTA = TEXT

NARATIVNARATIV

Ex. Ex. Dar vocea de dincolo Dar vocea de dincolo îi strigăîi strigă coniţeiconiţei căcă Ionel Ionel vrea să-i răstoarnevrea să-i răstoarne maşina. Servitoarea maşina. Servitoarea îi spuneîi spune lui Ionel lui Ionel săsă se astâmperese astâmpere, pentru că , pentru că se va ardese va arde..

Madam Popescu Madam Popescu îl cheamăîl cheamă pe pe IonelIonel săsă vină vină la ea. la ea.

Slujnica Slujnica o roagăo roagă pe coniţăpe coniţă săsă îi îi sară în ajutorsară în ajutor, fiindcă , fiindcă Ionel varsă spirtulIonel varsă spirtul şi se aprinde.şi se aprinde.

Mama Mama îl strigăîl strigă iar iar pe Ionelpe Ionel şi şi se se scoalăscoală repede repede săsă meargă meargă după după elel. .

► reproducerea cât mai exactă a reproducerea cât mai exactă a cuvintelor vorbitorului;cuvintelor vorbitorului;

► transformarea modului transformarea modului imperativ în conjunctiv;imperativ în conjunctiv;

► transformarea cazului V în Ac transformarea cazului V în Ac sau D;sau D;

► eliminarea exclamaţiilor eliminarea exclamaţiilor

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

► Paicu, L. , Columban, M., Corcheş H., Lascăr, Paicu, L. , Columban, M., Corcheş H., Lascăr, M., M., Limba şi literatura română, Limba şi literatura română, Bacalaureat 2010. Proba scrisă. Proba Bacalaureat 2010. Proba scrisă. Proba oralăorală, Ed. Art, 2009., Ed. Art, 2009.

► www.edu.rowww.edu.ro► Mariana Badea, Aurora Techirdalian, Mariana Badea, Aurora Techirdalian, Limba şi Limba şi

literatura română pentru elevii de liceu. literatura română pentru elevii de liceu. Concepte operaţionale, Concepte operaţionale, Bucureşti, 2003.Bucureşti, 2003.

► InternetInternet► S.a.S.a.

Imaginile au fost preluate de pe InternetImaginile au fost preluate de pe InternetMuzica: Muzica: Ani de liceuAni de liceu, Florin Bogardo şi Stela Enache, Florin Bogardo şi Stela Enache