Uzura si durabilitatea sculelor aschietoare

Uzura si durabilitatea sculelor aschietoareFormele si parametrii uzurii

In procesul de aschiere scula se uzeaza ca urmare a interactiunii reciproce cu semifabricatul: scula aschiaza semifabricatul si acesta, impreuna cu aschia, supun scula unui proces de uzare.Uzura sculei aschietoare are o influenta negativa asupra desfasurarii procesului de aschiere, asupra preciziei dimensionale si de suprafata a pieselor, precum si asupra consumului de material. Realizarea unor piese de calitate ridicata, stabilirea unor regimuri de aschiere mai productive precum si utilizarea rationala si eficienta a sculelor aschitoare impun cunoasterea comportarii lor la uzare.Uzura cutitului

In STAS 12046/1- 81, elaborat dupa ISO 3685-1977, se stabilesc parametrii pentru caracterizarea uzurii sculelor aschietoare avand partea activa din oteluri de scule, din carburi metalice sau din materiale mineralo-ceramice(fig.1.26). Aceste regiuni, avand definiti mai multi parametrii ai uzurii, se afla :pe fata de asezare secundara, de lungimea, egala cu lungimea activa a muchiei secundare (T'act) si de latimenotata cuVAA;pe fata de asezare principala, de lungimeb, egala cu lungimea activa a muchiei principale (Tact), care s-a impartit in trei zone,C,BsiN; latimea uzurii se noteaza cuVBsi indicele zonei, iar latimea medie a uzurii are valoarea

pe fata de degajare, pe care uzura apare sub forma unui crater, caracterizat de parametrii KT- adancimea craterului;KM- distanta de la muchie pana la mijlocul craterului;KB- latimea craterului;KL- distanta de la muchie pana la marginea craterului;K=KT/ KM, caracteristica de profunzime; KS=KL/ KB, caracteristica de suprafataUzura se produce preponderent numai pe una dintre suprafetele active ale sculei aschietoare, sau pe ambele suprafete, in urmatoarele conditii :uzura numai pe fata de asezare apare, in general, in cazul aschierii cu viteza mica si grosime mica a aschiei, deoarece creste lucrul mecanic specific al fortelor de frecare pe fata de asezare;uzura numai pe fatade degajare apare, in general, pentru viteza mare de aschiere si grosime mare a aschiei, deoarece lucrul mecanic al fortelor de frecare pe fata de degajare este mai mare;uzura pe fetele de asezare si degajare apare in conditii medii de aschiere si este cazul cel mai des intalnit .Evolutia uzurii in timp reprezintacurba caracteristica a uzurii(fig.1.27). Aceasta evolutie are aceeasi alura pentru uzura pe fetele de degajare si de asezare ale sculei. Curba caracteristica se construieste pe baza datelor experimentale, prelucrand un anumit material, in conditii date de aschiere (geometria sculei, regimul de aschiere etc.) si masurand la anumite momente (t) uzura sculei pe fata de asezare (de exempluVBB) sau pe fata de degajare (de exempluKT).

Curba caracteristica a uzurii.Pe curba caracteristica de uzura (fig.1.27) se observa trei zone distincte: perioada uzurii de rodaj (sau de amorsare - zonaOA), in care, intr-un timp relativ scurt,tA, uzura creste foarte repede, in special prin netezirea asperitatilor suprafetei sculei;perioada de uzura normala (zonaAB), in care uzura creste mult mai lent pe durata de latAlatB,avand o variatie aproximativ liniara si corespunzand regimului de lucru normal;perioada uzurii de distrugere (sau catastrofala),care apare dupa un timptBsi in care se produce cresterea brusca a uzurii.Uzarea se produce cu o anumita intensitate sau viteza ,I, a carei valoare poate fi determinata in fiecare punct al curbei cu relatia

in careupoate fi oricare din parametrii uzurii:VB,KTetc. Intensitatea de uzare reprezinta grafic panta tangentei la curba caracteristica de uzura si este aproximativ constanta in cadrul fiecareia dintre cele trei perioade.Mecanismele de producere a uzurii

Uzura sculelor aschietoare este rezultatul indepartarii unei cantitati de material de pe fetele active ale sculei ca urmare a unor mecanisme mecanice, chimice, electrice ori combinatii ale acestora .Uzura prin abraziuneapare la toate sculele aschietoare si se explica prin frecarea existenta intre materialul de aschiat si scula, sau prin prezenta unui material intermediar intre acestea.In timpul aschierii duritatea materialului aschiat creste de 2-3 ori in zona de contact cu scula aschietoare, in timp ce duritatea stratului superficial al sculei din zona activa scade sub actiunea temperaturii produse, astfel incat materialul de prelucrat erodeaza scula aschietoare, pe fondul unor presiuni mari in zona de contact. Daca materialul semifabricatului contine particule dure (impuritati, oxizi, carburi ), aceste particule pot zgaria scula (brazdare plastica).Aceeasi actiune o produc particulele dure detasate din materialul sculei care, inglobandu-se in materialul semifabricatului, abrazeaza scula.Uzura prin oboseala mecanicaapare la sculele supuse la solicitari variabile (aschiere discontinua; stunjire intrerupta; frezare s.a.). Ea apare sub forma unor fisuri, amorsate de defectele de suprafata, provocand smulgeri, exfolieri sau ruperea stratuluide acoperire de pe suprafata sculei.Uzura provocata de vibratii(denumita de unii autori si uzura de sfaramitare) se manifesta mai ales in cazul sculelor prevazute cu placute din carburi metalice. Procesul de aschiere este insotit intotdeauna de vibratii mai mult sau mai putin intense ale sistemului tehnologic masina-unealta- dispozitiv-piesa-scula (MUDPS), astfel incat scula este supusa la sarcini dinamice care, din cauza rezistentei scazute la soc a carburilor metalice, produc faramitari foarte fine ale muchiilor aschietoare ale sculelor.Uzura datorita depunerii pe taisapare la prelucrarea materialelor tenace, care formeaza depuneri pe varful sculei. Odata cu indepartarea periodica a depunerilor metalice sunt indepartate si particule din materialul sculei.Uzura de adeziuneapare in cazul in care, sub actiune intima, particulele mici de aschie se sudeaza pe fata de degajare a sculei. Punctele de sudura sunt rupte de catre aschie, ruperea avand loc pe o suprafata diferita de suprafata initiala, provocand uzura unuia sau altuia dintre materiale.Uzura prin difuziuneare loc numai la sculele cu placute din carburi metalice. Din cauza vitezei mari de curgere si a temperaturilor ridicate (de ordinul 600 -1000C), la interfata aschie/scula, unde are loc contactul, atomii de la una sau mai multe faze ale materialului sculei pot sa difuzeze in aschie. Procesul de difuziune se poate extinde rapid in masa intregii placute datorita conductivitatii termice, apar zone sarace in carbon prin difuziunea acestuia in aschie sau in liantul placutei, iar partea activa a sculei se degradeaza, avand proprietati fizico-mecanice necorespunzatoare.Uzura datorita tensiunilor termiceapare in special la aschierea materialelor putin tenace si se manifesta sub forma unor fisuri perpendiculare pe muchia aschietoare (ruptura zimtata). Aceste fisuri sunt generate de tensiunile termice variabile.Uzura datorita oxidariise manifesta numai la sculele cu placute din carburi metalice, deoarece otelurile de scule isi pierd capacitatea de aschiere inainte de a surveni oxidarea..Uzarea datorita curentilor electriciare caracterul unui proces electrochimic si se explica prin aparitia curentilor electrici in procesul de aschiere. Piesa, in combinatie cu scula, formeaza un termocuplu in care scula, in general, constituie polul pozitiv, permitand un transport de atomi de pe scula, producand uzarea acesteia.

a- uzura mecanica;b - uzura abraziva;c - uzura prin forfecarea depunerilor:d - uzura prin difuziunee - uzura prin oxidaref - uzura totala.Uzura totala a sculei aschietoare.In procesul de aschiere diferitele mecanisme de uzare actioneaza rareori separat. De obicei uzura sculei aschietoare este rezultatul actiunii mai multor mecanisme, chiar daca unul dintre ele este preponderent in functie de conditiile de aschiere: cuplul de materiale scula-piesa, viteza de aschiere, temperatura de aschiere etc. In figura 1.28 se prezinta o diagrama de principiu in care apar componentele uzurii si uzura totala.Uzura totala. Componentele acesteiaDurabilitatea sculelor aschietoare

In orice proces de prelucrare prin aschiere scula aschietoare se uzeaza astfel ca, in momentul atingerii unei anumite valori a uzurii, este necesara intreruperea lucrului in vederea reascutirii taisului.Se numestedurabilitatea sculei,T, durata de lucru a unei scule, intre doua reascutiri succesive. Durabilitatea sculei este unul dintre cei mai importanti parametrii care intervin in procesul de aschiere.

Evolutia durabilitatii in functie de viteza de aschiereValoarea durabilitatii este dependenta de o serie de marimi variabile: caracteristicile materialului piesei de prelucrat si ale materialului sculei, parametrii geometrici ai sculei, parametrii regimului de aschiere s.a. Legea de variatie a durabilitatii, in functie de toti acesti parametrii, este greu de stabilit si de aplicat. De aceea, s-au determinat dependente intre durbilitateaTsi unul sau mai multi parametri. In figura 1.29 este prezentata dependenta durabilitatii de viteza de aschiere (incoordonate logaritmice ).Domeniul uzual al vitezelor de aschiere este domeniulCDal curbei, domeniu care este practic aproape liniar. Diverse modele matematice pentru legea de variatie a durabilitatii s-au oprit asupra acestei zone, valabilitatea lor limitandu-se la acest domeniu.Primul care a propus un asemenea model a fost inginerul americanF. W.Taylor(1907), model exprimat prin relatia

sau prin relatia echivalentain care :T-durabilitatea, in min.;v-viteza de aschiere, in m/min.;k=tg (fig.1.29);m-exponentul durbilitatii ;C1, C2-constante.

Modelul Taylor:a)in coordonate normale ; b) in coordonate logaritmice.Exponentulmeste variabil dar, pentru un domeniu restrans al vitezei de aschiere, se poate considera constant. In fig.1.30,ase prezinta curba corespunzatoare relatiei (1.33). Daca se logaritmeaza aceasta relatie se obtinelogT = klogv +logC1,(1.35)care reprezinta, intr-un sistem dublu logaritmic, o dreapta (fig.1.30,b).Daca se considera doua viteze de aschiere diferite,v1>v2si se determina experimental durabilitatileT1, respectivT2, coeficientulkse calculeaza cu relatia

iar exponentul durabilitatii,m, este

Cu cat valoarea exponentuluikeste mai mare (in valoare absoluta ), cu atat dreapta din fig.1.30,aeste mai apropiata de verticala. In acest caz, la o crestere mica a vitezei de aschiere, rezulta o variatie mare a durabilitatiiT, ceea ce inseamna ca scula este sensibila la variatia vitezei de aschiere. In cazul vitezelor de aschiere mici (degrosare, brosare), exponentulkare valori mai mici, scula fiind mai putin sensibila la modificarea vitezei.Modelul Taylor corespunde strunjirii cu scule din otel rapid si cu placute din carburi metalice, la viteze mici de aschiere, dar nu poate cuprinde toate formele uzurii care apare la aschierea intensiva a otelurilor bogat aliate. In prezent exista si alte modele matematice care exprima evolutia durabilitatii sculei aschietoare.Modelul Gilbert(1950) este o generalizare a modelului Taylor, in ecuatie intervenind si ceilalti doi parametri ai regimului de aschiere (adancimea de aschiereapsi avansulf),

Acest model este mai accesibil pentru tehnologi. Din aceasta relatie se poate explicita viteza de aschiere.Alte modele au fost propuse deKronenberg(1968), deKnigsiDepireux(1969), deOpitzs.a.Pana in prezent nu se poate afirma ca exista un model matematic pentru durabilitatea sculei aschietoare, care sa fie valabil pentru toate conditiile tehnologice. Fiecare model acoperaun anumit domeniu al aschierii, in care permite stabilirea optimului de prelucrare.Criterii de uzuraIn functie de conditiile concrete ale prelucrarii, marimea maxima admisibila a uzurii este diferita: la degrosare, marimea maxima a uzurii admise poate fi foarte aproape de inceputul uzurii de distrugere, iar la finisare ea este mult mai mica.Valoarea uzurii la care este necesara oprirea lucrului si reascutirea sculei se numesteuzura admisibila, iar durabilitatea corespunzatoare se numestedurabilitate admisibila. Expresia cantitativa a uzurii admisibile se numestecriteriu deuzura. In practica se folosesc mai multe criterii de uzura.Criteriul petelor lucioase sau al franariise foloseste numai la degrosare, in cazul prelucrarii cu scule din otel rapid. Conform acestui criteriu, scula trebuie reascutita cand pe suprafata prelucrata apar pete lucioase (la oteluri, deoarece la fonte apar pete intunecate). Acest fenomen se explica prin faptul ca scula, atingand valoarea uzurii de distrugere, nu mai patrunde in materialulu piesei, acesta fiind strivit. Concomitent, se inregistreaza o crestere brusca a apasarilor de aschiere, in special a componentelorFpsiFf, crestere care poate fi folosita drept criteriu separat de apreciere a uzarii sculei.Criteriul dat de forma aschieise aplica la sculele cu placute din carburi metalice si se bazeaza pe schimbarea formei aschiei pe masura ce uzura avanseaza.La aschierea cu placute din carburi de wolfram, aschia are la inceput forma unei benzi deoarece nu s-a format craterul pe fata de degajare. Pe masura ce placuta se uzeaza, aschia capata forma spirala, cu raze de curbura din ce in ce mai mici. La uzarea completa a placutei, aschia se desprinde sub forma de spirale scurte sau de bucati separate.La aschierea cu placute din carburi de titan si de wolfram, aschia ia forma ondulata la uzarea completa a sculei.Criteriile tehnologiceexprima uzura admisibila a sculei in functie de conditiile de precizie impuse suprafetei prelucrate : toleranta admisibilaTpsau rugozitatea suprafeteiRz.Pentru exemplificare, in cazul pieselor rotunde (fig.1.38), uzura radiala admisibila a sculei ,wa, trebuie sa indeplineasca conditia

in careTpreprezinta toleranta piesei; inlocuindwa=VBatga, se obtine valoarea admisibila a uzurii pe fata de asezare (VBa)

Influenta uzurii asupra preciziei dimensionale.Criteriul uzurii optimepermite stabilirea valorii uzurii pentru care se obtine durata totala maxima de lucru a unei scule. Durata totala maxima de lucrutmaxse calculeaza stabilind maximul functiei din relatia (1.41), in functie de numarul de reascutiri posibileijpentru diverse valori ale durabilitatiiTj,t= ijTj[min].(1.41)Criteriile de uzura pentru cutitele de strung, prezentate de STAS 12046/2-84, standard care corespunde documentului ISO 3685-1977, stabilesc valorile admisibile pe fata de asezare a sculei.Valorile uzurii admisibilese stabilesc, cu precadere, pentru uzura pe fata de asezare, pe baza urmatoarelor considerente :uzura pe fata de asezare se produce mai repede decat uzura pe fata de degajare ;uzura fetei de asezare are, din momentul aparitiei acesteia, o influenta negativa asupra desfasurarii procesului de aschiere si asupra calitatii suprafetei prelucrate ;uzura pe fata de asezare se masoara mai usor .Reducerea intensitatii uzurii, respectiv cresterea durabilitatii efective a sculelor aschietore, se poate obtine pe mai multe cai :perfectionarea materialelor pentru scule ;perfectionarea constructiva si optimizarea geometriei sculelor ;imbunatatirea calitatii suprafetelor active ale sculei ;folosirea lichidelor de aschiere (de racire-ungere).Momentul actual in dezvoltarea productiei de scule aschietoare este momentul fabricarii sculelor acoperite cu straturi dure subtiri, tehnica ce permite combinarea favorabila a propietatilor materialului de baza al sculei cucele ale materialului acoperirii, rezultand o scula care sa asigure simultan tenacitate, stabilitate termica si duritate ridicate.Depunerile pe ti.La prelucrarea metalelor prin achiere, n special acelor cu o bun plasticitate, pe suprafaa dedegajare, n apropierea vrfului cuitului,apare un strat de metal presat, dur, numit depunere pe ti.Aceast depunere pe ti este de 13 mm i depinde de naturamaterialului de prelucrat, de geometriasculei achietoare, de regimul de achiere in special de viteza de achiere. Din cauza depunerilor pe ti dimensiunile pieselor prelucrate semodific. Din cndn cnd depunerea pe ti se rupe mpreun cu poriunidin tiul propriu-zis al sculei, ceea ce are ca urmare nrutirea netezimii suprafeei prelucrate

Depunerea pe ti

Uzura pe faa de aezare

Uzura pe faa de degajare

Forme de uzurInfluena paremetrilor condiiilor de achiere asupra durabilitii efectiveUzura tiului rezult ca efect combinat al cldurii degajate n timpul achierii, al forelor de frecare pe cele dou fee active ale tiului, al presiunilor de contact pe faa de degajare i pe feele de aezare, fenomene ale cror intensiti de manifestare depind de toi parametrii condiiilor de achiere i este firecs ca i intensitatea uzurii, deci i durabilitatea efectiv s fie influenat de acetia.Fiind vorba de durabilitatea efectiv, care msoar durata de existen efectiv a sculei achietoare, este necesar a se cunoate cum este influenat de toi parametrii condiiilor de achiere i este firesc ca i intensitatea uzurii, deci i durabilitatea efectiv, s fie influenat de acetia. De asemenea, este necesar a se cunoate cum este influenat de toi parametrii condiiilor de achiere, pentru a putea remarca n ce condiii scula achietoare este mai bine exploatat.Fiind un efect al unor cauze combinate, avnd o variaie n sens invers cu al intensitii uzurii, variaia durabilitii efective va fi discutat prin infulena parametrilor asupra tuturor fenomenelor fizice ale procesului de achiere i apoi asupra intensitii uzurii.Caracteristicile de rezisten ale materialului de prelucrat. S-a dovedit c la creterea rezistenei a materialului de prelucrat, att forele ct i cldura degajat, deci temperatura tiului cresc.Prin urmare, crete i intensitatea uzurii I, ceea ce face ca durabilitatea efectiv s descreasc.ntr-o reprezentare calitativ, folosind simbolurile de cretere i de descretere , influena rezistenei mecanice a materialului piesei de prelucrat asupra durabilitii efective poate fi exprimat astfel:R;Fz; adeziunea mol.; I; T, (HB) Q; ; I ; T abraziunea; I; TDintre cei trei parametrii ai regimului de achiere, viteza principal de achiere va are cea mai pronunat influen asupra intensitii uzurii i, deci, asupra durabilitii efective. Aceasta, deoarece cu creterea vitezei crete foarte mult temperatura tiului care este principala cauz a uzurii tiului. Aceast afirmaie este confirmat i de mrimile relative ale celor trei exponeni politropici xT, yT i z. xT = (0,15...0,25)z, yT = (0,25...0,5)zExponentul politropic z depinde, n cea mai mare msur, de natura materialului prii active a sculei achietoare i, orientativ, are valorile:oel carbon de scule z = (15...20)oel rapidz = (8...12)amestecuri de carburi metalicez = (2...5)materiale mineralo-ceramicez = (2...3)5. Determinarea durabilitatii sculelor aschietoare.Durabilitatea sculei aschietoare (definita in 3) poate atinge diverse valori, functie de valorile parametrilor participanti la procesul de aschiere. Din definitia durabilitatii rezulta ca la epuizarea acesteia scula, de regula, nu si-a pierdut capacitatea de aschiere, dar nu asigura satisfacerea cerintelor impuse de criteriul de uzura adoptat.Deoarece pretul de cost al sculei reprezinta pana la 30% din pretul de cost al prelucrarii prin aschiere, este de dorit ca durabilitatea totala a sculei sa fie cat mai mare. Durabilitatea sculelor aschietoare poate fi exprimata sub urmatoarele forme:- T[min]ftimpul de aschiere efectiv;-Tm[min] timpul de masina la aschierea intrerupta (cu avans intermitent);-LT= Tvc[m], drumul de aschiere efectiv, corespunzator durabilitatii sculei;-ST=Tvcb[m2], suprafata aschiata pe perioada durabilitatii sculei;-NT=T/tb[buc], numarul de piese executate in timpul unei durabilitati a sculei;-VT= apfvcT[m3], volumul de aschii indepartat, aferent durabilitatii sculei.Durabilitatea totala a sculei aschietoare (Tt),reprezinta durata de serviciu a sculei si se poate exprima in functie de numarul total de reascutiri cu relatia: [min](19)unde:Tk,durata de exploatare intre doua reascutiri succesive;n,numarul de reascutiri posibile.Cercetarile experimentale au demonstrat caT1>T2>>Tk..Pentru sculele cu dinti sau placute amovibile, care nu se reascut, numarulnde reutilizari este dat de numarul de taisuri amovibile existente si de numarul dintilor sau placutelor care se pot folosi pana la uzarea elementelor de pozitionare-fixare. Asa cum rezulta din figura 17, valori mari pentruninseamna valori mici pentru T si invers.D= 0,10,2 mm reprezinta grosimea de siguranta eliminata prin reascutire. Figura17Grosimea de siguranta a sculei eliminata prin reascutireIn practica uzinala se pune problema determinarii durabilitatii optime a sculei aschietoare dupa anumite criterii specifice prelucrarii prin aschiere.Durabilitatea dupa criteriul productivitatii maxime.Corespunzator acestui criteriu, durabilitatea (Tp) este optima cand serealizeazaun numar maxim de piese intr-o anumita unitate de timp. ValoareaTpse deduce pe baza timpului de executie a piesei si este data de relatia: (20)Durabilitatea dupa criteriul costului minim.Corespunzator acestui criteriu, durabilitatea(Tc)este optima, cand operatia de prelucrare se realizeaza cu costuri minime si este data de relatia: (21)unde:-m,exponentul durabilitatii din rel. (10);-ti[mm],timpul de intrerupere a procesului de aschiere pentru inlocuirea sculei uzate;-Cg[lei], cheltuieli generale legate de realizarea operatiei;-Cs[lei], cheltuieli legate de ascutirea sculei.Durabilitatea optima.Cercetarile experimentale si practica uzinala au demonstrat ca domeniul durabilitatii optime corespunzator criteriilor productivitate maxima si cost minim este cel reprezentat in figura 18 (zona hasurata). Figura 18Evolutia costului si productivitatii prelucrariiin functie de durabilitatea sculeiDurabilitatea corespunzatoare productivitatii maxime majoreaza cheltuielile de prelucrare fata de cele minime cu aproximativ 2%, iar prelucrarea cu o durabilitate optima dupa criteriul costului minim duce la o scadere a productivitatii cu aproximativ 7%.6. Marirea durabilitatii sculelor aschietoare.Practica experimentala a demonstrat ca la prelucrarea prin aschiere durabilitatea sculelor variaza intr-un spectru foarte larg.A aparut astfel necesitatea studierii acestui fenomen in vederea elaborarii unor metode si modele de estimare a durabilitatii.Acest lucru permite determinarea anumitor valori pentru factorii participanti la procesul de aschiere, valori care sa asigure o durabilitate optima in raport cu un anumit criteriu.Marirea durabilitatii sculelor aschietoare se poate realiza prin abordarea a doua categorii de probleme:-probleme privind proiectarea, executia si alegerea sculei;- probleme privind exploatarea sculei aschietoare.Referitor la prima categorie se pot face urmatoarele precizari.Proiectarea sculelor aschietoare:-materialul sculei aschietoare trebuie sa fie corespunzator tipului de scula in privinta proprietatilor de baza (duritate, termostabilitate, rezistenta la uzura, economicitate la realizarea sculei, etc);-parametrii geometrici stabiliti trebuie sa permita desfasurarea optima a procesului de aschiere;-partea de fixare a sculei, prin solutia constructiva adoptata, sa asigure cerintele impuse (simplitate constructiva, rezistenta, rigiditate, disiparea caldurii degajate in procesul de aschiere);- rezerva de reascutire sa asigure o durabilitate totala ridicata prin numar mare de reascutiri posibile si cheltuieli reduse legate de operatie.Tehnologia de executie:-functie de tipul sculei si solutia constructiva adoptata, trebuie stabilita tehnologia de executie ce asigura o durabilitate cat mai mare;- tratamentele termice complexe aplicate partii active a sculei (calire izoterma, tratamente la temperaturi negative, calire in bai de saruri, etc.) permit marirea considerabila a durabilitatii;-operatiile de ascutire si netezire a suprafetelor active (ascutire anodo-mecanica, netezire electrochimica, etc.) micsoreaza uzura prin adeziune;-realizarea pe suprafetele active a unor straturi cu rezistenta ridicatalauzura(tratamentetermochimice,durificareprinscantei electrice, acoperiri superficiale, etc.). In timpul realizarii procesului de aschiere, printr-o observare atenta a tipului de uzura si a fenomenelor care o insotesc, se pot stabili principalele cauze ce provoaca uzura si se pot lua masuri in vederea maririi durabilitatii sculei aschietoare.Cateva solutii practice aplicabile in cazul sculelor cu taisuri din carburi metalice sunt prezentate in tabelul 1.In cazul utilizarii lichidelor pentru aschiere, de regula se constata o crestere a durabilitatii sculei. Exista insa cazuri in care la utilizarea lichidelor pentru aschiere se constata o diminuare a duratei de exploatare a sculei aschietoare.