Valorificarea conceptului de dezvoltare durabilă în …...2011/06/02 · LVS3 – Valorificarea conceptului de dezvoltare durabilă în domeniul structurilor metalice Ghid de proiectare

LVS3 Valorificarea conceptului de

dezvoltare durabilă în domeniul structurilor metalice

Ghid de proiectare

LVS3 – Valorificarea conceptului de dezvoltare durabilă în domeniul structurilor metalice Ghid de proiectare

2


3

CUPRINS

1 Introducere şi scop .......................................................................................................................................... 6 2 Program de calcul şi sisteme de operare .................................................................................................... 6 3 Caracteristici generale ale programului AMECO3 ...................................................................................... 7

3.1 Prefaţă ......................................................................................................................................................... 7 3.2 Instalare ....................................................................................................................................................... 9 3.3 Limba ........................................................................................................................................................... 9 3.4 Utilizarea unităţilor de măsură ................................................................................................................. 9

4 Descrierea tehnică ......................................................................................................................................... 10 4.1 Definirea unui proiect .............................................................................................................................. 10

4.1.1 Definirea structurii unei clădiri şi date generale ........................................................................ 10 4.1.1.1 Parametri generali ..................................................................................................................... 10 4.1.1.2 Planşee ....................................................................................................................................... 12 4.1.1.3 Structura de rezistență .............................................................................................................. 13 4.1.1.4 Ipoteze referitoare la transport ................................................................................................ 13 4.1.1.5 Sfârşitul ciclului de viață ........................................................................................................... 14

4.1.2 Definirea unui pod .......................................................................................................................... 15 4.1.2.1 Structura de rezistență .............................................................................................................. 15 4.1.2.2 Ipoteze referitoare la transport ................................................................................................ 16 4.1.2.3 Sfârșitul ciclului de viață ........................................................................................................... 16

4.1.3 Învelitoarea clădirii ......................................................................................................................... 17 4.1.3.1 Geometria fațadei ...................................................................................................................... 17 4.1.3.2 Proprietățile fațadei ................................................................................................................... 17 4.1.3.3 Planşeu parter ............................................................................................................................ 18 4.1.3.4 Parametri suplimentari .............................................................................................................. 18 4.1.3.5 Acoperiș ...................................................................................................................................... 19

4.1.4 Gradul de utilizare a clădirii .......................................................................................................... 19 4.1.5 Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră pentru construcţii ....................... 20 4.1.5.1 Sistemul de încălzire ................................................................................................................. 20 4.1.5.2 Sistemul de răcire ...................................................................................................................... 20 4.1.5.3 Sistemul de ventilare ................................................................................................................. 21 4.1.5.4 Sistemul de apă caldă menajeră (ACM) ................................................................................ 21

4.2 Constante și parametri specifici ............................................................................................................. 21 4.3 Calculul impactului unei structuri asupra mediului .............................................................................. 23

4.3.1 Principii ............................................................................................................................................ 23 4.3.1.1 Parametrii care descriu categoriile de impact asupra mediului .......................................... 24 4.3.1.2 Parametrii ce descriu utilizarea resurselor, materialele secundare, combustibili și folosirea apei ................................................................................................................................................ 26 4.3.1.3 Alte informații de mediu care descriu categoriile de deșeuri .............................................. 27 4.3.1.4 Alte informații care descriu fluxurile de ieșiri ......................................................................... 27

4.3.2 Impactul unei clădiri asupra mediului .......................................................................................... 28 4.3.2.1 Modulul A .................................................................................................................................... 28 4.3.2.2 Modulul B: Faza de utilizare .................................................................................................... 29

3


2


3

CUPRINS

1 Introducere şi scop .......................................................................................................................................... 6 2 Program de calcul şi sisteme de operare .................................................................................................... 6 3 Caracteristici generale ale programului AMECO3 ...................................................................................... 7

3.1 Prefaţă ......................................................................................................................................................... 7 3.2 Instalare ....................................................................................................................................................... 9 3.3 Limba ........................................................................................................................................................... 9 3.4 Utilizarea unităţilor de măsură ................................................................................................................. 9

4 Descrierea tehnică ......................................................................................................................................... 10 4.1 Definirea unui proiect .............................................................................................................................. 10

4.1.1 Definirea structurii unei clădiri şi date generale ........................................................................ 10 4.1.1.1 Parametri generali ..................................................................................................................... 10 4.1.1.2 Planşee ....................................................................................................................................... 12 4.1.1.3 Structura de rezistență .............................................................................................................. 13 4.1.1.4 Ipoteze referitoare la transport ................................................................................................ 13 4.1.1.5 Sfârşitul ciclului de viață ........................................................................................................... 14

4.1.2 Definirea unui pod .......................................................................................................................... 15 4.1.2.1 Structura de rezistență .............................................................................................................. 15 4.1.2.2 Ipoteze referitoare la transport ................................................................................................ 16 4.1.2.3 Sfârșitul ciclului de viață ........................................................................................................... 16

4.1.3 Învelitoarea clădirii ......................................................................................................................... 17 4.1.3.1 Geometria fațadei ...................................................................................................................... 17 4.1.3.2 Proprietățile fațadei ................................................................................................................... 17 4.1.3.3 Planşeu parter ............................................................................................................................ 18 4.1.3.4 Parametri suplimentari .............................................................................................................. 18 4.1.3.5 Acoperiș ...................................................................................................................................... 19

4.1.4 Gradul de utilizare a clădirii .......................................................................................................... 19 4.1.5 Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră pentru construcţii ....................... 20 4.1.5.1 Sistemul de încălzire ................................................................................................................. 20 4.1.5.2 Sistemul de răcire ...................................................................................................................... 20 4.1.5.3 Sistemul de ventilare ................................................................................................................. 21 4.1.5.4 Sistemul de apă caldă menajeră (ACM) ................................................................................ 21

4.2 Constante și parametri specifici ............................................................................................................. 21 4.3 Calculul impactului unei structuri asupra mediului .............................................................................. 23

4.3.1 Principii ............................................................................................................................................ 23 4.3.1.1 Parametrii care descriu categoriile de impact asupra mediului .......................................... 24 4.3.1.2 Parametrii ce descriu utilizarea resurselor, materialele secundare, combustibili și folosirea apei ................................................................................................................................................ 26 4.3.1.3 Alte informații de mediu care descriu categoriile de deșeuri .............................................. 27 4.3.1.4 Alte informații care descriu fluxurile de ieșiri ......................................................................... 27

4.3.2 Impactul unei clădiri asupra mediului .......................................................................................... 28 4.3.2.1 Modulul A .................................................................................................................................... 28 4.3.2.2 Modulul B: Faza de utilizare .................................................................................................... 29

4


4

4.3.2.3 Modulul C .................................................................................................................................... 42 4.3.2.4 Modulul D .................................................................................................................................... 43

5 Rezultatele programului ................................................................................................................................ 45 5.1 Datele detaliate de ieşire ale fazei de utilizare .................................................................................... 45

5.1.1 Necesarul de energie pentru încălzirea spațiului ...................................................................... 45 5.1.2 Necesarul de energie pentru răcirea spațiului ........................................................................... 46 5.1.3 Necesarul de energie pentru producția de apă caldă menajeră ............................................. 47 5.1.4 Totalurile de energie ...................................................................................................................... 47 5.1.5 Acumulările de căldură solară ..................................................................................................... 48

5.2 Datele globale de ieșire pentru faza de utilizare ................................................................................. 48 6 Ghid pentru utilizarea programului AMECO3 ............................................................................................ 51

6.1 Proiect ........................................................................................................................................................ 51 6.2 Clădirea ..................................................................................................................................................... 52

6.2.1 Parametri generali ......................................................................................................................... 52 6.2.2 Locația ............................................................................................................................................. 54 6.2.3 Învelitoarea ..................................................................................................................................... 57 6.2.4 Planșeul parter ............................................................................................................................... 61 6.2.5 Acoperiș........................................................................................................................................... 61 6.2.6 Gradul de ocupare ......................................................................................................................... 62 6.2.7 Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră ....................................................... 63 6.2.8 Structura .......................................................................................................................................... 64 6.2.9 Planșee ............................................................................................................................................ 65 6.2.10 Transport ......................................................................................................................................... 66 6.2.11 Rezultate ......................................................................................................................................... 67 6.2.11.1 Grafice de tip bară ..................................................................................................................... 67 6.2.11.2 Rezultate tabelare ..................................................................................................................... 70 6.2.11.3 Grafic cu structură radială ........................................................................................................ 71 6.2.11.4 Foaia de calcul ........................................................................................................................... 72

7 Studii de caz ................................................................................................................................................... 75 7.1 Clădire de birouri ...................................................................................................................................... 75

7.1.1 Introducere ...................................................................................................................................... 75 7.1.2 Descrierea clădirilor ....................................................................................................................... 75 7.1.3 Analiza asupra mediului cu programul AMECO3 ..................................................................... 79 7.1.3.1 Datele de intrare în programul AMECO3 ............................................................................... 79 7.1.3.2 Rezultatele calculului cu AMECO3 ......................................................................................... 83

7.2 Clădire rezidențială – „Casa Bună” localizată în România ................................................................ 87 7.2.1 Descrierea clădirii .......................................................................................................................... 87 7.2.2 Datele de intrare în programul AMECO3 ................................................................................... 90 7.2.2.1 Datele generale de intrare ale clădirii rezidențiale în programul AMECO3 ...................... 90 7.2.2.2 Datele de intrare pentru geometrie (Modulele A-C-D) ......................................................... 90 7.2.2.3 Datele de intrare pentru componentele clădirii (Modulele A-B-C-D) ................................. 91 7.2.2.4 Datele de intrare pentru faza de utilizare a clădirii (Modulul B) .......................................... 92 7.2.2.5 Date generale pentru structura clădirii (Modulele A-C-D) ................................................... 93 7.2.2.6 Date pentru transportul elementelor (Modulul A) ................................................................. 94

7.2.3 Rezultatele calculului cu AMECO3 ............................................................................................. 95 7.3 Hală industrială ....................................................................................................................................... 100

7.3.1 Scopul studiului ............................................................................................................................ 100 7.3.2 Descrierea clădirii ........................................................................................................................ 100 7.3.3 Sistemul structural ....................................................................................................................... 100


5

7.3.4 Componentele învelitorii ............................................................................................................. 102 7.3.5 Sistemele încălzire / ventilaţie / aer condiţionat (HVAC) ....................................................... 102 7.3.6 Ipoteza principală ......................................................................................................................... 102 7.3.7 Datele de intrare în programul AMECO3 ................................................................................. 103 7.3.7.1 Datele generale de intrare ale clădirii industriale în programul AMECO3 ...................... 103 7.3.7.2 Datele de intrare pentru geometrie (Modulele A-C-D) ....................................................... 103 7.3.7.3 Datele de intrare pentru componentele clădirii (Modulele A-B-C-D) ............................... 104 7.3.7.4 Datele de intrare pentru faza de utilizare a clădirii (Modulul B) ........................................ 105 7.3.7.5 Date generale pentru structura clădirii (Modulele A-C-D) ................................................. 105 7.3.7.6 Date pentru transportul elementelor (Modulul A) ............................................................... 106

7.3.8 Rezultatele calculului cu AMECO3 ........................................................................................... 107 7.3.8.1 Sistemul structural din oțel S235 .......................................................................................... 107 7.3.8.2 Sistemul structural din oțel S460 .......................................................................................... 112 7.3.8.3 Sistem structural din beton .................................................................................................... 114 7.3.8.4 Comparația la nivelul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală dintre sistemul structural S235 şi S460 ............................................................................................................. 118 7.3.8.5 Comparația la nivelul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală dintre sistemul structural S460 şi sistemul structural din beton ..................................................................... 120

7.3.9 Analiza beneficiilor privind mediul datorat creșterii grosimii izolației ................................... 121 8 Bibliografie .................................................................................................................................................... 125 Anexa 1. Arhitectura globală a programului AMECO………………………………………………………………….……………….125 Anexa 2. Tabele non-climatice………………………………………………………………….………………………………………..………….126 Anexa 3. Tabele climatice……………………………………………………………………………………………………………….…………….132 Anexa 4. Impactul parametrilor pentru macro-componente……………………………………………………….……………….135

5


4

4.3.2.3 Modulul C....................................................................................................................................424.3.2.4 Modulul D....................................................................................................................................43

5 Rezultatele programului................................................................................................................................455.1 Datele detaliate de ieşire ale fazei de utilizare ....................................................................................45

5.1.1 Necesarul de energie pentru încălzirea spațiului ......................................................................455.1.2 Necesarul de energie pentru răcirea spațiului...........................................................................465.1.3 Necesarul de energie pentru producția de apă caldă menajeră.............................................475.1.4 Totalurile de energie......................................................................................................................475.1.5 Acumulările de căldură solară .....................................................................................................48

5.2 Datele globale de ieșire pentru faza de utilizare .................................................................................486 Ghid pentru utilizarea programului AMECO3 ............................................................................................51

6.1 Proiect........................................................................................................................................................516.2 Clădirea .....................................................................................................................................................52

6.2.1 Parametri generali .........................................................................................................................526.2.2 Locația .............................................................................................................................................546.2.3 Învelitoarea .....................................................................................................................................576.2.4 Planșeul parter ...............................................................................................................................616.2.5 Acoperiș...........................................................................................................................................616.2.6 Gradul de ocupare .........................................................................................................................626.2.7 Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră .......................................................636.2.8 Structura ..........................................................................................................................................646.2.9 Planșee............................................................................................................................................656.2.10 Transport .........................................................................................................................................666.2.11 Rezultate .........................................................................................................................................676.2.11.1 Grafice de tip bară .....................................................................................................................676.2.11.2 Rezultate tabelare .....................................................................................................................706.2.11.3 Grafic cu structură radială ........................................................................................................716.2.11.4 Foaia de calcul ...........................................................................................................................72

7 Studii de caz ...................................................................................................................................................757.1 Clădire de birouri ......................................................................................................................................75

7.1.1 Introducere ......................................................................................................................................757.1.2 Descrierea clădirilor.......................................................................................................................757.1.3 Analiza asupra mediului cu programul AMECO3 .....................................................................797.1.3.1 Datele de intrare în programul AMECO3 ...............................................................................797.1.3.2 Rezultatele calculului cu AMECO3 .........................................................................................83

7.2 Clădire rezidențială – „Casa Bună” localizată în România ................................................................877.2.1 Descrierea clădirii ..........................................................................................................................877.2.2 Datele de intrare în programul AMECO3 ...................................................................................907.2.2.1 Datele generale de intrare ale clădirii rezidențiale în programul AMECO3 ......................907.2.2.2 Datele de intrare pentru geometrie (Modulele A-C-D) .........................................................907.2.2.3 Datele de intrare pentru componentele clădirii (Modulele A-B-C-D) .................................917.2.2.4 Datele de intrare pentru faza de utilizare a clădirii (Modulul B)..........................................927.2.2.5 Date generale pentru structura clădirii (Modulele A-C-D) ...................................................937.2.2.6 Date pentru transportul elementelor (Modulul A) .................................................................94

7.2.3 Rezultatele calculului cu AMECO3 .............................................................................................957.3 Hală industrială.......................................................................................................................................100

7.3.1 Scopul studiului ............................................................................................................................1007.3.2 Descrierea clădirii ........................................................................................................................1007.3.3 Sistemul structural .......................................................................................................................100


5

7.3.4 Componentele învelitorii ............................................................................................................. 102 7.3.5 Sistemele încălzire / ventilaţie / aer condiţionat (HVAC) ....................................................... 102 7.3.6 Ipoteza principală ......................................................................................................................... 102 7.3.7 Datele de intrare în programul AMECO3 ................................................................................. 103 7.3.7.1 Datele generale de intrare ale clădirii industriale în programul AMECO3 ...................... 103 7.3.7.2 Datele de intrare pentru geometrie (Modulele A-C-D) ....................................................... 103 7.3.7.3 Datele de intrare pentru componentele clădirii (Modulele A-B-C-D) ............................... 104 7.3.7.4 Datele de intrare pentru faza de utilizare a clădirii (Modulul B) ........................................ 105 7.3.7.5 Date generale pentru structura clădirii (Modulele A-C-D) ................................................. 105 7.3.7.6 Date pentru transportul elementelor (Modulul A) ............................................................... 106

7.3.8 Rezultatele calculului cu AMECO3 ........................................................................................... 107 7.3.8.1 Sistemul structural din oțel S235 .......................................................................................... 107 7.3.8.2 Sistemul structural din oțel S460 .......................................................................................... 112 7.3.8.3 Sistem structural din beton .................................................................................................... 114 7.3.8.4 Comparația la nivelul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală dintre sistemul structural S235 şi S460 ............................................................................................................. 118 7.3.8.5 Comparația la nivelul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală dintre sistemul structural S460 şi sistemul structural din beton ..................................................................... 120

7.3.9 Analiza beneficiilor privind mediul datorat creșterii grosimii izolației ................................... 121 8 Bibliografie .................................................................................................................................................... 125 Anexa 1. Arhitectura globală a programului AMECO………………………………………………………………….……………….125 Anexa 2. Tabele non-climatice………………………………………………………………….………………………………………..………….126 Anexa 3. Tabele climatice……………………………………………………………………………………………………………….………….….132 Anexa 4. Impactul parametrilor pentru macro-componente……………………………………………………….……………….135

6


6

1 Introducere şi scop Scopul acestui document este de a oferi informaţii cu privire la paşii ce trebuie urmaţi în analizele de impact asupra mediului pentru clădirile din oţel şi compuse oţel-beton, analize efectuate cu ajutorul programului de calcul Ameco.

Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului de diseminare LVS3: Valorizarea conceptului de dezvoltare durabilă în domeniul structurilor metalice (RFS2-CT-2013-00016).

Ghidul de proiectare se axează pe: - descrierea metodologiei de calcul: specificaţiile tehnice detaliază fazele care se succed în

analizele de impact asupra mediului pentru clădiri, analize efectuate cu ajutorul programului de calcul Ameco;

- Instrucţiuni de utilizare a programului de calcul AMECO; - Aplicarea programului de calcul AMECO pe studii de caz.

Abordările folosite în program au fost dezvoltate şi validate în cadrul proiectului European RFCS SB-Steel: Sustainability of Steel Buildings (SB_Steel, 2014).

Metodologiile complementare sunt: - abordarea bazată pe macro-componente, care urmăreşte evaluarea ciclului de viaţă al clădirilor

şi/sau componentelor clădirilor, excluzând determinarea energiei consumate în faza de utilizare a clădirilor;

- o abordare concentrată pe faza de utilizare a clădirii, care să permită determinarea energiei operaţionale a clădirilor.

“Documentul cadru”, de asemenea rezultat al proiectului RFCS LVS3, oferă descrierea detaliată a abordărilor adoptate: evaluarea impactului asupra mediului pe ciclu de viaţă, respectiv evaluarea necesarului de energie pe durata de funcţionare a unei clădiri.

2 Program de calcul şi sisteme de operare AMECO este un program pentru evaluarea impactului asupra mediului al structurilor de rezistenţă realizate din oţel şi/sau beton. Ameco 3 este o extensie a programului de calcul Ameco (versiunea 2), care îşi propune să considere în analiză şi faza de utilizare a clădirii.

Ameco 3 foloseşte limbajul de programare VB2008. Acest limbaj se bazează pe tehnologia Microsoft.NET. Se presupune că sistemul Microsoft.NET Framework este instalat pe computerul ce urmează a fi utilizat. Sistemul .NET Framework este automat inclus în noile sisteme de operare (OS) Microsoft Vista şi Microsoft 7, dar el nu se găseşte în versiuni mai vechi, motiv pentru care utilizatorul va trebui să îl instaleze, înainte de instalarea programului Ameco 3.

Funcţionarea programului se bazează pe .NET Framework versiunea 2.0, care poate fi instalată pe următoarele sisteme de operare: Windows 2000 Service Pack 3; Windows 98; Windows 98 Second Edition; Windows ME; Windows Server 2003, Windows XP Service Pack 2. Trebuie menţionat că programul de calcul Ameco 3 nu este compatibil cu nici o altă configuraţie, exceptând cele prezentare mai sus.


7

3 Caracteristici generale ale programului AMECO3

3.1 PrefaţăAmeco 3 analizează clădiri sau poduri realizate din oţel sau beton. Se iau în considerare 24 tipuri de mărimi, grupate astfel:

Mărimi care descriu categoriile de impact asupra mediului (GWP, ODP, AP, EP, POPCP, ADP -elemente, ADP - combustibili fosili).

Mărimi care descriu folosirea resurselor, materiale secundare şi combustibili, respectiv utilizareaapei (Utilizarea de energie primară din surse regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile de energie primară utilizate ca materii prime; Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite camaterii prime; Utilizarea integrală a energiei primare din surse regenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime); Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de energie primară utilizate ca materiiprime; Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime; Utilizareaintegrală a energiei primare din surse neregenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime); Utilizarea materialelor secundare; Utilizarea combustibililorsecundari din surse regenerabile; Utilizarea combustibililor secundari din surse neregenerabile;Utilizarea apei proaspete nete).

Alte informaţii despre mediu care descriu categoriile de deşeuri (îndepărtarea deşeurilorpericuloase, îndepărtarea deşeurilor nepericuloase, îndepărtarea deşeurilor radioactive).

Alte informaţii despre mediu care descriu fluxurile de ieşiri (componente pentru reutilizare, materiale pentru reciclare, materiale pentru recuperarea energiei, energia exportată).

În plus, fiecare cantitate este descompusă în 4 module (faza ce cuprinde procesul de producţie şiconstrucţie, faza de utilizare, sfârşitul ciclului de viaţă, beneficii şi sarcini dincolo de limitele sistemului).

Index Date disponibile Abrevieri Denumire Unitate

Categoriile de impact asupra mediului1 Da GWP Potenţialul de încălzire globală tCO2eq2 Da ODP Potenţialul de subţiere a stratului de ozon tCFCeq

3 Da AP Potenţialul de acidifiere tSO2eq

4 Da EP Potenţialul de eutrofiere tPO4eq

5 Da POCP Potenţialul de creare a ozonului fotochimic tEtheneeq

6 Da ADP-e Potenţialul de absorbţie abiotică – elemente tSbeq

7 Da ADP-ff Potenţialul de absorbţie abiotică – combustibili fosili GJ NCV

Tabel 1: Categoriile de impact asupra mediului

7


6

1 Introducere şi scopScopul acestui document este de a oferi informaţii cu privire la paşii ce trebuie urmaţi în analizele de impact asupra mediului pentru clădirile din oţel şi compuse oţel-beton, analize efectuate cu ajutorulprogramului de calcul Ameco.

Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului de diseminare LVS3: Valorizarea conceptului dedezvoltare durabilă în domeniul structurilor metalice (RFS2-CT-2013-00016).

Ghidul de proiectare se axează pe:- descrierea metodologiei de calcul: specificaţiile tehnice detaliază fazele care se succed în

analizele de impact asupra mediului pentru clădiri, analize efectuate cu ajutorul programului de calcul Ameco;

- Instrucţiuni de utilizare a programului de calcul AMECO;- Aplicarea programului de calcul AMECO pe studii de caz.

Abordările folosite în program au fost dezvoltate şi validate în cadrul proiectului European RFCS SB-Steel: Sustainability of Steel Buildings (SB_Steel, 2014).

Metodologiile complementare sunt:- abordarea bazată pe macro-componente, care urmăreşte evaluarea ciclului de viaţă al clădirilor

şi/sau componentelor clădirilor, excluzând determinarea energiei consumate în faza de utilizare aclădirilor;

- o abordare concentrată pe faza de utilizare a clădirii, care să permită determinarea energiei operaţionale a clădirilor.

“Documentul cadru”, de asemenea rezultat al proiectului RFCS LVS3, oferă descrierea detaliată a abordărilor adoptate: evaluarea impactului asupra mediului pe ciclu de viaţă, respectiv evaluareanecesarului de energie pe durata de funcţionare a unei clădiri.

2 Program de calcul şi sisteme de operareAMECO este un program pentru evaluarea impactului asupra mediului al structurilor de rezistenţărealizate din oţel şi/sau beton. Ameco 3 este o extensie a programului de calcul Ameco (versiunea 2),care îşi propune să considere în analiză şi faza de utilizare a clădirii.

Ameco 3 foloseşte limbajul de programare VB2008. Acest limbaj se bazează pe tehnologiaMicrosoft.NET. Se presupune că sistemul Microsoft.NET Framework este instalat pe computerul ce urmează a fi utilizat. Sistemul .NET Framework este automat inclus în noile sisteme de operare (OS)Microsoft Vista şi Microsoft 7, dar el nu se găseşte în versiuni mai vechi, motiv pentru care utilizatorul va trebui să îl instaleze, înainte de instalarea programului Ameco 3.

Funcţionarea programului se bazează pe .NET Framework versiunea 2.0, care poate fi instalată pe următoarele sisteme de operare: Windows 2000 Service Pack 3; Windows 98; Windows 98 SecondEdition; Windows ME; Windows Server 2003, Windows XP Service Pack 2. Trebuie menţionat căprogramul de calcul Ameco 3 nu este compatibil cu nici o altă configuraţie, exceptând cele prezentare mai sus.


7

3 Caracteristici generale ale programului AMECO3

3.1 Prefaţă Ameco 3 analizează clădiri sau poduri realizate din oţel sau beton. Se iau în considerare 24 tipuri de mărimi, grupate astfel:

Mărimi care descriu categoriile de impact asupra mediului (GWP, ODP, AP, EP, POPCP, ADP -elemente, ADP - combustibili fosili).

Mărimi care descriu folosirea resurselor, materiale secundare şi combustibili, respectiv utilizareaapei (Utilizarea de energie primară din surse regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile deenergie primară utilizate ca materii prime; Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite camaterii prime; Utilizarea integrală a energiei primare din surse regenerabile (energia primară şiresursele de energie primară folosite ca materii prime); Utilizarea energiei primare din surseneregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de energie primară utilizate ca materiiprime; Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime; Utilizareaintegrală a energiei primare din surse neregenerabile (energia primară şi resursele de energieprimară folosite ca materii prime); Utilizarea materialelor secundare; Utilizarea combustibililorsecundari din surse regenerabile; Utilizarea combustibililor secundari din surse neregenerabile;Utilizarea apei proaspete nete).

Alte informaţii despre mediu care descriu categoriile de deşeuri (îndepărtarea deşeurilorpericuloase, îndepărtarea deşeurilor nepericuloase, îndepărtarea deşeurilor radioactive).

Alte informaţii despre mediu care descriu fluxurile de ieşiri (componente pentru reutilizare,materiale pentru reciclare, materiale pentru recuperarea energiei, energia exportată).

În plus, fiecare cantitate este descompusă în 4 module (faza ce cuprinde procesul de producţie şi construcţie, faza de utilizare, sfârşitul ciclului de viaţă, beneficii şi sarcini dincolo de limitele sistemului).

Index Date disponibile Abrevieri Denumire Unitate

Categoriile de impact asupra mediului 1 Da GWP Potenţialul de încălzire globală tCO2eq 2 Da ODP Potenţialul de subţiere a stratului de ozon tCFCeq

3 Da AP Potenţialul de acidifiere tSO2eq

4 Da EP Potenţialul de eutrofiere tPO4eq

5 Da POCP Potenţialul de creare a ozonului fotochimic tEtheneeq

6 Da ADP-e Potenţialul de absorbţie abiotică – elemente tSbeq

7 Da ADP-ff Potenţialul de absorbţie abiotică – combustibili fosili GJ NCV

Tabel 1: Categoriile de impact asupra mediului

8


8

Folosirea resurselor, materiale secundare şi combustibili 8 Nu RPE Utilizarea de energie primară din surse

regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

GJ NCV

9 Nu RER Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite ca materii prime

GJ NCV

10 Da RPE-total Utilizarea completă a energiei primare din surse regenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

GJ NCV

11 Nu Non-RPE Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

GJ NCV

12 Nu Non-RER Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime

GJ NCV

13 Da Non-RPE-total

Utilizarea completă a energiei primare din surse neregenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

GJ NCV

14 Nu SM Utilizarea materialelor secundare t

15 Nu RSF Utilizarea combustibililor secundari din surse regenerabile

GJ NCV

16 Nu Non-RSF Utilizarea combustibililor secundari din surse neregenerabile

GJ NCV

17 Da NFW Utilizarea apei proaspete nete 103m3 Alte informaţii despre mediu care descriu categoriile de deşeuri 18 Da HWD Îndepărtarea deşeurilor periculoase t

19 Da Non-HWD Îndepărtarea deşeurilor nepericuloase t

20 Da RWD Îndepărtarea deşeurilor radioactive t

Alte informaţii despre mediu care descriu fluxurile de ieşiri 21 Nu CR Componente pentru reutilizare t

22 Nu MR Materiale pentru reciclare t

23 Nu MER Materiale pentru recuperarea energiei t

24 Nu EE Energia exportată t

Tabel 2: Categoriile de impact asupra mediului (continuare)

Principala caracteristică suplimentară a programului Ameco 3 este introducerea fazei de utilizare în calculul impactului asupra mediului. Aceasta permite estimarea necesarului de energie pentru o varietate de sisteme de instalații ale unei clădiri (încălzire, răcire, ventilare …). Calculul acestora se bazează pe câteva normative internaţionale, cum ar fi ISO-13370, ISO-13789 şi ISO-13790, precum şi pe o normă europeană (EN 15316).

Programul Ameco poate analiza fie clădiri, fie poduri. Cu toate acestea, extensia privind faza de utilizare este disponibilă numai pentru clădiri.


9

3.2 InstalareProgramul Ameco este furnizat printr-un pachet de instalare, generat de aplicaţia gratuită “Install Creator”, care cuprinde:

⁻ fişierul .exe;⁻ toate bibliotecile dinamice sau de componente necesare (fişiere .dll);⁻ bazele de date;⁻ fişierele de ajutor;⁻ fişierele de limbă;⁻ iconiţele si toate celelalte imagini necesare.

3.3 LimbaAmeco este o aplicaţie multilingvistică. Toate mesajele apărute în GUI sunt citite în fişiere de limbăseparate, fiecare asociat unei limbi. Textele din fişierele de limbaj sunt grupate în blocuri şi identificate prin cuvinte cheie.

3.4 Utilizarea unităţilor de măsurăConsiderând parametrii ca fiind definiţi, următoarele unităţi impuse vor fi utilizate pentru GUI:

Greutate: toneDimensiuni liniare: mGrosimi de placă: mmDistanţe: kmDensităţi: kg/m3

Aria planşeelor: m2

Necesarul de energie: kWh

Unităţile de măsură folosite pentru categoriile de impact asupra mediului sunt furnizate în Tabelul 10 (vezi § 5.2 Rezultatele globale ale fazei de utilizare).

9


8

Folosirea resurselor, materiale secundare şi combustibili8 Nu RPE Utilizarea de energie primară din surse

regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

GJ NCV

9 Nu RER Utilizarea resurselor regenerabile de energie folositeca materii prime

GJ NCV

10 Da RPE-total Utilizarea completă a energiei primare din surseregenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

GJ NCV

11 Nu Non-RPE Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

GJ NCV

12 Nu Non-RER Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime

GJ NCV

13 Da Non-RPE-total

Utilizarea completă a energiei primare din surseneregenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

GJ NCV

14 Nu SM Utilizarea materialelor secundare t

15 Nu RSF Utilizarea combustibililor secundari din surseregenerabile

GJ NCV

16 Nu Non-RSF Utilizarea combustibililor secundari din surseneregenerabile

GJ NCV

17 Da NFW Utilizarea apei proaspete nete 103m3

Alte informaţii despre mediu care descriu categoriile de deşeuri18 Da HWD Îndepărtarea deşeurilor periculoase t

19 Da Non-HWD Îndepărtarea deşeurilor nepericuloase t

20 Da RWD Îndepărtarea deşeurilor radioactive t

Alte informaţii despre mediu care descriu fluxurile de ieşiri21 Nu CR Componente pentru reutilizare t

22 Nu MR Materiale pentru reciclare t

23 Nu MER Materiale pentru recuperarea energiei t

24 Nu EE Energia exportată t

Tabel 2: Categoriile de impact asupra mediului (continuare)

Principala caracteristică suplimentară a programului Ameco 3 este introducerea fazei de utilizare în calculul impactului asupra mediului. Aceasta permite estimarea necesarului de energie pentru o varietatede sisteme de instalații ale unei clădiri (încălzire, răcire, ventilare …). Calculul acestora se bazează pe câteva normative internaţionale, cum ar fi ISO-13370, ISO-13789 şi ISO-13790, precum şi pe o normăeuropeană (EN 15316).

Programul Ameco poate analiza fie clădiri, fie poduri. Cu toate acestea, extensia privind faza de utilizareeste disponibilă numai pentru clădiri.


9

3.2 Instalare Programul Ameco este furnizat printr-un pachet de instalare, generat de aplicaţia gratuită “Install Creator”, care cuprinde:

⁻ fişierul .exe; ⁻ toate bibliotecile dinamice sau de componente necesare (fişiere .dll); ⁻ bazele de date; ⁻ fişierele de ajutor; ⁻ fişierele de limbă; ⁻ iconiţele si toate celelalte imagini necesare.

3.3 Limba Ameco este o aplicaţie multilingvistică. Toate mesajele apărute în GUI sunt citite în fişiere de limbă separate, fiecare asociat unei limbi. Textele din fişierele de limbaj sunt grupate în blocuri şi identificate prin cuvinte cheie.

3.4 Utilizarea unităţilor de măsură Considerând parametrii ca fiind definiţi, următoarele unităţi impuse vor fi utilizate pentru GUI:

Greutate: tone Dimensiuni liniare: m Grosimi de placă: mm Distanţe: km Densităţi: kg/m3 Aria planşeelor: m2 Necesarul de energie: kWh

Unităţile de măsură folosite pentru categoriile de impact asupra mediului sunt furnizate în Tabelul 10 (vezi § 5.2 Rezultatele globale ale fazei de utilizare).

10


10

4 Descrierea tehnică

4.1 Definirea unui proiect Calculul categoriilor de impact necesită mai multe mărimi care descriu structura, modul în care elementele sunt transportate la locul construcţiei şi, în final, câteva informaţii privind modul în care elementele implicate vor fi folosite după demolarea structurii.

Calculul fazei de utilizare necesită mai multe mărimi care definesc clădirea şi care sunt descrise în continuare, înainte de detalierea ecuaţiilor. În cele ce urmează, litera m înseamnă luna, numărul m variind de la 1 până la 12, iar prescurtarea dir înseamnă direcţia, adică spre N, V, E şi S.

4.1.1 Definirea structurii unei clădiri şi date generale

4.1.1.1 Parametri generali Definirea generală a unei clădiri este dată de parametrii definiți de către utilizator:

Lungime b

Lăţime wb

Numărul de etaje nb,fl Aria totală a planşeelor ab,fl,custom

Aria standard a planşeelor este calculată cu ajutorul relaţiei:

ab,fl,default = nb,flbwb (Ec 1)

Conform opţiunilor de calcul alese de către utilizator, aria planşeelor folosite în calcul este următoarea:

ab,fl = ab,fl,custom dacă aria este definită de către utilizator (Ec 2)

ab,fl = ab,fl,default în celelalte cazuri.

Locaţia clădirii se va alege dintre oraşele găsite în baza de date a oraşelor.

Pentru fiecare oraş, următorii parametri sunt definiți în baza de date:

Ţara ( ) temperatura exterioară în luna m [°C] ( ) radiaţia solară incidentă pe direcţia dir în luna m [W/m²] ( ) radiaţia solară incidentă pe acoperiş în luna m [W/m²] ( ) fracţiunea din zi în care este noapte în luna m, pentru modul de încălzire

(se ia în considerare izolarea suplimentară oferită de dispozitivele de umbrire) [-]

( ) fracţiunea de timp ponderată în care este folosit dispozitivul de umbrire [-] Latitudine latitudinea oraşului Climat poate fi sub-polar, intermediar sau tropical Climat Geiger poate fi Csa, Csb, Cfb, Dfb, Dfc.

Cunoscându-se parametrul de Climat, se obţine următorul parametru: diferenţa medie dintre temperatura aerului exterior şi temperatura cerului,

în funcţie de climat (vezi Tabel 15) [°C]

11


11

Anexa 3 conţine tabele cu aceste valori pentru Coimbra, Tampere şi Timişoara.

Unei clădiri i se pot atribui diferite funcţiuni: clădire rezidenţială (RB), clădire de birouri (OB), clădire comercială (CB) şi clădire industrială (IB). Decizia de stabilire a funcţiunii are ca efect mai multe valori implicite, enumerate în următoarele paragrafe.

Forma clădirii este dreptunghiulară. Datele asociate sunt următoarele:

b lungimea faţadelor nord – sud [m] wb lungimea faţadelor est – vest [m] nb,fl numărul de etaje intermediare [-] înălţimea etajului (identic pentru toate etajele) [m]

Cu condiţia ab,fl,custom aria totală a planşeelor [m²].

Figura 1: Forma clădirii

Suprafaţa totală a clădirii este calculată cu ajutorul relaţiei:

ab,fl,default= (nb,fl +1).b .wb

Suprafaţa planşeelor folosite în calculele pentru modulele A, C şi D este suprafaţa planşeelor intermediare. Suprafaţa este calculată automat conform relaţiei:

ab,fl,interm,,default= nb,fl .b .wb

Alte trei suprafeţe sunt utilizate: suprafaţa totală a zonelor climatizate [m²] suprafaţa zonelor climatizate primare (degajări de căldură interioare

mai mari) [m²] suprafaţa celorlalte zone climatizate (degajări de căldură interioaremai mici)

[m²].

Aceste suprafeţe alcătuiesc:

Aconditionedarea este egală cu suprafaţa totală a clădirii ab,fl,default , în timp ce Aarea1 şi Aarea2 sunt calculate ca un procent din Aconditionedarea , folosind Tabel 13 din Anexa 2 (Zona 1 pentru suprafeţele primare climatizate, şi Zona 2 pentru alte suprafeţe climatizate). Aceste trei suprafeţe nu sunt prezentate.

b

wb

Sud

Nord

Est Vest

12


12

4.1.1.2 Planşee

Elemente din oţel:

Elementele din oţel folosite pentru planşeele clădirii sunt definite de următorii parametri:

Tipul de planşeu va fi ales din următoarea listă: - Planşeu simplu (fără tablă din oţel); - Planşeu compus; - Cofraj pierdut; - Prefabricat; - Planşeu uscat.

Straturile din oţel sunt alese din aceeaşi bază de date ca şi în programul Ameco [1].

Masa totală a tablei din oţel din clădire este obţinută cu ajutorul relaţiei: mtss = mssuab,fl (Ec 3)

în care mssu masa tablei din oţel (pe unitate de suprafaţă), aşa cum este obţinută din baza de date;

ab,fl suprafaţa planşeelor (cf. 4.1.1.1).

Elemente din beton:

Următorii parametri ai elementelor din beton vor fi utilizaţi:

Tipul de beton va fi ales din următoarea listă: - In-situ/turnat; - Prefabricat.

Clasa betonului va fi aleasă din următoarea listă: - C20/25; - C30/37.

Grosimea totală a planşeului ttfl Armătura din oţel mconrs

Masa totală a betonului mconsl este calculată folosind relaţia:

mconsl = ab,flconsl (ttfl – tminss + Vtmin) / 106 (Ec 4)

unde ab,fl suprafaţa planşeelor (cf. 4.1.1.1); consl = 2360 kg/m3; tminss grosimea minimă a tablei din oţel pentru planşeu, obţinută din baza de date [mm]; Vtmin volumul de beton necesar pentru grosimea minimă de planşeu, obţinut din baza de

date [mm3 / mm2]. Note:

- Pentru planşee uscate, mconsl= 0 - Pentru planşee fără tablă din oțel, tminss = 0 şi Vtmin = 0 sunt luate în calcul în formula

precedentă.


13

4.1.1.3 Structura de rezistență

Elemente din oțel:

Parametrii care definesc elementele din oțel ale structurii sunt definiţi de către utilizator:Masa totală a grinzilor mtsb

Masa totală a stâlpilor mtsc

Masa totală a conectorilor mtst

Masa totală a șuruburilor mtbo

Masa totală a plăcilor din îmbinări mtpl

Pierderile estimate pentru profilele din oțel splos

Ultimul parametru se ia după cum urmează: pentru a obţine masa finală m pentru un profil dinstructură, este necesar să se producă m (1 + splos) din acest profil.

Elemente din beton:

Parametrii care descriu structura din beton sunt similari cu cei pentru planșee:Masa totală a grinzilor din beton mtcb

Masa totală a stâlpilor din beton mtcc

Masa totală a armăturii din oțel mtrs

Tipul de beton va fi ales din următoarea listă:- In-situ/turnat;- Prefabricat.

Clasa betonului va fi alesă din următoarea listă:- C20/25;- C30/37.

Elemente din lemn:

În programul Ameco, elementele din lemn sunt luate în considerare prin mai multe mărimi. Noii parametri ce descriu elementele din lemn sunt următorii:

Masa totală a grinzilor mtwb

Masa totală a stâlpilor mtwc

4.1.1.4 Ipoteze referitoare la transport

Transportul betonului de la locul de producție la şantier:

Parametrii ce definesc transportul betonului sunt următorii:Distanța pentru betonul produs pe şantier dconmix

Distanța pentru betonul prefabricat dconreg

Programul Ameco calculează cantitățile din beton produse pe şantier sau cele prefabricate, dupăcum urmează:

Cantitatea de beton produsă pe şantier: mconmix = m1 + m2 (Ec 5)Cantitatea de beton prefabricată: mconreg = m3 + m4 (Ec 6)

unde m1 = mconsl , dacă tipul de beton pentru elementele de planșeu din beton (cf. Error!Reference source not found.) este in-situ/turnat; în caz contrar, m1 = 0;

13


12

4.1.1.2 Planşee

Elemente din oţel:

Elementele din oţel folosite pentru planşeele clădirii sunt definite de următorii parametri:

Tipul de planşeu va fi ales din următoarea listă:- Planşeu simplu (fără tablă din oţel);- Planşeu compus;- Cofraj pierdut;- Prefabricat;- Planşeu uscat.

Straturile din oţel sunt alese din aceeaşi bază de date ca şi în programul Ameco [1].

Masa totală a tablei din oţel din clădire este obţinută cu ajutorul relaţiei:mtss = mssuab,fl (Ec 3)

în care mssu masa tablei din oţel (pe unitate de suprafaţă), aşa cum este obţinută din baza de date;

ab,fl suprafaţa planşeelor (cf. 4.1.1.1).

Elemente din beton:

Următorii parametri ai elementelor din beton vor fi utilizaţi:


Clasa betonului va fi aleasă din următoarea listă:- C20/25;- C30/37.

Grosimea totală a planşeului ttfl

Armătura din oţel mconrs

Masa totală a betonului mconsl este calculată folosind relaţia:

mconsl = ab,flconsl (ttfl – tminss + Vtmin) / 106 (Ec 4)

unde ab,fl suprafaţa planşeelor (cf. 4.1.1.1);consl = 2360 kg/m3;tminss grosimea minimă a tablei din oţel pentru planşeu, obţinută din baza de date [mm];Vtmin volumul de beton necesar pentru grosimea minimă de planşeu, obţinut din baza de

date [mm3 / mm2].Note:

- Pentru planşee uscate, mconsl= 0- Pentru planşee fără tablă din oțel, tminss = 0 şi Vtmin = 0 sunt luate în calcul în formula

precedentă.


13


Elemente din oțel:

Parametrii care definesc elementele din oțel ale structurii sunt definiţi de către utilizator: Masa totală a grinzilor mtsb Masa totală a stâlpilor mtsc Masa totală a conectorilor mtst Masa totală a șuruburilor mtbo Masa totală a plăcilor din îmbinări mtpl Pierderile estimate pentru profilele din oțel splos

Ultimul parametru se ia după cum urmează: pentru a obţine masa finală m pentru un profil din structură, este necesar să se producă m (1 + splos) din acest profil.

Elemente din beton:

Parametrii care descriu structura din beton sunt similari cu cei pentru planșee: Masa totală a grinzilor din beton mtcb Masa totală a stâlpilor din beton mtcc Masa totală a armăturii din oțel mtrs

Tipul de beton va fi ales din următoarea listă: - In-situ/turnat; - Prefabricat.

Clasa betonului va fi alesă din următoarea listă: - C20/25; - C30/37.

Elemente din lemn:

În programul Ameco, elementele din lemn sunt luate în considerare prin mai multe mărimi. Noii parametri ce descriu elementele din lemn sunt următorii:

Masa totală a grinzilor mtwb Masa totală a stâlpilor mtwc


Transportul betonului de la locul de producție la şantier:

Parametrii ce definesc transportul betonului sunt următorii: Distanța pentru betonul produs pe şantier dconmix

Distanța pentru betonul prefabricat dconreg

Programul Ameco calculează cantitățile din beton produse pe şantier sau cele prefabricate, după cum urmează:

Cantitatea de beton produsă pe şantier: mconmix = m1 + m2 (Ec 5) Cantitatea de beton prefabricată: mconreg = m3 + m4 (Ec 6)

unde m1 = mconsl , dacă tipul de beton pentru elementele de planșeu din beton (cf. Error! Reference source not found.) este in-situ/turnat; în caz contrar, m1 = 0;

14


14

m2 = mtcb + mtcc + mtrs , dacă tipul de beton pentru elementele structurii de rezistență din beton (cf. Error! Reference source not found.) este in-situ/turnat; în caz contrar, m2 = 0; m3 = mconsl dacă tipul de beton pentru elementele de planșeu din beton (cf. Error! Reference source not found.) este prefabricat; în caz contrar, m3 = 0; m4 = mtcb + mtcc + mtrs dacă tipul de beton pentru elementele structurii de rezistență din beton (cf. Error! Reference source not found.) este prefabricat; în caz contrar, m4 = 0.

Transportul oțelului de la locul de producție la şantier:

Utilizatorul are posibilitatea să ia în considerare sau nu valori medii din baza de date europeană pentru transportul oțelului.

Programul Ameco va calcula masa totală a oțelului transportat, după cum urmează:

mtstrtot = mtss + mconrs + mtsb + mtsc + mtsst + mtbo + mtpl + mtrs (Ec. 7)

Dacă valorile medii nu sunt folosite, atunci sunt necesari următorii parametri: Masa oțelului transportat pe calea ferată mstr

Distanța pentru oțelul transportat pe calea ferată dstr

Masa oțelului transportat cu camion obişnuit msreg

Distanța pentru oțelul transportat cu camion obişnuit dsreg

Mai mult, următoarea relație trebuie îndeplinita:

mtstrtot = mstr + msreg (Ec. 8)

Transportul lemnului de la locul de producție la şantier:

Parametrii care definesc transportul lemnului sunt următorii: Masa lemnului transportat pe calea ferată mwtr

Distanța pentru lemnul transportat pe calea ferată dwtr

Masa lemnului transportat cu camion obişnuit mwreg

Distanța pentru lemnul transportat cu camion obişnuit dwreg

Programul Ameco va calcula masa totală a lemnului transportat: mtwtrtot = mtwb + mtwc (Ec. 9)

Pe lângă Ec. 9, următoarea relație trebuie îndeplinită:

mtwtrtot = mwtr + mwreg (Ec. 10)

4.1.1.5 Sfârşitul ciclului de viață

Utilizatorul are posibilitatea să schimbe toți parametrii care se referă la sfârșitul ciclului de viață al elementelor.

Oțel:

O parte din elementele din oţel ale clădirii sunt reciclate în urma demolării. Procentajul de elemente reciclate este notat cu eolelement. Mai mult, unele grinzi și unii stâlpi pot fi refolosiți, fiind introdus un procentaj specific resbc. Partea de material care nu este reciclată sau refolosită este pierdută.

Astfel, părţile care definesc sfârșitul ciclului de viață al oțelului sunt următoarele, definite de către utilizator:

Reciclarea armăturii din oțel eolsrs


15

Reciclarea tablei din oțel eolsd

Reciclarea grinzilor și stâlpilor eolsbc

Refolosirea grinzilor și stâlpilor resbc

Reciclarea conectorilor și șuruburilor eolsstbo

Reciclarea plăcilor din îmbinări eolspl

Beton:

Elementele din beton nu sunt reciclate, în schimb ele pot fi valorificate ca şi pietriș. Partea deelement din beton valorificată este notată cu valelement.

Parametrii care definesc valorificarea betonului sunt următorii, și vor fi definiţi de către utilizator:Valorificarea pentru planșee valconfl

Valorificarea pentru structură valconst

Lemn:

Dupa demolarea unei clădiri, o parte din elementele din lemn sunt arse. În timpul acestui proces,o parte din energia degajată prin combustie este convertită în energie, în cadrul unităţii termice.

Parametrul care definește sfârșitul ciclului de viață al lemnului este raportul, definit de către utilizator:

Ardere cu recuperarea energiei a elementelor structurale din lemn incw

4.1.2 Definirea unui pod


Elemente din oțel:

Parametrii care definesc elementele din oțel ale unui pod sunt următorii, definiţi de către utilizator:

Masa totală a profilelor mtspbr

Masa totală a conectorilor mtstbr

Masa totală a plăcilor de capăt mtepbr

Masa totală a celorlalte secțiuni mtotbr

Masa totală a altor armături mtorbr

Pierderile estimate pentru profilele din oţel splos

Ultimul parametru are următoarea semnificație: pentru a obţine masa finală m pentru un profil din structură, este necesar să se producă m (1 + splos) din acest profil.

Beton:

Parametrii care descriu elementele din beton ale unui pod vor fi modificați după cum urmează:Masa totală a betonului mtcbr

Masa totală a armăturii din oțel mtrsbr


Clasa betonului va fi ales din următoarea listă:- C20/25;- C30/37.

15


14

m2 = mtcb + mtcc + mtrs , dacă tipul de beton pentru elementele structurii de rezistență din beton (cf. Error! Reference source not found.) este in-situ/turnat; în caz contrar, m2 = 0;m3 = mconsl dacă tipul de beton pentru elementele de planșeu din beton (cf. Error! Referencesource not found.) este prefabricat; în caz contrar, m3 = 0;m4 = mtcb + mtcc + mtrs dacă tipul de beton pentru elementele structurii de rezistență din beton (cf. Error! Reference source not found.) este prefabricat; în caz contrar, m4 = 0.

Transportul oțelului de la locul de producție la şantier:

Utilizatorul are posibilitatea să ia în considerare sau nu valori medii din baza de date europeanăpentru transportul oțelului.

Programul Ameco va calcula masa totală a oțelului transportat, după cum urmează:

mtstrtot = mtss + mconrs + mtsb + mtsc + mtsst + mtbo + mtpl + mtrs (Ec. 7)

Dacă valorile medii nu sunt folosite, atunci sunt necesari următorii parametri:Masa oțelului transportat pe calea ferată mstr

Distanța pentru oțelul transportat pe calea ferată dstr

Masa oțelului transportat cu camion obişnuit msreg

Distanța pentru oțelul transportat cu camion obişnuit dsreg

Mai mult, următoarea relație trebuie îndeplinita:

mtstrtot = mstr + msreg (Ec. 8)

Transportul lemnului de la locul de producție la şantier:

Parametrii care definesc transportul lemnului sunt următorii:Masa lemnului transportat pe calea ferată mwtr

Distanța pentru lemnul transportat pe calea ferată dwtr

Masa lemnului transportat cu camion obişnuit mwreg

Distanța pentru lemnul transportat cu camion obişnuit dwreg

Programul Ameco va calcula masa totală a lemnului transportat:mtwtrtot = mtwb + mtwc (Ec. 9)

Pe lângă Ec. 9, următoarea relație trebuie îndeplinită:

mtwtrtot = mwtr + mwreg (Ec. 10)

4.1.1.5 Sfârşitul ciclului de viață

Utilizatorul are posibilitatea să schimbe toți parametrii care se referă la sfârșitul ciclului de viață al elementelor.

Oțel:

O parte din elementele din oţel ale clădirii sunt reciclate în urma demolării. Procentajul de elemente reciclate este notat cu eolelement. Mai mult, unele grinzi și unii stâlpi pot fi refolosiți, fiind introdus un procentaj specific resbc. Partea de material care nu este reciclată sau refolosită estepierdută.

Astfel, părţile care definesc sfârșitul ciclului de viață al oțelului sunt următoarele, definite de cătreutilizator:

Reciclarea armăturii din oțel eolsrs


15

Reciclarea tablei din oțel eolsd Reciclarea grinzilor și stâlpilor eolsbc

Refolosirea grinzilor și stâlpilor resbc Reciclarea conectorilor și șuruburilor eolsstbo Reciclarea plăcilor din îmbinări eolspl

Beton:

Elementele din beton nu sunt reciclate, în schimb ele pot fi valorificate ca şi pietriș. Partea de element din beton valorificată este notată cu valelement.

Parametrii care definesc valorificarea betonului sunt următorii, și vor fi definiţi de către utilizator: Valorificarea pentru planșee valconfl

Valorificarea pentru structură valconst

Lemn:

Dupa demolarea unei clădiri, o parte din elementele din lemn sunt arse. În timpul acestui proces, o parte din energia degajată prin combustie este convertită în energie, în cadrul unităţii termice.

Parametrul care definește sfârșitul ciclului de viață al lemnului este raportul, definit de către utilizator:

Ardere cu recuperarea energiei a elementelor structurale din lemn incw

4.1.2 Definirea unui pod


Elemente din oțel:

Parametrii care definesc elementele din oțel ale unui pod sunt următorii, definiţi de către utilizator:

Masa totală a profilelor mtspbr Masa totală a conectorilor mtstbr Masa totală a plăcilor de capăt mtepbr Masa totală a celorlalte secțiuni mtotbr Masa totală a altor armături mtorbr

Pierderile estimate pentru profilele din oţel splos

Ultimul parametru are următoarea semnificație: pentru a obţine masa finală m pentru un profil din structură, este necesar să se producă m (1 + splos) din acest profil.

Beton:

Parametrii care descriu elementele din beton ale unui pod vor fi modificați după cum urmează: Masa totală a betonului mtcbr Masa totală a armăturii din oțel mtrsbr Tipul de beton va fi ales din următoarea listă:

- In-situ/turnat; - Prefabricat.

Clasa betonului va fi ales din următoarea listă: - C20/25; - C30/37.

16


16


Transportul betonului de la locul de producției la şantier:

Parametrii care definesc transportul betonului sunt următorii: Distanța pentru betonul produs pe şantier dconmixbr

Distanța pentru betonul prefabricat dconregbr

Programul Ameco va calcula cantitățile de beton produse pe şantier sau prefabricate, după cum

urmează: Cantitatea de beton produs pe şantier: mconmixbr Cantitatea de beton prefabricat: mconregbr

unde mconmixbr = mtcbr dacă tipul de beton pentru elementele din beton este in-situ/turnat; în caz contrar este 0; mconregbr = mtcbr dacă tipul de beton pentru elementele din beton este prefabricat; în caz contrar este 0.

Transportul oțelului de la locul de producției la şantier:

Utilizatorul are posibilitatea să ia în considerare sau nu valori medii din baza de date europeană pentru transportul oțelului. Programul Ameco va calcula masa totală a oțelului transportat, cu ajutorul relației:

mtstrtotbr = mtspbr + mtstbr + mtepbr + mtotbr + mtorbr + mtrsbr (Ec 11)

Daca valorile medii nu sunt folosite, atunci următorii parametri sunt necesari: Masa oțelului transportat pe calea ferată mstrbr

Distanța pentru oțelul transportat pe calea ferată dstrbr

Masa oțelului transportat cu camion obişnuit msregbr

Distanța pentru oțelul transportat cu camion obişnuit dsregbr

Mai mult, următoarea relație trebuie să fie îndeplinită:

mtstrtotbr = mstrbr + msregbr (Ec 12)

4.1.2.3 Sfârșitul ciclului de viață În același mod ca și pentru o clădire, utilizatorul are posibilitatea să schimbe parametrii care se referă la sfârșitul ciclului de viață pentru elementele unui pod.

Oțel:

Ca și pentru clădiri, procentajele care definesc sfârșitul ciclului de viață al oțelului sunt următoarele, şi vor fi definite de către utilizator:

Reciclarea profilelor eolspbr

Refolosirea profilelor respbr Reciclarea conectorilor eolstbr Reciclarea plăcilor de capăt eolsepbr

Reciclarea altor secțiuni eolsotbr Reciclarea altor armături eolsorbr Reciclarea armăturii din oțel eolsrsbr

Beton:

Având aceeași definiție ca si cea pentru clădiri, partea care definește valorificarea betonului este următoarea, şi va fi definită de către utilizator:

Valorificarea betonului valconbr


17

4.1.3 Învelitoarea clădirii

4.1.3.1 Geometria fațadei Descrierea pereților include următorii parametri:

( ): suprafaţa peretelui pe direcția dir, calculată automat ca rezultat al produsului lungime × înălțime [m²];

( ) suprafaţa golurilor din peretele de pe direcția dir, definită ca procent al suprafeţei totale a fațadei [m²];

( ): suprafaţa netă a peretelui orientat pe direcția dir calculată automat ca diferență dintre ( ) şi ( ) [m²];

( ) factorul de umbrire a golurilor din peretele de pe direcția dir, valoarea ascunsă implicită fiind 1;

( ) factorul de umbrire a peretelui de pe direcția dir, valoarea ascunsă implicită fiind 1.

4.1.3.2 Proprietățile fațadei Utilizatorul selectează tipul de perete și golurile (Wall Type şi Opening Type) dintre elementele din listele corespondente de macro-componente (vezi Tabel 17 și Tabel 16 din Anexa 2), actualizând în acest mod variabilele asociate:

valoarea U pentru pereți [W/(m².K)], nemodificabilă; inerția pe metru pătrat [J/(m².K)], ascunsă și nemodificabilă; valoarea U pentru goluri [W/(m².K)], nemodificabilă; transmitanţa la energia solară pentru radiația perpendiculară pe vitraj,

parametru ascuns (vezi Tabel 16 în Anexa 2) [-]. Selectarea dispozitivului de umbrire (ShadingType şi ShadingColor, vezi Tabel 22 din Anexa 2) influenţează variabila:

transmitanța la energia solară a ferestrei cu dispozitiv de umbrire [-]. Valorile standard pentru ShadingType şi ShadingColor sunt “No shading device” și “Intermediate”. Opțiunea ShadingColor nu este afişată. Selectarea jaluzelei (ShutterType, vezi Tabel 14 din Anexa 2) are impact asupra valorii a patru variabile:

rezistența termică suplimentară dată de prezenţa unei jaluzele, care depinde de permeabilitate aerului [m².K/W];

permeabilitate crescută sau foarte crescută [m².K/W]; permeabilitate medie [m².K/W]; permeabilitate redusă [m².K/W].

Aceste patru variabile sunt ascunse. Următoarele variabile sunt de asemenea ascunse:

pentru controlul jaluzelelor, dacă sunt închise noaptea pentru a reduce pierderile de căldură în sezonul rece prin ferestre, valoarea implicită fiind conform Tabel 24 din Anexa 2;

pentru controlul jaluzelelor, dacă sunt activate în timpul zilei pentru a reduce aportul de căldură solară în sezonul cald prin ferestre, valoarea implicită fiind conform Tabel 24 din Anexa 2;

valoarea implicită 0.3 [-].

17


16


Transportul betonului de la locul de producției la şantier:

Parametrii care definesc transportul betonului sunt următorii:Distanța pentru betonul produs pe şantier dconmixbr

Distanța pentru betonul prefabricat dconregbr

Programul Ameco va calcula cantitățile de beton produse pe şantier sau prefabricate, după cumurmează:

Cantitatea de beton produs pe şantier: mconmixbr

Cantitatea de beton prefabricat: mconregbr

undemconmixbr = mtcbr dacă tipul de beton pentru elementele din beton este in-situ/turnat; în caz contrar este 0;mconregbr = mtcbr dacă tipul de beton pentru elementele din beton este prefabricat; în caz contrar este 0.

Transportul oțelului de la locul de producției la şantier:

Utilizatorul are posibilitatea să ia în considerare sau nu valori medii din baza de date europeanăpentru transportul oțelului.

Programul Ameco va calcula masa totală a oțelului transportat, cu ajutorul relației:

mtstrtotbr = mtspbr + mtstbr + mtepbr + mtotbr + mtorbr + mtrsbr (Ec 11)

Daca valorile medii nu sunt folosite, atunci următorii parametri sunt necesari:Masa oțelului transportat pe calea ferată mstrbr

Distanța pentru oțelul transportat pe calea ferată dstrbr

Masa oțelului transportat cu camion obişnuit msregbr

Distanța pentru oțelul transportat cu camion obişnuit dsregbr

Mai mult, următoarea relație trebuie să fie îndeplinită:

mtstrtotbr = mstrbr + msregbr (Ec 12)

4.1.2.3 Sfârșitul ciclului de viață

În același mod ca și pentru o clădire, utilizatorul are posibilitatea să schimbe parametrii care se referă la sfârșitul ciclului de viață pentru elementele unui pod.

Oțel:

Ca și pentru clădiri, procentajele care definesc sfârșitul ciclului de viață al oțelului sunt următoarele, şi vor fi definite de către utilizator:

Reciclarea profilelor eolspbr

Refolosirea profilelor respbr

Reciclarea conectorilor eolstbr

Reciclarea plăcilor de capăt eolsepbr

Reciclarea altor secțiuni eolsotbr

Reciclarea altor armături eolsorbr

Reciclarea armăturii din oțel eolsrsbr

Beton:

Având aceeași definiție ca si cea pentru clădiri, partea care definește valorificarea betonului este următoarea, şi va fi definită de către utilizator:

Valorificarea betonului valconbr


17

4.1.3 Învelitoarea clădirii

4.1.3.1 Geometria fațadei

Descrierea pereților include următorii parametri:

( ): suprafaţa peretelui pe direcția dir, calculată automat ca rezultat al produsului lungime × înălțime [m²];

( ) suprafaţa golurilor din peretele de pe direcția dir, definită ca procent al suprafeţei totale a fațadei [m²];

( ): suprafaţa netă a peretelui orientat pe direcția dir calculată automat ca diferență dintre ( ) şi ( ) [m²];

( ) factorul de umbrire a golurilor din peretele de pe direcția dir, valoarea ascunsă implicită fiind 1;

( ) factorul de umbrire a peretelui de pe direcția dir, valoarea ascunsă implicită fiind 1.

4.1.3.2 Proprietățile fațadei

Utilizatorul selectează tipul de perete și golurile (Wall Type şi Opening Type) dintre elementele din listele corespondente de macro-componente (vezi Tabel 17 și Tabel 16 din Anexa 2), actualizând în acest mod variabilele asociate:

valoarea U pentru pereți [W/(m².K)], nemodificabilă; inerția pe metru pătrat [J/(m².K)], ascunsă și nemodificabilă; valoarea U pentru goluri [W/(m².K)], nemodificabilă; transmitanţa la energia solară pentru radiația perpendiculară pe vitraj,

parametru ascuns (vezi Tabel 16 în Anexa 2) [-].

Selectarea dispozitivului de umbrire (ShadingType şi ShadingColor, vezi Tabel 22 din Anexa 2) influenţează variabila:

transmitanța la energia solară a ferestrei cu dispozitiv de umbrire [-].

Valorile standard pentru ShadingType şi ShadingColor sunt “No shading device” și “Intermediate”. Opțiunea ShadingColor nu este afişată.

Selectarea jaluzelei (ShutterType, vezi Tabel 14 din Anexa 2) are impact asupra valorii a patru variabile: rezistența termică suplimentară dată de prezenţa unei jaluzele, care

depinde de permeabilitate aerului [m².K/W]; permeabilitate crescută sau foarte crescută [m².K/W]; permeabilitate medie [m².K/W]; permeabilitate redusă [m².K/W].

Aceste patru variabile sunt ascunse.

Următoarele variabile sunt de asemenea ascunse: pentru controlul jaluzelelor, dacă sunt închise noaptea pentru a

reduce pierderile de căldură în sezonul rece prin ferestre, valoarea implicită fiind conform Tabel 24 din Anexa 2;

pentru controlul jaluzelelor, dacă sunt activate în timpul zilei pentru a reduce aportul de căldură solară în sezonul cald prin ferestre, valoarea implicită fiind conform Tabel 24 din Anexa 2;

valoarea implicită 0.3 [-].

18


18

4.1.3.3 Planşeu parter

Următorii parametri sunt folosiți pentru a defini parterul:

valoarea U pentru planşeu parter [W/(m².K)]; GroundFloorType tipul de parter care va fi ales de utilizator ca şi “Slab on ground floor” sau

“Suspended”; Dconcretebasefloor grosimea plăcii de beton de la parter, valoarea implicită 0.2 [m]; Msteelbasefloor masa armăturii din oțel, valoarea implicită 0 [t].

Tipul de sol (SoilType) (valoare implicită ascunsă) influenţează două variabile: ( ) capacitatea de încălzire a solului (vezi Tabel 23 din Anexa 2), valoare

ascunsă [J/(m3.K)]; conductivitatea solului (vezi Tabel 23), valoare ascunsă [W/(m.K)].

Mai este utilizată o altă variabilă ascunsă: grosimea pereților de la subsol, valoarea implicită 0.2 [m].

Perimetrul și suprafaţa parterului nu sunt afișate, ci sunt calculate automat, folosind relaţia: ( )

În funcție de tipul parterului (GroundFloorType), următorii parametri (nu sunt afișați) sunt stabiliţi:

Planşeu parterCâteva opțiuni sunt disponibile pentru izolaţie (Edgeinsulation): “fără izolaţie”, “pe orizontală”, “pe verticală” sau “ambele tipuri de izolaţie”.Ceilalți parametri sunt: grosimea izolaţiei orizontale [mm] conductivitatea termică a izolaţiei orizontale [W/(m.K)] lățimea izolaţiei orizontale [m] grosimea izolaţiei verticale [mm] conductivitatea termică a izolaţiei verticale [W/(m.K)] adâncimea izolaţiei verticale [m].

Planşeu suspendatParametrii care definesc un planșeul suspendat sunt: înălțimea zidului deasupra parterului, ca și pentru planșeul folosit pentru

subsol [m] înălțimea zidului sub parter [m] fluxul de aer, valoarea implicită 0.1 [ac/h] suprafaţa golurilor de ventilație pe lungimea perimetrului, stabilită la 1,

valoare ascunsă [m²/m] viteza medie a vântului la înălțimea de 10 m, valoare ascunsă [m/s].

Ultimii trei parametrii sunt legați de:

( )

4.1.3.4 Parametri suplimentari

Câțiva parametri suplimentari se referă la anvelopa clădirii. Acești parametri sunt ascunși. rezistența suprafeței exterioare, valoare implicită 0.04 [m².K/W] coeficient de absorbție pentru radiația solară, valoare implicită 0.5 [-]


19

coeficient de transfer a căldurii radiative exterioare, valoare implicită 4.5 [W/(m².K)]

capacitatea termică interioară [J/K], calculată cu relaţia:

∑ ( )

( ∑ ( )

)

unde: capacitatea termică interioară a pereților [J/K/m²], valoare conform macro-

componentei perete selectate; capacitatea termică interioară a acoperișului [J/K/m²], valoare conform

macro-componentei acoperișului selectate; capacitatea termică interioară a planșeelor [J/K/m²], valoare implicită 50000

J/K/m²; capacitatea termică interioară a planșeelor parter [J/K/m²], valoare implicită

50000 J/K/m²; capacitatea termică interioară a planșeelor etajelor intermediare [J/K/m²],

valoare standard 50000 J/K/m²; capacitatea termică interioară a pereților interiori [J/K/m²], valoare standard

de două ori valoarea lui [J/K/m²]; raportul dintre suprafaţa pereţilor interiori și suprafaţa fațadelor, valoare

standard 40%.

4.1.3.5 Acoperiș

Utilizatorul selectează macro-componenta pentru acoperiș conform Tabelului 25 din Anexa 2. Următoriiparametri definesc acoperișul:

valoarea U pentru acoperișul plat, valoarea implicită depinzând de macro-componentă, nemodificabilă [W/(m².K)];

suprafaţa planșeului exterior, valoare implicită 0, ascunsă [m²]; suprafaţa părții plate a acoperișului, valoarea implicită calculată conform

dimensiunilor clădirii, ascunsă [m²]; suprafaţa părții în pantă a acoperișului, valoare implicită 0, ascunsă [m²]; suprafaţa golurilor din acoperiș, valoare implicită 0, ascunsă [m²]; factorul de umbrire al golurilor din acoperiş, valoare implicită 0, ascunsă; valoarea U pentru acoperișul în pantă, valoare implicită 0, ascunsă

[W/(m².K)]; valoarea U pentru etajele exterioare, valoare implicită 0, ascunsă

[W/(m².K)] valoarea U pentru etajele necondiționate, valoare implicită 0,

ascunsă [W/(m².K)]

4.1.4 Gradul de utilizare a clădiriiUtilizarea clădirii se împarte în trei perioade diferite de-a lungul zilei; mai mult, se face diferenţa între zilele de muncă și cele de sfârşit de săptămână. Două elemente sunt luate în considerare în ceea ce priveşte utilizarea, şi anume gradul de prezență al ocupanţilor şi nevoia de lumină. Selecţia se face întrezonele primare condiționate (Zona 1) și celelalte zone condiționate (Zona 2).

19


18

4.1.3.3 Planşeu parter

Următorii parametri sunt folosiți pentru a defini parterul:

valoarea U pentru planşeu parter [W/(m².K)];GroundFloorType tipul de parter care va fi ales de utilizator ca şi “Slab on ground floor” sau

“Suspended”;Dconcretebasefloor grosimea plăcii de beton de la parter, valoarea implicită 0.2 [m];Msteelbasefloor masa armăturii din oțel, valoarea implicită 0 [t].

Tipul de sol (SoilType) (valoare implicită ascunsă) influenţează două variabile:( ) capacitatea de încălzire a solului (vezi Tabel 23 din Anexa 2), valoare

ascunsă [J/(m3.K)]; conductivitatea solului (vezi Tabel 23), valoare ascunsă [W/(m.K)].

Mai este utilizată o altă variabilă ascunsă: grosimea pereților de la subsol, valoarea implicită 0.2 [m].

Perimetrul și suprafaţa parterului nu sunt afișate, ci sunt calculate automat, folosind relaţia: ( )

În funcție de tipul parterului (GroundFloorType), următorii parametri (nu sunt afișați) sunt stabiliţi:

Planşeu parterCâteva opțiuni sunt disponibile pentru izolaţie (Edgeinsulation): “fără izolaţie”, “pe orizontală”, “pe verticală” sau “ambele tipuri de izolaţie”.Ceilalți parametri sunt: grosimea izolaţiei orizontale [mm] conductivitatea termică a izolaţiei orizontale [W/(m.K)] lățimea izolaţiei orizontale [m] grosimea izolaţiei verticale [mm] conductivitatea termică a izolaţiei verticale [W/(m.K)] adâncimea izolaţiei verticale [m].

Planşeu suspendatParametrii care definesc un planșeul suspendat sunt: înălțimea zidului deasupra parterului, ca și pentru planșeul folosit pentru

subsol [m] înălțimea zidului sub parter [m] fluxul de aer, valoarea implicită 0.1 [ac/h] suprafaţa golurilor de ventilație pe lungimea perimetrului, stabilită la 1,

valoare ascunsă [m²/m] viteza medie a vântului la înălțimea de 10 m, valoare ascunsă [m/s].

Ultimii trei parametrii sunt legați de:

( )

4.1.3.4 Parametri suplimentari

Câțiva parametri suplimentari se referă la anvelopa clădirii. Acești parametri sunt ascunși. rezistența suprafeței exterioare, valoare implicită 0.04 [m².K/W] coeficient de absorbție pentru radiația solară, valoare implicită 0.5 [-]


19

coeficient de transfer a căldurii radiative exterioare, valoare implicită 4.5 [W/(m².K)]

capacitatea termică interioară [J/K], calculată cu relaţia:

∑ ( )

( ∑ ( )

)

unde: capacitatea termică interioară a pereților [J/K/m²], valoare conform macro-

componentei perete selectate; capacitatea termică interioară a acoperișului [J/K/m²], valoare conform

macro-componentei acoperișului selectate; capacitatea termică interioară a planșeelor [J/K/m²], valoare implicită 50000

J/K/m²; capacitatea termică interioară a planșeelor parter [J/K/m²], valoare implicită

50000 J/K/m²; capacitatea termică interioară a planșeelor etajelor intermediare [J/K/m²],

valoare standard 50000 J/K/m²; capacitatea termică interioară a pereților interiori [J/K/m²], valoare standard

de două ori valoarea lui [J/K/m²]; raportul dintre suprafaţa pereţilor interiori și suprafaţa fațadelor, valoare

standard 40%.

4.1.3.5 Acoperiș

Utilizatorul selectează macro-componenta pentru acoperiș conform Tabelului 25 din Anexa 2. Următorii parametri definesc acoperișul:

valoarea U pentru acoperișul plat, valoarea implicită depinzând de macro-componentă, nemodificabilă [W/(m².K)];

suprafaţa planșeului exterior, valoare implicită 0, ascunsă [m²]; suprafaţa părții plate a acoperișului, valoarea implicită calculată conform

dimensiunilor clădirii, ascunsă [m²]; suprafaţa părții în pantă a acoperișului, valoare implicită 0, ascunsă [m²]; suprafaţa golurilor din acoperiș, valoare implicită 0, ascunsă [m²]; factorul de umbrire al golurilor din acoperiş, valoare implicită 0, ascunsă; valoarea U pentru acoperișul în pantă, valoare implicită 0, ascunsă

[W/(m².K)]; valoarea U pentru etajele exterioare, valoare implicită 0, ascunsă

[W/(m².K)] valoarea U pentru etajele necondiționate, valoare implicită 0,

ascunsă [W/(m².K)]

4.1.4 Gradul de utilizare a clădirii Utilizarea clădirii se împarte în trei perioade diferite de-a lungul zilei; mai mult, se face diferenţa între zilele de muncă și cele de sfârşit de săptămână. Două elemente sunt luate în considerare în ceea ce priveşte utilizarea, şi anume gradul de prezență al ocupanţilor şi nevoia de lumină. Selecţia se face între zonele primare condiționate (Zona 1) și celelalte zone condiționate (Zona 2).

20


20

Cele 24 de opţiuni sunt descrise prin trei mărimi: momentul de începere [h] momentul de terminare [h] degajări interne de căldură [h]

unde funcţia Є ,occupancy; light-, place Є ,area 1; area 2-, Date Є ,Monday to Friday; Saturday to Sunday-, i Є ,1; 2; 3-.

Valorile implicite sunt prezentate în Tabelul 27 până la Tabelul 30 (în Anexa 2) funcţie de tipul clădirii. Aceste 24 de mărimi sunt ascunse.

Condițiile de interior se referă la confortul ocupanților și sunt definite de patru parametri. Valorile implicite sunt stabilite conform Tabelului 31 din Anexa 1 și sunt nemodificabile:

temperatura de încălzire [°C]; temperatura de răcire [°C]; rata fluxului de aer pentru modul de încălzire (pe m²) [ac/h] rata fluxului de aer pentru modul de răcire (pe m²) [ac/h].

4.1.5 Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră pentru construcţii

Sunt luate în considerare patru sisteme pentru o construcţie.

4.1.5.1 Sistemul de încălzire

Utilizatorul trebuie să stabilească tipul de sistem pentru încălzire ( , vezi Tabelul 17 din Anexa 2).

Aceasta selecţie influenţează eficiența sistemului de încălzire luat în calcul: eficiența sistemului de încălzire, ascunsă în modul normal [-]

Energia folosită ( ), cu valorile standard stabilite conform Tabelului 33 din Anexa 2, influenţează factorul de conversie din energie finală în energie primară:

tipul de energie (vezi Tabel 21 din Anexa 2) [kgoe/kWh]

Aceste două câmpuri sunt ascunse.

Următoarele mărimi sunt folosite, dar nu sunt afișate. Valorile sunt stabilite conform Tabelului 32 din Anexa 2.

momentul de începere a programului de lucru [h]; momentul de terminare a programului de lucru [h]; numărul de zile lucrătoare pe săptămână [-].

4.1.5.2 Sistemul de răcire

Utilizatorul trebuie să stabilească tipul sistemului de răcire ( , vezi Tabelul 18 din Anexa 2).

Aceasta alegere influenţează eficiența sistemului de răcire:

eficiența sistemului de răcire, valoare ascunsă [-].


21

Energia folosită ( ), cu valorile implicite stabilite conform Tabel 33 din Anexa 2, influenţează factorul de conversie din energie finală în energie primară:

tipul de energie (vezi Tabel 21 din Anexa 2) [kgoe/kWh].


Ca și pentru sistemul de încălzire, este definită o variabilă similară, ascunsă, și cu o valoare standard stabilită conform Tabelului 34:

numărul de zile lucrătoare pe săptămână [-].

4.1.5.3 Sistemul de ventilare

Definirea sistemului de ventilare se bazează pe folosirea sistemului de recuperare a căldurii( ). În acest caz, caracteristicile sistemului sunt:

fracţiune a volumului fluxului de aer care intră în unitatea de recuperare acăldurii, valoarea implicită 0.8, ascunsă [-];

eficiența unității de recuperare a căldurii, valoarea implicită 0.6, ascunsă [-].

4.1.5.4 Sistemul de apă caldă menajeră (ACM)

Tipul de sistem de apă caldă menajeră ( , vezi Tabel 20 din Anexa 2) se referă la eficiența sistemului de apă caldă menajeră (ACM):

eficiența sistemului de apă caldă menajeră (ACM), ascunsă în modulnormal [-]

Energia folosită ( ), cu valorile standard stabilite conform Tabelului 35, influenţeazăfactorul de conversie de la energia finală la energia primară:

tipul de energie (vezi Tabel 21) [kgoe/kWh]

Sistemul de apă caldă menajeră (ACM) depinde de câțiva parametri: temperatura dorită a apei la nivelul robinetului, valoarea standard 60,

ascunsă [°C]; temperatura apei la intrare, valoarea standard 15, ascunsă [°C]; fracțiunea din energia ACM produsă de surse de energie regenerabile,

valoarea standard 0, ascunsă [-].

4.2 Constante și parametri specificiConstante generale:

( ) numărul de secunde în luna m în mega secunde; ( ) numărul de zile în luna m [-]; ( ) numărul de zile lucrătoare în luna m [-].

21


20

Cele 24 de opţiuni sunt descrise prin trei mărimi: momentul de începere [h] momentul de terminare [h] degajări interne de căldură [h]

unde funcţia Є ,occupancy; light-, place Є ,area 1; area 2-, Date Є ,Monday to Friday; Saturday toSunday-, i Є ,1; 2; 3-.

Valorile implicite sunt prezentate în Tabelul 27 până la Tabelul 30 (în Anexa 2) funcţie de tipul clădirii.Aceste 24 de mărimi sunt ascunse.

Condițiile de interior se referă la confortul ocupanților și sunt definite de patru parametri. Valorile implicitesunt stabilite conform Tabelului 31 din Anexa 1 și sunt nemodificabile:

temperatura de încălzire [°C]; temperatura de răcire [°C]; rata fluxului de aer pentru modul de încălzire (pe m²) [ac/h] rata fluxului de aer pentru modul de răcire (pe m²) [ac/h].

4.1.5 Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră pentruconstrucţii

Sunt luate în considerare patru sisteme pentru o construcţie.

4.1.5.1 Sistemul de încălzire

Utilizatorul trebuie să stabilească tipul de sistem pentru încălzire ( , vezi Tabelul 17 dinAnexa 2).

Aceasta selecţie influenţează eficiența sistemului de încălzire luat în calcul: eficiența sistemului de încălzire, ascunsă în modul normal [-]

Energia folosită ( ), cu valorile standard stabilite conform Tabelului 33 din Anexa 2, influenţează factorul de conversie din energie finală în energie primară:

tipul de energie (vezi Tabel 21 din Anexa 2) [kgoe/kWh]


Următoarele mărimi sunt folosite, dar nu sunt afișate. Valorile sunt stabilite conform Tabelului 32 din Anexa 2.

momentul de începere a programului de lucru [h]; momentul de terminare a programului de lucru [h]; numărul de zile lucrătoare pe săptămână [-].

4.1.5.2 Sistemul de răcire

Utilizatorul trebuie să stabilească tipul sistemului de răcire ( , vezi Tabelul 18 din Anexa2).

Aceasta alegere influenţează eficiența sistemului de răcire:

eficiența sistemului de răcire, valoare ascunsă [-].


21

Energia folosită ( ), cu valorile implicite stabilite conform Tabel 33 din Anexa 2, influenţează factorul de conversie din energie finală în energie primară:

tipul de energie (vezi Tabel 21 din Anexa 2) [kgoe/kWh].


Ca și pentru sistemul de încălzire, este definită o variabilă similară, ascunsă, și cu o valoare standard stabilită conform Tabelului 34:

numărul de zile lucrătoare pe săptămână [-].

4.1.5.3 Sistemul de ventilare

Definirea sistemului de ventilare se bazează pe folosirea sistemului de recuperare a căldurii ( ). În acest caz, caracteristicile sistemului sunt:

fracţiune a volumului fluxului de aer care intră în unitatea de recuperare a căldurii, valoarea implicită 0.8, ascunsă [-];

eficiența unității de recuperare a căldurii, valoarea implicită 0.6, ascunsă [-].

4.1.5.4 Sistemul de apă caldă menajeră (ACM)

Tipul de sistem de apă caldă menajeră ( , vezi Tabel 20 din Anexa 2) se referă la eficiența sistemului de apă caldă menajeră (ACM):

eficiența sistemului de apă caldă menajeră (ACM), ascunsă în modul normal [-]

Energia folosită ( ), cu valorile standard stabilite conform Tabelului 35, influenţează factorul de conversie de la energia finală la energia primară:

tipul de energie (vezi Tabel 21) [kgoe/kWh]

Sistemul de apă caldă menajeră (ACM) depinde de câțiva parametri: temperatura dorită a apei la nivelul robinetului, valoarea standard 60,

ascunsă [°C]; temperatura apei la intrare, valoarea standard 15, ascunsă [°C]; fracțiunea din energia ACM produsă de surse de energie regenerabile,

valoarea standard 0, ascunsă [-].

4.2 Constante și parametri specifici Constante generale:

( ) numărul de secunde în luna m în mega secunde; ( ) numărul de zile în luna m [-]; ( ) numărul de zile lucrătoare în luna m [-].

22


22

Următoarele mărimi specifice sunt tratate într-un mod specific. Inițial, ele sunt date de intrare, dar cum înțelesul lor poate fi neclar utilizatorului, ele sunt tratate ca și constante în programul AMECO 3.

factorul de corecție al geamurilor nedisipabile [-]; factorul de scut împotriva vântului [-]; factorul de ajustare pentru spațiul necondiționat [-]; factorul de radiație pentru acoperișul vertical [-]; factorul de radiație pentru pereţii orizontali [-].

Parametri specifici pentru modul de încălzire: factorul de corecție pentru transferul căldurii prin transmisie [-]; factorul de corecție pentru transferul căldurii prin ventilare [-]; factorul de corecție pentru acumulările interne [-]; factorul de corecție pentru aportul de căldură solară [-]; parametrul numeric de referință adimensional [-]; constanta de timp de referință [h]; factorul empiric de corelare (stabilit la valoarea 3) [-].

Unii dintre acești parametri depind de Climatul Geiger și de prezența dispozitivelor de umbrire (vezi Tabelul 26).

Parametrii specifici pentru modul de răcire: factorul de corecție pentru transferul căldurii prin transmisie [-]; factorul de corecție pentru transferul căldurii prin ventilare [-]; factorul de corecție pentru acumulările interne [-]; factorul de corecție pentru aportul de căldură solară [-]; parametrul numeric de referință adimensional [-]; constanta de timp de referință [h]; factorul empiric de corelație (stabilit la valoarea 3) [-].

Unii dintre acești parametri depind de Climatul Geiger și de prezența dispozitivelor de umbrire (vezi Tabelul 26).

Constante pentru producția de apă caldă menajeră (ACM): In concordanță cu EN15316-3-1, sunt definite următoarele trei constante (pentru clădiri rezidențiale): [l/(day.m²)]; [l/(day.m²)]; [l/(day.m²)].


23

4.3 Calculul impactului unei structuri asupra mediului

4.3.1 Principii

Metoda folosită de programul Ameco include 24 de indicatori de impact asupra mediului, fiecare divizatîn patru module:

- Modulul A: Etapa procesului de producție și construcție;- Modulul B: Etapa de utilizare;- Modulul C: Sfârșitul ciclului de viață;- Modulul D: Beneficii și sarcini dincolo de limitele sistemului.

Cei 24 de indicatori urmăresc aceleași ecuații. Singurele diferențe dintre ei sunt valorile coeficienților.Acești coeficienți sunt enumeraţi în tabelele 2 și 3.

Denumirile coeficienților sunt date în Tabelul 2, iar valorile lor sunt date în paragrafele următoare. Valorile tuturor parametrilor definiți în acest capitol sunt afișați de programul Ameco. Toți parametrii acestui capitol au aceleași valori pentru clădiri cât și pentru poduri, iar aceste valori sunt nemodificabile.

În programul Ameco, coeficienții de impact sunt definiți pentru 10 indicatori. Pentru cei 14 indicatorirămaşi, coeficienţii vor fi stabiliţi la 0.

Coeficientul de impact considerat DenumireRER: Table din oțel cf. worldsteel kRERStPl

RER: Secțiuni din oțel cf. worldsteel kRERStSec

GLO: Armături din oțel cf. worldsteel kGLOSt

RER: Oțel galvanizat la cald cf. worldsteel KRERStHDG

DE: Beton C20/25 PE kDEConC20

DE: Beton C30/37 PE kDEConC30

DE: Lemn lamelat încleiat PE [for 1kg] kDEW

GLO: Valoarea deșeurilor de fier vechi cf. worldsteel kGLO

Demolarea clădirii din oțel - impact pentru un 1kg tratat kStBldgDem

CH: Debarasare, clădire, beton, nearmat, până la debarasarea finală kCHCon

CH: Debarasare, clădire, beton, armătură din oțel, până la debarasarea finală kCHSt

CH: Debarasare, clădire, beton, nearmat, până la stația de sortare [inclusiv40% la depozit de deşeuri ecologice] kCHConPlt

CH: Debarasare, clădire, beton, armătura din oțel, până la stația de sortare kCHStPlt

CH: Debarasare, beton, 5% apă, până la depozit de deşeuri materiale inerte kCHConLdf

CH: Pietriș, nespecificat, la balastieră kCHGr

RER: Depozit de deşeuri pentru materiale inerte (oţel) PE kRERStLdf

EU-27: Deșeuri după incinerarea produselor din lemn (OSB, plăci aglomerate) ELCD/CEWEP <p-agg> [1kg lemn] kEUWWa

Credit pentru incinerarea deșeurilor (agg minus p-agg) kWa

EU-27: Depozit de deşeuri pentru materiale lemnoase (OSB, plăci aglomerate) PE <p-agg> kEUWLdf

CH: Debarasare, material inert, 0% apă, gropi de gunoi ecologice kCHLdf

RER: Transportul cu camionul cu articulaţie PE [pentru 1tkm] kRERALT

Transportul cu trenul [for 1tkm] kTr

Transportul cu autobetoniera [pentru 100kgkm] kCont

Transport european mediu pentru oțel [pentru 1t pe o distanță medie în Europa] kStAvg

23


22

Următoarele mărimi specifice sunt tratate într-un mod specific. Inițial, ele sunt date de intrare, dar cumînțelesul lor poate fi neclar utilizatorului, ele sunt tratate ca și constante în programul AMECO 3.

factorul de corecție al geamurilor nedisipabile [-];factorul de scut împotriva vântului [-];

factorul de ajustare pentru spațiul necondiționat [-]; factorul de radiație pentru acoperișul vertical [-]; factorul de radiație pentru pereţii orizontali [-].

Parametri specifici pentru modul de încălzire: factorul de corecție pentru transferul căldurii prin transmisie [-]; factorul de corecție pentru transferul căldurii prin ventilare [-]; factorul de corecție pentru acumulările interne [-]; factorul de corecție pentru aportul de căldură solară [-]; parametrul numeric de referință adimensional [-]; constanta de timp de referință [h]; factorul empiric de corelare (stabilit la valoarea 3) [-].

Unii dintre acești parametri depind de Climatul Geiger și de prezența dispozitivelor de umbrire (veziTabelul 26).

Parametrii specifici pentru modul de răcire: factorul de corecție pentru transferul căldurii prin transmisie [-]; factorul de corecție pentru transferul căldurii prin ventilare [-]; factorul de corecție pentru acumulările interne [-]; factorul de corecție pentru aportul de căldură solară [-]; parametrul numeric de referință adimensional [-]; constanta de timp de referință [h]; factorul empiric de corelație (stabilit la valoarea 3) [-].

Unii dintre acești parametri depind de Climatul Geiger și de prezența dispozitivelor de umbrire (veziTabelul 26).

Constante pentru producția de apă caldă menajeră (ACM):In concordanță cu EN15316-3-1, sunt definite următoarele trei constante (pentru clădiri rezidențiale): [l/(day.m²)]; [l/(day.m²)]; [l/(day.m²)].


23

4.3 Calculul impactului unei structuri asupra mediului

4.3.1 Principii

Metoda folosită de programul Ameco include 24 de indicatori de impact asupra mediului, fiecare divizat în patru module:

- Modulul A: Etapa procesului de producție și construcție; - Modulul B: Etapa de utilizare; - Modulul C: Sfârșitul ciclului de viață; - Modulul D: Beneficii și sarcini dincolo de limitele sistemului.

Cei 24 de indicatori urmăresc aceleași ecuații. Singurele diferențe dintre ei sunt valorile coeficienților. Acești coeficienți sunt enumeraţi în tabelele 2 și 3.

Denumirile coeficienților sunt date în Tabelul 3, iar valorile lor sunt date în paragrafele următoare. Valorile tuturor parametrilor definiți în acest capitol sunt afișați de programul Ameco. Toți parametrii acestui capitol au aceleași valori pentru clădiri cât și pentru poduri, iar aceste valori sunt nemodificabile.

În programul Ameco, coeficienții de impact sunt definiți pentru 10 indicatori. Pentru cei 14 indicatori rămaşi, coeficienţii vor fi stabiliţi la 0.

Coeficientul de impact considerat Denumire RER: Table din oțel cf. worldsteel kRERStPl RER: Secțiuni din oțel cf. worldsteel kRERStSec GLO: Armături din oțel cf. worldsteel kGLOSt RER: Oțel galvanizat la cald cf. worldsteel KRERStHDG DE: Beton C20/25 PE kDEConC20 DE: Beton C30/37 PE kDEConC30 DE: Lemn lamelat încleiat PE [for 1kg] kDEW GLO: Valoarea deșeurilor de fier vechi cf. worldsteel kGLO Demolarea clădirii din oțel - impact pentru un 1kg tratat kStBldgDem CH: Debarasare, clădire, beton, nearmat, până la debarasarea finală kCHCon CH: Debarasare, clădire, beton, armătură din oțel, până la debarasarea finală kCHSt CH: Debarasare, clădire, beton, nearmat, până la stația de sortare [inclusiv 40% la depozit de deşeuri ecologice] kCHConPlt

CH: Debarasare, clădire, beton, armătura din oțel, până la stația de sortare kCHStPlt CH: Debarasare, beton, 5% apă, până la depozit de deşeuri materiale inerte kCHConLdf CH: Pietriș, nespecificat, la balastieră kCHGr RER: Depozit de deşeuri pentru materiale inerte (oţel) PE kRERStLdf EU-27: Deșeuri după incinerarea produselor din lemn (OSB, plăci aglomerate) ELCD/CEWEP <p-agg> [1kg lemn] kEUWWa

Credit pentru incinerarea deșeurilor (agg minus p-agg) kWa EU-27: Depozit de deşeuri pentru materiale lemnoase (OSB, plăci aglomerate) PE <p-agg> kEUWLdf

CH: Debarasare, material inert, 0% apă, gropi de gunoi ecologice kCHLdf RER: Transportul cu camionul cu articulaţie PE [pentru 1tkm] kRERALT Transportul cu trenul [for 1tkm] kTr Transportul cu autobetoniera [pentru 100kgkm] kCont Transport european mediu pentru oțel [pentru 1t pe o distanță medie în Europa] kStAvg

24


24

EU-27: Mix energie electrică reţea PE [1kWh] kEUElec Recuperarea electricității rezultate kEOR RER: Table din oțel cf. worldsteel (intrare deșeuri de fier vechi) kRERStPl0 RER: Secțiuni din oțel cf. worldsteel (intrare deșeuri de fier vechi) kRERStSec0 RER: Oțel galvanizat cf. worldsteel (intrare deșeuri de fier vechi) kRERStHDG0 GLO: Armături din oțel cf. worldsteel (intrare deșeuri de fier vechi) kGLOSt0

Tabel 3: Denumirea coeficientului

Acronimele folosite în Tabelul 3 denumesc: - GLO : Global (mediu) - DE : German (mediu) - CH : Elvețian (mediu)

Ultimii 5 coeficienți de impact (adimensional) au aceeași valoare pentru toți indicatorii de impact:

kEOR 8.865E-01 kRERStPl0 1.125E-01 kRERStSec0 8.492E-01 kRERStHDG0 9.162E-02

kGLOSt0 6.983E-01

Tabel 4: Valori pentru coeficienții intrare deșeuri de fier vechi

4.3.1.1 Parametrii care descriu categoriile de impact asupra mediului

Tabelul 5 conține valori ale coeficienților pentru indicatorii GWP, ODP, AP, EP, POCP, ADP- elemente,

ADP – combustibili fosili.

25


24

EU-27: Mix energie electrică reţea PE [1kWh] kEUElec

Recuperarea electricității rezultate kEOR

RER: Table din oțel cf. worldsteel (intrare deșeuri de fier vechi) kRERStPl0

RER: Secțiuni din oțel cf. worldsteel (intrare deșeuri de fier vechi) kRERStSec0

RER: Oțel galvanizat cf. worldsteel (intrare deșeuri de fier vechi) kRERStHDG0

GLO: Armături din oțel cf. worldsteel (intrare deșeuri de fier vechi) kGLOSt0

Tabel 3: Denumirea coeficientului

Acronimele folosite în Tabelul 2 denumesc:- GLO : Global (mediu)- DE : German (mediu)- CH : Elvețian (mediu)

Ultimii 5 coeficienți de impact (adimensional) au aceeași valoare pentru toți indicatorii de impact:

kEOR 8.865E-01kRERStPl0 1.125E-01kRERStSec0 8.492E-01kRERStHDG0 9.162E-02

kGLOSt0 6.983E-01

Tabel 4: Valori pentru coeficienții intrare deșeuri de fier vechi

4.3.1.1 Parametrii care descriu categoriile de impact asupra mediului

Tabelul 4 conține valori ale coeficienților pentru indicatorii GWP, ODP, AP, EP, POCP, ADP- elemente,ADP – combustibili fosili.

LVS3

– V

alor

ifica

rea

conc

eptu

lui d

e de

zvol

tare

dur

abilă

în d

omen

iul s

truct

urilo

r met

alic

e G

hid

de p

roie

ctar

e

25

GW

P O

DP

AP

EP

PO

CP

APD

-e

AD

P-ff

t CO

2 eq

/ t

t CFC

eq

/ t

t SO

2 eq

/ t

t Eth

ene

eq /

t t P

O4

eq /

t t S

b eq

/ t

GJ

NC

V /

t k R

ERSt

Pl

2.45

8E+0

0 9.

112E

-09

6.22

9E-0

3 4.

424E

-04

1.17

0E-0

3 5.

396E

-07

2.53

8E+0

1 k R

ERSt

Sec

1.14

3E+0

0 4.

948E

-08

3.15

8E-0

3 2.

706E

-04

5.05

1E-0

4 -7

.001

E-06

1.

239E

+01

k GLO

St

1.24

4E+0

0 1.

110E

-08

3.53

3E-0

3 2.

802E

-04

5.49

4E-0

4 -2

.103

E-06

1.

349E

+01

K RER

StHD

G 2.

556E

+00

3.72

6E-0

8 6.

980E

-03

4.48

6E-0

4 1.

243E

-03

2.31

8E-0

5 2.

621E

+01

k DEC

onC2

0 9.

883E

-02

5.63

5E-1

1 1.

485E

-04

2.61

0E-0

5 1.

740E

-05

1.55

3E-0

7 4.

626E

-01

k DEC

onC3

0 1.

114E

-01

6.56

2E-1

1 1.

524E

-04

2.55

3E-0

5 1.

778E

-05

1.86

7E-0

7 4.

545E

-01

k DEW

-1

.185

E+00

1.

347E

-09

1.17

9E-0

3 1.

418E

-04

1.24

3E-0

4 1.

317E

-07

7.67

0E+0

0 k G

LO

1.51

2E+0

0 -4

.834

E-08

3.

610E

-03

9.97

4E-0

5 8.

072E

-04

7.27

2E-0

6 1.

598E

+01

k StB

ldgD

em

8.81

0E-0

4 3.

251E

-12

9.34

5E-0

6 1.

193E

-06

8.33

6E-0

7 3.

461E

-10

1.21

2E-0

1 k C

HCon

1.

401E

-02

3.09

8E-0

9 8.

901E

-05

2.55

1E-0

5 1.

590E

-05

1.44

8E-0

8 2.

771E

-01

k CHS

t 6.

732E

-02

9.74

1E-0

9 4.

988E

-04

1.38

7E-0

4 7.

727E

-05

2.54

4E-0

8 1.

017E

+00

k CHC

onPl

t 1.

398E

-02

2.52

7E-0

9 3.

581E

-04

2.83

1E-0

5 1.

456E

-05

1.95

6E-0

8 2.

398E

-01

k CHS

tPlt

6.13

9E-0

2 7.

782E

-09

4.62

9E-0

4 1.

295E

-04

6.94

5E-0

5 2.

279E

-08

8.53

7E-0

1 k C

HCon

Ldf

7.10

2E-0

3 2.

128E

-09

4.22

6E-0

5 1.

223E

-05

8.60

2E-0

6 7.

345E

-09

1.78

5E-0

1 k C

HGr

2.82

4E-0

3 3.

257E

-10

1.76

0E-0

5 6.

317E

-06

2.28

4E-0

6 9.

374E

-09

3.62

6E-0

2 k R

ERSt

Ldf

1.39

6E-0

2 1.

368E

-11

8.49

1E-0

5 1.

163E

-05

8.97

2E-0

6 4.

949E

-09

1.86

5E-0

1 k E

UWW

a 1.

671E

+00

2.92

0E-0

9 6.

252E

-04

1.42

8E-0

4 4.

099E

-05

-4.2

67E-

08

5.28

9E-0

1 k W

a -7

.514

E-01

-7

.786

E-08

-4

.946

E-03

-2

.013

E-04

-2

.622

E-04

-3

.164

E-08

-8

.651

E+00

k E

UWLd

f 1.

455E

+00

2.60

6E-1

0 4.

386E

-04

1.87

8E-0

3 3.

408E

-04

1.37

0E-0

8 1.

082E

+00

k CHL

df

1.22

8E-0

2 3.

091E

-09

7.48

0E-0

4 2.

565E

-05

1.38

2E-0

5 1.

490E

-08

2.78

1E-0

1 k R

ERAL

T 4.

714E

-02

1.74

9E-1

1 3.

085E

-04

7.43

2E-0

5 -1

.260

E-04

1.

861E

-09

6.51

5E-0

1 k T

r 1.

711E

-02

8.84

6E-1

0 8.

593E

-05

9.95

0E-0

6 7.

298E

-06

1.25

0E-0

9 2.

036E

-01

k Con

t 1.

201E

-02

4.45

2E-1

2 7.

527E

-05

1.80

6E-0

5 -3

.035

E-05

4.

739E

-10

1.65

9E-0

1 k S

tAvg

2.

422E

+01

1.32

8E-0

7 1.

548E

-01

3.57

8E-0

2 -5

.727

E-02

1.

037E

-06

3.30

1E+0

2 k E

UEle

c 4.

887E

-01

3.19

2E-0

8 2.

083E

-03

1.11

8E-0

4 1.

267E

-04

4.00

7E-0

8 5.

569E

+00

Tabe

l 5: V

alor

i pen

tru c

oefic

ienț

ii de

med

iu

26


26

4.3.1.2 Parametrii ce descriu utilizarea resurselor, materialele secundare, combustibili și folosirea apei

Tabelul 6 conține valori ale coeficienților pentru cei trei indicatori: Utilizarea integrală a energiei primare regenerabile (energia primară și resursele de energie

primară folosite ca materii prime) [RPE-Total]. Utilizarea integrală a energiei primare neregenerabile (energia primară și resursele de energie

primară folosite ca materii prime) [Non RPE-Total]. Utilizarea netă a apei proaspete [NFW].

RPE-Total Non RPE total NFW GJ NCV / t GJ NCV / t 103m3 / t

kRERStPl 2.987E-01 2.577E+01 1.352E-02 kRERStSec 6.107E-01 1.419E+01 1.332E-03 kGLOSt 2.362E+00 1.406E+01 1.387E-02

KRERStHDG 5.477E-01 2.768E+01 1.586E-02 kDEConC20 3.458E-02 5.084E-01 3.208E-04 kDEConC30 3.692E-02 5.077E-01 3.225E-04

kDEW 1.855E+01 8.766E+00 6.636E-01 kGLO -8.226E-01 1.423E+01 1.307E-02

kStBldgDem 4.747E-03 1.216E-01 1.228E-04 kCHCon 2.259E-03 2.879E-01 1.264E-02 kCHSt 5.325E-03 1.043E+00 3.083E-02

kCHConPlt 8.531E-03 2.821E-01 4.905E-02 kCHStPlt 9.525E-03 9.019E-01 5.568E-02

kCHConLdf 1.464E-03 1.855E-01 7.997E-03 kCHGr 6.248E-03 6.613E-02 3.753E-02

kRERStLdf 1.450E-02 1.960E-01 2.788E-04 kEUWWa 1.618E-02 6.576E-01 4.269E-03

kWa -1.063E+00 -1.172E+01 -1.042E-03 kEUWLdf 4.911E-02 1.134E+00 3.901E-02 kCHLdf 4.758E-03 3.005E-01 3.552E-04 kRERALT 2.553E-02 6.539E-01 6.604E-04

kTr 3.643E-02 2.858E-01 1.561E-04 kCont 6.499E-03 1.665E-01 1.681E-04 kStAvg 1.694E+01 3.428E+02 3.275E-01 kEUElec 1.246E+00 8.534E+00 3.829E-03

Tabel 6: Valori ale coeficienților pentru utilizarea resurselor, materialelor secundare, combustibililor și a apei

Din cauza lipsei datelor, coeficienții pentru următorii indicatori sunt stabiliţi la zero (aceasta conduce la valoarea zero a impactului):

Utilizarea de energie primară din surse regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile deenergie primară utilizate ca materii prime [RPE].

Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite ca materii prime [RER]. Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de

energie primară utilizate ca materii prime [Non-RPE]. Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime [Non-RER]. Utilizarea materialelor secundare [SM]. Utilizarea combustibililor secundari din surse regenerabile [RSF]. Utilizarea combustibililor secundari din surse neregenerabile [Non-RSF].


27

4.3.1.3 Alte informații de mediu care descriu categoriile de deșeuri

Tabel 7Tabelul 6 conține valori ale coeficienților pentru următorii indicatori: Debarasarea deșeurilor periculoase. Debarasarea deșeurilor nepericuloase. Debarasarea deșeurilor radioactive.

Debarasarea deșeurilor periculoase

Debarasarea deșeurilor

nepericuloase

Debarasarea deșeurilor radioactive

t /t t / t t / tkRERStPl -6.239E-04 -1.306E-03 -1.663E-04kRERStSec -5.212E-04 -8.676E-04 -3.832E-04kGLOSt -2.460E-04 -1.186E-04 -1.428E-04

KRERStHDG -4.771E-04 -6.745E-04 -4.717E-04kDEConC20 0.000E+00 0.000E+00 -1.859E-05kDEConC30 0.000E+00 0.000E+00 -2.164E-05

kDEW 0.000E+00 1.483E+00 4.461E-04kGLO -1.536E-05 -3.524E-06 5.177E-04

kStBldgDem 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00kCHCon 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00kCHSt 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

kCHConPlt 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00kCHStPlt 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

kCHConLdf 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00kCHGr 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

kRERStLdf 0.000E+00 1.000E+00 -3.459E-06kEUWWa 0.000E+00 -6.430E-02 -3.659E-05

kWa 0.000E+00 1.940E+00 9.767E-04kEUWLdf 0.000E+00 4.813E-01 -1.972E-05kCHLdf 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00kRERALT 0.000E+00 0.000E+00 -9.099E-07

kTr 0.000E+00 0.000E+00 -3.383E-05kCont 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00kStAvg 0.000E+00 0.000E+00 -5.190E-03kEUElec 0.000E+00 -1.827E+00 -1.220E-03

Tabel 7: Valori pentru informațiile de mediu care descriu categoriile de deșeuri

4.3.1.4 Alte informații care descriu fluxurile de ieșiri

Coeficienții sunt necunoscuți și sunt stabiliţi la zero pentru următorii patru indicatori în Ameco 3: Componente pentru reutilizare. Materiale pentru reciclare. Materiale pentru recuperarea energiei. Energia exportată.

27


26

4.3.1.2 Parametrii ce descriu utilizarea resurselor, materialele secundare, combustibili și folosirea apei

Tabelul 5Table 6 conține valori ale coeficienților pentru cei trei indicatori: Utilizarea integrală a energiei primare regenerabile (energia primară și resursele de energie

primară folosite ca materii prime) [RPE-Total]. Utilizarea integrală a energiei primare neregenerabile (energia primară și resursele de energie

primară folosite ca materii prime) [Non RPE-Total]. Utilizarea netă a apei proaspete [NFW].

RPE-Total Non RPE total NFWGJ NCV / t GJ NCV / t 103m3 / t

kRERStPl 2.987E-01 2.577E+01 1.352E-02kRERStSec 6.107E-01 1.419E+01 1.332E-03kGLOSt 2.362E+00 1.406E+01 1.387E-02

KRERStHDG 5.477E-01 2.768E+01 1.586E-02kDEConC20 3.458E-02 5.084E-01 3.208E-04kDEConC30 3.692E-02 5.077E-01 3.225E-04

kDEW 1.855E+01 8.766E+00 6.636E-01kGLO -8.226E-01 1.423E+01 1.307E-02

kStBldgDem 4.747E-03 1.216E-01 1.228E-04kCHCon 2.259E-03 2.879E-01 1.264E-02kCHSt 5.325E-03 1.043E+00 3.083E-02

kCHConPlt 8.531E-03 2.821E-01 4.905E-02kCHStPlt 9.525E-03 9.019E-01 5.568E-02

kCHConLdf 1.464E-03 1.855E-01 7.997E-03kCHGr 6.248E-03 6.613E-02 3.753E-02

kRERStLdf 1.450E-02 1.960E-01 2.788E-04kEUWWa 1.618E-02 6.576E-01 4.269E-03

kWa -1.063E+00 -1.172E+01 -1.042E-03kEUWLdf 4.911E-02 1.134E+00 3.901E-02kCHLdf 4.758E-03 3.005E-01 3.552E-04kRERALT 2.553E-02 6.539E-01 6.604E-04

kTr 3.643E-02 2.858E-01 1.561E-04kCont 6.499E-03 1.665E-01 1.681E-04kStAvg 1.694E+01 3.428E+02 3.275E-01kEUElec 1.246E+00 8.534E+00 3.829E-03

Table 6: Valori ale coeficienților pentru utilizarea resurselor, materialelor secundare,combustibililor și a apei

Din cauza lipsei datelor, coeficienții pentru următorii indicatori sunt stabiliţi la zero (aceasta conduce la valoarea zero a impactului):

Utilizarea de energie primară din surse regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile de energie primară utilizate ca materii prime [RPE].

Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite ca materii prime [RER]. Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de

energie primară utilizate ca materii prime [Non-RPE]. Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime [Non-RER]. Utilizarea materialelor secundare [SM]. Utilizarea combustibililor secundari din surse regenerabile [RSF]. Utilizarea combustibililor secundari din surse neregenerabile [Non-RSF].


27

4.3.1.3 Alte informații de mediu care descriu categoriile de deșeuri

Tabelul 7 conține valori ale coeficienților pentru următorii indicatori: Debarasarea deșeurilor periculoase. Debarasarea deșeurilor nepericuloase. Debarasarea deșeurilor radioactive.

Debarasarea deșeurilor periculoase

Debarasarea deșeurilor

nepericuloase

Debarasarea deșeurilor radioactive

t /t t / t t / t kRERStPl -6.239E-04 -1.306E-03 -1.663E-04 kRERStSec -5.212E-04 -8.676E-04 -3.832E-04 kGLOSt -2.460E-04 -1.186E-04 -1.428E-04

KRERStHDG -4.771E-04 -6.745E-04 -4.717E-04 kDEConC20 0.000E+00 0.000E+00 -1.859E-05 kDEConC30 0.000E+00 0.000E+00 -2.164E-05

kDEW 0.000E+00 1.483E+00 4.461E-04 kGLO -1.536E-05 -3.524E-06 5.177E-04

kStBldgDem 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 kCHCon 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 kCHSt 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

kCHConPlt 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 kCHStPlt 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

kCHConLdf 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 kCHGr 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

kRERStLdf 0.000E+00 1.000E+00 -3.459E-06 kEUWWa 0.000E+00 -6.430E-02 -3.659E-05

kWa 0.000E+00 1.940E+00 9.767E-04 kEUWLdf 0.000E+00 4.813E-01 -1.972E-05 kCHLdf 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 kRERALT 0.000E+00 0.000E+00 -9.099E-07

kTr 0.000E+00 0.000E+00 -3.383E-05 kCont 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 kStAvg 0.000E+00 0.000E+00 -5.190E-03 kEUElec 0.000E+00 -1.827E+00 -1.220E-03

Tabel 7: Valori pentru informațiile de mediu care descriu categoriile de deșeuri

4.3.1.4 Alte informații care descriu fluxurile de ieșiri

Coeficienții sunt necunoscuți și sunt stabiliţi la zero pentru următorii patru indicatori în Ameco 3: Componente pentru reutilizare. Materiale pentru reciclare. Materiale pentru recuperarea energiei. Energia exportată.

28


28

4.3.2 Impactul unei clădiri asupra mediului

4.3.2.1 Modulul A

Ecuațiile pentru evaluarea categoriilor de impact asupra mediului pentru modulul A sunt:

Modulul A

Faza de producție

A1 Furnizarea materiei

prime

Betonul din planșee mconsl kDECon Tablele din oțel mtss kRERStHDG Betonul din structură (mtcb+ mtcc) kDECon Armătura din oțel (mconrs+ mtrs) kGLOSt Grinzile din oțel mtsb(1 + Splos) kRERStSec Stâlpii din oțel mtsc(1 + Splos) kRERStSec Grinzile din lemn mtwb kDEW Stâlpii din lemn mtwc kDEW

A3 Fabricaţia

Pierderile de producție (mtsb+ mtsc) Splos kRERALT/ 10 Conectori și şuruburi (mtst+ mtbo) kGLOSt Plăci din îmbinări mtpl kRERStPl

A1-A3 Macro-componenta

Faza procesului de construcție

A4 Transportul

Beton – autobetoniere mconmix dconmix kCont/ 100 Beton – camion obişnuit mconreg dconreg kRERALT/ 1000 Oțel – camion obişnuit msreg dsreg kRERALT/ 1000 Oțel - tren mstr dstr kTr/ 1000 Oțel – transport mediu mtstrtot kStAvg Lemn - tren mwtr dwtr kTr/ 1000 Lemn – camion obişnuit mwreg dwreg kRERALT/ 1000 Macro-componenta

Totalul Modulului A Suma tuturor cantităților din modulul A

Tabel 8: Categoriile de impact asupra mediului pentru modulul A

În Tabelul 8, ecuațiile marcate arată relațiile modificate sau adăugate în structura proiectului LVS3.

Considerând parametrii adăugați pentru parter, următoarele ecuații sunt modificate:

Greutatea totală a betonului mconsl,LVS3 : mconsl,LVS3 = mconsl + Dconcretebasefloor Aground . consl

Masa armăturii din oțel: (mconrs + mtrs + Msteelbasefloor) kGLOSt

O parte suplimentară este luată în considerare pentru faza de producție:

∑ ( )

∑ ( )

Masa totală a oțelului transportat mtstrtot,LVS3 devine: mtstrtot,LVS3 = mtstrtot + Msteelbasefloor

O parte suplimentară este luată în considerare pentru faza procesului de construcție:


29

∑ ( )

∑ ( )

Valorile kA1-A3,wall, kA4,wall, kA1-A3,opening and kA4,opening sunt indicate în Anexa 4.

4.3.2.2 Modulul B: Faza de utilizare

Calculul în faza de utilizare include mai mulţi paşi. Prima etapă este dedicată calculului caracteristicilorparterului.

Apoi sunt evaluate necesarul de energie pentru încălzirea spațiului și aportul de căldură solară asociat.

O procedură similară este folosită pentru răcirea spațiului și aportul de căldură solară asociat.

Următoarea etapă este dedicată sistemului de apă caldă menajeră.

Etapa finală face un rezumat al tuturor acestor calcule.

4.3.2.2.1 Evaluarea caracteristicilor parterului (ISO 13370)

Scopul acestei părți este calculul următorilor parametri Hg,Hpi, Hpe, α şi β.

Indiferent de tipul de parter (GroundFloorType), următoarele variabile intermediare sunt estimate:

√ ( )

(

)

Întrucât temperatura internă se presupune a fi constantă, avem:

Mai mult, pentru tipul de parter considerat, valoarea lui α este unică:

Restul mărimilor depind de tipul de parter.

Placa pe sol

- este stabilit la 1 (unu) pentru placa pe sol:

Calculul lui Hg:

{

29


28

4.3.2 Impactul unei clădiri asupra mediului

4.3.2.1 Modulul A Ecuațiile pentru evaluarea categoriilor de impact asupra mediului pentru modulul A sunt:

Modulul A

Faza de producție

A1 Furnizarea materiei

prime

Betonul din planșee mconsl kDECon Tablele din oțel mtss kRERStHDG Betonul din structură (mtcb+ mtcc) kDECon Armătura din oțel (mconrs+ mtrs) kGLOSt Grinzile din oțel mtsb(1 + Splos) kRERStSec Stâlpii din oțel mtsc(1 + Splos) kRERStSec Grinzile din lemn mtwb kDEW Stâlpii din lemn mtwc kDEW

A3 Fabricaţia

Pierderile de producție (mtsb+ mtsc) Splos kRERALT/ 10 Conectori și şuruburi (mtst+ mtbo) kGLOSt Plăci din îmbinări mtpl kRERStPl

A1-A3 Macro-componenta

Faza procesului de construcție

A4 Transportul

Beton – autobetoniere mconmix dconmix kCont/ 100 Beton – camion obişnuit mconreg dconreg kRERALT/ 1000 Oțel – camion obişnuit msreg dsreg kRERALT/ 1000 Oțel - tren mstr dstr kTr/ 1000 Oțel – transport mediu mtstrtot kStAvg Lemn - tren mwtr dwtr kTr/ 1000 Lemn – camion obişnuit mwreg dwreg kRERALT/ 1000 Macro-componenta

Totalul Modulului A Suma tuturor cantităților din modulul A

Tabel 8: Categoriile de impact asupra mediului pentru modulul A

În Tabelul 7, ecuațiile marcate arată relațiile modificate sau adăugate în structura proiectului LVS3. Considerând parametrii adăugați pentru parter, următoarele ecuații sunt modificate:

Greutatea totală a betonului mconsl,LVS3 : mconsl,LVS3 = mconsl + Dconcretebasefloor Aground . consl

Masa armăturii din oțel:

(mconrs + mtrs + Msteelbasefloor) kGLOSt

O parte suplimentară este luată în considerare pentru faza de producție:

∑ ( )

∑ ( )

Masa totală a oțelului transportat mtstrtot,LVS3 devine:

mtstrtot,LVS3 = mtstrtot + Msteelbasefloor

O parte suplimentară este luată în considerare pentru faza procesului de construcție:


29

∑ ( )

∑ ( )

Valorile kA1-A3,wall, kA4,wall, kA1-A3,opening and kA4,opening sunt indicate în Anexa 4.

4.3.2.2 Modulul B: Faza de utilizare Calculul în faza de utilizare include mai mulţi paşi. Prima etapă este dedicată calculului caracteristicilor parterului. Apoi sunt evaluate necesarul de energie pentru încălzirea spațiului și aportul de căldură solară asociat. O procedură similară este folosită pentru răcirea spațiului și aportul de căldură solară asociat. Următoarea etapă este dedicată sistemului de apă caldă menajeră. Etapa finală face un rezumat al tuturor acestor calcule.

4.3.2.2.1 Evaluarea caracteristicilor parterului (ISO 13370) Scopul acestei părți este calculul următorilor parametri Hg,Hpi, Hpe, α şi β. Indiferent de tipul de parter (GroundFloorType), următoarele variabile intermediare sunt estimate:

√ ( )

(

)

Întrucât temperatura internă se presupune a fi constantă, avem:

Mai mult, pentru tipul de parter considerat, valoarea lui α este unică:

Restul mărimilor depind de tipul de parter.

Placa pe sol

- este stabilit la 1 (unu) pentru placa pe sol:

Calculul lui Hg:

{

30


30

Se ajunge la:

Calculul lui Hpe

(

)

(

)

*( . /) (

) .

/ (

)+

*( ( )) (

)

( ) (

)+

{

(

)

( )

Subsol

Calculul lui Hpe

{

[ (

) (

) ( ( )) (

)]

( . /) (

)

( )

( . /) (

)

( )

Placă suspendată

- este stabilit la zero pentru placa suspendată:


31

Calculul lui Hg

Calculul lui Hpe

(

)

4.3.2.2.2 Necesarul de energie pentru încălzirea spațiului și acumulările de căldură solară

Calculul necesarului de energie și al acumulărilor de căldură solară este similar pentru încălzire și răcire. Numai câteva ecuații diferă, iar unele variabile au valori specifice care depind de modul considerat.Astfel, calculul se va baza pe același modul în Ameco 3, și specificul fiecărui mod va fi luat în considerare.

Pre-alocare

Înainte de începerea calculului necesarului de energie pentru încălzirea spațiului, sunt alocate mărimi referitoare la modul de încălzire. Acestea sunt:

( ) ( )

31


30

Se ajunge la:

Calculul lui Hpe

(

)

(

)

*( . /) (

) .

/ (

)+

*( ( )) (

)

( ) (

)+

{

(

)

( )

Subsol

Calculul lui Hpe

{

[ (

) (

) ( ( )) (

)]

( . /) (

)

( )

( . /) (

)

( )

Placă suspendată

- este stabilit la zero pentru placa suspendată:


31

Calculul lui Hg

Calculul lui Hpe

(

)

4.3.2.2.2 Necesarul de energie pentru încălzirea spațiului și acumulările de căldură solară

Calculul necesarului de energie și al acumulărilor de căldură solară este similar pentru încălzire și răcire. Numai câteva ecuații diferă, iar unele variabile au valori specifice care depind de modul considerat. Astfel, calculul se va baza pe același modul în Ameco 3, și specificul fiecărui mod va fi luat în considerare.

Pre-alocare

Înainte de începerea calculului necesarului de energie pentru încălzirea spațiului, sunt alocate mărimi referitoare la modul de încălzire. Acestea sunt:

( ) ( )

32


32

Transferul de căldură prin transmisie

Următoarele formule se concentrează pe transferul căldurii la sol.

Temperatura medie anuală exterioară este:

∑ ( )

Variațiile amplitudinii privind media lunară a temperaturii sunt:

( ( )) ( ( ))

Temperaturile medii lunare pentru luna m rezultă:

( ) .

/

( ) .

/

Unde este indexul lunii în care temperatura exterioară este minimă.

Rata fluxului lunar de căldură este:

( ) ( ) (

) (

)

Aceasta conduce la coeficientul lunar al căldurii de la sol:

( ) ( ) ( ) ( )

În final, transferul total al căldurii la sol este:

( ) ( ) ( ) , -

Transferul căldurii prin transmisie este evaluat pentru mai multe părți ale învelitorii clădirii, mai precis, pentru pereți, ferestre, acoperiș, planșee exterioare şi planșeu parter.

Pereți

∑ ( )

Folosind suprafața laterală totală a pereților, este calculat coeficientul de transfer al căldurii pentru pereți prin transmisie către mediului exterior:

Apoi se calculează transferul total de căldură prin transmisie, pentru pereți:

( ) . ( )/ ( ) , -


33

Ferestre

∑ ( )

( ) ( ) ( ( ))

Astfel, coeficientul de transfer de căldură prin transmisie pentru ferestre către mediul extern este:

( ) , ( )

Transferul total de căldură prin transmisie asociat pentru ferestre este:

( ) ( )

. ( )/ ( ) , -

Planșeul exterior și planșeul parter

Pentru planșeele exterioare, coeficientul de transfer al căldurii prin transmisie, formula este:

Astfel, transferul total de căldură prin transmisie pentru planșeul exterior rezultă:

( )

. ( )/ ( ) , -

Transferul total de căldură prin transmisie către sol este dat de:

( ) ( ) , -

Acoperiș

Coeficienții de transfer al căldurii prin transmisie pentru acoperiș sunt definiți în același mod, dar folosind

alți coeficienți:

Pentru transferul total de căldură prin transmisie pentru acoperiș, ecuațiile sunt:

( ) . ( )/ ( ) , -

( )

. ( )/ ( ) , -

33


32

Transferul de căldură prin transmisie

Următoarele formule se concentrează pe transferul căldurii la sol.

Temperatura medie anuală exterioară este:

∑ ( )

Variațiile amplitudinii privind media lunară a temperaturii sunt:

( ( )) ( ( ))

Temperaturile medii lunare pentru luna m rezultă:

( ) .

/

( ) .

/

Unde este indexul lunii în care temperatura exterioară este minimă.

Rata fluxului lunar de căldură este:

( ) ( ) (

) (

)

Aceasta conduce la coeficientul lunar al căldurii de la sol:

( ) ( ) ( ) ( )

În final, transferul total al căldurii la sol este:

( ) ( ) ( ) , -

Transferul căldurii prin transmisie este evaluat pentru mai multe părți ale învelitorii clădirii, mai precis, pentru pereți, ferestre, acoperiș, planșee exterioare şi planșeu parter.

Pereți

∑ ( )

Folosind suprafața laterală totală a pereților, este calculat coeficientul de transfer al căldurii pentru pereți prin transmisie către mediului exterior:

Apoi se calculează transferul total de căldură prin transmisie, pentru pereți:

( ) . ( )/ ( ) , -


33

Ferestre

∑ ( )

( ) ( ) ( ( ))

Astfel, coeficientul de transfer de căldură prin transmisie pentru ferestre către mediul extern este:

( ) , ( )

Transferul total de căldură prin transmisie asociat pentru ferestre este:

( ) ( )

. ( )/ ( ) , -

Planșeul exterior și planșeul parter

Pentru planșeele exterioare, coeficientul de transfer al căldurii prin transmisie, formula este:

Astfel, transferul total de căldură prin transmisie pentru planșeul exterior rezultă:

( )

. ( )/ ( ) , -

Transferul total de căldură prin transmisie către sol este dat de:

( ) ( ) , -

Acoperiș

Coeficienții de transfer al căldurii prin transmisie pentru acoperiș sunt definiți în același mod, dar folosind

alți coeficienți:

Pentru transferul total de căldură prin transmisie pentru acoperiș, ecuațiile sunt:

( ) . ( )/ ( ) , -

( )

. ( )/ ( ) , -

34


34

Se calculează apoi transferul total de căldură prin transmisie:

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) , -

Coeficienții de transfer de căldură prin transmisie către sol și spațiile necondiționate sunt estimați prin:

( ) ( )

Coeficientul global de transfer prin transmisie este calculat prin:

( ) ( )

( ) ( ) ( )

Transferul de căldură prin ventilație

Transferul de căldură prin ventilație include următoarele formule:

Rata fluxului de aer (m3/s):

Factorul de ajustare a temperaturii:

{

Rata medie a fluxului de aer în funcție de timp (m3/s):

Unde fracțiunea de timp a operației de flux de aer pentru o zi este:

Astfel, coeficientul de transfer de căldură prin ventilație este:

Iar transferul total de căldură prin ventilație asociat rezultă:

( ) . ( )/ ( ) , -

Degajări interioare de căldură

Degajările de căldură interioare sunt calculate folosind aceeași metodă pentru acumulări cauzate de prezența ocupanților și aparaturii în clădire și pentru iluminarea clădirii.


35

Sunt introduse câteva variabile intermediare:

[| | | | | | ]

[| | | | | | ]

[| | | | | | ]

[| | | | | | ]

Apoi sunt deduse degajările de căldură provenite de la ocupanți și aparatură:

( ) ( ) * +

( ( ) ( )) * +

PartA2, PartB2, PartC2, PartD2 sunt calculate în același mod ca și PartA, PartB, PartC, PartD dar folosind valori “reduse” în locul valorilor de “utilizare”.

Degajările de căldură din iluminat sunt date de:

( ) ( ) * +

( ( ) ( )) * +

Degajările totale de căldură din surse interne sunt estimate în final prin:

( ) . ( ) ( )/ , -

Aporturile de căldură solară

Calculul acumulării de căldură solară poate fi divizat în două părți. Prima se referă la ferestre, iar cea de-a doua se concentrează pe pereți.

35


34

Se calculează apoi transferul total de căldură prin transmisie:

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) , -

Coeficienții de transfer de căldură prin transmisie către sol și spațiile necondiționate sunt estimați prin:

( ) ( )

Coeficientul global de transfer prin transmisie este calculat prin:

( ) ( )

( ) ( ) ( )

Transferul de căldură prin ventilație

Transferul de căldură prin ventilație include următoarele formule:

Rata fluxului de aer (m3/s):

Factorul de ajustare a temperaturii:

{

Rata medie a fluxului de aer în funcție de timp (m3/s):

Unde fracțiunea de timp a operației de flux de aer pentru o zi este:

Astfel, coeficientul de transfer de căldură prin ventilație este:

Iar transferul total de căldură prin ventilație asociat rezultă:

( ) . ( )/ ( ) , -

Degajări interioare de căldură

Degajările de căldură interioare sunt calculate folosind aceeași metodă pentru acumulări cauzate deprezența ocupanților și aparaturii în clădire și pentru iluminarea clădirii.


35

Sunt introduse câteva variabile intermediare:

[| | | | | | ]

[| | | | | | ]

[| | | | | | ]

[| | | | | | ]

Apoi sunt deduse degajările de căldură provenite de la ocupanți și aparatură:

( ) ( ) * +

( ( ) ( )) * +

PartA2, PartB2, PartC2, PartD2 sunt calculate în același mod ca și PartA, PartB, PartC, PartD dar folosind valori “reduse” în locul valorilor de “utilizare”.

Degajările de căldură din iluminat sunt date de:

( ) ( ) * +

( ( ) ( )) * +

Degajările totale de căldură din surse interne sunt estimate în final prin:

( ) . ( ) ( )/ , -

Aporturile de căldură solară

Calculul acumulării de căldură solară poate fi divizat în două părți. Prima se referă la ferestre, iar cea de-a doua se concentrează pe pereți.

36


36

Ferestre Radiația solară prin ferestre este estimată prin formula:

( ) ( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( )

Radiația difuză de la cer, prin formula:

( ) ( )

Mai departe, este dedus fluxul de căldură prin aporturi solare prin ferestre:

( ) ( ) ( ) ( ) ( )

În final, sunt calculate aporturile totale de căldură solară prin ferestre:

( ) ( )

[∑ ( )

( )] , -

Pereți Radiația solară pentru pereți este estimată cu relația:

( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) Radiația difuză de la cer, prin formula:

( ) ( )

Cât privește ferestrele, fluxul de căldură prin aporturile solare prin ziduri (factorul de umbrire a zidului nu este inclus în calcul) este:

( ) ( ) ( ) ( ) ( )

În final, sunt calculate aporturile totale de căldură solară prin pereți:

( ) ( )

[∑ ( )

( )] , -


37

Transferul total de căldură și aporturile de căldură

Transferul total de căldură Qht și aporturile de căldură Qgn sunt calculate conform relației:

( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( )

Necesarul de energie pentru încălzire

Ultima parte este dedicată calculului necesarului de energie pentru încălzire. Se bazează pe doi paşi, şi anume: estimarea parametrilor dinamici și durata de încălzire pe o lună calendaristică. Parametri dinamici Este introdus un prim factor de acumulare prin utilizare:

( ) ( ) ( )

Constanta de timp a clădirii este definită prin:

( )

Un al doilea factor de acumulare prin utilizare este, de asemenea, folosit:

( )

{

( )

( ) ( ) ( )

( )

Durata de încălzire pe o lună calendaristică este:

( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( )

( ) ( ( ) ( ))

( ) ( ( ) ( ))

( ) { ( ) ( )

( ) { ( ) ( )

37


36

Ferestre Radiația solară prin ferestre este estimată prin formula:

( ) ( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( )

Radiația difuză de la cer, prin formula:

( ) ( )

Mai departe, este dedus fluxul de căldură prin aporturi solare prin ferestre:

( ) ( ) ( ) ( ) ( )

În final, sunt calculate aporturile totale de căldură solară prin ferestre:

( ) ( )

[∑ ( )

( )] , -

Pereți Radiația solară pentru pereți este estimată cu relația:

( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) Radiația difuză de la cer, prin formula:

( ) ( )

Cât privește ferestrele, fluxul de căldură prin aporturile solare prin ziduri (factorul de umbrire a zidului nu este inclus în calcul) este:

( ) ( ) ( ) ( ) ( )

În final, sunt calculate aporturile totale de căldură solară prin pereți:

( ) ( )

[∑ ( )

( )] , -


37

Transferul total de căldură și aporturile de căldură

Transferul total de căldură Qht și aporturile de căldură Qgn sunt calculate conform relației:

( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( )

Necesarul de energie pentru încălzire

Ultima parte este dedicată calculului necesarului de energie pentru încălzire. Se bazează pe doi paşi, şi anume: estimarea parametrilor dinamici și durata de încălzire pe o lună calendaristică. Parametri dinamici Este introdus un prim factor de acumulare prin utilizare:

( ) ( ) ( )

Constanta de timp a clădirii este definită prin:

( )

Un al doilea factor de acumulare prin utilizare este, de asemenea, folosit:

( )

{

( )

( ) ( ) ( )

( )

Durata de încălzire pe o lună calendaristică este:

( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( )

( ) ( ( ) ( ))

( ) ( ( ) ( ))

( ) { ( ) ( )

( ) { ( ) ( )

38


38

Sunt definite două mărimi intermediare:

( )

( ) ( ) ( )

( )

( )

( ) ( )

Este definită, de asemenea, o condiție care depinde de valoarea cantității de încălzire pe o lună

calendaristică:

( ) {

( ) ( )

( ) ( ) ( )

Variabila finală ( ) poate fi estimată astfel:

( ) { ( ) ( ) ( )

Necesarul de energie pentru încălzire este:

( )

{

( ) ( )

( ) ( )

( ) ( )

Necesarul de energie pentru încălzire pentru o lună calendaristică rezultă:

( ) ( ) ( ( ) . ( )/ ( )) ( ) , -

Necesarul de energie anual este:

∑ ( )

, -

Astfel, energia (finală sau secundară) anuală primită este definită prin:

{

[ ]

Iar necesarul de energie primară anuală asociat pentru încălzire este:

, -


39

4.3.2.2.3 Necesarul de energie pentru răcirea spațiului și acumulările de încălzire solară

După cum a fost specificat și în 4.3.2.2.2, majoritatea formulelor folosite pentru încălzire rămân valabile şi pentru modul de răcire. În consecință, numai formulele modificate sunt descrise mai jos.

Pre-alocare Primul pas este alocarea de variabile referitoare la modul de răcire:

( )

Transferul căldurii către sol În această secțiune, ecuațiile sunt nemodificate.

Transferul căldurii prin transmisie Transferul căldurii prin ferestre prin transmisie către mediul înconjurător devine:

( )

Transferul căldurii prin ventilație Următoarele formule sunt simplificate pentru modul de răcire:

39


38

Sunt definite două mărimi intermediare:

( )

( ) ( ) ( )

( )

( )

( ) ( )

Este definită, de asemenea, o condiție care depinde de valoarea cantității de încălzire pe o lună

calendaristică:

( ) {

( ) ( )

( ) ( ) ( )

Variabila finală ( ) poate fi estimată astfel:

( ) { ( ) ( ) ( )

Necesarul de energie pentru încălzire este:

( )

{

( ) ( )

( ) ( )

( ) ( )

Necesarul de energie pentru încălzire pentru o lună calendaristică rezultă:

( ) ( ) ( ( ) . ( )/ ( )) ( ) , -

Necesarul de energie anual este:

∑ ( )

, -

Astfel, energia (finală sau secundară) anuală primită este definită prin:

{

[ ]

Iar necesarul de energie primară anuală asociat pentru încălzire este:

, -


39

4.3.2.2.3 Necesarul de energie pentru răcirea spațiului și acumulările de încălzire solară

După cum a fost specificat și în 4.3.2.2.2, majoritatea formulelor folosite pentru încălzire rămân valabile şi pentru modul de răcire. În consecință, numai formulele modificate sunt descrise mai jos.

Pre-alocare Primul pas este alocarea de variabile referitoare la modul de răcire:

( )

Transferul căldurii către sol În această secțiune, ecuațiile sunt nemodificate.

Transferul căldurii prin transmisie Transferul căldurii prin ferestre prin transmisie către mediul înconjurător devine:

( )

Transferul căldurii prin ventilație Următoarele formule sunt simplificate pentru modul de răcire:

40


40

Degajări interne de căldură Ecuațiile sunt identice cu cele pentru modul de încălzire.

Aporturi de căldură solară Pentru ferestre, formulele pentru radiația solară se modifică astfel:

( ) ( ) ( )

( ) { ( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Transferul total de căldură și acumulările de căldură Formulele sunt identice.

Parametri dinamici Cel de-al doilea factor de acumulare prin utilizare este acum:

( )

{

( ) ( )

( )

( ) ( )

Durata de răcire pe o lună calendaristică Durata de încălzire pe o lună calendaristică este denumită în acest caz durata de răcire pe o lună calendaristică. Chiar dacă abordarea este, în general aceeași, noile formule asociate acesteia sunt:

( ) ( )

( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( )

( ) ( ( ) ( ))

( ) ( ( ) ( ))

( ) { ( )

( ) { ( )


41

( ) ( ) ( ) ( )

( )

( ) ( ) ( )

( ) {

( ) ( ) ( ) ( )

( )

( ) { ( ) ( ) ( )

Necesarul de energie pentru răcire Ca și pentru durata de răcire pe o lună calendaristică, necesarul de energie pentru etapa de răcire este derivată din necesarul de energie pentru etapa de încălzire. Numai două formule sunt schimbate:

Necesarul lunar de energie pentru răcire este:

( ) ( ) . ( ) ( ) ( )/ ( )

Necesarul anual de energie primară pentru răcire este:

{

[ ]

4.3.2.2.4 Necesarul de energie pentru producția ACM Primul pas este calculul câtorva mărimi intermediare:

{ ( )

( )

( ) , -

Necesarul anual de energie pentru apă caldă menajeră este:

∑ ( )

, -

Energia livrată anual (finală sau secundară) pentru apă caldă menajeră este:

41


41

( ) ( ) ( ) ( )

( )

( ) ( ) ( )

( ) {

( ) ( ) ( ) ( )

( )

( ) { ( ) ( ) ( )

Necesarul de energie pentru răcire Ca și pentru durata de răcire pe o lună calendaristică, necesarul de energie pentru etapa de răcire este derivată din necesarul de energie pentru etapa de încălzire. Numai două formule sunt schimbate:

Necesarul lunar de energie pentru răcire este:

( ) ( ) . ( ) ( ) ( )/ ( )

Necesarul anual de energie primară pentru răcire este:

{

[ ]

4.3.2.2.4 Necesarul de energie pentru producția ACM Primul pas este calculul câtorva mărimi intermediare:

{ ( )

( )

( ) , -

Necesarul anual de energie pentru apă caldă menajeră este:

∑ ( )

, -

Energia livrată anual (finală sau secundară) pentru apă caldă menajeră este:

42


42

{

, -

Astfel, necesarul anual de energie primară pentru apă caldă menajeră este:

, -

4.3.2.3 Modulul C Ecuațiile folosite pentru evaluarea categoriilor de impact asupra mediului pentru modulul C sunt:

Modulul C

Sfârșitul ciclului de viață

C1 Deconstrucția

Table din oțel mtss kStBldgDem Grinzi din oțel mtsb kStBldgDem Stâlpi din oțel mtsc kStBldgDem Conectori și şuruburi (mtst+ mtbo) kStBldgDem Plăci din îmbinări mtpl kStBldgDem

C2 Transportul

Table din oțel mtss kRERALT/ 10 Grinzi din oțel mtsb kRERALT / 10 Stâlpi din oțel mtsc kRERALT/ 10 Conectori și şuruburi (mtst + mtbo) kRERALT / 10 Plăci din îmbinări mtpl kRERALT/ 10 Grinzi din lemn mtwb k RERALT/ 10 Stâlpi din lemn mtwc kRERALT / 10 Macro-componenta

C3 Procesarea deșeurilor

Betonul din planșee până la stația de sortare mconsl eolsrs kCorr

Betonul din structură până la stația de sortare (mtcb + mtcc) eolsrs kCorr

Armătura până la stația de sortare (mconrs + mtrs) eolsrs kCHStPlt

C4 Debarasarea

Table din oțel mtss(1 - eolsd) kRERStLdf Grinzi din oțel mtsb(1 - eolsbc) kRERStLdf Stâlpi din oțel mtsc(1 - eolsbc) kRERStLdf Conectori și şuruburi (mtst + mtbo) (1 - eolstbo) kRERStLdf Plăci din îmbinări mtpl(1 - eolspl) kRERStLdf

Betonul din planșee depozitate mconsl [ (1 - eolsrs) kCHCon+ (eolsrs- valconfl) kCHConLdf]

Betonul din structură depozitat (mtcb+ mtcc) [ (1 - eolsrs) kCHCon+ (eolsrs- valconst) kCHConLdf ]

Armătura depozitată (mconrs+ mtrs) (1 - eolsrs) kCHSt Grinzi din lemn mtwb(incw kEUWWa + (1 - incw) kEUWLdf) Stâlpi din lemn mtwc(incw kEUWWa+ (1 - incw) kEUWLdf) Macro-componenta

Totalul Modulului C Suma tuturor cantităților din modulul C

Tabel 9: Categoriile de impact asupra mediului pentru modulul C

Ecuațiile modificate sau adăugate în structura proiectului LVS3 sunt evidenţiate mai jos.


43


O parte suplimentară este luată în calcul pentru transport:

∑ ( )

∑ ( )

Greutatea totală a betonului mconsl,LVS3:

mconsl,LVS3 = mconsl + Dconcretebasefloor Aground . consl

Armăturile până la stația de sortare

(mconrs + mtrs + Msteelbasefloor) eolsrs kCHStPlt

Armăturile depozitate:

(mconrs+ mtrs+ Msteelbasefloor) (1 -eolsrs) kCHSt


∑ ( )

∑ ( )

Valorile pentru coeficienţii kC2,wall, kC4,wall, kC2,opening și kC4,opening sunt indicate în Anexa 4.

4.3.2.4 Modulul D Ecuațiile pentru evaluarea categoriilor de impact asupra mediului pentru modulul D sunt:

Modulul D

Beneficii și sarcini dincolo de limitele

sistemelor

D Beneficii

Betonul din planșee - mconsl valconfl kCHGr Table din oțel - mtss(eolsd- kRERStHDG0) kGLO Betonul din structură - (mtcb+ mtcc) valconst kCHGr Armătura din oțel - (mconrs + mtrs) (eolsrs- kGLOSt0)

Grinzi din oțel - mtsb[ (eolsbc- kRERStSec0) kGLO+ resbc (kRERStSec - kStAvg/ 1000) ]

Stâlpi din oțel - mtsc[ (eolsbc- kRERStHDG0) kGLO+ resbc (kRERStSec - kStAvg/ 1000) ]

Conectori și şuruburi - (mtst+ mtbo) (eolstbo- kGLOSt0) kGLO Plăci din îmbinări - mtpl(eolspl- kRERStPl0) kGLO Grinzi din lemn - mtwb(incw kWa+ (1 - incw) kEOR kEUElec/ 3.6) Stâlpi din lemn - mtwc(incw kWa+ (1 - incw) kEOR kEUElec/ 3.6) Macro-componenta

Totalul Modulului D Suma tuturor cantităților din modulul D

Tabel 10: Categoriile de impact asupra mediului pentru modulul D

Ecuațiile modificate sau adăugate în structura proiectului LVS3 sunt evidenţiate în continuare.

43


43



∑ ( )

∑ ( )



Armăturile până la stația de sortare

(mconrs + mtrs + Msteelbasefloor) eolsrs kCHStPlt

Armăturile depozitate:

(mconrs+ mtrs+ Msteelbasefloor) (1 -eolsrs) kCHSt


∑ ( )

∑ ( )

Valorile pentru coeficienţii kC2,wall, kC4,wall, kC2,opening și kC4,opening sunt indicate în Anexa 4.

4.3.2.4 Modulul D Ecuațiile pentru evaluarea categoriilor de impact asupra mediului pentru modulul D sunt:

Modulul D

Beneficii și sarcini dincolo de limitele

sistemelor

D Beneficii

Betonul din planșee - mconsl valconfl kCHGr Table din oțel - mtss(eolsd- kRERStHDG0) kGLO Betonul din structură - (mtcb+ mtcc) valconst kCHGr Armătura din oțel - (mconrs + mtrs) (eolsrs- kGLOSt0)

Grinzi din oțel - mtsb[ (eolsbc- kRERStSec0) kGLO+ resbc (kRERStSec - kStAvg/ 1000) ]

Stâlpi din oțel - mtsc[ (eolsbc- kRERStHDG0) kGLO+ resbc (kRERStSec - kStAvg/ 1000) ]

Conectori și şuruburi - (mtst+ mtbo) (eolstbo- kGLOSt0) kGLO Plăci din îmbinări - mtpl(eolspl- kRERStPl0) kGLO Grinzi din lemn - mtwb(incw kWa+ (1 - incw) kEOR kEUElec/ 3.6) Stâlpi din lemn - mtwc(incw kWa+ (1 - incw) kEOR kEUElec/ 3.6) Macro-componenta

Totalul Modulului D Suma tuturor cantităților din modulul D

Tabel 10: Categoriile de impact asupra mediului pentru modulul D

Ecuațiile modificate sau adăugate în structura proiectului LVS3 sunt evidenţiate în continuare.

44


44




Impactul armăturii din oțel:

- (mconrs + mtrs + Msteelbasefloor) (eolsrs- kGLOSt0)


∑ ( )

∑ ( )

Valorile pentru coeficienţii kD,wall, kD,wall, kD,opening și kD,opening sunt indicate în Anexa 4.


45

5 Rezultatele programului Datele rezultate din rularea programului de calcul Ameco vor fi afișate după cum urmează în fereastra de rezultate, depinzând de opțiunea aleasă de utilizator:

- ca o foaie de calcul, - ca o histogramă sau tabel pentru impactul selectat. Histograma va face diferența între modulele

A, C, D și de asemenea totalul de la A la C și de la A la D. - ca un grafic radial care sintetizează totalul de la A la C și de la A la D pentru toate categoriile de

impact. Rezultatele detaliate pentru faza de utilizare vor fi afișate în tabele specifice în foaia de calcul, urmărind descrierea făcută în paragraful 5.1. Rezultatele pentru tipurile de impact vor fi afișate atât în foaia de calcul cât și în interfața grafică.

5.1 Datele detaliate de ieşire ale fazei de utilizare Tabelele cu rezultate pentru faza de utilizare vor fi afișate în foaia de calcul, unul pentru necesarul de energie pentru încălzirea spațiului, unul pentru necesarul de energie pentru răcirea spațiului, unul pentru necesarul de energie pentru producția de apă caldă menajeră, unul care sintetizează totalurile de energie și, în cele din urmă, unul dedicat acumulărilor de energie solară. Reprezentarea grafică se va baza pe fișierul Excel elaborat la Universitatea din Coimbra, așa cum se prezintă în paragrafele următoare.

5.1.1 Necesarul de energie pentru încălzirea spațiului Pentru transferul căldurii prin transmisie se afișează suma elementelor pozitive pe lună. Aceasta include:

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) ) ( ( ) )

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) )

Pentru transferul căldurii prin ventilație și acumulările de căldură, sumele sunt calculate astfel:

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) )

∑ ( )

45


45

5 Rezultatele programului Datele rezultate din rularea programului de calcul Ameco vor fi afișate după cum urmează în fereastra de rezultate, depinzând de opțiunea aleasă de utilizator:

- ca o foaie de calcul, - ca o histogramă sau tabel pentru impactul selectat. Histograma va face diferența între modulele

A, C, D și de asemenea totalul de la A la C și de la A la D. - ca un grafic radial care sintetizează totalul de la A la C și de la A la D pentru toate categoriile de

impact. Rezultatele detaliate pentru faza de utilizare vor fi afișate în tabele specifice în foaia de calcul, urmărind descrierea făcută în paragraful 5.1. Rezultatele pentru tipurile de impact vor fi afișate atât în foaia de calcul cât și în interfața grafică.

5.1 Datele detaliate de ieşire ale fazei de utilizare Tabelele cu rezultate pentru faza de utilizare vor fi afișate în foaia de calcul, unul pentru necesarul de energie pentru încălzirea spațiului, unul pentru necesarul de energie pentru răcirea spațiului, unul pentru necesarul de energie pentru producția de apă caldă menajeră, unul care sintetizează totalurile de energie și, în cele din urmă, unul dedicat acumulărilor de energie solară. Reprezentarea grafică se va baza pe fișierul Excel elaborat la Universitatea din Coimbra, așa cum se prezintă în paragrafele următoare.

5.1.1 Necesarul de energie pentru încălzirea spațiului Pentru transferul căldurii prin transmisie se afișează suma elementelor pozitive pe lună. Aceasta include:

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) ) ( ( ) )

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) )

Pentru transferul căldurii prin ventilație și acumulările de căldură, sumele sunt calculate astfel:

∑ ( ( ) )

∑ ( ( ) )

∑ ( )

46


46

∑ ( )

Mai mult, detalierea transferului de căldură (transfer de căldură prin transmisie și transfer de căldură prin ventilație) este afișată într-un grafic de tip bară.

Pe lângă aceste cantități, mai sunt afișate şi necesarul lunar de energie pentru încălzirea spațiului și cantitățile globale asociate. Valorile pe metru pătrat de suprafață necondiționată sunt de asemenea calculate.

ENERGY FOR SPACE HEATING Heating season length: 4.5

GLAZED OPAQUE INTERNALQtr,WALLS Qtr,GLAZING Qtr,EXT FLOOR Qtr,ROOF Qtr,GROUND Qtr,TOTAL Qve Qsol,GLAZ Qsol,OPAQ Qint

2395.1 4373.4 321.2 0.0 782.0 9038.0 kWh/year 2849.2 kWh/year kWh/year 17162.7 470.0 6679.30.2014886 0.367907 0.027025 0 0.065781 0.23968852

JAN FEB MAR APR MAY JUN JUL AUG SEP OCT NOV DEC211.5 140.5 52.7 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 98.7 178.3

1.7 1.1 0.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.8 1.4

681.85.5

170.4 kWh/yea 4 PRIMARY 49.4 kgoe/yeaCOP: 4 1.4 kWh/m2/

yearfconv: 0.29 0.4 kgoe/m2/

year

ENERGY NEED FOR HEATING

HEAT TRANSFER BY TRANSMISSION HEAT TRANSFER BY VENTILATION HEAT GAINS

QH,nd

BUILDING TOTALS FOR HEATING

ENERGY BREAKDOWNS

ENERGY NEED kWh/yearkWh/m2/year

kWh/m2

kWh

DELIVERED ENERGY

Figura 2: Foaie Excel care furnizează rezultate pentru necesarul de energie pentru încălzirea spațiului

5.1.2 Necesarul de energie pentru răcirea spațiului Întrucât aceleași cantități sunt calculate pentru ambele moduri, de încălzire și de răcire, rezultatele sunt

afișate în același mod (vezi Figura 3).

ENERGY FOR SPACE COOLING Cooling season length: 5.2

GLAZED OPAQUE INTERNALQtr,WALLS Qtr,GLAZING Qtr,EXT FLOOR Qtr,ROOF Qtr,GROUND Qtr,TOTAL Qve Qsol Qsol Qint

4278.0 9914.4 573.8 0.0 1458.3 18460.5 kWh/year 10517.4 kWh/year kWh/year 8836.4 565.1 7547.60.1476299 0.342136 0.019801 0 0.050326 0.3629457

JAN FEB MAR APR MAY JUN JUL AUG SEP OCT NOV DEC0.0 0.0 0.0 0.0 334.1 676.9 853.7 717.0 578.4 78.9 0.0 0.00.0 0.0 0.0 0.0 2.7 5.5 6.9 5.8 4.7 0.6 0.0 0.0

3239.126.2

1079.7 kWh/yea 26 PRIMARY 313.1 kgoe/yeaCOP: 3 8.7 kWh/m2/

yearfconv: 0.29 2.5 kgoe/m2/

year

kWh/yearkWh/m2/year

DELIVERED ENERGY

BUILDING TOTALS FOR COOLING

kWhkWh/m2

ENERGY NEED FOR COOLING

HEAT TRANSFER BY VENTILATION HEAT GAINS

QC,nd

HEAT TRANSFER BY TRANSMISSION

ENERGY NEED

Figura 3: Foaie Excel care furnizează rezultate pentru necesarul de energie pentru răcirea spațiului


47

5.1.3 Necesarul de energie pentru producția de apă caldă menajeră

Pentru producția de apă caldă menajeră, numai necesarul lunar de energie și valoarea anuală asociatăsunt afișate în Figura 4.


1.8 1.6 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8

2642.621.3

2936.3 kWh/yea 851.5η: 0.90 23.7 kWh/m2/ fconv: 0.29 6.9

DELIVERED ENERGY

kWh/year

BUILDING TOTALS FOR DHW PRODUCTION

kWh/m2/yearENERGY NEED

ENERGY NEED FOR DWH PRODUCTION

QC,nd

kWhkWh/m2

kgoe/yearkgoe/m2/year

PRIMARY ENERGY

Figura 4: Foaie Excel care furnizează rezultate pentru necesarul de energie pentru producția ACM

5.1.4 Totalurile de energie

O parte a ferestrei cu rezultate este dedicată valorilor totale, care sunt calculate după cum urmează:

( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( )

Necesarul anual total de energie rezultă prin adunarea necesarului anual de energie pentru încălzireaspațiului, necesarului anual de energie pentru răcirea spațiului și necesarului anual de energie pentruapă caldă menajeră. Energia totală furnizată și energia primară sunt calculate în același mod.


429.3 343.8 277.7 217.8 559.2 894.7 1078.8 942.0 796.2 304.0 316.5 403.4

217.8 203.3 225.1 217.8 225.1 217.8 225.1 225.1 217.8 225.1 217.8 225.1

6563.553.0

4186.4 kWh/yea 1214.133.8 kWh/m2/ 9.8

TOTAL PRIMARYENERGY


TOTAL DELIVERED ENERGY

TOTAL ENERGYNEED

kWh/yearkWh/m2/year

QH+C,nd (kWh)

ENERGY TOTALS (DHW + HEATING + COOLING)

QT,nd (kWh)

BUILDING TOTALS PER YEAR

QDHW,nd (kWh)

Figura 5: Foaie Excel care sintetizează totalurile de energie

47


47

5.1.3 Necesarul de energie pentru producția de apă caldă menajeră

Pentru producția de apă caldă menajeră, numai necesarul lunar de energie și valoarea anuală asociată sunt afișate în Figura 4.


1.8 1.6 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8

2642.621.3

2936.3 kWh/yea 851.5η: 0.90 23.7 kWh/m2/ fconv: 0.29 6.9

DELIVERED ENERGY

kWh/year

BUILDING TOTALS FOR DHW PRODUCTION

kWh/m2/yearENERGY NEED

ENERGY NEED FOR DWH PRODUCTION

QC,nd

kWhkWh/m2


PRIMARY ENERGY

Figura 4: Foaie Excel care furnizează rezultate pentru necesarul de energie pentru producția ACM

5.1.4 Totalurile de energie

O parte a ferestrei cu rezultate este dedicată valorilor totale, care sunt calculate după cum urmează:

( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( )

Necesarul anual total de energie rezultă prin adunarea necesarului anual de energie pentru încălzirea spațiului, necesarului anual de energie pentru răcirea spațiului și necesarului anual de energie pentru apă caldă menajeră. Energia totală furnizată și energia primară sunt calculate în același mod.


429.3 343.8 277.7 217.8 559.2 894.7 1078.8 942.0 796.2 304.0 316.5 403.4

217.8 203.3 225.1 217.8 225.1 217.8 225.1 225.1 217.8 225.1 217.8 225.1

6563.553.0

4186.4 kWh/yea 1214.133.8 kWh/m2/ 9.8

TOTAL PRIMARY ENERGY


TOTAL DELIVERED ENERGY

TOTAL ENERGY NEED

kWh/yearkWh/m2/year

QH+C,nd (kWh)

ENERGY TOTALS (DHW + HEATING + COOLING)

QT,nd (kWh)

BUILDING TOTALS PER YEAR

QDHW,nd (kWh)

Figura 5: Foaie Excel care sintetizează totalurile de energie

48


48

5.1.5 Acumulările de căldură solară Acumulările de căldură pe lună pentru ferestre și pereți sunt afișate din nou în două tabele (vezi Figura 6).


-10.1 0.9 39.1 64.5 73.7 89.7 94.7 86.5 51.9 21.1 -16.6 -25.3


-4.4 6.5 47.4 73.8 83.3 99.9 105.2 96.9 60.6 28.5 -11.9 -20.8Qsol, OPAQUE (kWh)

Qsol,GLAZED (kWh)

SOLAR HEAT GAINS

COOLING MODE

HEATING MODE

Qsol,GLAZED (kWh)

Qsol, OPAQUE (kWh)

Figura 6: Foaie Excel cu rezultate pentru acumulările de căldură solară

5.2 Datele globale de ieșire pentru faza de utilizare Scopul programului Ameco este evaluarea categoriilor de impact asupra mediului, astfel încât informațiile detaliate calculate în faza de utilizare să fie evaluate în termeni de impact. În acest scop, următoarea procedură este folosită pentru fiecare dintre cele 24 de categorii de impact:

unde depind de tipul de energie și de impact, conform tabelului următor:

Abrevieri Denumire Electricitate Gaz Lichid Solid Biomasă Unitate Impactul asupra mediului GWP Potențialul de încălzire

globală 4.82E-01 4.84E-01 4.33E-01 2.92E-01 0 tCO2eq

ODP Potențialul de subțiere a stratului de ozon

4.32E-10 7.97E-11 3.11E-11 3.02E-11 0 tCFCeq

AP Potențialul de acidificare 2.28E-03 1.61E-03 2.95E-03 1.34E-03 0 tSO2eq

EP Potențialul de eutrofizare 1.20E-04 7.85E-05 1.46E-04 1.70E-04 0 tPO4eq

POCP Potențialul de creare a ozonului fotochimic

1.34E-04 3.49E-04 4.41E-04 1.43E-04 0 tEtheneeq

ADP-e Potențialul de subțiere abiotică – elemente

6.63E-08 1.18E-07 1.04E-07 5.01E-09 0 tSbeq

ADP-ff Potențialul de absorbție subțiere abiotică – combustibili fosili

8.48E+00 5.02E+01 5.07E+01 2.79E+01 0 GJ NCV


49

Folosirea resurselor, materiale secundare și combustibili RPE Utilizarea de energie

primară din surse regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

1.41E+00 2.41E-01 8.53E-02 5.72E-02 0 GJ NCV

RER Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite ca materii prime

0 0 0 0 0 GJ NCV

RPE-total Utilizarea completă a energiei primare din surse regenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

1.41E+00 2.41E-01 8.53E-02 5.72E-02 0 GJ NCV

Non-RPE Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

4.90E+00 5.05E+00 8.06E+00 1.28E+00 0 GJ NCV

Non-RER Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime

3.60E+00 4.52E+01 4.26E+01 2.66E+01 0 GJ NCV

Non-RPE-total Utilizarea completă a energiei primare din surse neregenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

8.50E+00 5.03E+01 5.07E+01 2.79E+01 0 GJ NCV

SM Utilizarea materialelor secundare

0 0 0 0 0 T

RSF Utilizarea combustibililor secundari din surse regenerabile

1.73E-04 3.37E-04 2.97E-04 1.53E-05 0 GJ NCV

Non-RSF Utilizarea combustibililor secundari din surse neregenerabile

1.82E-03 3.54E-03 3.13E-03 1.60E-04 0 GJ NCV

NFW Utilizarea apei proaspete nete

1.84E+00 3.12E-01 1.36E-01 6.88E-02 0 103m3

49


49

Folosirea resurselor, materiale secundare și combustibili RPE Utilizarea de energie

primară din surse regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

1.41E+00 2.41E-01 8.53E-02 5.72E-02 0 GJ NCV

RER Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite ca materii prime

0 0 0 0 0 GJ NCV

RPE-total Utilizarea completă a energiei primare din surse regenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

1.41E+00 2.41E-01 8.53E-02 5.72E-02 0 GJ NCV

Non-RPE Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

4.90E+00 5.05E+00 8.06E+00 1.28E+00 0 GJ NCV

Non-RER Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime

3.60E+00 4.52E+01 4.26E+01 2.66E+01 0 GJ NCV

Non-RPE-total Utilizarea completă a energiei primare din surse neregenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

8.50E+00 5.03E+01 5.07E+01 2.79E+01 0 GJ NCV

SM Utilizarea materialelor secundare

0 0 0 0 0 T

RSF Utilizarea combustibililor secundari din surse regenerabile

1.73E-04 3.37E-04 2.97E-04 1.53E-05 0 GJ NCV

Non-RSF Utilizarea combustibililor secundari din surse neregenerabile

1.82E-03 3.54E-03 3.13E-03 1.60E-04 0 GJ NCV

NFW Utilizarea apei proaspete nete

1.84E+00 3.12E-01 1.36E-01 6.88E-02 0 103m3

50


50

Alte informații legate de mediu care descriu categoriile de deșeuri HWD Debarasarea deșeurilor

periculoase 0 0 0 0 0 T

Non-HWD Debarasarea deșeurilor nepericuloase

1.92E+00 3.32E-01 1.10E-01 4.94E+00 0 T

RWD Debarasarea deșeurilor radioactive

1.25E-03 2.07E-04 6.31E-05 2.47E-05 0 T

Alte informații legate de mediu fluxurile de ieșiri CR Componente pentru

reutilizare 0 0 0 0 0 T

MR Materiale pentru reciclare 0 0 0 0 0 T MER Materiale pentru

recuperarea energiei 0 0 0 0 0 T

EE Energia exportată 0 0 0 0 0 T

Tabelul 11: Coeficienții de impact pentru faza de utilizare


51

6 Ghid pentru utilizarea programului AMECO3 Programul AMECO3 permite calcularea a 24 de categorii de impact asupra mediului pentru orice tip de clădire și pod. Pentru aplicațiile pe clădiri, AMECO 3 permite de asemenea calculul energiei operaționale, incluzând încălzirea, răcirea, respectiv consumurile energetice de apă caldă menajeră. Acest ghid dorește să ajusteze meniul de ajutor al versiunilor anterioare ale programului AMECO conform noilor îmbunătățiri operate în cadrul proiectului LVS³, pentru clădiri. Mai multe module sunt disponibile pentru introducerea și prelucrarea parametrilor. Modulele sunt selectate din bara de instrumente de studii și sunt afișate în zona de lucru. Pentru studiul complet al unei clădiri, incluzând faza de utilizare, modulele sunt următoarele:

- Proiect; - Clădire; - Învelitoare; - Planșeu parter; - Acoperiș; - Gradul de utilizare a clădirii; - Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră; - Planșee; - Structură; - Transport;

- Rezultate. Dacă în câmpul corespunzător opțiunii “Structure only” (doar structura) este selectat “Yes” (Da), sunt disponibile doar următoarele module:

- Proiect; - Clădire; - Planșee; - Structură; - Transport.

Utilizatorul poate alege scopul calculului prin selectarea modulului „Clădire”.

6.1 Proiect În acest modul, parametrii opționali trebuie să fie definiți pentru identificarea proiectului. Acești parametri sunt folosiți pentru întocmirea foii de calcul, dar câmpurile pot rămâne necompletate, fără ca acest lucru să afecteze calculele. Următorii cinci parametri pot fi introduși:

- denumirea proiectului; - denumirea clădirii; - firma care întocmește studiul; - numele utilizatorului; - un comentariu.

Aceste câmpuri sunt opționale și pot rămâne necompletate, fără ca acest lucru să afecteze calculele.

51


51

6 Ghid pentru utilizarea programului AMECO3 Programul AMECO3 permite calcularea a 24 de categorii de impact asupra mediului pentru orice tip de clădire și pod. Pentru aplicațiile pe clădiri, AMECO 3 permite de asemenea calculul energiei operaționale, incluzând încălzirea, răcirea, respectiv consumurile energetice de apă caldă menajeră. Acest ghid dorește să ajusteze meniul de ajutor al versiunilor anterioare ale programului AMECO conform noilor îmbunătățiri operate în cadrul proiectului LVS³, pentru clădiri. Mai multe module sunt disponibile pentru introducerea și prelucrarea parametrilor. Modulele sunt selectate din bara de instrumente de studii și sunt afișate în zona de lucru. Pentru studiul complet al unei clădiri, incluzând faza de utilizare, modulele sunt următoarele:

- Proiect; - Clădire; - Învelitoare; - Planșeu parter; - Acoperiș; - Gradul de utilizare a clădirii; - Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră; - Planșee; - Structură; - Transport;

- Rezultate. Dacă în câmpul corespunzător opțiunii “Structure only” (doar structura) este selectat “Yes” (Da), sunt disponibile doar următoarele module:

- Proiect; - Clădire; - Planșee; - Structură; - Transport.

Utilizatorul poate alege scopul calculului prin selectarea modulului „Clădire”.

6.1 Proiect În acest modul, parametrii opționali trebuie să fie definiți pentru identificarea proiectului. Acești parametri sunt folosiți pentru întocmirea foii de calcul, dar câmpurile pot rămâne necompletate, fără ca acest lucru să afecteze calculele. Următorii cinci parametri pot fi introduși:

- denumirea proiectului; - denumirea clădirii; - firma care întocmește studiul; - numele utilizatorului; - un comentariu.

Aceste câmpuri sunt opționale și pot rămâne necompletate, fără ca acest lucru să afecteze calculele.

52


52

Figura 7: Definirea proiectului

6.2 Clădirea

6.2.1 Parametri generali

Figura 8: Principalele caracteristici ale clădirii, inclusiv calculul în faza de utilizare În acest modul, utilizatorul definește parametrii generali ai clădirii:

- Lungimea Nord– Sud b;

- Lungimea Est – Vest wb.


53

Definirea acelor dimensiuni permite orientarea clădirii. În programul AMECO3 pot fi introduse numai clădiri rectangulare.


- înălțimea etajului; - numărul de etaje n; - suprafețele totale ale etajelor intermediare, calculate din parametrii de mai sus. Calculul se

bazează pe adef,floors = n b wb , presupunând că toate etajele au aceeași suprafață. Această valoare nu include suprafața parterului;

- suprafața totală a clădirii este calculată prin luarea în considerare a N+1 etaje; - scopul calculului se defineşte prin accesarea câmpului “Doar structura (Structure only)”.

Această opțiune oferă utilizatorului posibilitatea ca, prin selectarea opțiunii “Da (Yes)”, să elimine calculele privind consumul de energie. În acest caz, vor fi luate în calcul doar 24 de categorii de impact asupra mediului cauzate de materialele folosite pentru construirea structurii clădirii, cum ar fi grinzile și stâlpii principali, planșeele intermediare, respectiv impactul asociat transportului acestora.

Figura 10: Principalele caracteristici ale clădirii, exclusiv calculul fazei de folosire Dacă utilizatorul selectează opţiunea “Nu (No)”, sunt afișate module complementare, referitoare la definirea parametrilor necesari pentru calculul energiei operaționale a clădirii. Primul câmp afișat, dacă faza de utilizare este inclusă în calcul, este tipul clădirii;

- Tipul clădirii poate fi selectat din meniul cascadă, dintre următoarele opțiuni: o Rezidenţială (Residential); o Birouri (Office); o Comercială (Commercial); o Industrială (Industrial).

wb

Nord

Vest Est

Sud

b

53


53

Definirea acelor dimensiuni permite orientarea clădirii. În programul AMECO3 pot fi introduse numai clădiri rectangulare.


- înălțimea etajului; - numărul de etaje n; - suprafețele totale ale etajelor intermediare, calculate din parametrii de mai sus. Calculul se

bazează pe adef,floors = n b wb , presupunând că toate etajele au aceeași suprafață. Această valoare nu include suprafața parterului;

- suprafața totală a clădirii este calculată prin luarea în considerare a N+1 etaje; - scopul calculului se defineşte prin accesarea câmpului “Doar structura (Structure only)”.

Această opțiune oferă utilizatorului posibilitatea ca, prin selectarea opțiunii “Da (Yes)”, să elimine calculele privind consumul de energie. În acest caz, vor fi luate în calcul doar 24 de categorii de impact asupra mediului cauzate de materialele folosite pentru construirea structurii clădirii, cum ar fi grinzile și stâlpii principali, planșeele intermediare, respectiv impactul asociat transportului acestora.

Figura 10: Principalele caracteristici ale clădirii, exclusiv calculul fazei de folosire Dacă utilizatorul selectează opţiunea “Nu (No)”, sunt afișate module complementare, referitoare la definirea parametrilor necesari pentru calculul energiei operaționale a clădirii. Primul câmp afișat, dacă faza de utilizare este inclusă în calcul, este tipul clădirii;

- Tipul clădirii poate fi selectat din meniul cascadă, dintre următoarele opțiuni: o Rezidenţială (Residential); o Birouri (Office); o Comercială (Commercial); o Industrială (Industrial).

wb

Nord

Vest Est

Sud

b

54


54

Figura 11: Selecția tipului de clădire Tipul clădirii are impact numai asupra calculului fazei de utilizare. Astfel, ocupanții clădirii au impact asupra consumurilor clădirii. De exemplu, sistemele de iluminat produc energie suplimentară de încălzire în birouri, ceea ce poate mări necesarul de răcire. Pentru fiecare tip de clădire, un scenariu specific de utilizare este definit, cum ar fi gradul de utilizare, iluminatul și alocarea între zone cu funcții diferite în cadrul aceleași clădiri, exprimat în procente din suprafața totală a etajului. Detaliile scenariului de utilizare care corespund fiecărui tip de clădire sunt prezentate în următoarele capitole ale prezentului Ghid de proiectare.

6.2.2 Locația În partea de jos a modulului, utilizatorul definește locația clădirii, prin selectarea unei:

- țări; - oraș corespunzător;

23 de țări și 48 orașe sunt disponibile în programul AMECO3:

Țara Oraș Austria Viena, Graz Belarus Minsk Belgia Brussels Republica Cehă Praga Anglia Londra Finlanda Helsinki, Tampere Franța Nantes, Paris, Montpellier, Marseille, Nice Germania Berlin, Munchen, Hamburg Grecia Thessaloniki, Atena Italia Milano, Roma, Sanremo, Genova


55

Olanda Amsterdam Norvegia Oslo Polonia Varșovia Portugalia Lisabona, Porto, Coimbra România București, Timișoara Rusia Moscova, Arhanglesk Slovacia Bratislava Slovenia Ljubljana Spania Madrid, Barcelona, Sevilla, La Coruna,

Salamanca, Vigo, Bilbao Suedia Stockholm, Kiruna, Ostersund Elveția Zurich Turcia Istanbul, Ankara Ucraina Kiev

Figura 12: Selectarea țării

55


55

Olanda Amsterdam Norvegia Oslo Polonia Varșovia Portugalia Lisabona, Porto, Coimbra România București, Timișoara Rusia Moscova, Arhanglesk Slovacia Bratislava Slovenia Ljubljana Spania Madrid, Barcelona, Sevilla, La Coruna,

Salamanca, Vigo, Bilbao Suedia Stockholm, Kiruna, Ostersund Elveția Zurich Turcia Istanbul, Ankara Ucraina Kiev

Figura 12: Selectarea țării

56


56

Figura 13: Selectarea orașului corespunzător Prin apăsarea butonului “Afişare (Display)”, utilizatorul poate vizualiza datele referitoare la climatul asociat locației selectate, așa cum se poate vedea în figura următoare:

Figura 14: Date privind locația


57

6.2.3 Învelitoarea În partea superioară a secțiunii „Învelitoare”, utilizatorul are acces la caracteristicile fațadei: „Învelitoare”

- Suprafețele pereţilor sunt calculate automat pentru fiecare orientare. Aceste suprafețe sunt obținute prin înmulțirea lungimii corespunzătoare cu înălțimea clădirii și cu numărul de etaje + 1;

- Suprafețele golurilor pentru fiecare orientare sunt calculate prin definirea unui procent din suprafața totală a fațadei.

Figura 15: Descrierea învelitorii În partea de jos a secțiunii „Învelitoare” sunt definite proprietățile fațadei:

- Tipul de perete, care reprezintă compoziția fațadei. Există 3 tipuri principale de ziduri definite în programul AMECO 3:

o Panou de perete uşor cu structura din oțel; o Perete dublu de cărămidă; o Panou sandwich.

Panou de perete uşor cu structura din oțel și peretele dublu de cărămidă sunt disponibile în mai multe variante funcţie de diferitele tipuri de materiale de izolație:

o Vată minerală Rockwool; o Polistiren expandat (EPS); o Polistiren extrudat (XPS); o Poliuretan (PUR).

Panourile sandwich sunt bazate pe poliuretan, cu diferite grosimi: 80 mm și 200 mm.

Tipurile de ziduri sunt ilustrate în figurile următoare:

57


57

6.2.3 Învelitoarea În partea superioară a secțiunii „Învelitoare”, utilizatorul are acces la caracteristicile fațadei: „Învelitoare”

- Suprafețele pereţilor sunt calculate automat pentru fiecare orientare. Aceste suprafețe sunt obținute prin înmulțirea lungimii corespunzătoare cu înălțimea clădirii și cu numărul de etaje + 1;

- Suprafețele golurilor pentru fiecare orientare sunt calculate prin definirea unui procent din suprafața totală a fațadei.

Figura 15: Descrierea învelitorii În partea de jos a secțiunii „Învelitoare” sunt definite proprietățile fațadei:

- Tipul de perete, care reprezintă compoziția fațadei. Există 3 tipuri principale de ziduri definite în programul AMECO 3:

o Panou de perete uşor cu structura din oțel; o Perete dublu de cărămidă; o Panou sandwich.

Panou de perete uşor cu structura din oțel și peretele dublu de cărămidă sunt disponibile în mai multe variante funcţie de diferitele tipuri de materiale de izolație:

o Vată minerală Rockwool; o Polistiren expandat (EPS); o Polistiren extrudat (XPS); o Poliuretan (PUR).

Panourile sandwich sunt bazate pe poliuretan, cu diferite grosimi: 80 mm și 200 mm.

Tipurile de ziduri sunt ilustrate în figurile următoare:

58


58

Figura 16: Schemele componentelor de perete și descrierea lor, disponibile în programul AMECO3

Figura 17: Selectarea tipului de perete


59

Categoriile de impact asupra mediului pentru toate configurațiile de pereți sunt descrise în Documentul cadru.

- Valoarea U, denumită și transmitanță termică, este afișată conform selecției utilizatorului. Valorile U ale tipurilor de pereți sunt calculate luând în considerare punțile termice integrate.

- Tipurile de goluri, cu diferite valori U, cum ar fi:

o Strat dublu de geam o Strat dublu de geam cu emisivitate scăzută (tip 1) o Strat dublu de geam cu emisivitate scăzută (tip 2) o Strat dublu de geam cu emisivitate scăzută (tip 3)

Figura 18: Selectarea tipului de goluri

- Valoarea U a tipului de fereastră selectată; - Tipul de dispozitiv de umbrire, considerate sunt:

o Niciun sistem de umbrire; o Dispozitiv exterior opac din lemn (fără izolație); o Jaluzea exterioară din lemn cu role (fără izolaţie); o Jaluzea exterioară din aluminiu cu role (fără izolaţie); o Jaluzea exterioară din plastic cu role (fără izolaţie); o Jaluzele venețiene exterioare din lemn; o Jaluzele venețiene exterioare din metal; o Jaluzele rulante opace de exterior.

59


59

Categoriile de impact asupra mediului pentru toate configurațiile de pereți sunt descrise în Documentul cadru.

- Valoarea U, denumită și transmitanță termică, este afișată conform selecției utilizatorului. Valorile U ale tipurilor de pereți sunt calculate luând în considerare punțile termice integrate.

- Tipurile de goluri, cu diferite valori U, cum ar fi:

o Strat dublu de geam o Strat dublu de geam cu emisivitate scăzută (tip 1) o Strat dublu de geam cu emisivitate scăzută (tip 2) o Strat dublu de geam cu emisivitate scăzută (tip 3)

Figura 18: Selectarea tipului de goluri

- Valoarea U a tipului de fereastră selectată; - Tipul de dispozitiv de umbrire, considerate sunt:


60


60

Figura 19: Selectarea tipului de sistem de umbrire

- Tipurile de obloane, care pot fi selectate din următoarea listă sunt:


Figura 20: Selectarea tipului de oblon


61

6.2.4 Planșeul parter Acest modul are ca scop definirea caracteristicilor planșeului parter:

- valoarea U a planșeului parter, depinde de cantitatea de izolație; - tipul de planșeu parter, selectat din următoarele opțiuni:

o placă pe sol o placă pe subsol.

Tipul de planșeu parter are influență asupra comportamentului termic al clădirii și este caracterizat de parametri stabiliți ca și valori implicite pentru a simplifica interfața. Acești parametri setați ca valori implicite sunt descriși pe larg în Documentul cadru.

- grosimea planșeului, în metri, și - masa totală de armăturii, în tone, folosită pentru armarea plăcii.

Figura 21: Descrierea planșeului parter

6.2.5 Acoperiș În acest modul, dedicat componentei acoperiș, sunt definite:

- Tipul de acoperiș; - Valoarea U corespunzătoare, care este afișată.

Există două tipuri de acoperiș disponibile:

- Acoperiș cu suport din tablă de oţel cu cută înaltă cu membrană hidro-izolantă; - Acoperiș tip 2.

Figura 22: Selectarea componentei de acoperiș

61


61

6.2.4 Planșeul parter Acest modul are ca scop definirea caracteristicilor planșeului parter:

- valoarea U a planșeului parter, depinde de cantitatea de izolație; - tipul de planșeu parter, selectat din următoarele opțiuni:

o placă pe sol o placă pe subsol.

Tipul de planșeu parter are influență asupra comportamentului termic al clădirii și este caracterizat de parametri stabiliți ca și valori implicite pentru a simplifica interfața. Acești parametri setați ca valori implicite sunt descriși pe larg în Documentul cadru.

- grosimea planșeului, în metri, și - masa totală de armăturii, în tone, folosită pentru armarea plăcii.

Figura 21: Descrierea planșeului parter

6.2.5 Acoperiș În acest modul, dedicat componentei acoperiș, sunt definite:

- Tipul de acoperiș; - Valoarea U corespunzătoare, care este afișată.

Există două tipuri de acoperiș disponibile:

- Acoperiș cu suport din tablă de oţel cu cută înaltă cu membrană hidro-izolantă; - Acoperiș tip 2.

Figura 22: Selectarea componentei de acoperiș

62


62

Figura 23: Tipurile de acoperiș disponibile în AMECO3

6.2.6 Gradul de ocupare Acest modul are ca scop definirea condițiilor de interior luate în calcul:

- Valoarea punctului de încălzire stabilit, în grade, care activează sistemul de încălzire, dacă temperatura din interior este sub această valoare;

- Valoarea punctului de răcire stabilit, în grade, care activează sistemul de răcire, dacă temperatura de interior este peste această valoare;

- Rata fluxului de aer, în număr de schimburi de aer pe oră, corespunzătoare modului de încălzire; - Rata fluxului de aer corespunzătoare modului de răcire;

Figura 24: Parametri referitori la scenariul de ocupare a clădirii rezidențiale Acești parametri sunt stabiliți ca și valori fixe și depind de tipul de clădire selectat de utilizator, în modulul „Clădire”.


63

6.2.7 Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră Acest modul este dedicat definirii sistemelor de energie activă:

- Tipul de sistem de încălzire, care poate fi ales dintre următoarele: o Încălzire electrică; o Cazan pe combustibil gazos; o Cazan pe combustibil lichid; o Cazan pe combustibil solid; o Sistem split (încălzire); o Fără încălzire.

- Tipul de sistem de răcire, care poate fi:

o Sistem split (răcire); o Instalație frigorifică cu compresie mecanică; o Aparat de răcire (cu ciclu de absorbție; o Instalație frigorifică cu absorbție.

- Sistemul de recuperare a căldurii. Acest parametru, exprimat în procente, va fi specificat în cazul

în care clădirea este echipată cu sistem de ventilație cu flux dublu. În cazul unei ventilații pe cale naturală, nici un sistem de recuperare a căldurii nu este implementat în clădire.

- Tipul de sistem pentru apă caldă menajeră, care poate fi ales din următoarea listă:

o Boiler electric; o Boiler pe gaz; o Încălzitor de apă cu funcționare în condensare; o Încălzitor de apă convențional; o Fără apă caldă menajeră.

Figura 25: Selectarea tipului de sistem de încălzire

63


63

6.2.7 Sisteme de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă menajeră Acest modul este dedicat definirii sistemelor de energie activă:

- Tipul de sistem de încălzire, care poate fi ales dintre următoarele: o Încălzire electrică; o Cazan pe combustibil gazos; o Cazan pe combustibil lichid; o Cazan pe combustibil solid; o Sistem split (încălzire); o Fără încălzire.

- Tipul de sistem de răcire, care poate fi:

o Sistem split (răcire); o Instalație frigorifică cu compresie mecanică; o Aparat de răcire (cu ciclu de absorbție; o Instalație frigorifică cu absorbție.

- Sistemul de recuperare a căldurii. Acest parametru, exprimat în procente, va fi specificat în cazul

în care clădirea este echipată cu sistem de ventilație cu flux dublu. În cazul unei ventilații pe cale naturală, nici un sistem de recuperare a căldurii nu este implementat în clădire.

- Tipul de sistem pentru apă caldă menajeră, care poate fi ales din următoarea listă:

o Boiler electric; o Boiler pe gaz; o Încălzitor de apă cu funcționare în condensare; o Încălzitor de apă convențional; o Fără apă caldă menajeră.

Figura 25: Selectarea tipului de sistem de încălzire

64


64

Figura 26: Selectarea tipului de sistem de apă caldă menajeră

6.2.8 Structura În acest modul, vor fi specificate elementele din oțel ale structurii clădirii, fiind exprimate in tone.

Figura 27: Definirea greutății diferitelor elemente structurale din oțel Elemente din oțel

- masa totală a grinzilor din oțel; - masa totală a stâlpilor din oțel; - masa totală a conectorilor; - masa totală a şuruburilor; - masa totală a pieselor din oțel (plăci, corniere ...);


65

6.2.9 Planșee În acest modul, sunt necesari parametrii pentru proiectarea planșeelor intermediare.

Figura 28: Selectarea și definirea elementelor planșeelor intermediare, dacă acestea există În funcție de tehnologia aleasă pentru planșee, utilizatorul va introduce caracteristicile elementelor de planșeu din oțel și/sau beton. Elemente din oțel

- tipul de placă va fi ales din următoarea listă: o placă simplă, o placă compusă, o placă cu cofraj permanent, o placă prefabricată, o planșee uscate.

Toate aceste tipuri, cu excepția primelor, se bazează pe folosirea tablelor specifice din oțel:

- tablele din oțel folosite pentru placă (daca nu este placă simplă), vor fi alese dintr-o listă obținută conform tipului de planșeu selectat din baza de date;

- grosimea tablelor din oțel folosite pentru placă (dacă nu este placă simplă), vor fi alese dintr-o listă obținută conform tablei din oțel selectate din baza de date;

- dacă nu sunt plăci simple, masa tablelor din oțel selectate este afișată ca și masă totală a tablelor din clădire.

Elemente din beton:

- conținutul de ciment din betonul folosit pentru planșee; - densitatea implicită a betonului este calculată automat din conținutul de ciment; - densitatea betonului din planșee va fi definită ca fiind ori egală cu valoarea implicită ori introdusă

direct de utilizator; - grosimea totală a planșeelor (inclusiv tablele din oțel dacă există); - din această valoare, densitatea betonului și aria planșeelor, este calculată și afișată masa totală

a betonului folosit pentru planșee; - va fi de asemenea introdusă şi masa totală a armăturii din oțel folosită pentru planșee.

Dacă clădirea nu are planșee intermediare, utilizatorul ar trebui să treacă direct la următorul modul.

65


65

6.2.9 Planșee În acest modul, sunt necesari parametrii pentru proiectarea planșeelor intermediare.

Figura 28: Selectarea și definirea elementelor planșeelor intermediare, dacă acestea există În funcție de tehnologia aleasă pentru planșee, utilizatorul va introduce caracteristicile elementelor de planșeu din oțel și/sau beton. Elemente din oțel

- tipul de placă va fi ales din următoarea listă: o placă simplă, o placă compusă, o placă cu cofraj permanent, o placă prefabricată, o planșee uscate.

Toate aceste tipuri, cu excepția primelor, se bazează pe folosirea tablelor specifice din oțel:

- tablele din oțel folosite pentru placă (daca nu este placă simplă), vor fi alese dintr-o listă obținută conform tipului de planșeu selectat din baza de date;

- grosimea tablelor din oțel folosite pentru placă (dacă nu este placă simplă), vor fi alese dintr-o listă obținută conform tablei din oțel selectate din baza de date;

- dacă nu sunt plăci simple, masa tablelor din oțel selectate este afișată ca și masă totală a tablelor din clădire.

Elemente din beton:

- conținutul de ciment din betonul folosit pentru planșee; - densitatea implicită a betonului este calculată automat din conținutul de ciment; - densitatea betonului din planșee va fi definită ca fiind ori egală cu valoarea implicită ori introdusă

direct de utilizator; - grosimea totală a planșeelor (inclusiv tablele din oțel dacă există); - din această valoare, densitatea betonului și aria planșeelor, este calculată și afișată masa totală

a betonului folosit pentru planșee; - va fi de asemenea introdusă şi masa totală a armăturii din oțel folosită pentru planșee.

Dacă clădirea nu are planșee intermediare, utilizatorul ar trebui să treacă direct la următorul modul.

66


66

6.2.10 Transport În acest modul, sunt introduși parametrii pentru transportul elementelor clădirii. Transportul elementelor din oțel Utilizatorul are posibilitatea de a selecta dintre datele medii pentru transportul european sau datele definite de către utilizator. În primul caz sunt luate în calcul valorile standard detaliate în Documentul cadru. În al doilea caz, datele care trebuiesc definite de utilizator sunt următoarele:

- masa oțelului transportat cu trenul electric; - distanța parcursă de aceste trenuri electrice (un drum de la fabrică la șantier); - masa oțelului transportat cu camioane obişnuite; - distanța parcursă de aceste camioane obişnuite (un drum de la fabrică la șantier); - suma maselor de oțel transportate cu trenurile și transportate pe camioane obişnuite este egală

cu masa totală a oțelului din clădire, incluzând grinzi, stâlpi, şuruburi, alte piese din oțel, table din oțel și armături.

Transportul elementelor din beton Pentru transportul betonului, există două posibilități: fie betonul este produs la fața locului, ceea ce presupune transportul betonului lichid cu autobetoniere, fie betonul este prefabricat în poligoane, ceea ce presupune transportul de elemente prefabricate pe camioane obişnuite. Astfel, următorii parametri trebuie să fie precizați pentru transportul betonului:

- masa betonului produs la fața locului și apoi transportat în autobetoniere; - distanța parcursă de aceste autobetoniere (un drum de la fabrică până la șantier); - masa betonului prefabricat, transportat pe camioane obişnuite; - distanța parcursă de aceste camioane obişnuite (un drum de la fabrică la șantier); Suma masei de beton produs la fața locului și a betonului prefabricat este egală cu masa totală a

betonului din clădire (planșee și structură). Valorile medii folosite sunt descrise în Documentul cadru.

Figura 29: Definirea parametrilor referitori la transportul materialelor, în modul „implicit”


67

Dacă se selectează “valorile utilizatorului”, următorii parametrii vor trebui specificați:

Figura 30: Definirea parametrilor referitori la transportul materialelor, în modulul “valori ale utilizatorului”

6.2.11 Rezultate Calculul pornește când utilizatorul accesează butonul “Rezultate”. Rezultatele calculelor pot fi afișate într-o foaie de calcul sau direct pe interfața grafică prin modulul Rezultate. În cel de-al doilea caz, descris mai jos, sunt disponibile grafice de tip bară, grafice cu structura radială și tabele.

6.2.11.1 Grafice de tip bară Un grafic tip bară specific poate fi desenat în interfață pentru fiecare indicator în parte:

- Indicatori reprezentaţi, care descriu impactul asupra mediului (EN15978), sunt:

o Potențialul global de încălzire, GWP (kg CO2 echiv); o Potențialul de subțiere a stratului de ozon din stratosferă, ODP (kg CFC 11 echiv); o Potențialul de acidificare a solului și apei; AP (kg SO2- echiv); o Potențialul de eutrofizare, EP (kg (PO4)3- echiv); o Potențialul de formare a ozonul troposferic din procese fotochimice, POCP (kg Ethene

echiv); o Potențialul de subțiere a resurselor abiotice pentru elemente, elemente_ADP (kg Sb

echiv); o Potențialul de subțiere a resurselor abiotice pentru combustibili fosili, combustibili

fosili_ADP(MJ). - Indicatori care descriu folosirea resurselor (EN15978):

o Utilizarea de energie primară din surse regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile de energie primară utilizate ca materii prime (MJ, valoare netă calorică);

o Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite ca materii prime (MJ, valoare netă calorică);

o Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de energie primară utilizate ca materii prime (MJ, valoare netă calorică);

o Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime (MJ, valoare netă calorică);

67


67

Dacă se selectează “valorile utilizatorului”, următorii parametrii vor trebui specificați:

Figura 30: Definirea parametrilor referitori la transportul materialelor, în modulul “valori ale utilizatorului”

6.2.11 Rezultate Calculul pornește când utilizatorul accesează butonul “Rezultate”. Rezultatele calculelor pot fi afișate într-o foaie de calcul sau direct pe interfața grafică prin modulul Rezultate. În cel de-al doilea caz, descris mai jos, sunt disponibile grafice de tip bară, grafice cu structura radială și tabele.

6.2.11.1 Grafice de tip bară Un grafic tip bară specific poate fi desenat în interfață pentru fiecare indicator în parte:

- Indicatori reprezentaţi, care descriu impactul asupra mediului (EN15978), sunt:

o Potențialul global de încălzire, GWP (kg CO2 echiv); o Potențialul de subțiere a stratului de ozon din stratosferă, ODP (kg CFC 11 echiv); o Potențialul de acidificare a solului și apei; AP (kg SO2- echiv); o Potențialul de eutrofizare, EP (kg (PO4)3- echiv); o Potențialul de formare a ozonul troposferic din procese fotochimice, POCP (kg Ethene

echiv); o Potențialul de subțiere a resurselor abiotice pentru elemente, elemente_ADP (kg Sb

echiv); o Potențialul de subțiere a resurselor abiotice pentru combustibili fosili, combustibili

fosili_ADP(MJ). - Indicatori care descriu folosirea resurselor (EN15978):

o Utilizarea de energie primară din surse regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile de energie primară utilizate ca materii prime (MJ, valoare netă calorică);

o Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite ca materii prime (MJ, valoare netă calorică);

o Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de energie primară utilizate ca materii prime (MJ, valoare netă calorică);

o Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime (MJ, valoare netă calorică);

68


68

o Utilizarea materialelor secundare (kg); o Utilizarea combustibililor secundari din surse regenerabile (MJ); o Utilizarea combustibililor secundari din surse neregenerabile (MJ); o Folosirea apei proaspete nete (m³).

- Indicatori care descriu categoriile de deșeuri (EN15978):

o Debarasarea deșeurilor periculoase (kg); o Debarasarea deșeurilor nepericuloase (kg); o Debarasarea deșeurilor radioactive (kg).

- Indicatori care descriu fluxurile de ieșiri din sistem (EN15978)

o Componente pentru reutilizare (kg); o Materiale pentru reciclare (kg); o Materiale pentru recuperarea energiei (nefiind deșeuri de incinerat) (kg); o Energia exportată (MJ pentru fiecare purtător de energiei).

Alegerea indicatorilor poate fi operată din meniul de afișare din stânga ecranului:

Figura 31: Grafic de tip bară și selectarea indicatorului afișat: GWP (Potențial de Încălzire Globală)


69

Figura 32: Grafic de tip bară și selectarea indicatorului afișat: Potențialul de reducere abiotică Rezultatele sunt afișate pentru ciclul de viață al clădirii, pentru toate modulele:

- Modulul A: Faza de producție și faza procesului de construcție; - Modulul B: Faza de utilizare; - Modulul C: Faza de sfârșit a ciclului de viață; - Modulul D: Beneficii și solicitări dincolo de limitele sistemului; - Modulele A până la C (suma celor 3 module A, B şi C); - Modulele A până la D: Ciclul de viață global al clădirii (adică suma celor 4 module prezentate mai

sus).

69


69

Figura 32: Grafic de tip bară și selectarea indicatorului afișat: Potențialul de reducere abiotică Rezultatele sunt afișate pentru ciclul de viață al clădirii, pentru toate modulele:

- Modulul A: Faza de producție și faza procesului de construcție; - Modulul B: Faza de utilizare; - Modulul C: Faza de sfârșit a ciclului de viață; - Modulul D: Beneficii și solicitări dincolo de limitele sistemului; - Modulele A până la C (suma celor 3 module A, B şi C); - Modulele A până la D: Ciclul de viață global al clădirii (adică suma celor 4 module prezentate mai

sus).

70


70

Pentru fiecare modul, categoriile de impact sunt reprezentate pentru următoarele tipuri de elemente (dacă sunt prezente în structură):

Componente structurale: - Betonul din planșee; - Betonul din structură; - Table din oțel; - Armături din oțel; - Grinzi din oțel; - Stâlpi din oțel; - Conectori și şuruburi; - Plăci din oțel.

Componente ale învelitorii:

- Macro-componente Transportul tuturor componentelor:

- Transport Faza de utilizare:

- Încălzire - Răcire - Apă caldă menajeră

6.2.11.2 Rezultate tabelare Rezultatele pe categorii de impact pot fi afișate într-un tabel, pentru fiecare fază și set de elemente folosit pentru graficele de tip bară.

Figura 33: Tabel cu rezultate pentru indicatorul selectat


71

6.2.11.3 Grafic cu structură radială Utilizatorul are de asemenea posibilitatea să afișeze rezultatele într-un grafic cu structură radială care rezumă totalul modulelor de la A până la C și de la A până la D, pentru toți indicatorii.

Figura 34: Grafic cu structură radială

71


71

6.2.11.3 Grafic cu structură radială Utilizatorul are de asemenea posibilitatea să afișeze rezultatele într-un grafic cu structură radială care rezumă totalul modulelor de la A până la C și de la A până la D, pentru toți indicatorii.

Figura 34: Grafic cu structură radială

72


72

6.2.11.4 Foaia de calcul O foaie de calcul, denumită și “notă preliminară de proiectare”, poate fi generată prin selectarea butonului următor:

Figura 35: Butonul pentru foaia de calcul Acest raport poate fi imprimat și afișează toate datele de intrare și de ieșire ale clădirii analizate.

Figura 36: Notă preliminară de proiectare


73

Figura 37: Tabele disponibile în nota preliminară de proiectare, cu rezultate pentru toți indicatorii

73


73

Figura 37: Tabele disponibile în nota preliminară de proiectare, cu rezultate pentru toți indicatorii

74


74

Rezultatele detaliate pentru faza de utilizare sunt prezentate în nota preliminară de proiectare.

Figura 38: Tabel referitor la consumurile aferente fazei de utilizare


75

7 Studii de caz

7.1 Clădire de birouri

7.1.1 Introducere Scopul studiului este de a prezenta calculul impactului asupra mediului al unei clădiri de birouri, și de a compara diverse tipuri de structuri, folosind programul AMECO3. Trei tipuri de sisteme structurale sunt analizate:

⁻ structura compusă oțel-beton; ⁻ structura din beton; ⁻ structura compusă oțel-beton optimizată (această optimizare a fost făcută pe baza unei proiectări

ECO). Proiectul structurii a fost întocmit de un birou extern de proiectare în scopul unui studiu cerut de ArcelorMittal. Proiectul structurii a fost de asemenea recenzat de un grup independent de experți [4]. Cele 3 sisteme sunt cele mai întâlnite în Europa pentru clădirile de birouri.

7.1.2 Descrierea clădirilor Dimensiunile clădirii 42.4 m x 24.4 m

Număr de niveluri supraterane R + 8

Număr de niveluri subterane 2

Înălțimea clădirii 31.2 m

Înălțimea de nivel 3.4 m (în afară de parter 4,0 m)

Figura 39: Vedere 3D a clădirii, inclusiv nivelele de subsol

75


75

7 Studii de caz

7.1 Clădire de birouri

7.1.1 Introducere Scopul studiului este de a prezenta calculul impactului asupra mediului al unei clădiri de birouri, și de a compara diverse tipuri de structuri, folosind programul AMECO3. Trei tipuri de sisteme structurale sunt analizate:

⁻ structura compusă oțel-beton; ⁻ structura din beton; ⁻ structura compusă oțel-beton optimizată (această optimizare a fost făcută pe baza unei proiectări

ECO). Proiectul structurii a fost întocmit de un birou extern de proiectare în scopul unui studiu cerut de ArcelorMittal. Proiectul structurii a fost de asemenea recenzat de un grup independent de experți [4]. Cele 3 sisteme sunt cele mai întâlnite în Europa pentru clădirile de birouri.

7.1.2 Descrierea clădirilor Dimensiunile clădirii 42.4 m x 24.4 m

Număr de niveluri supraterane R + 8

Număr de niveluri subterane 2

Înălțimea clădirii 31.2 m

Înălțimea de nivel 3.4 m (în afară de parter 4,0 m)

Figura 39: Vedere 3D a clădirii, inclusiv nivelele de subsol

76


76

6 m

5 m

6 m

5 m

42 m

24 mMeeting Room1 WC 1 WC 2 Meeting

Room 2

Circulation

Offices Est

Offices Nord

Offices South

Offices West

Figura 40: Configuraţia tipică a unui nivel curent

Prezentarea celor 3 soluții: Elementele ce diferențiază cele 3 clădiri se referă doar la suprastructură (stâlpi, grinzi și plăci), respectiv nucleul central de stabilizare. Celelalte elemente ale structurii (fundații și infrastructură), învelitoarea și finisajele interioare sunt identice. Învelitoarea este compusă din panouri ușoare de oțel, izolate cu 50 mm de polistiren extrudat (XPS). Ferestrele sunt echipate cu un geam termopan dublu strat, cu protecţie solară pentru cei cu orientarea la sud. Acoperişul este izolat cu 18 cm de polistiren expandat (EPS). Încălzirea și răcirea se bazează pe un sistem split, și un sistem mecanic de ventilație cu recuperare de căldură. Un boiler electric furnizează necesarul de apă caldă. Funcţiunile asigurate de clădiri sunt considerate echivalente, pornind de la ideea că suprafețele utile ale clădirilor sunt egale. Volumul clădirii este puțin mai mare în cazul structurilor compuse decât în cazul structurilor din beton. Clădirile sunt proiectate în regiunea climatică corespunzătoare Parisului. Durata de viață considerată pentru clădire este de 100 ani. Desigur că, în cazul clădirilor de birouri, elementele structurale determină durata de viață al clădirii, celelalte elemente putând fi renovate sau înlocuite. Cu toate acestea, în acest studiu, materialele structurilor sunt aproape compatibile cu o durată de viață de 100 de ani. În final, este interesant de observat că durata de viață nu este un element de diferențiere între diferitele structuri de clădiri examinate în acest studiu.


77

1. Soluție compusă oțel-beton

Această clădire are suprastructura în soluţie compusă oțel-beton și nucleul central din beton.

Figura 41: Detaliu al sistemului structural

Așa cum se poate observa din Figura 41, sistemul structural este format din grinzi compuse ajurate din oțel S355 conectate prin stâlpișori din oțel în dreptul plăcii compuse. Placa compusă este din tablă din oțel COFRA+60 și beton clasa C30/37. Nucleul clădirii este din beton clasa C30/37. Această variantă corespunde celor mai avansate soluţii pentru clădirile de birouri de pe piața franceză. 2. Soluție din beton Această soluţie are structura din beton armat cu planşee prefabricate cu goluri și nucleul din beton. Atât planşeul prefabricat cât și betonul armat din structură sunt din beton clasa C30/37. Nucleul clădirii este din beton clasa C30/37. Această variantă corespunde celor mai avansate soluţii pentru clădirile de birouri de pe piața franceză. 3. Structura compusă oțel-beton eco-optimizată Clădirea compusă oțel-beton eco-optimizată are suprastructură compusă oțel-beton și nucleul realizat din contravântuiri metalice (CV). Sistemul structural este realizat din grinzi ajurate compuse, din oțel S460, prinse cu conectori de forfecare de planşeul compus. Placa compusă este din tablă din oțel COFRA+60 și beton C30/37. Nucleul clădirii este realizat din contravântuiri metalice. Această variantă corespunde celor mai avansate soluţii pentru clădirile de birouri de pe piața franceză, dar a fost optimizată în termeni de consum de material, pentru a minimiza amprenta asupra mediului.

77


77

1. Soluție compusă oțel-beton

Această clădire are suprastructura în soluţie compusă oțel-beton și nucleul central din beton.

Figura 41: Detaliu al sistemului structural

Așa cum se poate observa din Figura 41, sistemul structural este format din grinzi compuse ajurate din oțel S355 conectate prin stâlpișori din oțel în dreptul plăcii compuse. Placa compusă este din tablă din oțel COFRA+60 și beton clasa C30/37. Nucleul clădirii este din beton clasa C30/37. Această variantă corespunde celor mai avansate soluţii pentru clădirile de birouri de pe piața franceză. 2. Soluție din beton Această soluţie are structura din beton armat cu planşee prefabricate cu goluri și nucleul din beton. Atât planşeul prefabricat cât și betonul armat din structură sunt din beton clasa C30/37. Nucleul clădirii este din beton clasa C30/37. Această variantă corespunde celor mai avansate soluţii pentru clădirile de birouri de pe piața franceză. 3. Structura compusă oțel-beton eco-optimizată Clădirea compusă oțel-beton eco-optimizată are suprastructură compusă oțel-beton și nucleul realizat din contravântuiri metalice (CV). Sistemul structural este realizat din grinzi ajurate compuse, din oțel S460, prinse cu conectori de forfecare de planşeul compus. Placa compusă este din tablă din oțel COFRA+60 și beton C30/37. Nucleul clădirii este realizat din contravântuiri metalice. Această variantă corespunde celor mai avansate soluţii pentru clădirile de birouri de pe piața franceză, dar a fost optimizată în termeni de consum de material, pentru a minimiza amprenta asupra mediului.

78


78

Nucleul central al clădirilor:

Figura 42: Nucleu din beton (Soluțiile 1 și 2) Figura 43: Nucleu din contravântuiri metalice (Soluția 3) Date structurale pentru cele 3 soluții:

Suprastructura Structura Placa planşeu

Valori în tone (t)

Secțiuni din oțel

Plăci din oțel pentru

îmbinări

Beton C30/37

Armatura din oțel

Elemente din oțel

Înălțimea totală

Planșeu beton

Armătura din oțel

Oțel S355 239.9 t 14.994 t - - 70.6 t

(Cofraplus 60)

150 mm 2246 t 16.56 t

Beton - - 1199 t 59.1 t - 240 mm + 70 mm de şapă

4688 t 16.56 t

Oțel S460 197.1 t 11.827 t - - 70.6 t

(Cofraplus 60)

150 mm 2246 t 16.56 t

Nucleu din contravântuiri

metalice 75.46 t 6.037 t - - - - - -

Nucleu din beton - - 1941 t 44.16 t

cu: Clădirea 1 = Structura din oțel S355, cu nucleu din beton Clădirea 2 = Structura din beton, cu nucleu din beton Clădirea 3 = Structura din oțel S460, și nucleu din contravântuiri metalice NB: densitate beton = 2500 kg/m3


79

7.1.3 Analiza asupra mediului cu programul AMECO3

7.1.3.1 Datele de intrare în programul AMECO3 Date generale de intrare în AMECO3 pentru clădirea 1

Date de intrare pentru învelitoare (Modulele A-C-D) - Definirea datelor generale ale clădirii:

79


79

7.1.3 Analiza asupra mediului cu programul AMECO3

7.1.3.1 Datele de intrare în programul AMECO3 Date generale de intrare în AMECO3 pentru clădirea 1

Date de intrare pentru învelitoare (Modulele A-C-D) - Definirea datelor generale ale clădirii:

80


80

- Definirea învelitorii clădirii: caracteristicile termice (valorile-U) folosite pentru învelitoare (pereți, ferestre, parter și acoperiș) sunt luate pentru componentele implementate în AMECO3.

- Definirea planșeului parter al clădirii:

- Definirea acoperișului:


81

Date de intrare pentru Faza de utilizare a clădirii (Modulul B) - Definirea gradului de ocupare:

- Descrierea sistemelor de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă ale clădirii:

81


81

Date de intrare pentru Faza de utilizare a clădirii (Modulul B) - Definirea gradului de ocupare:

- Descrierea sistemelor de încălzire/răcire/ventilare/apă caldă ale clădirii:

82


82

Date generale pentru structura clădirii (Modulele A-C-D) - Descrierea structurii de rezistență:

- Descrierea sistemelor de planșee:


83

Date privind transportul elementelor (Modulul A)

7.1.3.2 Rezultatele calculului cu AMECO3 Clădirea 1: oțel S355 – nucleu din beton Rezultate detaliate pentru Potențialul de Încălzire Globală (t CO2eq):

Cladire de birouri din otel S355

Modulul AtCO2eq

Modulul BtCO2eq

Modulul CtCO2eq

Modulul DtCO2eq

Total A - CtCO2eq

Total A - DtCO2eq

Total otel 549.17 0 4.71 -148.78 553.88 405.1Grinzi 276.92 0 1.38 -40.71 278.3 237.59Stalpi 0 0 0 0 0 0Placi din imbinare 36.84 0 0.09 -19.66 36.93 17.27Armatura 54.93 0 2.8 3.22 57.73 60.95Table planseu 180.48 0 0.44 -91.63 180.92 89.29

Total beton 520.77 0 63.22 -3.51 583.99 580.48Betonul din structura 216.19 0 23.02 -2.74 239.21 236.47Betonul din placi 304.58 0 40.2 -0.77 344.78 344.01

Invelitoare 489.99 0 16.55 -54.54 506.54 452Totalul fazei de folosire 0 13929.24 0 0 13929.24 13929.24

Incalzirea 0 3233.37 0 3233.37 3233.37Racirea 0 6543.84 0 6543.84 6543.84

ACM 0 4152.03 0 4152.03 4152.03Transportul 36.78 0 0 36.78 36.78Total impact modul 1596.71 13929.24 84.48 -206.83 15610.43 15403.6

Putem observa din aceste rezultate că Modulul B, care reprezintă Faza de utilizare a clădirii, este dominant în comparație cu celelalte module.

83


83

Date privind transportul elementelor (Modulul A)

7.1.3.2 Rezultatele calculului cu AMECO3 Clădirea 1: oțel S355 – nucleu din beton Rezultate detaliate pentru Potențialul de Încălzire Globală (t CO2eq):

Cladire de birouri din otel S355

Modulul AtCO2eq

Modulul BtCO2eq

Modulul CtCO2eq

Modulul DtCO2eq

Total A - CtCO2eq

Total A - DtCO2eq

Total otel 549.17 0 4.71 -148.78 553.88 405.1Grinzi 276.92 0 1.38 -40.71 278.3 237.59Stalpi 0 0 0 0 0 0Placi din imbinare 36.84 0 0.09 -19.66 36.93 17.27Armatura 54.93 0 2.8 3.22 57.73 60.95Table planseu 180.48 0 0.44 -91.63 180.92 89.29


Invelitoare 489.99 0 16.55 -54.54 506.54 452Totalul fazei de folosire 0 13929.24 0 0 13929.24 13929.24

Incalzirea 0 3233.37 0 3233.37 3233.37Racirea 0 6543.84 0 6543.84 6543.84

ACM 0 4152.03 0 4152.03 4152.03Transportul 36.78 0 0 36.78 36.78Total impact modul 1596.71 13929.24 84.48 -206.83 15610.43 15403.6

Putem observa din aceste rezultate că Modulul B, care reprezintă Faza de utilizare a clădirii, este dominant în comparație cu celelalte module.

84


84

Rezultate grafice pentru Potențialul de Încălzire Globală (t CO2eq):


85

Clădirea 2: structură și nucleu din beton Rezultate detaliate pentru Potențialul de Încălzire Globală (tCO2eq):

Cladire din betonModul AtCO2eq

Modul BtCO2eq

Modul CtCO2eq

Modul DtCO2eq

Total A - CtCO2eq

Total A - DtCO2eq

Total otel 549.17 0 4.71 -148.78 553.88 405.1Grinzi 276.92 0 1.38 -40.71 278.3 237.59Stalpi 0 0 0 0 0 0Placi pentru imbinari 36.84 0 0.09 -19.66 36.93 17.27Armatura 54.93 0 2.8 3.22 57.73 60.95Table planseu 180.48 0 0.44 -91.63 180.92 89.29


Invelitoare 489.99 0 16.55 -54.54 506.54 452Total faza de folosire 0 13929.24 0 0 13929.24 13929.24

Incalzire 0 3233.37 0 3233.37 3233.37Racire 0 6543.84 0 6543.84 6543.84

ACM 0 4152.03 0 4152.03 4152.03Transport 36.78 0 0 36.78 36.78Total impact modul 1596.71 13929.24 84.48 -206.83 15610.43 15403.6

Clădirea 3: structură și nucleu oțel S460 Rezultate detaliate pentru Potențialul de Încălzire Globală (tCO2eq):

Clădire de birouri din oțel S460

Modulul A tCO2eq

Modulul B tCO2eq

Modulul C tCO2eq

Modulul D tCO2eq

Total A-C tCO2eq

Total A-D tCO2eq

Total oțel 559.6 0 3.15 -160.09 562.75 402.66 Grinzi 227.51 0 1.13 -33.44 228.64 195.2 Stâlpi 87.1 0 0.43 -12.8 87.53 74.73 Plăci pentru îmbinări 43.91 0 0.1 -23.43 44.01 20.58 Armătură 20.6 0 1.05 1.21 21.65 22.86 Table planșeu 180.48 0 0.44 -91.63 180.92 89.29 Total beton 304.58 0 40.2 -0.77 344.78 344.01 Betonul din structură 0 0 0 0 0 0 Betonul din plăci 304.58 0 40.2 -0.77 344.78 344.01 învelitoare 489.99 0 16.55 -54.54 506.54 452 Total faza de folosire 0 13929.24 0 0 13929.24 13929.24 Încălzire 3233.37 3233.37 3233.37 Răcire 6543.84 6543.84 6543.84 ACM 4152.03 4152.03 4152.03 Transport 25.31 0 0 0 25.31 25.31 Total impact modul 1379.48 13929.24 59.9 -215.4 15368.62 15153.22

Din nou, pentru cele trei clădiri, putem observa că Modulul B, care reprezintă Faza de utilizare a clădirii, este dominant în comparație cu celelalte module. Mai mult, faza de utilizare nu depinde de tipul structurii de rezistenţă a clădirii (beton sau oțel). Aceste rezultate arată că structura are o influență foarte mică asupra impactului global asupra mediului a clădirii, în comparație cu exploatarea și activitatea clădirilor. Următoarele comparații vor fi efectuate eliminând faza de utilizare a clădirii, pentru a evidenția modul în care tipul clădirii influențează cu adevărat categoriile de impact asupra mediului.

85


85

Clădirea 2: structură și nucleu din beton Rezultate detaliate pentru Potențialul de Încălzire Globală (tCO2eq):

Cladire din betonModul AtCO2eq

Modul BtCO2eq

Modul CtCO2eq

Modul DtCO2eq

Total A - CtCO2eq

Total A - DtCO2eq

Total otel 549.17 0 4.71 -148.78 553.88 405.1Grinzi 276.92 0 1.38 -40.71 278.3 237.59Stalpi 0 0 0 0 0 0Placi pentru imbinari 36.84 0 0.09 -19.66 36.93 17.27Armatura 54.93 0 2.8 3.22 57.73 60.95Table planseu 180.48 0 0.44 -91.63 180.92 89.29


Invelitoare 489.99 0 16.55 -54.54 506.54 452Total faza de folosire 0 13929.24 0 0 13929.24 13929.24

Incalzire 0 3233.37 0 3233.37 3233.37Racire 0 6543.84 0 6543.84 6543.84

ACM 0 4152.03 0 4152.03 4152.03Transport 36.78 0 0 36.78 36.78Total impact modul 1596.71 13929.24 84.48 -206.83 15610.43 15403.6

Clădirea 3: structură și nucleu oțel S460 Rezultate detaliate pentru Potențialul de Încălzire Globală (tCO2eq):

Clădire de birouri din oțel S460

Modulul A tCO2eq

Modulul B tCO2eq

Modulul C tCO2eq

Modulul D tCO2eq

Total A-C tCO2eq

Total A-D tCO2eq

Total oțel 559.6 0 3.15 -160.09 562.75 402.66 Grinzi 227.51 0 1.13 -33.44 228.64 195.2 Stâlpi 87.1 0 0.43 -12.8 87.53 74.73 Plăci pentru îmbinări 43.91 0 0.1 -23.43 44.01 20.58 Armătură 20.6 0 1.05 1.21 21.65 22.86 Table planșeu 180.48 0 0.44 -91.63 180.92 89.29 Total beton 304.58 0 40.2 -0.77 344.78 344.01 Betonul din structură 0 0 0 0 0 0 Betonul din plăci 304.58 0 40.2 -0.77 344.78 344.01 învelitoare 489.99 0 16.55 -54.54 506.54 452 Total faza de folosire 0 13929.24 0 0 13929.24 13929.24 Încălzire 3233.37 3233.37 3233.37 Răcire 6543.84 6543.84 6543.84 ACM 4152.03 4152.03 4152.03 Transport 25.31 0 0 0 25.31 25.31 Total impact modul 1379.48 13929.24 59.9 -215.4 15368.62 15153.22

Din nou, pentru cele trei clădiri, putem observa că Modulul B, care reprezintă Faza de utilizare a clădirii, este dominant în comparație cu celelalte module. Mai mult, faza de utilizare nu depinde de tipul structurii de rezistenţă a clădirii (beton sau oțel). Aceste rezultate arată că structura are o influență foarte mică asupra impactului global asupra mediului a clădirii, în comparație cu exploatarea și activitatea clădirilor. Următoarele comparații vor fi efectuate eliminând faza de utilizare a clădirii, pentru a evidenția modul în care tipul clădirii influențează cu adevărat categoriile de impact asupra mediului.

86


86

Comparația dintre clădirea din beton și cea optimizată din oțel este ilustrată în următoarea figură.

În termeni de impact de CO2, rezultatele oferite de program indică o discrepanță mare între clădirea din beton și clădirea Eco-optimizată, care poate să atingă o diferenţă de 53% pentru modulele A – C, fără a lua în considerare faza de reciclare şi până la 82% dacă sunt luate în considerare reciclarea oțelului și valorificarea betonului. Acest studiu subliniază faptul că utilizarea unei structuri compuse oțel-beton asigură multe avantaje în domeniul impactului asupra mediului. Acest avantaj este datorat în principal greutății mici a structurilor compuse. Studiul evidențiază faptul că proiectarea care minimizează cantitatea de material folosit permite reducerea impactului asupra mediului a structurii clădirilor. Reciclarea materialelor la sfârșitul ciclului de viață (reciclarea oțelului și valorificarea betonului) contribuie la realizarea celor mai sustenabile structuri. Folosirea Modulului D din EN 15804 permite apoi optimizarea impactului clădirii asupra mediului. Acest studiu arată că cea mai bună alegere pentru o structură de clădire de birouri este în mod evident soluția compusă oțel-beton. Această soluție permite folosirea ambelor materiale în cea mai bună configurație, adică betonul la compresiune și oțelul la întindere, soluția permiţând reducerea deformațiilor laterale ale structurii. Astfel se reduce impactul global al clădirii asupra mediului. Aceeași concluzie poate fi adoptată pentru folosirea oțelului de înaltă rezistență. Acesta scade impactul total al clădirilor compuse asupra mediului, prin minimizarea consumului de material.

-200

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Module ASteel S460

Module AConcrete

Module CSteel S460

Module CConcrete

Module DSteel S460

Module DConcrete

Total A to CSteel S460

Total A to CConcrete

Total A to DSteel S460

Total A to DConcrete

Global Warming Potential (t CO2 eq)

Beams Columns Plates connections Reinforcement Floor sheets Concrete of structure Concrete slabs Envelope Transport

+82%

+53%


87

7.2 Clădire rezidențială – „Casa Bună” localizată în România

7.2.1 Descrierea clădirii

Conceptul de „Casa Bună” este o casă pentru patru familii, localizată în România.

Clădirea „Casa Bună” este împărțită în mod egal pe cele două etaje, în patru apartamente cu suprafața netă de 55 m².

Înălțimea totală a clădirii este de 6.85 m, până la coama acoperișului înclinat. Întrucât numai acoperișurile plate pot fi modelate cu ajutorul programului AMECO3, se consideră o înălțime medie a fiecărui etaj este de 2.9 m. În figurile de mai jos se prezintă o secțiune verticală și planurile orizontale ale clădirii.

A1 A2

A3 A4

12m

9.2m

87


87

7.2 Clădire rezidențială – „Casa Bună” localizată în România

7.2.1 Descrierea clădirii

Conceptul de „Casa Bună” este o casă pentru patru familii, localizată în România.

Clădirea „Casa Bună” este împărțită în mod egal pe cele două etaje, în patru apartamente cu suprafața netă de 55 m².

Înălțimea totală a clădirii este de 6.85 m, până la coama acoperișului înclinat. Întrucât numai acoperișurile plate pot fi modelate cu ajutorul programului AMECO3, se consideră o înălțime medie a fiecărui etaj este de 2.9 m. În figurile de mai jos se prezintă o secțiune verticală și planurile orizontale ale clădirii.

A1 A2

A3 A4

12m

9.2m

88


88

Următorul tabel prezintă suprafeţele învelitorii clădirii.

Tabel. Suprafeţele pereților și ferestrelor

Nord/Sud [m2]

Vest/Est [m2]

Total [m2]

Pereți 47 41 88 Ferestre 22 12 34

Arii totale 69 53 122


89

Fațada are la bază o structură metalică ușoară cu montanţi deşi, închisă cu panouri din OSB, 120 mm de vată minerală, și plăci din gips-carton pe faţa interioară. În figura de mai jos este arătată stratificaţia fațadei.

Nu este implementată în clădire o structură de rezistență suplimentară. Placa pe sol este realizată din beton armat și are grosimea de 0.2 m, fiind izolata cu 4 cm de polistiren extrudat. Masa armăturilor este de 0.7 tone. Planșeul intermediar este un planșeu uscat. Ferestrele sunt realizate din geam dublu cu emisivitate scăzut (low-e) și ramă din PVC. Următorul tabel oferă valorile U ale componentelor clădirii:

PEREȚI 0.30 W/m2.K ACOPERIȘ PLAT 0.37 W/m2.K FERESTRE 1.70 W/m2.K PLANȘEU PARTER 0.60 W/m2.K

Este de asemenea necesar să se introducă capacitățile de căldură interioară ale planșeelor și pereților de interior. Detaliile calculului sunt arătate mai jos:

Planșeu parter 0,2 m beton + gresie

74324 J/m²K

Planșeu intermediar Linoleum + OSB + table din oțel + strat aer + plăci gips-carton

32447 J/m²K

Pereți de interior plăci gips-carton + vată minerală + structura metalică + plăci gips-carton

13081 J/m²K

Necesarul de încălzire și răcire sunt acoperite prin sisteme split, în funcţie de temperatura setată, de 20°C respectiv 25°C. Clădirea este ventilată pe cale naturală. Sistemul de apă caldă menajeră este bazat pe un boiler electric cu eficiență 90%. Fundațiile sunt excluse din studiul de față, precum și compartimentările și ușile. Lucrările de tipul finisajele de interior și mobilierul, sunt de asemenea excluse din analiză. Numai pierderile suplimentare cauzate de punțile termice sunt incluse în consumul de energie al clădirii.

89


89

Fațada are la bază o structură metalică ușoară cu montanţi deşi, închisă cu panouri din OSB, 120 mm de vată minerală, și plăci din gips-carton pe faţa interioară. În figura de mai jos este arătată stratificaţia fațadei.

Nu este implementată în clădire o structură de rezistență suplimentară. Placa pe sol este realizată din beton armat și are grosimea de 0.2 m, fiind izolata cu 4 cm de polistiren extrudat. Masa armăturilor este de 0.7 tone. Planșeul intermediar este un planșeu uscat. Ferestrele sunt realizate din geam dublu cu emisivitate scăzut (low-e) și ramă din PVC. Următorul tabel oferă valorile U ale componentelor clădirii:

PEREȚI 0.30 W/m2.K ACOPERIȘ PLAT 0.37 W/m2.K FERESTRE 1.70 W/m2.K PLANȘEU PARTER 0.60 W/m2.K

Este de asemenea necesar să se introducă capacitățile de căldură interioară ale planșeelor și pereților de interior. Detaliile calculului sunt arătate mai jos:

Planșeu parter 0,2 m beton + gresie

74324 J/m²K

Planșeu intermediar Linoleum + OSB + table din oțel + strat aer + plăci gips-carton

32447 J/m²K

Pereți de interior plăci gips-carton + vată minerală + structura metalică + plăci gips-carton

13081 J/m²K

Necesarul de încălzire și răcire sunt acoperite prin sisteme split, în funcţie de temperatura setată, de 20°C respectiv 25°C. Clădirea este ventilată pe cale naturală. Sistemul de apă caldă menajeră este bazat pe un boiler electric cu eficiență 90%. Fundațiile sunt excluse din studiul de față, precum și compartimentările și ușile. Lucrările de tipul finisajele de interior și mobilierul, sunt de asemenea excluse din analiză. Numai pierderile suplimentare cauzate de punțile termice sunt incluse în consumul de energie al clădirii.

90


90

7.2.2 Datele de intrare în programul AMECO3

7.2.2.1 Datele generale de intrare ale clădirii rezidențiale în programul AMECO3

7.2.2.2 Datele de intrare pentru geometrie (Modulele A-C-D)


91

7.2.2.3 Datele de intrare pentru componentele clădirii (Modulele A-B-C-D)

91


91


92


92

7.2.2.4 Datele de intrare pentru faza de utilizare a clădirii (Modulul B)


93

7.2.2.5 Date generale pentru structura clădirii (Modulele A-C-D)

93


93

7.2.2.5 Date generale pentru structura clădirii (Modulele A-C-D)

94


94

7.2.2.6 Date pentru transportul elementelor (Modulul A)


95

7.2.3 Rezultatele calculului cu AMECO3 Tabelul de mai jos sintetizează rezultatele pentru toate categoriile de impact pe întreaga durată de viață a clădirii „Casa Bună”.

Rezultatele arată că faza de utilizare este predominantă pentru toate categoriile de impact. Dacă ne concentrăm pe categoria de impact potențial global de încălzire (GWP), prezentat în următorul grafic, se poate observa că faza de utilizare generează mai mult de 99% din impactul totalul date de potențialul global de încălzire (GWP) (modulele A până la D) al clădirii. Impactul sistemului structural aproape că poate fi neglijat.

95


95

7.2.3 Rezultatele calculului cu AMECO3 Tabelul de mai jos sintetizează rezultatele pentru toate categoriile de impact pe întreaga durată de viață a clădirii „Casa Bună”.

Rezultatele arată că faza de utilizare este predominantă pentru toate categoriile de impact. Dacă ne concentrăm pe categoria de impact potențial global de încălzire (GWP), prezentat în următorul grafic, se poate observa că faza de utilizare generează mai mult de 99% din impactul totalul date de potențialul global de încălzire (GWP) (modulele A până la D) al clădirii. Impactul sistemului structural aproape că poate fi neglijat.

96


96


97

Dacă ne concentrăm pe categoria de impact potențial global de încălzire (GWP), cauzat doar de producția de materiale (modulul A), putem vedea că 79% din impactul total este datorat componentelor învelitorii, incluzând fațada, acoperișul și ferestrele.

97


97

Dacă ne concentrăm pe categoria de impact potențial global de încălzire (GWP), cauzat doar de producția de materiale (modulul A), putem vedea că 79% din impactul total este datorat componentelor învelitorii, incluzând fațada, acoperișul și ferestrele.

98


98

Consumul de energie al clădirii este de 15.6 kWh/m²an.


99

Având în vedere faptul că faza de utilizare reprezintă mai mult de 99%, acest studiu de caz evidențiază beneficiul adus de performanță termică ridicată a componentelor învelitorii, cu scopul de a reduce impactul în faza de utilizare. Acest lucru va permite de a reduce impactul global asupra mediului pe parcursul întregului ciclu de viață al clădirii.

99


99

Având în vedere faptul că faza de utilizare reprezintă mai mult de 99%, acest studiu de caz evidențiază beneficiul adus de performanță termică ridicată a componentelor învelitorii, cu scopul de a reduce impactul în faza de utilizare. Acest lucru va permite de a reduce impactul global asupra mediului pe parcursul întregului ciclu de viață al clădirii.

100


100

7.3 Hală industrială

7.3.1 Scopul studiului Scopul studiului este de a evalua și compara impactul asupra mediului ale unei clădiri industriale, bazate pe 2 sisteme structurale diferite:

• Cadru portal articulat la bază, compus din profile laminate la cald; • Stâlpi încastrați la bază, grindă articulată, compus din stâlpi și grinzi din beton armat.

Două mărci de oţel diferite vor fi luate în considerare pentru calculul sistemului structural din oțel.

7.3.2 Descrierea clădirii Clădirea cu un singur etaj este o hală industrială cu suprafaţa de 900 m², prezentată în figura de mai jos:

7.3.3 Sistemul structural Cadrele structurale au o deschidere de 15 m, iar traveea este de 6 m. Înălțimea la streaşină este de 5 m, iar panta acoperișului este de 5°, așa cum este prezentat în figura următoare:


101

Componentele structurale pentru cele 3 variante de sisteme sunt descrise în tabelul următor:

Componenta structurală

Varianta 1 Cadru din oțel S235


Varianta 3 Cadru din beton

Grindă IPE 450 IPE 330

Beton prefabricat unitate T80 Armătură

BSt500 202.5 kg/m³

Stâlpi Principal: IPE400 Secundar: HEA480

Principal: IPE400 Secundar: HEA480

Secțiunea de beton 0.4x0.4m C30/37

Armătură BSt500 108.1 kg/m³

O fotografie a sistemului structural din oțel este prezentată în figura de mai jos.

Clădirile sunt proiectate în regiunea climatică corespunzătoare Parisului. Placa de peste teren este armată pe sol, cu izolație perimetrală. Extrasul de materialele este detaliat mai jos.





Grinzi 6.88 t 4.33 t Beton : 34.19 t

Armătură : 2.93 t

Stâlpi 4.17 t 4.17 t Beton : 30.12 t

Armătură : 1.38 t Conectori / / / Șuruburi 43 kg 43 kg /

Plăci pentru îmbinări 336 kg 336 kg /

Placa de peste teren Beton : 425.7 kg Beton : 425.7 kg Beton : 425.7 kg

14.4 t 14.4 t 14.4 t

101


101

Componentele structurale pentru cele 3 variante de sisteme sunt descrise în tabelul următor:





Grindă IPE 450 IPE 330

Beton prefabricat unitate T80 Armătură

BSt500 202.5 kg/m³

Stâlpi Principal: IPE400 Secundar: HEA480

Principal: IPE400 Secundar: HEA480

Secțiunea de beton 0.4x0.4m C30/37

Armătură BSt500 108.1 kg/m³

O fotografie a sistemului structural din oțel este prezentată în figura de mai jos.

Clădirile sunt proiectate în regiunea climatică corespunzătoare Parisului. Placa de peste teren este armată pe sol, cu izolație perimetrală. Extrasul de materialele este detaliat mai jos.





Grinzi 6.88 t 4.33 t Beton : 34.19 t

Armătură : 2.93 t

Stâlpi 4.17 t 4.17 t Beton : 30.12 t

Armătură : 1.38 t Conectori / / / Șuruburi 43 kg 43 kg /

Plăci pentru îmbinări 336 kg 336 kg /

Placa de peste teren Beton : 425.7 kg Beton : 425.7 kg Beton : 425.7 kg

14.4 t 14.4 t 14.4 t

102


102

7.3.4 Componentele învelitorii Fațada este compusă din panouri sandwich din poliuretan cu grosimea de 80 mm, dar grosimea componentei de fațadă va fi mărită până la 200 mm pentru a observa influența acesteia asupra mediului. Acoperişul are înclinaţia de 5° şi este realizat din table de oțel cu cută înaltă, de 1 mm grosime, și 140 mm de vată minerală rigidă. Ferestrele sunt realizate din geam dublu și ramă din aluminiu. Următorul tabel oferă valorile U pentru elementele clădirii.

PEREȚI: panouri sandwich din PU Grosime : 80 mm Grosime: 200 mm

0.33 0.12

W/m2.K

ACOPERIȘ 0.31 W/m2.K

FERESTRE 2.6 W/m2.K

PLACĂ TEREN 0.44 W/m2.K Căldura specifică a elementelor învelitorii este descrisă mai jos.

Planșeu parter 0.2 m de beton

460000 J/m²K

Planșeu intermediar 0 J/m²K

Pereți interiori 0 J/m²K

7.3.5 Sistemele încălzire / ventilaţie / aer condiţionat (HVAC) Sistemul de încălzire este pe bază de combustibil gazos, în funcţie de temperatura setată, de 20°C. Nu sunt implementate în clădire nici un sistem de răcire, ventilație mecanică sau sistem pentru apă caldă menajeră.

7.3.6 Ipoteza principală Fundațiile sunt excluse din studiul de față, precum și compartimentările interioare și ușile. Lucrările precum finisajele interioare și mobilierul sunt, de asemenea, excluse din analiză. Numai pierderile suplimentare cauzate de punțile termice sunt incluse în consumul energetic al clădirii.


103


7.3.7.1 Datele generale de intrare ale clădirii industriale în programul AMECO3


103


103


7.3.7.1 Datele generale de intrare ale clădirii industriale în programul AMECO3


104


104



105


7.3.7.5 Date generale pentru structura clădirii (Modulele A-C-D) Pentru hala industrială din oțel S235:

105


105


7.3.7.5 Date generale pentru structura clădirii (Modulele A-C-D) Pentru hala industrială din oțel S235:

106


106

Pentru hala industrială din oțel S460:

7.3.7.6 Date pentru transportul elementelor (Modulul A)


107

7.3.8 Rezultatele calculului cu AMECO3

7.3.8.1 Sistemul structural din oțel S235 Tabelul de mai jos sintetizează rezultatele pentru toate categoriile de impact, pe întreaga durată de viață, pentru sistemul structural din oțel S235.

Se poate vedea că dintre categoriile de impact cele din Modulul B sunt dominante.

107


107

7.3.8 Rezultatele calculului cu AMECO3

7.3.8.1 Sistemul structural din oțel S235 Tabelul de mai jos sintetizează rezultatele pentru toate categoriile de impact, pe întreaga durată de viață, pentru sistemul structural din oțel S235.

Se poate vedea că dintre categoriile de impact cele din Modulul B sunt dominante.

108


108

Detaliile pentru impactul corespunzător potențialului de încălzire globală (GWP), pentru fiecare componentă a clădirii, inclusiv transportul, sunt afișate mai jos. Pentru clădirea cu sistemul structural din oțel S235, Modulul B generează mai mult de 99% din impactul total corespunzător potențialului de încălzire globală (inclusiv Modulul A până la D), așa cum este arătat în următorul grafic:


109

Impactul corespunzător potențialului de încălzire globală (GWP) datorat materialelor folosite pentru execuţia clădirii, şi anume sistemul structural și componentele învelitorii, sunt prezentate în graficul de mai jos:

Putem observa că pentru modulul A, materialele învelitorii generează 56% din impactul total corespunzător potențialului de încălzire globală (GWP). Impactul GWP al sistemului structural este de 78.6 tCO2-eq, iar impactul GWP datorat planșeelor din beton este egal cu 47.31 tCO2-eq, care reprezintă 60% din impactul total GWP al sistemului structural.

109


109

Impactul corespunzător potențialului de încălzire globală (GWP) datorat materialelor folosite pentru execuţia clădirii, şi anume sistemul structural și componentele învelitorii, sunt prezentate în graficul de mai jos:

Putem observa că pentru modulul A, materialele învelitorii generează 56% din impactul total corespunzător potențialului de încălzire globală (GWP). Impactul GWP al sistemului structural este de 78.6 tCO2-eq, iar impactul GWP datorat planșeelor din beton este egal cu 47.31 tCO2-eq, care reprezintă 60% din impactul total GWP al sistemului structural.

110


110

Modulul D evidențiază beneficiile componentelor clădirii la sfârșitul ciclului de viață, care pot fi asigurate prin refolosirea componentelor sau reciclarea materialelor, așa cum este prezentat în graficele de mai jos.


111

Consumul energiei pentru încălzire este egal cu 19 kWh/m²an și este detaliat în tabelul de mai jos.

111


111

Consumul energiei pentru încălzire este egal cu 19 kWh/m²an și este detaliat în tabelul de mai jos.

112


112

7.3.8.2 Sistemul structural din oțel S460 Creșterea mărcii de oțel permite reducerea greutății totale a grinzilor din oțel de la 6.88 t pentru oțelul S235 până la 4.33 t pentru oţelul S460, ceea ce aduce o reducere totală de 2.55 t pentru elemente structurale din oțel. Mai mult, aceasta implică o reducere a impactului corespunzător potențialului de încălzire globală (GWP) pentru modulele A, C și D.

Impactul corespunzător potențialului de încălzire globală al sistemului structural din oțel cauzat de creșterea mărcii de oțel este de 10.69 tCO2-eq, ceea ce permite o reducere netă de 2.69 tCO2-eq în comparație cu același tip de impact pentru sistemului din oțel S235. Impactul corespunzător potențialului de încălzire globală cauzat de componentele învelitorii reprezintă 57% din impactul total al modulului A, procent asemănător cu procentul obținut pentru sistemul structural din oțel S235. Detalii referitoare la impactul corespunzător potențialului de încălzire globală pentru sistemului structural S460 este prezentat mai jos:

(S235: 183.5)

(S235: 12.10) (S235: -29.25)


113

113


113

114


114

7.3.8.3 Sistem structural din beton Tabelul de mai jos însumează categoriile de impact asupra mediului ale clădirii realizate cu sistemul structural din beton.

Putem vedea că tipurile de impact datorate fazei de utilizare sunt din nou dominante și egale cu cele obținute în cazul clădirilor industriale din oțel. Impactul corespunzător potențialului de încălzire globală pe componente, respectiv pe module, este detaliat mai jos.


115

Modulul A are un impact total corespunzător potențialului de încălzire globală de 182.7 tCO2-eq. Impactul total corespunzător potențialului de încălzire globală cauzat de sistemul structural este egal cu 79.95 tCO2-eq, cu 29% datorat armăturilor, aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos.

115


115

Modulul A are un impact total corespunzător potențialului de încălzire globală de 182.7 tCO2-eq. Impactul total corespunzător potențialului de încălzire globală cauzat de sistemul structural este egal cu 79.95 tCO2-eq, cu 29% datorat armăturilor, aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos.

116


116

Betonul din planșeu reprezintă 26% din impactul total corespunzător potențialului de încălzire globală al Modulului A. Graficul de mai jos prezintă impactul corespunzător potențialului de încălzire globală pentru modulul D, evidențiind beneficiile reciclării materialelor din cadrul învelitorii, în principal montanţii deşi din oțel de la fațadă și tabla cu cută înaltă din oțel de la acoperiș.


117

Materialele care pot fi reciclate reprezintă 0.03 t, cantitate mai redusă decât pentru clădirea din oțel S235 (0.33 t).

117


117

Materialele care pot fi reciclate reprezintă 0.03 t, cantitate mai redusă decât pentru clădirea din oțel S235 (0.33 t).

118


118

7.3.8.4 Comparația la nivelul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală dintre sistemul structural S235 şi S460

Graficul de mai jos prezintă o comparație la nivelul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală între sistemele structurale realizate din oțel S235 și S460.


119

După cum s-a menţionat anterior, impactul corespunzător potențialului de încălzire globală cauzat de componentele învelitorii reprezintă 56% din impactul total al modulului A, procent asemănător cu procentul obținut pentru sistemul structural din oțel S235 Graficul următor prezintă impactul GWP pentru sistemele structurale din oţel.

Creșterea mărcii de oțel permite reducerea greutății totale a structurii din oțel cu 2.33 t, ceea ce corespunde unei reduceri de 22% de tCO2eq pentru modulul A.

13.6 tCO2eq

10.7 tCO2eq

119


119

După cum s-a menţionat anterior, impactul corespunzător potențialului de încălzire globală cauzat de componentele învelitorii reprezintă 56% din impactul total al modulului A, procent asemănător cu procentul obținut pentru sistemul structural din oțel S235 Graficul următor prezintă impactul GWP pentru sistemele structurale din oţel.

Creșterea mărcii de oțel permite reducerea greutății totale a structurii din oțel cu 2.33 t, ceea ce corespunde unei reduceri de 22% de tCO2eq pentru modulul A.

13.6 tCO2eq

10.7 tCO2eq

120


120

7.3.8.5 Comparația la nivelul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală dintre

sistemul structural S460 şi sistemul structural din beton Graficul de mai jos prezintă o comparație la nivelul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală între sistemele structurale realizate din oțel S460 și cel din beton, în modulele A, C și D. Detaliile fiecărui sistem structural sunt prezentate mai jos:

Se poate observa că soluția structurală din beton implică o creștere de 47% a potențialului de încălzire globală în tCO2eq pentru suma modulelor de la A la D, iar 21% din impact este datorat fabricării materialelor. Acest lucru evidențiază faptul că structuri metalice realizate din secțiuni laminate la cald sunt mai sustenabile decât cele din beton, chiar și fără a lua în considerare reciclarea. Datorită reciclării materialelor la sfârşitul duratei de viaţă (reciclarea infinită a oțelului și valorificarea betonului spart), diferența dintre rezultatele corespunzătoare structurii din oțel și celei din beton crește.

+ 21 % + 47 %


121

7.3.9 Analiza beneficiilor privind mediul datorat creșterii grosimii izolației Aşa cum a fost descris în capitolul anterior, faza de utilizare este responsabilă pentru mai mult de 99% din totalul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală al ciclul de viață al clădirii. Pentru a reduce drastic consumurile de energie și, astfel, impactul clădirii asupra mediului, o soluție frecvent adoptată este îmbunătățirea eficienței energetice a componentelor învelitorii, prin creșterea grosimii izolației. Este simplu de analizat cu ajutorul programului AMECO care este influența unor asemenea modificări. Grosimea izolației componentei fațadei (panouri sandwich în acest caz), iniţial egală cu 80 mm, a fost crescută până la 200 mm. Impactul corespunzător potențialului de încălzire globală în faza de utilizare a fost redus și permite o reducere netă de 888 tCO2-eq:

121


121

7.3.9 Analiza beneficiilor privind mediul datorat creșterii grosimii izolației Aşa cum a fost descris în capitolul anterior, faza de utilizare este responsabilă pentru mai mult de 99% din totalul impactului corespunzător potențialului de încălzire globală al ciclul de viață al clădirii. Pentru a reduce drastic consumurile de energie și, astfel, impactul clădirii asupra mediului, o soluție frecvent adoptată este îmbunătățirea eficienței energetice a componentelor învelitorii, prin creșterea grosimii izolației. Este simplu de analizat cu ajutorul programului AMECO care este influența unor asemenea modificări. Grosimea izolației componentei fațadei (panouri sandwich în acest caz), iniţial egală cu 80 mm, a fost crescută până la 200 mm. Impactul corespunzător potențialului de încălzire globală în faza de utilizare a fost redus și permite o reducere netă de 888 tCO2-eq:

122


122


123

Cantitatea suplimentară de izolație crește impactul total corespunzător potențialului de încălzire globală pentru modulul A, până la 193.88 tCO2-eq, care corespunde unei creșteri de 13.12 tCO2-eq.

123


123

Cantitatea suplimentară de izolație crește impactul total corespunzător potențialului de încălzire globală pentru modulul A, până la 193.88 tCO2-eq, care corespunde unei creșteri de 13.12 tCO2-eq.

124


124

Comparată cu reducerea consumului energetic, aceasta cantitate este neglijabilă, subliniind importanța îmbunătățirii eficienței energetice a unei clădiri.


125

8 Bibliografie [1] P-O. MARTIN, AMECO SOFTWARE Technical Manual, report DRV/10-DRC-107/002-A, CTICM,

2010. [2] C. THAUVOYE, AMECO 2 SOFTWARE Technical and Software Specifications, report DRV/12-

DRV-123/001-A, CTICM, 2012. [3] P. SANTOS, Excel sheet calculation, University of Coimbra, 2013. [4] BIO Intelligence Service, Evaluation de la Qualité Environnementale de Bâtiments Tertiaires –

Aspects environnementaux, ArcelorMittal, Juillet 2013.

125


125

8 Bibliografie [1] P-O. MARTIN, AMECO SOFTWARE Technical Manual, report DRV/10-DRC-107/002-A, CTICM,

2010. [2] C. THAUVOYE, AMECO 2 SOFTWARE Technical and Software Specifications, report DRV/12-

DRV-123/001-A, CTICM, 2012. [3] P. SANTOS, Excel sheet calculation, University of Coimbra, 2013. [4] BIO Intelligence Service, Evaluation de la Qualité Environnementale de Bâtiments Tertiaires –

Aspects environnementaux, ArcelorMittal, Juillet 2013.

126


126

Anexa 1. Arhitectura globală a programului AMECO

AMECO

Definirea datelor

Calcul

Baza de date: tabla cutată pt. planşee

Afişarea rezultatelor

Foaia de calcul

Editarea/Modificarea Bazei de Date

Limba pt. interfaţă

Limba pt. foaia de calcul

Parametri şi Factori de Impact

Configurare

Opţiuni de calcul


127

Anexa 2. Tabele non-climatice

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI DEC m 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Durata lunii 2.6784 2.4192 2.6784 2.5920 2.6784 2.5920 2.6784 2.6784 2.5920 2.6784 2.5920 2.6784 Număr zile calendaristice/lună

31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31

Număr zile lucrătoare 23 20 21 22 23 20 23 22 21 23 21 22

Tabel 12: Durata lunii în secunde [106 s], Numărul de zile calendaristice ale lunii [zile] și Număr zile lucrătoare [zile] din luna m

Tabel 13: Definiții pentru arii

Tip jaluzea Rsh [m2.K/W]

Permeabilitatea la aer Δrhigh Δravg Δrlow

[m2.K/W] Fără jaluzea 0.00 0.00 0.00 0.00 Jaluzea exterioară din aluminiu cu role (fără izolație) 0.01 0.00 0.12 0.00 Dispozitiv exterior opac din lemn (fără izolație) 0.10 0.00 0.16 0.00 Jaluzea exterioară din lemn cu role (fără izolație) 0.10 0.00 0.16 0.00 Jaluzea exterioară din plastic cu role (fără izolație) 0.10 0.00 0.16 0.00 Jaluzele venețiene exterioare din lemn 0.01 0.09 0.00 0.00 Jaluzele venețiene exterioare din metal 0.01 0.09 0.00 0.00 Jaluzele rulante opace de exterior 0.01 0.09 0.00 0.00 Jaluzele rulante transparente de exterior 0.01 0.09 0.00 0.00 Jaluzea de interior 0.01 0.00 0.00 0.24 Draperii interioare opace 0.00 0.00 0.00 0.00 Draperii interioare transparente 0.00 0.00 0.00 0.00 Dispozitiv interior opac din lemn 0.10 0.00 0.00 0.31 Jaluzea din plastic cu role cu umplutură din spumă 0.15 0.13 0.19 0.26 Jaluzele din lemn, 25 mm până la 30 mm grosime 0.20 0.14 0.22 0.30

Tabel 14: rezistența termică suplimentară pentru o permeabilitate specifică a aerului prin jaluzele

Tipul de clădire Zona 1 Zona 2 Eticheta Implicit % Eticheta Implicit %

RB Zonă de locuit 40 Altele 60 OB Zonă de birouri 80 Altele 20 CB Zonă pentru

cumpărături 60 Altele 40

IB Hol 80 Altele 20

127


127

Anexa 2. Tabele non-climatice

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI DEC m 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Durata lunii 2.6784 2.4192 2.6784 2.5920 2.6784 2.5920 2.6784 2.6784 2.5920 2.6784 2.5920 2.6784 Număr zile calendaristice/lună

31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31

Număr zile lucrătoare 23 20 21 22 23 20 23 22 21 23 21 22

Tabel 12: Durata lunii în secunde [106 s], Numărul de zile calendaristice ale lunii [zile] și Număr zile lucrătoare [zile] din luna m

Tabel 13: Definiții pentru arii

Tip jaluzea Rsh [m2.K/W]

Permeabilitatea la aer Δrhigh Δravg Δrlow

[m2.K/W] Fără jaluzea 0.00 0.00 0.00 0.00 Jaluzea exterioară din aluminiu cu role (fără izolație) 0.01 0.00 0.12 0.00 Dispozitiv exterior opac din lemn (fără izolație) 0.10 0.00 0.16 0.00 Jaluzea exterioară din lemn cu role (fără izolație) 0.10 0.00 0.16 0.00 Jaluzea exterioară din plastic cu role (fără izolație) 0.10 0.00 0.16 0.00 Jaluzele venețiene exterioare din lemn 0.01 0.09 0.00 0.00 Jaluzele venețiene exterioare din metal 0.01 0.09 0.00 0.00 Jaluzele rulante opace de exterior 0.01 0.09 0.00 0.00 Jaluzele rulante transparente de exterior 0.01 0.09 0.00 0.00 Jaluzea de interior 0.01 0.00 0.00 0.24 Draperii interioare opace 0.00 0.00 0.00 0.00 Draperii interioare transparente 0.00 0.00 0.00 0.00 Dispozitiv interior opac din lemn 0.10 0.00 0.00 0.31 Jaluzea din plastic cu role cu umplutură din spumă 0.15 0.13 0.19 0.26 Jaluzele din lemn, 25 mm până la 30 mm grosime 0.20 0.14 0.22 0.30

Tabel 14: rezistența termică suplimentară pentru o permeabilitate specifică a aerului prin jaluzele

Tipul de clădire Zona 1 Zona 2 Eticheta Implicit % Eticheta Implicit %

RB Zonă de locuit 40 Altele 60 OB Zonă de birouri 80 Altele 20 CB Zonă pentru

cumpărături 60 Altele 40

IB Hol 80 Altele 20

128


128

Δθer SUBPOLAR 9 INTERMEDIAR 11 TROPICAL 13

Tabel 15: Diferența medie de temperatură între temperatura aerului exterior și temperatura cerului (ISO 13790)

Tip deschidere gn Valoare U Geam dublu 0.78 2.9 Geam dublu cu emisivitate scăzută (tip 1) 0.72 1.7 Geam dublu cu emisivitate scăzută (tip 2) 0.67 1.4 Geam dublu cu emisivitate scăzută (tip 3) 0.65 1.2

Tabel 16: gn-transmitanța energiei solare pentru radiația perpendiculară pe geam și valoarea U (sursa EN 15193)

Macro-componenta PERETE Valoare U km B2010.20.1a (vată minerală) 0.296 13391 B2010.20.1b (EPS) 0.296 13391 B2010.20.1c (XPS) 0.296 13391 B2010.20.1d (PUR) 0.296 13391 B2010.20.1e (plută) 0.296 13391 B2010.20.2a (vată minerală) 0.305 62047 B2010.20.2b (EPS) 0.305 62047 B2010.20.2c (XPS) 0.305 62047 B2010.20.2d (PUR) 0.305 62047 B2010.20.2e (plută) 0.305 62047 B2010.20.2f (vată de sticlă) 0.305 62047

Tabel 17: Tip perete

Eficiența sistemului de încălzire

Încălzire electrică 1.00 Cazan pe combustibil gazos 0.87 Cazan pe combustibil lichid 0.80 Cazan pe combustibil solid 0.60 Sistem split (încălzire) 4.00

Tabel 18: Eficiența sistemului de încălzire

Eficiența sistemului de răcire Sistem split (răcire) 3.00 Instalație frigorifică cu compresie mecanică 3.00 Instalație frigorifică cu absorbție 0.80 Fără răcire 0.00

Tabel 19: Eficiența sistemului de răcire


129

Eficiența sistemului de apă caldă menajeră

Boiler electric 0.90 Boiler pe combustibil gazos 0.60 Încălzitor autonom de apă în condensare 0.72 Încălzitor autonom de apă 0.40 Fără apă caldă menajeră 0.00 Tabel 20: Eficiența sistemului de apă caldă menajeră

Tip energie Energie electrică 0.290 Combustibil gazos 0.086 Combustibil lichid 0.086 Combustibil solid 0.086 Biomasă 0.000

Tabel 21: Factorul de conversie în energie primară, care depinde de tipul de energie finală

Culoarea sistemului de umbrire Tip sistem umbrire Deschis Intermediar Închis Fără dispozitiv de umbrire 1.00 1.00 1.00 Dispozitiv exterior opac din lemn (fără izolație) 0.03 0.05 0.06 Jaluzea exterioară din lemn cu role (fără izolație) 0.04 0.05 0.07 Jaluzea exterioară din aluminiu cu role (fără izolație) 0.04 0.07 0.09 Jaluzea exterioară din plastic cu role (fără izolație) 0.04 0.07 0.09 Jaluzele venețiene exterioare din lemn 0.08 0.08 0.08 Jaluzele venețiene exterioare din metal 0.09 0.09 0.09 Jaluzele rulante opace de exterior 0.04 0.06 0.08 Jaluzele rulante transparente de exterior 0.16 0.18 0.2 Jaluzea de interior 0.47 0.59 0.69 Draperii interioare opace 0.37 0.46 0.55 Draperii interioare transparente 0.39 0.48 0.58 Dispozitiv interior opac din lemn 0.35 0.46 0.58 Jaluzea din plastic cu role cu umplutură din spumă 0.04 0.07 0.09 Jaluzele din lemn, 25 mm până la 30mm grosime 0.04 0.05 0.07 Tabel 22: Transmitanța termică a energiei solare a ferestrei cu sistem de umbrire

λ ρc Argilă sau aluviuni 1.5 3000000 Nisip sau pietriș 2 2000000 Rocă omogenă 3.5 2000000 Valoare implicită 2 2000000

Tabel 23: Conductivitatea și capacitatea de încălzire a solului (ISO 13370)

129


129

Eficiența sistemului de apă caldă menajeră

Boiler electric 0.90 Boiler pe combustibil gazos 0.60 Încălzitor autonom de apă în condensare 0.72 Încălzitor autonom de apă 0.40 Fără apă caldă menajeră 0.00 Tabel 20: Eficiența sistemului de apă caldă menajeră

Tip energie Energie electrică 0.290 Combustibil gazos 0.086 Combustibil lichid 0.086 Combustibil solid 0.086 Biomasă 0.000

Tabel 21: Factorul de conversie în energie primară, care depinde de tipul de energie finală

Culoarea sistemului de umbrire Tip sistem umbrire Deschis Intermediar Închis Fără dispozitiv de umbrire 1.00 1.00 1.00 Dispozitiv exterior opac din lemn (fără izolație) 0.03 0.05 0.06 Jaluzea exterioară din lemn cu role (fără izolație) 0.04 0.05 0.07 Jaluzea exterioară din aluminiu cu role (fără izolație) 0.04 0.07 0.09 Jaluzea exterioară din plastic cu role (fără izolație) 0.04 0.07 0.09 Jaluzele venețiene exterioare din lemn 0.08 0.08 0.08 Jaluzele venețiene exterioare din metal 0.09 0.09 0.09 Jaluzele rulante opace de exterior 0.04 0.06 0.08 Jaluzele rulante transparente de exterior 0.16 0.18 0.2 Jaluzea de interior 0.47 0.59 0.69 Draperii interioare opace 0.37 0.46 0.55 Draperii interioare transparente 0.39 0.48 0.58 Dispozitiv interior opac din lemn 0.35 0.46 0.58 Jaluzea din plastic cu role cu umplutură din spumă 0.04 0.07 0.09 Jaluzele din lemn, 25 mm până la 30mm grosime 0.04 0.05 0.07 Tabel 22: Transmitanța termică a energiei solare a ferestrei cu sistem de umbrire

λ ρc Argilă sau aluviuni 1.5 3000000 Nisip sau pietriș 2 2000000 Rocă omogenă 3.5 2000000 Valoare implicită 2 2000000

Tabel 23: Conductivitatea și capacitatea de încălzire a solului (ISO 13370)

130


130

Tipul dispozitivului de umbrire Răcire pe timp de zi Fără dispozitiv Nu

Toate celelalte alternative Da Tabel 24: Valori implicite pentru “Încălzire pe timp de noapte” și “Răcire pe timp de zi”

Tipul dispozitivului de umbrire Încălzire pe timp de noapte

Fără dispozitiv Nu Toate celelalte alternative Da Table 25: Valori implicite pentru dispozitivul de umbrire

Macro-componentă acoperiș Valoare U Km Membrană hidroizolantă 0.31 22456.0 Macro-componentă acoperiș 0.373 13435.0

Table 26: Macro-componentă pentru acoperiș Mod încălzire Mod răcire

Sisteme de umbrire activate (ON) Regiunea aH0 τH0 kD,cor,H Kcor,ve Kcor,H Kcor,int,H aC0 ΤC0 kD,cor,C Kcor,ve,C Kcor,C Kcor,int,C

Csa 1.00 15.67 1.00 1.00 0.90 0.93 1.20 15.00 1.07 1.00 0.83 0.90 Csb 1.33 15.00 1.00 1.07 0.97 0.93 1.10 15.00 1.03 1.10 0.97 1.00 Cfb 1.33 15.00 0.93 0.83 1.10 1.07 1.30 15.00 1.00 1.00 1.00 1.03 Dfb 1.30 14.67 0.83 0.90 1.25 1.25 1.00 15.00 1.07 1.07 0.97 1.00 Dfc 1.25 14.33 0.83 0.83 1.17 1.50 1.00 15.00 1.00 1.00 1.00 1.00

Sisteme de umbrire dezactivate (OFF) Regiunea aH0 τH0 kD,cor,H Kcor,ve Kcor,H Kcor,int,H aC0 ΤC0 kD,cor,C Kcor,ve,C Kcor,C Kcor,int,C

Csa 0.93 15.00 1.00 1.00 1.03 1.03 1.25 15.00 1.17 1.33 0.83 0.90 Csb 1.13 15.00 1.00 0.97 1.03 1.00 0.93 15.00 1.08 1.17 0.87 0.87 Cfb 1.17 15.00 1.00 0.93 1.00 1.03 1.08 15.00 1.08 1.33 0.90 0.87 Dfb 1.33 15.00 0.93 0.87 1.17 1.10 1.20 15.00 1.00 1.00 0.83 0.90 Dfc 1.50 14.00 0.80 0.80 1.07 1.20 1.00 15.00 1.17 1.17 0.92 0.90

Tabel 27: Factori de corecție pentru fiecare regiune climatică

CLĂDIRI REZIDENȚIALE

Zona 1 (Camera de zi plus bucătărie) Zona 2 (Alte zone condiționate)

De la Până la

Acumulare (W/m2) De la Până la Acumulare

(W/m2)

OCU

PARE

De luni până vineri

Perioada 1 07.00 17.00 8.0 07.00 17.00 1.0 Perioada 2 17.00 23.00 20.0 17.00 23.00 1.0 Perioada 3 23.00 07.00 2.0 23.00 07.00 6.0

Sâmbăta și duminica


ILU

MIN

AT De luni până

vineri

Perioada 1 07.00 17.00 0 07.00 17.00 0 Perioada 2 17.00 23.00 10 17.00 23.00 5 Perioada 3 23.00 07.00 0 23.00 07.00 0



Tabel 28: Valori implicite pentru scenariile de ocupare și iluminare pentru clădirile rezidențiale


131

CLĂDIRI DE BIROURI Zona 1: Spațiile de birouri Zona 2: Alte încăperi, holuri, coridoare

De la Până la


(W/m2)

OCU

PARE





ILU

MIN

AT De luni

până vineri




Tabel 29: Valori implicite pentru scenariile de ocupare și iluminare pentru clădirile de birouri

CLĂDIRI COMERCIALE Zona 1 Zona 2

De la Până la


(W/m2)

OCU

PARE





ILU

MIN

AT De luni

până vineri

Perioada 1 07.00 17.00 20.0 07.00 17.00 15 Perioada 2 17.00 23.00 0 17.00 23.00 0 Perioada 3 23.00 07.00 0 23.00 07.00 0



Tabel 30: Valori implicite pentru scenariile de ocupare și iluminare pentru clădirile comerciale

CLĂDIRI INDUSTRIALE Zona 1 Zona 2

De la Până la


(W/m2)

OCU

PARE





ILU

MIN

AT De luni

până vineri




Tabel 30: Valori implicite pentru scenariile de ocupare și iluminare pentru clădirile industriale

131


131

CLĂDIRI DE BIROURI Zona 1: Spațiile de birouri Zona 2: Alte încăperi, holuri, coridoare

De la Până la


(W/m2)

OCU

PARE





ILU

MIN

AT De luni

până vineri




Tabel 29: Valori implicite pentru scenariile de ocupare și iluminare pentru clădirile de birouri

CLĂDIRI COMERCIALE Zona 1 Zona 2

De la Până la


(W/m2)

OCU

PARE





ILU

MIN

AT De luni

până vineri

Perioada 1 07.00 17.00 20.0 07.00 17.00 15 Perioada 2 17.00 23.00 0 17.00 23.00 0 Perioada 3 23.00 07.00 0 23.00 07.00 0



Tabel 30 a: Valori implicite pentru scenariile de ocupare și iluminare pentru clădirile comerciale

CLĂDIRI INDUSTRIALE Zona 1 Zona 2

De la Până la


(W/m2)

OCU

PARE





ILU

MIN

AT De luni

până vineri




Tabel 30 b: Valori implicite pentru scenariile de ocupare și iluminare pentru clădirile industriale

132


132

Câmpuri unitate RB OB CB IB Temperatura de încălzire °C 20 20 20 18

Temperatura de răcire °C 26 26 26 26 Numărul de schimburi orare (încălzire)

(valoarea minimă pentru asigurarea unei calități bune a aerului de

interior)

ac/h 0.60 0.60 0.60 0.60

Numărul de schimburi orare (răcire) ac/h 1.00 1.00( 1.00( 1.00 Tabel 31: Valori implicite pentru condițiile de interior

Câmpuri RB OB CB IB Moment de începere 17h00 07h00 09h00 08h00 Moment de terminare 23h00 17h00 19h00 17h00

Număr de zile/săptămână 7 5 6 5 Tabel 32: Valori implicite pentru sistemele de încălzire

Tip sistem încălzire/răcire Valoare implicită pentru “Energia folosită” Încălzire electrică Energie electrică

Cazan pe combustibil gazos Combustibil gazos Cazan pe combustibil lichid Combustibil lichid Cazan pe combustibil solid Combustibil solid

Sistem split (încălzire) Energie electrică Sistem split (răcire) Energie electrică

Instalație frigorifică cu compresie mecanică Energie electrică Instalație frigorifică cu absorbție Energie electrică

Tabel 33: Valori standard pentru energia folosită pentru încălzire / răcire

Câmpuri RB OB CB IB Număr de zile/săptămână 7 5 6 5

Tabel 34: Valori implicite pentru “Număr de zile lucrătoare pentru răcire”

Tip sistem apă caldă menajeră Valoare implicită pentru “Energia folosită” Boiler electric Electrică Boiler pe combustibil gazos Combustibil gazos Încălzitor autonom de apă în condensare Combustibil gazos Încălzitor autonom de apă Combustibil gazos Tabel 35: Valori implicite pentru energia folosită pentru producerea de apă caldă menajeră


133

Anexa 3. Tabele climatice

Țara: PortugaliaLatitudine: 40Climat: IntermediarClimat Geiger: Csb

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI DEC

Radiațiesolară

incidentăW/m2

Nord 22.7 33.2 45.1 56.1 69.1 76.9 68.9 57.7 48.1 35.9 27.1 22.0Est 55.2 67.5 96.0 122.0 125.5 132.3 132.1 122.5 103.7 75.2 49.9 43.9Sud 141.5 128.4 151.6 141.7 113.9 112.5 119.7 147.0 153.8 152.5 111.9 111.8Vest 56.7 66.8 96.4 121.4 126.1 146.8 148.6 144.8 110.6 87.5 48.7 43.0

Acoperiș 87.8 107.7 170.8 220.7 241.7 277.4 282.7 260.3 197.9 138.4 84.4 69.7Temperatură aer [°C] 9.6 11.0 12.7 13.1 15.6 19.0 20.8 21.1 20.6 16.9 12.2 11.2

fH,shut [-] 0.585 0.542 0.484 0.438 0.386 0.375 0.375 0.406 0.471 0.508 0.583 0.590Tabel 36: Date climatice pentru Coimbra

Ţara: FinlandaLatitudine: 61Climat: IntermediarClimat Geiger: Dfc


Radiațiesolară

incidentă W/m2

Nord 3 12 27 46 70 82 72 56 36 17 6 2Est 4 28 48 90 126 140 131 103 59 30 8 4Sud 13 85 100 142 159 159 161 138 105 65 22 16Vest 5 31 54 90 129 139 139 101 59 30 8 4

Acoperiș 7 34 76 139 211 237 224 166 97 46 12 5Temperatură aer *°C+ -6.7 -2.6 3.0 9.3 13.5 16.6 15.2 9.5 4.6 -1.0 -4.2

fH,shut [-] 0.616 0.500 0.376 0.267 0.183 0.226 0.328 0.450 0.565 0.693 0.750Tabel 37: Date climatice pentru Tampere

Ţara: RomâniaLatitudine: 45Climat: IntermediarClimat Geiger: Cfb


Radiațiesolară

incidentă W/m2

Nord 19 28 43 57 72 80 74 61 47 34 22 16Est 31 52 81 105 132 146 144 130 95 73 40 26Sud 80 112 128 129 129 128 141 152 153 155 95 69Vest 32 54 74 102 125 138 141 131 98 76 39 28

Acoperiș 50 84 136 182 235 266 271 234 168 121 62 43Temperatură aer *°C+ 1.5 5.2 10.7 16.8 19.4 22.1 21.4 16.4 11.6 5.7 1.4

fH,shut [-] 0.546 0.488 0.428 0.366 0.333 0.363 0.388 0.468 0.527 0.583 0.625Tabel 38: Date climatice pentru Timișoara

133


133

Anexa 3. Tabele climatice

Țara: Portugalia Latitudine: 40 Climat: Intermediar Climat Geiger: Csb


Radiație solară

incidentă W/m2

Nord 22.7 33.2 45.1 56.1 69.1 76.9 68.9 57.7 48.1 35.9 27.1 22.0 Est 55.2 67.5 96.0 122.0 125.5 132.3 132.1 122.5 103.7 75.2 49.9 43.9 Sud 141.5 128.4 151.6 141.7 113.9 112.5 119.7 147.0 153.8 152.5 111.9 111.8 Vest 56.7 66.8 96.4 121.4 126.1 146.8 148.6 144.8 110.6 87.5 48.7 43.0

Acoperiș 87.8 107.7 170.8 220.7 241.7 277.4 282.7 260.3 197.9 138.4 84.4 69.7 Temperatură aer [°C] 9.6 11.0 12.7 13.1 15.6 19.0 20.8 21.1 20.6 16.9 12.2 11.2

fH,shut [-] 0.585 0.542 0.484 0.438 0.386 0.375 0.375 0.406 0.471 0.508 0.583 0.590 Tabel 36: Date climatice pentru Coimbra

Ţara: Finlanda Latitudine: 61 Climat: Intermediar Climat Geiger: Dfc


Radiație solară

incidentă W/m2

Nord 3 12 27 46 70 82 72 56 36 17 6 2 Est 4 28 48 90 126 140 131 103 59 30 8 4 Sud 13 85 100 142 159 159 161 138 105 65 22 16 Vest 5 31 54 90 129 139 139 101 59 30 8 4

Acoperiș 7 34 76 139 211 237 224 166 97 46 12 5 Temperatură aer *°C+ -6.7 -2.6 3.0 9.3 13.5 16.6 15.2 9.5 4.6 -1.0 -4.2

fH,shut [-] 0.616 0.500 0.376 0.267 0.183 0.226 0.328 0.450 0.565 0.693 0.750 Tabel 37: Date climatice pentru Tampere

Ţara: România Latitudine: 45 Climat: Intermediar Climat Geiger: Cfb


Radiație solară

incidentă W/m2

Nord 19 28 43 57 72 80 74 61 47 34 22 16 Est 31 52 81 105 132 146 144 130 95 73 40 26 Sud 80 112 128 129 129 128 141 152 153 155 95 69 Vest 32 54 74 102 125 138 141 131 98 76 39 28

Acoperiș 50 84 136 182 235 266 271 234 168 121 62 43 Temperatură aer *°C+ 1.5 5.2 10.7 16.8 19.4 22.1 21.4 16.4 11.6 5.7 1.4

fH,shut [-] 0.546 0.488 0.428 0.366 0.333 0.363 0.388 0.468 0.527 0.583 0.625 Tabel 38: Date climatice pentru Timișoara

134


134

fsh-with NORD EST SUD VEST

LUNA [-] [-] [-] [-] IAN 0.00 0.45 0.85 0.47 FEB 0.00 0.43 0.73 0.43

MAR 0.00 0.54 0.78 0.58 APR 0.00 0.61 0.71 0.61 MAI 0.00 0.56 0.53 0.55 IUN 0.00 0.61 0.53 0.65 IUL 0.00 0.63 0.59 0.67

AUG 0.00 0.65 0.77 0.73 SEP 0.00 0.58 0.78 0.61 OCT 0.00 0.46 0.82 0.58 NOI 0.00 0.33 0.70 0.24 DEC 0.00 0.24 0.73 0.25

Tabel 39: fshwith, raport ponderat a timpului în care este folosit sistemul de umbrire solară pentru Coimbra


LUNA [-] [-] [-] [-] IAN 0.00 0.19 0.70 0.20 FEB 0.00 0.44 0.74 0.40



Tabel 40: fshwith, raport ponderat a timpului în care este folosit sistemul de umbrire solară pentru Timișoara


135

fsh-with

NORD EST SUD VESTLUNA [-] [-] [-] [-]IAN 0.00 0.00 0.05 0.00FEB 0.00 0.00 0.59 0.00

MAR 0.00 0.00 0.47 0.05APR 0.00 0.19 0.54 0.21MAI 0.00 0.25 0.42 0.24IUN 0.00 0.23 0.29 0.22IUL 0.00 0.31 0.40 0.35

AUG 0.00 0.22 0.32 0.14SEP 0.00 0.00 0.32 0.00OCT 0.00 0.00 0.38 0.00NOI 0.00 0.00 0.44 0.00DEC 0.00 0.00 0.00 0.00

Table 41: fshwith, raport ponderat a timpului în care este folosit sistemul de umbriresolară pentru Tampere

135


135


LUNA [-] [-] [-] [-] IAN 0.00 0.00 0.05 0.00 FEB 0.00 0.00 0.59 0.00



Tabel 41: fshwith, raport ponderat a timpului în care este folosit sistemul de umbrire solară pentru Tampere

136


136

Anexa 4. Impactul parametrilor pentru macro-componente

Cele 24 de categorii de impact asupra mediului sunt reamintite în Tabelul 42.

Index Abreviere Denumire

1 GWP Potenţialul de încălzire globală

2 ODP Potenţialul de subţiere a stratului de ozon

3 AP Potenţialul de acidificare

4 EP Potenţialul de eutrofizare

5 POCP Potenţialul de creare a ozonului fotochimic

6 ADP-e Potenţialul de subțiere abiotică – elemente

7 ADP-ff Potenţialul de subțiere abiotică – combustibili fosili

8 RPE Utilizarea de energie primară din surse regenerabile, cu excepţia resurselor regenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

9 RER Utilizarea resurselor regenerabile de energie folosite ca materii prime

10 RPE-total Utilizarea completă a energiei primare din surse regenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

11 Non-RPE Utilizarea energiei primare din surse neregenerabile, cu excepţia resurselor neregenerabile de energie primară utilizate ca materii prime

12 Non-RER Utilizarea resurselor neregenerabile de energie folosite ca materii prime

13 Non-RPE-total

Utilizarea completă a energiei primare din surse neregenerabile (energia primară şi resursele de energie primară folosite ca materii prime)

14 SM Utilizarea materialelor secundare

15 RSF Utilizarea combustibililor secundari din surse regenerabile

16 Non-RSF Utilizarea combustibililor secundari din surse neregenerabile

17 NFW Utilizarea apei proaspete nete

18 HWD Îndepărtarea deşeurilor periculoase

19 Non-HWD Îndepărtarea deşeurilor nepericuloase

20 RWD Îndepărtarea deşeurilor radioactive

21 CR Componente pentru reutilizare

22 MR Materiale pentru reciclare

23 MER Materiale pentru recuperarea energiei

24 EE Energia exportată Tabel 42: Tipuri de impact asupra mediului

Pentru macro-componenta perete, următorii coeficienți de impact sunt setați la zero: RPE_total,

Non_RPE, Non_RER, NonRPE_total, SM, RSF, Non_RSF, HWD, Non_HWD, RWD, CR, MR, MER, EE.

Coeficienții de impact diferiți de zero pentru macro-componenta perete sunt enumerați mai jos:

137

LVS3

– V

alor

ifica

rea

conc

eptu

lui d

e de

zvol

tare

dur

abilă

în d

omen

iul s

truct

urilo

r met

alic

e G

hid

de p

roie

ctar

e

137

Mac

ro-c

ompo

nent

a Im

pact

GW

P O

DP

AP

EP

POCP

AD

P_e

ADP_

ff

RPE

RER

NFW

Pe

rete

uşo

r cu

stru

ctur

ă di

n oţ

el (v

ată

min

eral

ă)

k A1A

3 6,

50E-

02

6,43

E-10

2,

65E-

04

2,41

E-05

3,

27E-

05

3,06

E-08

7,

09E-

01

7,13

E-01

1,

86E-

01

4,53

E-02

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(vat

ă m

iner

ala)

k A

4 5,

86E-

05

1,03

E-15

2,

63E-

07

6,05

E-08

-8

,58E

-08

2,19

E-12

8,

14E-

04

8,14

E-04

3,

19E-

05

8,27

E-04

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(vat

ă m

iner

ală)

k C

2 5,

13E-

05

8,98

E-16

2,

28E-

07

5,23

E-08

-7

,40E

-08

1,92

E-12

7,

12E-

04

7,12

E-04

2,

79E-

05

7,23

E-04

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(vat

ă m

iner

ală)

k C

4 4,

94E-

04

9,24

E-14

7,

35E-

07

1,13

E-07

1,

91E-

07

4,32

E-11

1,

68E-

03

1,68

E-03

1,

25E-

04

2,46

E-03

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(vat

ă m

iner

ală)

k D

-1

,73E

-02

3,41

E-10

-4

,81E

-05

-1,1

7E-0

6 -1

,13E

-05

-2,1

0E-0

7 -3

,05E

-01

-3,1

4E-0

1 9,

76E-

03

9,10

E-03

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(EPS

) k A

1A3

5,18

E-02

8,

13E-

10

1,44

E-04

1,

03E-

05

6,33

E-05

2,

82E-

08

6,75

E-01

6,

81E-

01

1,73

E-01

-2

,27E

-02

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(EPS

) k A

4 5,

17E-

05

9,05

E-16

2,

32E-

07

5,34

E-08

-7

,57E

-08

1,93

E-12

7,

18E-

04

7,18

E-04

2,

81E-

05

7,29

E-04

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(EPS

) k C

2 4,

33E-

05

7,57

E-16

1,

92E-

07

4,41

E-08

-6

,24E

-08

1,62

E-12

6,

00E-

04

6,00

E-04

2,

35E-

05

6,10

E-04

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(EPS

) k C

4 6,

79E-

03

8,54

E-14

8,

87E-

07

1,50

E-07

1,

70E-

07

5,61

E-11

1,

84E-

03

1,84

E-03

1,

38E-

04

1,39

E-02

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(EPS

) k D

-2

,22E

-02

3,41

E-10

-7

,24E

-05

-2,6

0E-0

6 -1

,27E

-05

-2,1

0E-0

7 -3

,70E

-01

-3,7

8E-0

1 9,

55E-

03

2,86

E-03

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(XPS

) k A

1A3

5,52

E-02

6,

41E-

10

1,53

E-04

1,

09E-

05

3,16

E-05

2,

99E-

08

7,89

E-01

7,

93E-

01

1,79

E-01

4,

28E-

02

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(XPS

) k A

4 6,

00E-

05

1,05

E-15

2,

69E-

07

6,20

E-08

-8

,79E

-08

2,24

E-12

8,

33E-

04

8,33

E-04

3,

27E-

05

8,47

E-04

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(XPS

) k C

2 4,

94E-

05

8,65

E-16

2,

19E-

07

5,04

E-08

-7

,13E

-08

1,84

E-12

6,

85E-

04

6,85

E-04

2,

69E-

05

6,97

E-04

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(XPS

) k C

4 1,

07E-

02

1,04

E-13

1,

16E-

06

2,01

E-07

2,

06E-

07

7,46

E-11

2,

36E-

03

2,36

E-03

1,

78E-

04

2,14

E-02

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(XPS

) k D

-2

,52E

-02

3,41

E-10

-8

,70E

-05

-3,4

6E-0

6 -1

,36E

-05

-2,1

0E-0

7 -4

,08E

-01

-4,1

7E-0

1 9,

42E-

03

-8,9

3E-0

4

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(PU

R)

k A1A

3 6,

70E-

02

6,44

E-10

1,

66E-

04

1,43

E-05

2,

81E-

05

8,52

E-08

9,

22E-

01

9,25

E-01

1,

92E-

01

1,27

E-01

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(PU

R)

k A4

6,00

E-05

1,

05E-

15

2,69

E-07

6,

20E-

08

-8,7

9E-0

8 2,

24E-

12

8,33

E-04

8,

33E-

04

3,27

E-05

8,

47E-

04

138

LVS3

– V

alor

ifica

rea

conc

eptu

lui d

e de

zvol

tare

dur

abilă

în d

omen

iul s

truct

urilo

r met

alic

e G

hid

de p

roie

ctar

e

138

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(PU

R)

k C2

4,94

E-05

8,

65E-

16

2,19

E-07

5,

04E-

08

-7,1

3E-0

8 1,

84E-

12

6,85

E-04

6,

85E-

04

2,69

E-05

6,

97E-

04

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(PU

R)

k C4

7,11

E-03

1,

30E-

13

3,30

E-06

7,

68E-

07

3,15

E-07

7,

64E-

11

3,02

E-03

3,

02E-

03

1,89

E-04

1,

75E-

02

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(PU

R)

k D

-2,2

2E-0

2 3,

41E-

10

-7,2

3E-0

5 -2

,60E

-06

-1,2

7E-0

5 -2

,10E

-07

-3,7

0E-0

1 -3

,78E

-01

9,55

E-03

2,

86E-

03

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(Plu

tă)

k A1A

3 5,

39E-

02

6,40

E-10

1,

60E-

04

1,55

E-05

2,

50E-

05

2,72

E-08

5,

78E-

01

5,82

E-01

3,

90E-

01

6,91

E-02

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(Plu

tă)

k A4

9,34

E-05

1,

64E-

15

4,19

E-07

9,

64E-

08

-1,3

7E-0

7 3,

49E-

12

1,30

E-03

1,

30E-

03

5,08

E-05

1,

32E-

03

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(Plu

tă)

k C2

4,28

E-05

7,

49E-

16

1,90

E-07

4,

37E-

08

-6,1

7E-0

8 1,

60E-

12

5,94

E-04

5,

94E-

04

2,33

E-05

6,

03E-

04

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(Plu

tă)

k C4

3,98

E-04

7,

44E-

14

5,92

E-07

9,

07E-

08

1,54

E-07

3,

48E-

11

1,36

E-03

1,

36E-

03

1,01

E-04

1,

98E-

03

Pere

te u

şor c

u st

ruct

ură

din

oţel

(Plu

tă)

k D

-1,7

3E-0

2 3,

41E-

10

-4,8

1E-0

5 -1

,17E

-06

-1,1

3E-0

5 -2

,10E

-07

-3,0

5E-0

1 -3

,14E

-01

9,76

E-03

9,

10E-

03

139

LVS3

– V

alor

ifica

rea

conc

eptu

lui d

e de

zvol

tare

dur

abilă

în d

omen

iul s

truct

urilo

r met

alic

e G

hid

de p

roie

ctar

e

139

Mac

ro-c

ompo

nent

a Im

pact

GW

P O

DP

AP

EP

POCP

AD

P_e

ADP_

ff

RPE

RER

NFW

Pe

rete

dub

lu d

e că

răm

idă

(Vat

ă m

iner

ală)

k A

1A3

8,12

E-02

3,

62E-

12

1,33

E-04

1,

58E-

05

1,21

E-05

4,

00E-

09

6,11

E-01

6,

11E-

01

1,02

E-01

1,

56E-

01

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (V

ată

min

eral

ă)

k A4

3,67

E-04

6,

43E-

15

1,65

E-06

3,

79E-

07

-5,3

7E-0

7 1,

37E-

11

5,10

E-03

5,

10E-

03

2,00

E-04

5,

18E-

03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (V

ată

min

eral

ă)

k C2

3,21

E-04

5,

62E-

15

1,43

E-06

3,

28E-

07

-4,6

4E-0

7 1,

20E-

11

4,46

E-03

4,

46E-

03

1,75

E-04

4,

53E-

03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (V

ată

min

eral

ă)

k C4

1,78

E-02

3,

32E-

12

2,64

E-05

4,

04E-

06

6,86

E-06

1,

55E-

09

6,05

E-02

6,

05E-

02

4,50

E-03

8,

83E-

02

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (V

ată

min

eral

ă)

k D

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (E

PS)

k A1A

3 7,

46E-

02

8,86

E-11

7,

23E-

05

8,96

E-06

2,

74E-

05

2,81

E-09

5,

94E-

01

5,96

E-01

9,

56E-

02

1,22

E-01

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (E

PS)

k A4

3,58

E-04

6,

27E-

15

1,61

E-06

3,

70E-

07

-5,2

4E-0

7 1,

34E-

11

4,97

E-03

4,

97E-

03

1,95

E-04

5,

05E-

03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (E

PS)

k C2

3,13

E-04

5,

48E-

15

1,39

E-06

3,

20E-

07

-4,5

2E-0

7 1,

17E-

11

4,35

E-03

4,

35E-

03

1,70

E-04

4,

42E-

03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (E

PS)

k C4

2,09

E-02

3,

31E-

12

2,65

E-05

4,

06E-

06

6,85

E-06

1,

56E-

09

6,06

E-02

6,

06E-

02

4,50

E-03

9,

40E-

02

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (E

PS)

k D

-2,4

6E-0

3 -4

,97E

-14

-1,2

2E-0

5 -7

,17E

-07

-7,0

2E-0

7 -4

,49E

-11

-3,2

1E-0

2 -3

,21E

-02

-1,0

6E-0

4 -3

,12E

-03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (X

PS)

k A1A

3 7,

63E-

02

3,00

E-12

7,

67E-

05

9,23

E-06

1,

15E-

05

3,64

E-09

6,

51E-

01

6,51

E-01

9,

88E-

02

1,55

E-01

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (X

PS)

k A4

3,59

E-04

6,

29E-

15

1,61

E-06

3,

71E-

07

-5,2

5E-0

7 1,

34E-

11

4,98

E-03

4,

98E-

03

1,95

E-04

5,

06E-

03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (X

PS)

k C2

3,14

E-04

5,

50E-

15

1,39

E-06

3,

20E-

07

-4,5

3E-0

7 1,

17E-

11

4,36

E-03

4,

36E-

03

1,71

E-04

4,

43E-

03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (X

PS)

k C4

2,29

E-02

3,

32E-

12

2,66

E-05

4,

09E-

06

6,87

E-06

1,

57E-

09

6,08

E-02

6,

08E-

02

4,52

E-03

9,

78E-

02

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (X

PS)

k D

-3,9

4E-0

3 -7

,96E

-14

-1,9

5E-0

5 -1

,15E

-06

-1,1

2E-0

6 -7

,18E

-11

-5,1

4E-0

2 -5

,14E

-02

-1,7

0E-0

4 -5

,00E

-03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

UR)

k A

1A3

8,22

E-02

4,

11E-

12

8,33

E-05

1,

09E-

05

9,80

E-06

3,

13E-

08

7,17

E-01

7,

17E-

01

1,05

E-01

1,

97E-

01

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

UR)

k A

4 3,

59E-

04

6,29

E-15

1,

61E-

06

3,71

E-07

-5

,25E

-07

1,34

E-11

4,

98E-

03

4,98

E-03

1,

95E-

04

5,06

E-03

140

LVS3

– V

alor

ifica

rea

conc

eptu

lui d

e de

zvol

tare

dur

abilă

în d

omen

iul s

truct

urilo

r met

alic

e G

hid

de p

roie

ctar

e

140

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

UR)

k C

2 3,

14E-

04

5,50

E-15

1,

39E-

06

3,20

E-07

-4

,53E

-07

1,17

E-11

4,

36E-

03

4,36

E-03

1,

71E-

04

4,43

E-03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

UR)

k C

4 2,

11E-

02

3,34

E-12

2,

77E-

05

4,37

E-06

6,

92E-

06

1,57

E-09

6,

12E-

02

6,12

E-02

4,

53E-

03

9,58

E-02

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

UR)

k D

-2

,46E

-03

-4,9

9E-1

4 -1

,21E

-05

-7,1

5E-0

7 -7

,02E

-07

-4,5

2E-1

1 -3

,22E

-02

-3,2

2E-0

2 -1

,07E

-04

-3,1

2E-0

3

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

lută

) k A

1A3

7,57

E-02

2,

30E-

12

8,06

E-05

1,

16E-

05

8,25

E-06

2,

27E-

09

5,46

E-01

5,

46E-

01

2,04

E-01

1,

68E-

01

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

lută

) k A

4 3,

62E-

04

6,35

E-15

1,

63E-

06

3,74

E-07

-5

,30E

-07

1,35

E-11

5,

03E-

03

5,03

E-03

1,

97E-

04

5,11

E-03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

lută

) k C

2 3,

17E-

04

5,55

E-15

1,

41E-

06

3,23

E-07

-4

,57E

-07

1,18

E-11

4,

40E-

03

4,40

E-03

1,

72E-

04

4,47

E-03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

lută

) k C

4 1,

77E-

02

3,31

E-12

2,

63E-

05

4,03

E-06

6,

84E-

06

1,55

E-09

6,

03E-

02

6,03

E-02

4,

48E-

03

8,80

E-02

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (P

lută

) k D

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

141

LVS3

– V

alor

ifica

rea

conc

eptu

lui d

e de

zvol

tare

dur

abilă

în d

omen

iul s

truct

urilo

r met

alic

e G

hid

de p

roie

ctar

e

141

Mac

ro-c

ompo

nent

a Im

pact

GW

P O

DP

AP

EP

POCP

AD

P_e

ADP_

ff

RPE

RER

NFW

Pe

rete

dub

lu d

e că

răm

idă

(Vat

ă di

n st

iclă

) k A

1A3

7,81

E-02

3,

81E-

12

9,80

E-05

1,

33E-

05

8,60

E-06

6,

07E-

07

6,13

E-01

6,

13E-

01

1,05

E-01

1,

68E-

01

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (V

ată

din

stic

lă)

k A4

3,61

E-04

6,

32E-

15

1,62

E-06

3,

73E-

07

-5,2

8E-0

7 1,

35E-

11

5,01

E-03

5,

01E-

03

1,96

E-04

5,

09E-

03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (V

ată

din

stic

lă)

k C2

3,16

E-04

5,

53E-

15

1,40

E-06

3,

22E-

07

-4,5

6E-0

7 1,

18E-

11

4,38

E-03

4,

38E-

03

1,72

E-04

4,

45E-

03

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (V

ată

din

stic

lă)

k C4

1,77

E-02

3,

31E-

12

2,63

E-05

4,

03E-

06

6,83

E-06

1,

55E-

09

6,03

E-02

6,

03E-

02

4,48

E-03

8,

80E-

02

Pere

te d

ublu

de

cără

mid

ă (V

ată

din

stic

lă)

k D

5,96

E-04

-7

,23E

-12

3,71

E-07

1,

04E-

06

1,78

E-07

1,

03E-

12

1,80

E-04

1,

85E-

04

-7,2

0E-0

5 -1

,53E

-03

Pen

tru m

acro

-com

pone

nta

GO

LUR

I, co

efic

ienț

ii de

impa

ct s

unt i

dent

ici p

entru

toat

e tip

urile

de

golu

ri. M

ai m

ult,

coef

icie

nții

de im

pact

sun

t ega

li cu

zer

o pe

ntru

tran

spor

t în

mod

ulul

A (e

tiche

tat k

A4)

, pen

tru D

ebar

asar

e în

mod

ulul

C (e

tiche

tat k

C4)

și p

entru

ben

efic

ii în

mod

ulul

D (e

tiche

tat k

D).

C

oefic

ienț

ii de

impa

ct d

iferiț

i de

zero

pen

tru m

acro

-com

pone

nta

GO

LUR

I sun

t enu

mer

ați m

ai jo

s:

im

pact

GW

P O

DP

AP

EP

POCP

AD

P_e

ADP_

ff

RPE

RER

RPE_

tota

l N

on_R

PE

Non

_RER

k A

1A3

1,39

E-01

2,

11E-

12

5,98

E-04

1,

09E-

04

5,02

E-05

8,

85E-

07

1,64

E+00

6,

72E-

02

0,00

E+00

6,

72E-

02

1,71

E+00

1,

53E-

02

k C2

3,52

E-04

4,

82E-

15

2,24

E-06

3,

07E-

07

2,10

E-07

1,

33E-

10

4,63

E-03

3,

99E-

04

0,00

E+00

3,

99E-

04

4,84

E-03

0,

00E+

00

im

pact

N

onRP

E_to

tal

SM

RSF

Non

_RSF

N

FW

HWD

Non

_HW

D RW

D CR

M

R M

ER

EE

k A1A

3 1,

73E+

00

0,00

E+00

2,

14E-

05

1,97

E-04

6,

22E-

04

0,00

E+00

2,

25E-

01

3,36

E-05

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

k C

2 4,

84E-

03

0,00

E+00

8,

67E-

06

1,87

E-05

2,

64E-

06

0,00

E+00

2,

68E-

02

8,47

E-08

0,

00E+

00

0,00

E+00

0,

00E+

00

0,00

E+00

Documents

Valorificarea conceptului de dezvoltare durabilă în …...2011/06/02 · LVS3 – Valorificarea conceptului de dezvoltare durabilă în domeniul structurilor metalice Ghid de proiectare