Vascularizatia Plamanului Si Vasomotricitatea Circulatiei Pulmonare

Embed Size (px)

DESCRIPTION

anatomie

Citation preview

  • Vascularizatia plamanului si

    vasomotricitatea circulatiei pulmonare

    Plamanul are atat o vascularizatie nutritiva, asigurata de vasele bronsice,

    cat si una functionala, realizata de circulatia pulmonara.

    Vascularizatia nutritiva

    Vaseele bronsice asigura vascularizatia bronhiilor si a vaselor mari

    pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale si parietale mediastinale.

    Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor si perg pana la bronhiolele

    terminale, dar nu ajung pana la zona alveolizata.

    Reteaua capilara care se formeaza in arteriolele bronsice se continua cu

    doua plexuri venoase submucos si peribronsic. Cele doua plexuri realizeaza, prin

    comunicarile dintre ele, numeroase anastomoze veno-venoase. Drenajul venos al

    plexului peribronsic se face spre vena azigos in partea dreapta si in hemiazigos si

    intercostala superioara pentru partea stanga.

    Plexul submucos efectueaza drenajul in cea mai mare parte in venele

    pulmonare, explicand infiltratia cu sange venos a sangelui care ajunge in atriul

    stang. Cantitatea de sange venos care patrunde in atriul stang este numai de 1-2%

    din debitul cardiac, datorita faptului ca debitul sangui pulmonar este mult mai

    mare fata de cel bronsic.

    Vascularizatia functionala

    Circulatia pulmonara, sau mica circulatie, este formata dintr-un sistem

    arterial pulmonar, care cuprinde artera pulmonara si ramurile sale divizionara pana

    la capilarele pulmonare, si un sistem venos pulmonar, care constituie circulatia de

    retur spre inima.

    Vasele circulatiei pulmonare au o serie de particularitati morfofunctionale

    justificate de functia lor. Vasele arteriale pulmonare se imprat in: - artere

    elastice

    - artere musculare

    - arteriole (se contiuna cu

    vasele precapilare)

    Arterele elastice regimul presional din sectorul cisrulatiei pulmonare este

    de aproape 6 ori mai scazuta comparativ cu cea din circulatia sistemica.

    Spre deosebire de structura peretelui aortei, in peretele arterelor pulmonare

    fibrele sunt scurte, discontinue, dand un aspect de masa amorfa. Fibrele musculare

    care se gasesc la acest nivel se insera in spirala de fibre elastice. Rolul lor nu este

    atat in vasomotricitate, cat in mularea pe continutul sanguin.

  • Alaturi de fibrele elastice si musculare se gasesc colagen si substanta

    fundamentala bogata in heteropolizaharide acide de tipul condroitinei.

    Distensibilitatea arterelor pulmonare si a celor doua ramuri principale este

    foarte mare si perrminte ca, in timpul sistolei, peste volumul de 50 ml pe care-l

    contin in diastola sa se adauge jumatate din debitul sistolic fara ca presiunea sa

    depaseasca 12-15 mmHg.

    Arterele musculare au un perete subtire, care reprezinta, in stare de

    ralazare, aproximativ 3-6% din diametrul extern.

    In timpul contractiei, diametru extern se reduce pana la 20%, iar suprafata

    lumenului, micsorandu-se cu 65%, conduce la o crestere de 8 ori a rezistentei de

    curgere. Reducerea diametrului extern cu 50% este urpata de inchiderea lumenului.

    Arteriolele pulmonare contin un volum de sange redus, numai de 3 ml.

    Vasele precapilare cu care acestea se contiuna, fara a fi limitate de

    sfinctere precapilare, cuprind 5ml de sange. Viteza de circulatie este foarte mica,

    favorzand astfel schimbul de gaze.

    Capilarele pulmonare formeaza o retea densa si regimul lor de functionare

    nu este conditionat si controlat de prezenta unor sfinctere ca acelea care se gasesc

    in circulatia sisteminca. Volumul de sange care se gaseste in acest sector este de

    circa 150ml.

    Vasomotricitatea circulatiei pulmonare. Circulatia pulmonara la adult are

    posibilitati vasoconstrictoare reduse, in comparatie cu circulatia sistemica fetala si

    neonatala.

    Vasomotricitatea sectorului vascular pulmonar detine un rol important in

    reglarea schimburilor gazoase, prin adaptarea perfuziei la ventilatie si, deci,

    pentru mentinerea constanta a concentratiei sanguine a gazelor respiratorii.

    Stimulii principali sunt si Celulele musculare netede din peretii vasculari au

    proprietatile morfologice generale ale musculaturii netede: dimensiuni reduse,

    reticul endoplasmatic putin dezvoltat, capacitate mare de a sintetiza elastina,

    fibre elastice si colagen. Mioza are o activitate ATPazica scazuta, contractia fiind

    lenta, prelungita.

    Catecolaminele alfa-adrenergice si angiotensina au actiuni

    vasoconstrictoare, in vivo, cele mai multe efecte exercitate asupra circulatiei

    pulmonare sunt secundare efectelor lor pe circulatia sisteminca. Existenta unui

    tonus adrenergetic permanent este sugerata de faptul ca inhibitorii alfa produc o

    scadare de mica importanta a rezistentei pulmonare arteriale.

    Seretonina si prostagalandinele si au actiuni vasoconstrictoare mei

    accentuate comparativ cu circulatia sistemica.

    Acetilcolina este un agent vasodilatator da actioneasa pe vasele pulmonare

    contractate, dar ramane fara efect daca actioneaza asupra celor normale.

    Efectele histaminei sunt contradictorii depinzand de dosa si predominanta

    receprotilor .

    Bradikinina exercita efecte vasoconstrictoare pulmonare,tot in functie de

    doza, dar raspunsurile vasodilatatoare sunt cele mai puternice.

  • Stimulul cel mai important al vasomotricitatii pulmonare este hipoxia

    alveolara. Efectele sale sunt potentate de acidoza metabolica sau respiratorie,

    care, prin ele insele, au efecte vasoconstrictoare la nivelul circulatiei pulmonare.

    Efectele hipoxiei asupra circulatiei pulmonare. Hipoxia produce

    vasoconstrictie in teritoriul arterial pulmonar, implicandu-se astfel in adaptarile

    locale ale perfuziei la ventilatie; prin acest efect se explica rezistentele crescute

    din circulatia pulmonara fetala, in cursul afectiunilor respiratorii cronice si la

    indivizii care locuiesc la altitudine.

    Raspunsul presor apare la om atunci cand (presiune pertiala a

    oxigenului la nivelul alveolei) scade sub 70mmHg si este maxim la valoarea de

    35mmHg a acesteia.

    Mecanismul de producere a vasomotricitatii hipoxice nu este insa complet

    elucidat. Se admite existenta unei celule chemoreceptoare care recunoaste

    semanlul hipoxic, urmata de o transformare a semnalului in rasposn contractil.

    Constrictia hipoxia a vaselor pulmonare din timplu vietii fetale scate brutal

    in momentul primei respiratii, ca urmare a ajungerii oxigenului la nivel alveolar,

    determinand reducerea rezistentei vasculare si cresterea fluxului sanguin

    pulmonar.

    Influenta acidozei asupra circulatiei pulmonare. Acidoza determina o

    vasoconstrictie arteriala pulmonara, urmata de cresteri cu 3-4mmHg ale presiunilor

    in arterrele pulmonare si o crestere cu aproape 50% a rezistentei in vasele

    pulmonare. Aceste fenomene apar la valori ale pH-ului cuprinse intre 7 -7,20.

    Raspunsurile sunt identice in acidoza metabolica sau respiratorie si mai

    accentuate daca se produc la subiectul aflat deja in stare de hipoxie.

    Facultatea de Medicina Dentara

    Anul I, gr.4

    Studenti : Cioroiu Beatrice

    Iurcan Ana-Maria

    Tirlea Bianca