cel0di

e

lnerclQn$rL21egl1

Q,rfi K/v=

2"y,+,

AqtYA

Viala qi tnv[![turileCuviosului qi Sfinlitului Mucenic

Cosue EToUANULLuminltorul Grecieiqi Apostolul s[racilor

(r7t4-1779)

editia a II-a

Traducere gi cuvAnt-inainte

diac. Ioan I. Icljr

Studiu

pr. prof. Gheorghios D. Metallinos

cDEtstsSibiu zooS

$w

Cuprins

Un Apostol ortodox tn secolul XWil (diac. Ioan I. Ic[ jr)

+

Viala sfinlitului mucenic qi intocmai cu Apostolii CosmaEtolianul (Nicodim Aghioritul)

Martiriul preasfinlitului qi sfinlitului nostru inv5lltor,plrintele Cosma (Ziko Bistrekis) . . . .

invltltura I (A)inv[titura I (B)

Inv5lltura II (A) .

lnvIlIturaII (B) .

illli;llilv :::::::::::::: : :: ::.::::::::FragmenteScrisoriProfeliiSlujba cuviosului qi de-Dumnezeu-purt[toru1ui Plrintelui

nostru Cosma sfinlitul martir qi intocmai cuApostoliiParaclisul SfAntului sfinlit Mucenic qi intocmai cu Apostolii

"",T:H:1",},llJi :::: :::: :::::: ::::: ::::

15

29

336g

93117

L27

L49r6r185

L93195

L99

209

223231

Sftnrul Cosma Etolianul. Epocd. - mdrturie - uizionarism(protoprezbiter profesor Gheorghios D. Metallinos) . 239

Lector gi coperta: Maria-Comelia Icd jrTehnoredactor: Paul Morar

Coperta: SJiintul C o s ma Et o I ianul, icoand neogreac6 contemporand.

Editorul qi traducltorul iqi expriml recunoqtin{a pentru sprijinul acordatin realizarea volumului de fald arhimandritului prof. dr. Mihail Filimon(Curtea de Argeq) gi ieromonahului dr. Makarios Simonopetritul(SfAntul Munte Athos).

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a Rom6niei

Via(a pi invilIturile Cuviosului qi Sfinfitului Mucenic Cosma EtolianulLuminitorul Greciei gi Apostolul siracilor: (1714-1779) I trad. qi cuvdntinainte: diac. Ioan I. Icd jr; studiu: prof. Gheorghios D. Metallinos. -Ed. a2-a.

- Sibiu: Deisis,2008rsBN 978-973-7 8s9 -4t -9

I. Ici, Ioan I., jr (trad.; pref.)II. Metallinos, Gheorghios D.

235.3 Cosma Etolianul

Traducerea didahiilor, pildelor 9i fragmentelor dupd edilia criticl a lui:IoANNoY B. MENoYNoY, Koopa rco Arccil"ors. lfiaXeE. Btoyparpru. Ke{peva(er6oor1 tetopq), Er6ooerq,,Tlvoq", A0qvo, 1 979.

Traducerea vielii, profeliilor, scrisorilor qi slujbei dupl ediliamitropolitului Florinei, Avgustinos Kantiotis: Koopaq o Arra).oq (1714-1779),Zrnta(aptov - \fiayat - Ttpoeryrtrol - o.rcoAoo9rat, er6. IB', A01voi, 1991 .

O DEISIS, pentru versiunea romdnd

Un Apostol ortodoxin secolul XVIII

Apostol qi sfint nalional al Greciei, considerat pe bunldreptate plrintele naliunii grece$ti moderne qi unul din cei

mai mari misionari ortodocqi din toate timpurile, figurdexemplare a Ortodoxiei din epoca postbizantin[, Cosma

Etolianul (r7r4-t77g) este din plcate putin cunoscut inRomAnia. Oferind pentru prima dat[ in traducere rome-neasce un ,,dosar" integral cu privire ia aceast[ unic[ qi

fascinant[ personalitate - dosar cuprinzand,yiala",,,mar-tiriul", ,,didahiile" qi ,,slujba" sa aleturi de un temeinicstudiu al unui reputat profesor de teologie grec, perinteleGheorghios Metallinos -, volumul de fa![ iqi propune s[umple un gol considerabil qi inexplicabil din literatura du-hovniceasc[ qi teologic[ romAneasc[, punAnd in sfArqit pe

cititorul interesat intr-un contact nemijlocit - inviorltorqi trezitor, stimulator qi energizator - cu una din cele maiatractive qi pilduitoare personalit[ti din Ortodoxia ultime-lor secole. Aceast[ carte de qi despre SfAntul Cosma Etolia-nul - volum care nu trebuie s[ lipseascd din bibliotecanici unui preot, teolog sau simplu credincios - nu vrea s[fie o simpl[ restituire cu valoare istoric documentar[, ci inacelaqi timp o invitalie la refleclie qi un imbold la acliunein lumina exemplului unic in atAtea privinte al celui care a

qtiut sd fie cel mai mare apostol ortodox al epocii moder-ne: monah, dascll, predicator qi martir in slujba Ortodo-xiei gi a neamului slu.

Exemplu permanent pentru toate genera{iile de credin-cioqi qi clerici ortodocqi din ultimele doud secole qi din cele

care urmeaz[, contemporan deci cu toate epocile in liniile

esenliale ale mlrturiei qi vietii sale, StAntul Cosma nu estemai pulin fiul epocii saie qi al mediului sIu: Grecia seco-lului XVIII', la ale c[rei provoc[ri a reaclionat intr-un modunic qi exemplar. Poporul grec trecea in secolul XVIIIprintr-o criz[ de identitate cultural[ qi religioas[ de pro-porlii: aservit de secole, gemflnd sub jugul dur al ocupalieiotomane qi veneliene, el iqi vedea identitatea greco-orto-dox[ (romaic5) supus[ unei necontenite presiuni din par-tea islamului sau propagandei catolice. Aceste presiuni semanifestau sub forma unui veritabil rlzboi cultural, in ca-re principalul inamic era ignorarea (intrelinut[ de sdr[cieqi mizerie) tradiliei ortodoxe qi a unei educalii nalionale qimoderne. Pe fondul unei opresiuni politice qi economicestrivitoare, masele populare qi clerul tr[iau in beznele uneicumplite dec5deri intelectuale qi morale.

Reaclia ia aceast[ situalie a venit mai intdi din parteaunor clerici luminali. Erudilii monahi qi savanli enciclope-diqti Evghenie Vulgaris (1716-18o6) qi Nichifor Theotokis(r73t-r8oo) vor crea qi realiza ambiliosul program al uneisinteze de tip enciciopedic intre filologia qi filozofia greac[clasic[ (antic[), intre teologia qi spiritualitatea bizantinlgreco-creqtin[, precum qi intre noile qtiinle matematico-fizice occidentale. Simbolul acestei sinteze qi al progra-mului acestui ,,iluminism ortodox" a fost - pentru scurt[weme ins[ - experimentu] Academiei Athonite (Athonia).lnfiinlatd in jurul anului LT4g qi relansat[ de cltre Patriar-hul Ecumenic Chiril Y (t748-r757,7752-7757), aceasta sedeschisese intr-un loc impunltor de lAng6 mlnlstirea Va-topedi pentru a primi r7o de studenli din intreaga Grecieintr-o veritabild universitate de studii clasice qi moderne,in care sd se predea logica, filozofia, matematica, fizica qiteologia dup[ izvoare qi cele mai noi achizilii qi descopeririale qtiinlelor qi filozofiei europene moderne. Perioada deglorie a Academiei a fost intre anii tTSS-r7Sg sub directo-

1Cf. studiul meu: ,,Strategii de promovare a Tradiliei patristice inepoca modern[: cazul Greciei seco]ului XVIII", in: Elre CIttonro,Nicodim Aghioritul. Personalitatea - opera - inud;dtura asceticdgimisticd, Ed. Deisis, Sibiu, zoot, p. 5-18.

ratul lui Evghenie Vulgaris care, spre disperarea cllug[-rilor tradilionaligti, preda aici logicd, fizic[ qi metafizicldup[ Locke, Leibniz qi Wolf. Demisia lui Vulgaris ca urma-re a nein{elegerii intre profesori qi intrarea qcolii pe o linieconservatoare au marcat semnalul unei crize interne a pro-gramului academic al ,,iluminismului ortodox". Intrali inconflict cu mediile conservatoare ale monahismului, aris-tocraliei qi intelectuahtelii fanariote, Vulgaris qi Theotokisvor pirlsi pentru totdeauna Grecia stabilindu-se in ceie

din urm[ in Rusia ortodox[, unde au gXsit un climat pro-pice deslvArqirii programului lor teoretico-pedagogic.

Acest conflict avea s[ duc[ la polarizarea conqtiin{elorintre un curent ,,progresist" qi libertar, filoeuropean qi an-

tiortodox suslinut de burghezia in ascensiune qi de inte-lectuali din diaspora europeanl - al c[rui simbol va fi filo-logul clasic qi medicul grec stabilit Ia Paris, AdamantiosKorais (rZ+B-rBgg) -, $i un curent tradilionalist, ,,reactio-nar" qi autoritar, filootoman qi antieuropean suslinut de

aristocralia qi cierul fanariot - qi reprezentat de ieromo-nahul Atanasie din Paros (r7zr-r9r3). La rAndui s[u, mo-nahismul athonit qi segmente importante ale Bisericii gre-

ceqti vor fi divizate intre anii 1755-1820 de disputa ,,coli-varilor", in esen[i o dramatic[ confruntare pe tema in[ele-gerii Tradiliei qi a sensului autentic al conservlrii gi inov[-rii ei. Dincolo de polemicl, acest conflict avea s[ determi-ne reaclia pozitiv[ a mitropolitului Macarie al Corintului(r73r-r8o5) qi a monahului Nicodim Aghioritd (rZ+g-rSog). Aceqtia vor pune la punct qi realiza incepdnd dinITTT tn amplu program editorial-spiritual de reinviorare a

vielii ortodoxe autentice in toate dimensiunile ei - asceti-

c6, mistic[, liturgic[, canonic[, moral[ qi biblic[ - prineditarea izvoarelor adevlratei Tradilii ortodoxe patristiceqi bizantine; program soldat cu crearea unei veritabile,,Enciclopedii a Ortodoxiei" sub al cdrei generic ar putea fisubsumate cele aproximativ 3o de titluri editate sau pre-g[tite pentru tipar de Cuviosul Nicodim. Nici mitropolitulMacarie, nici monahul Nicodim - autodidacli de geniu -nu trecuserl insl prin Academia Athonit[ a lui Vulgaris,

care anterior avusese aici un discipol, nu genial, ci haris-matic, in persoana mai vdrstnicului Cosma Etolianul.

Nlscut in r7r4 intr-un sat din Epir dintr-o familie sim-pl[, tAnlrul Constas - cum se numea dup[ Botez viitorulsfAnt - a urmat o serie de qcoli din regiune, inclusiv unacondus[ de fratele s[u, Hrisant (devenit mai apoi profesorla $coala Patriarhali din Constantinopol qi ulterior la Na-xos, acesta din urm[ il va avea aici intre t76z-t765 dreptelev pe tAn[rul Nicola Kallivurtzis devenit mai apoi Nico-dim Aghioritul). Dornic in acelaqi timp de inv[1[tur[ qi de-s[vArqire creqtinl, auzind de deschiderea Academiei Atho-nite, tAn[rul Constas vine la Athos unde, potrivit proprieisale mdrturii, r[mAne timp de t7 ani (intre r74g-t76o).Dup[ demisia lui Evghenie Vulgaris intr[ in tTSg ca mo-nah la mlnlstirea Filoteu, unde devine in scurt timp iero-monahul Cosma. Nemullumit de decadenla general[ a mo-nahismului athonit, manifestatl in disputa tocmai declan-qat[ a ,,colivelor", qi obsedat de starea de ignoran![ reti-gioas[ qi dec5derea mora]5 a poporului grec lipsit de cu-vintul Evangheliei qi de orice educalie spiritual[ qi intelec-tuald, Cosma abandoneazdin t76o Athosul - avea q6 deani - pentru a str[bate vreme de zo de ani ca predicatorpopular aproape intreaga Grecie continentall qi insularl,sfArqindu-qi viala pe 24 august t77g martirizat de otomani.Prin ,,didahii" de o rar[ for{[ spirituall2, Cosma a regene-

2 ,,Didahiile" SfAntului Cosma au fost doar rostite de acesta, fiindocazional transcrise, copiate qi difuzate in manuscrise. O priml,,didahie" a fost publicat[ in 1863 in Kerkyra. Cele 5 ,,didahii,,princi-pale au fost editate de Gheorghios Apostolias in tg97 dupd ms. rzde la Mlnlstirea Levkopigis Bleias. O edilie ,,completi,,, conlinAndg ,,didahii" (de fapt 5 cu variante) a publicat in 1953 SophroniosPapakyriakos. Ea a fost reluatl qi completatd cu ,,via!a,' qi altedocumente de mitropolitul Avgustinos Kandiotis al Florinei in 1959(edilie reeditatl de atunci in repetate rAnduri). Editria criticl funda-mentall a fost publicati insl abia in tg7g, ctr ocazia bicentenaruluimartiriului SfAntului, de filologul Ioannis Menounos (qi dup[ ea s-aefectuat traducerea de maijos).

Despre SfAntul Cosma s-a acumulat in Grecia o imens[ Iiteraturisecundar5; bibliografia analiticl realizatd de K. Sardelis in 196g nu-

rat cu un impact unic practica credinlei ortodoxe in popo-rul grec sXlb[ticit moral, lipsit de orice educatie qi cultur[Ei expus islamiz[rii qi catolicizlrii. Prin actiunea sa de pre-dicator itinerant a determinat infiinlarea a peste 2oo de

qcoli primare qi a ro licee pentru salvarea iimbii grecesti $ia identit[{ii spirituale qi culturale a elenismului balcanic.Credin{a qi Neamul, inlllarea qi unitatea lui spirituall prinBiseric[ qi $coal[ erau coordonatele apostolatului siu des-fiqurat cu rar[ tenacitate, energie qi forta simplit[tii. ,,Di-dahiile" sale folosesc limba popular[, deosebit[ de greaca

arhaizant[ a intelectualilor, o exprimare simpll qi preg-nantl, plin[ de imagini vii qi concrete. Mesajul este cel alEvangheliei, perfect esenlializat ins[: creqtinismul este iu-bire de Dumnezeu qi de aproapele manifestate concret inpractica Ortodoxiei, frecventarea cultului divin qi a Sfinte-lor Taine, smerenie qi rugiciune neincetat[, precum qi ovia![ moral[ atit la nive] individual, cdt qi comunitar (fa-milial qi social). Moralitatea se obline insl numai printr-olupt[ neinduplecatl atit impotriva patimilor qi a viciilor,cAt qi a inegalitl1ilor sociale qi a nedrept[lilor (tot ce e iuatpe nedrept trebuie dat inapoi indiferent cui i-a fost luat:creqtin, evreu, musulman! iertarea s[ fie general[!) qi ine-galit[1itor sociale, qi mai ales impotriva ignoranlei qi lipseiunei adevdrate educalii qi culturi, in care Cosma vedea

originea intregii decdderi religioase, morale qi sociale apoporului. Semnul Crucii, regula de aur (ce lie nu-{i placealtuia nu-i face, gi invers!) qi rug[ciunea lui Iisus (de rostitzilnic cu mltInii intre 5r5o qi lo3oo de ori!) - la care se

adaug[, ca insemne ale unei societ[]i traditionale bazatepe o strict[ segregalie intre sexe, blrbi pentru b[rba]i qi

basmale pentru femei - sunt instrumentele principale aierealizlrii religiozit[lii qi moralitllii ortodoxe predicate f5r[deosebire tuturor creqtinilor de Sfdntul Cosma. El era ins[perfect conqtient de distanla dintre cer qi p5mAnt, dintreslujirea lui Dumnezeu qi slujirea Neamului, dintre Patria

mira 3o de c54i qi 6oo de articole, edilia a z-a din 1973 inregistrag4S de titluri, azi ele ridicAndu-se la peste r3oo.

adev[rat[, eshatologicl, qi patria vremelnic5,,,mincinoa-s[", p[mAnteasc[, distant[ care era pentru el garanlia ade-v[ratei lor corel[ri neidolatre. ,,Orizontala", umanul, nea-mul, se realizeazd. pentru el - in spirit perfect ortodox -prin ,,verticald", prin Dumnezeu qi prin Biseric[ - nu in-vers! Apostolatul siu era unul nalional pentru cd era rigu-ros evanghelic, nu invers, iar profetismul qi vizionarismulsdu erau duhormiceqti, lipsite de orice ispit[ de convertirea eshatologicului in mesianism politic revolulionar, darperfect qi lucid atente la dimensiunea apocalipticl a viziu-nii autentic ortodoxe despre destinul omului qi istoriei.Adev[rata ,,eliberare" a patriei p[mAnteqti de sub teroareaistoriei vine doar prin concentrarea moral[ qi spiritual5 aenergiilor individuale qi colective vizAnd in acelaqi timppregltirea tuturor pentru dobindirea adev[ratei Patriicereqti, Raiui sau Iadul.

Identificarea in chipul qi sub semnul Crucii in acelaqitimp cu Hristos qi cu neamul, cu Evanghelia qi poporul,generozitatea, simplitatea gi smerenia, s[rflcia qi jertfelni-cia, patosul qi luciditatea vizionar[ au flcut din apostolatulreligios qi cultural, mistic qi pedagogic, incheiat martirical Sfintului Cosma un simbol unic al adevlratului ,,ilumi-nism" ortodox, practic qi popular (nu teoretic qi elitist), iardin persoana sa o embleml unicd a redeqtept[rii spiritualea Greciei moderne, un Apostol al Ortodoxiei lui Hristos qiun adevdrat Pirinte al naliunii greceqti actuale (anteriorschismei care avea sd opun[ din secolul XIX pinl ast[zi peadeplii ,,romeit51ii" qi ,,elenit[1ii"3). Iar dincolo de acestea

s in tot cursul E,rrlui Mediu qi pAn[ in secolul XIX inclusiv,grecii creqtini locuitori ai Imperiului Roman creqtin cu capitala laConstantinopol qi-au spus ,,romei" (rhomaioi),locuitori ai ,,Roma-niei" (Rhomaiosyne), iar nu,,eleni" (ellenes) - care in limbaj neo-testamentar insemna ,,pdgAn", ,,idolatru" -, nici ,,bizantini", nici,,greci", aceste ultime denumiri fiind crealii ale istoricilor antici saumoderni. Turcii ingiqi ii numeau pe grecii creqtini rummA gi locuitoriai Rumeliei. Pentru a evita pretenliile noului stat elen apdrut inr8zr-r829 de a avea drept capitall Constantinopolul, puterile occi-dentale au impus cu sprijinul intelectualilor occidentalizati ca titula-turl oficial[ a nou]ui stat cu capitala la Atena, denumirea de Hellas

o intrupare perfect[ a Ortodoxiei realizate, model qi reperunic pentru ortodocqii din toate timpurile.

O enigm[ rdmAne totuqi qi ea a fost pregnant formulatdde Ch. Yannaras intr-o pagind remarcabill ce merite citateca final in extenso:

,,P[rintele Cosma lPatrokosmos], cum il numeapoporul e qi altceva decAt un corifeu intre noii martiri,proclamat sfAnt de Biseric[ (tg6t), recunoscut qi respec-tat unanim qi de intelectualitatea luminatl: e "cealalt[fa![> a traditiei occidentalizate a erudililor din epocaturcocra{iei, un semnal de redeqteptare qi rezistenll Iaviolenta alienare a elenitetii neamului subjugat.

Fenomen unic qi irepetabil. Trecea din sat in satqi se oprea in fiecare loc dou[ zile. O prim[ predicl olinea in seara sosirii lui, o a doua dimineala in zori qi oa treia in seara aceleiaqi zile. in aceste trei inv[![turirecapitula lapidar qi subtil adevlrurile fundamentale ale

catehezei Bisericii, arltind in acelaqi timp, cu exemplesimple, consecinlele practice pe care le are adev[rulBisericii in viala de zi cu zi. Aceast[ leg[tur[ intreadev[rul teologic qi practica vielii, luminarea practiciide c[tre experienla revelaliei, e realizarea teologiciuimitoare qi unicl in acele secole a Sfintului Cosma.EI traduce intr-o limb[ simpl[ qi suculent[ principiileexperienlei creqtine. Este intruparea cea mai uimitoarea autenticit[lii ecleziale din intreaga perioadl a turco-craliei. La antipozii intelectualismului, la antipoziimoralismului, cuvdntul siu e o real[ revelare a Evan-gheliei Bisericii: trup al vielii qi mod de existenll.

Ne-am putea opri la incomparabila realizare a ex-presiei sale lingvistice, la nervul limbii lui, la bog[[ialexicalX pe care o salveazd claritatea idiomului siu po-

sau Grecic qi o politic[ sistematici de eliminare a Ortodoxiei ,,bizan-tine" decadente in favoarea unei renaqteri artificiale a ,,elenismului"antic pigAn ,,clasic". Dezbaterea intre ,,romeitate" qi ,,elinitate" mar-dreazl dramatic criza identit5lii naliunii elene moderne (cf. studiilepe aceasti teml ale pXrinlilor profesori Ioannis Romanidis qi Gheor-ghios Metallinos).

11

pular. Am putea analiza metodica tematicii teologice ainvltdturilor lui, acuitatea qi realismul indemnurilor lui.Dar ceea ce nu poate fi inchis in evalulri axiologice eetosul cuvAntului s5.u, expresia palpabild a sfinlenieipersonale: grija iubitoare qi osteneala iubirii pentruoamenii concreti pe care-i are inaintea sa qi a c5.ror ne-norociri le cunoaqte. Suferinla sa pentru neamul intregcufundat in ignoran!5 qi mizerie. Lupt5 ca in mizeriadureroas[ a vietii poporului s[ reinvie sentimentul vie-{ii celei adevdrate, gustarea imp[rt5qirii de implr[[ialui Dumnezeu in Biseric[, conqtiinla privilegiului ade-v[rului, recunoaqterea unei origini nobile.

Studiile ulterioare s-au strlduit s5 evalueze qi con-tributia lui social[ qi educalional[: SfAntuI Cosma aintemeiat zece qcoli de elinie (in care se studia greacaveche) qi dou[ sute de qcoli elementare. Contribulia sa lasalvarea limbii qi conqtiinlei greceqti in regiuni critice,la indepXrtarea riscului islamiz[rii, a fost esenlial[.A intensificat speranla grecilor intr-o viitoare inviere-eliberare a neamului.

Toate acestea qi multe altele sunt sigure qi atestate.R[min neexpiicate numai inslqi uimitoarea personali-tate a lui Cosma qi r[dlcinile ei istorice: de ]a ce gcoli,de la ce dascili, de la ce mediu bisericesc s-a putut in-spira acest om, din moment ce toate premizele epociisale funclionau intr-o direclie diamentral opusd calit[1iiei. Cum a ajuns s[ dea adevlrurilor teologice - Dumne-zeului Treimic, vie{ii sacramentale a Bisericii, rug[ciuniineincetate a mintii, iubirii de Dumnezeu qi de aproape

- carnea nemijlocirii experienlei, claritatea practiciinemijlocite a viefii de zi cu zi. S[ articuleze un sentimenttangibil al mAntuirii evanghelice care poate fi intAlnitnumai in textele de vArf ale traditiei patristice?"+.

diac. Ioan I. Icd" jr

+ Orthodoxia kaip. t73-r76.

Dyse st€ neotere Hellada, Atena, 1992,

L2

,1ir&'4r&{;i,a * ti.i*rser.*s e. .rry*

Viala sfinlitului mucenic qi intocmaicu Apostolii Cosma Etolianul

de Nicodim Aghioritul.

Cosma, acest om cu adev[rat al lui Dumnezeu, inv6-

[Itor qi propovlduitor ai dumnezeieqtii Evanghelii a ]uiHristos, era din Etolia, dintr-un mic sat cu numele MegaloDendro, ln[scut in r7r4 ca] fiu al unor p[rinli evlavioqi.Crescut qi educat de aceqtia in educalia qi pov[luirea Dom-nului, potrivit Apostolului lEf 6,41, cXnd a fost de zo de

ani, sau poate ceva peste, a inceput sX invele gramatica subpoviluirea ierodiaconului Anania numit qi Dervisanon.

FiindcX in acei ani [in 1743] incepuse la SfAntul MuntelAthosl cu mare faimd $coala de la mln[stirea Vatopedi,s-a mutat acolo impreun[ cu alli tovarlqi de inv[![tur[, nu

. EditatX ca Sinaxar impreunl cu ,,Slujba" sfAntului (tradusl mai

.jos, p. zo6-z19) la Venelia in r8r4 de cdtre Saphiros Christodulidis:Akolouthia kai bios tou en hagiois Patros hemon Kosma tou hiero'tnart7ros kai isapostolou,' reeditXri: Kephalinia, r85o; Bucureqti,186o (de Toma Paschidis); Patras, t869, 1878; Atena, rB94; Kepha-linia, 1894; Pyrgos, t897; Alena,t975.

Traducere dupi ed. Aucusrtllou KANTIorou, KoopaE o ArcalogAft+-tZZil. Zwa{aprcv - 6t5ayu - ttpoEqrent - axoTou9nt,ux6. IB', A0r1voi, r99L,p.67-86.

Saphiros Christodulidis (t 1856), de origine din Epir, a fost pro-l'esor la qcolile din loannina, Berati qi Metsovo.

Profesorul Panayotis Nikolopoulos (Ep eteris H etair eias Kykla-tlikon Meleton XVI, t996-2ooo, Alena,2ooo, p. 4r5-4r7,538-539)a arXtat cd. Via{a SfAntului Cosma fusese deja publicat[ de SfAntulNicodim Aghioritul in al s[u Neon Martyrologion, Yene\ia, t799,1>. zz8-24o, qi, prin urmare, adev[ratul autor al Vie[ii qi ShLjbeiSfAntului Cosma e de fapt SfAntul Nicodim Aghioritul (SaphirosChristodulidis fiind doar editorul lor in r8r4) [n.tr.].

15

pulini. Aici a terminat studiile de gramaticl qi literatur5sub pov[luirea dascilului Panaiotis Palama. Dup[ care aprimit qi inv5![tura logicii de la dascdlul Nicola Tzantztt-lios din Metsovo care a fost director al qcolii dup[ prea-inleleptul Evghenios fVulgaris]". Deqi era incd mirean,qi se numea Constas, m[car cd era in haine mireneqti,se ar[ta imbr[cat cu cuviin]a hainei monahale, se luptain toate qi se exersa in vederea unei nevoin{e fasceze]desdvirgite.

Dup[ ce ins[ acea faimoas[ qcoall s-a pustiit [in rZSg]din nefericire prin plecarea dascllilor qi a ajuns sd fie ca lainceput, atunci bunul Constas plecAnd qi el de acolo a venitla sfAnta m[n[stire Fi]oteu. Iar acolo a fost mai intAi tunsca monah qi s-a dedat cu mult[ rAvnl ostenelilor vieliisinguratice. DupI care, mln[stirea avAnd nevoie de preot,la indemnul qi rugXmintea stlruitoare a p[rinlilor a fosthirotonit ieromonah.

Dar incl de Ia inceput, de pe cAnd era mirean, fericitulavea o mare dorin![ in inima sa: aceea de a-i folosi din celepe care le invltase qi pe fralii s[i creqtini. $i spunea demulte ori cI fralii noqtri creqtini au mare nevoie de cuvAn-tul lui Dumnezeu qi c[, de aceea, cei care au f[cut studii audatoria de a nu alerga spre casele boieregti qi cur[ile celormari, ca s[ dobindeasc[ bogl]ie qi demnitlli qi aqa s[-qifac[ deqarte studiile lor, ci mai degrabl s[ invele poporulsimplu care vieluieqte in mult6 lipsl de educalie qi bar-barie, pentru ca s[ dobAndeasc[ plat[ cereasc[ qi slavdneveqtejit[. Dar cu toatl dorinla atit de mare pe care oavea qi marele zei aprins in sfdnta lui inim[ spre folosulcelor mul1i, gAndindu-se ins[ iar6qi qi la cAt de mare qianevoioas[ e intreprinderea propov[duirii apostolice, caunul ce avea smeritd-cugetare qi modestie nu indr[zneas[ intreprind[ aceasta de la sine insuqi, f[r[ s[ primeasc[

- Mare savant enciclopedist qi pedagog, Evghenios Vulgaris(1716-18o6) a fost direct al Academiei Athonite intre 1753-1758; deaici a plecat la Constantinopol, dc unde ca urmare a intrigilor a ple-cat in Germania stabilindu-se in cele din urml in Rusia, unde vadeveni arhiepiscop de Astrahan [n.tr.].

16

slirtul lui Dumnezeu. De aceea, vrAnd s[ pun[ la incercarerlirc[ acest lucru e voia lui Dumnezeu, a deschis dumne-zciasca Scriptur[ qi - o, minune! - in fa{a lui s-a aflatnumaidecAt cuvintul Apostolului care zice: ,,Nimeni s5 nut:irute cele ale sale, ci fiecare cele ale altuia" lt Co to, z4);:rtlicd: nimeni si nu-qi caute numai interesul propriu, ci qi

interesul fratelui sdu.lncredinlAndu-se deci din aceasta qi descoperindu-qi

inten{ia sa qi celorlalli p[rinli duhovniceqti qi luAnd bine-cuvAntare de la ei, s-a dus [in rZ6o] la Constantinopol ca

s5-l intAlneasc[ qi pe fratele s[u, dasc[lul Hristant*, care

i-a arltat in parte qi arta retoricii, pentru ca sd vorbeasclcu metod[. Descoperind deci qi preaevlavioqilor arhierei qi

clascili de acolo gAndul s[u, qi g[sindu-i pe toli imboldin-du-l intr-un glas spre acest lucru dumnezeiesc, primeqtepermisiune in scris de Ia Patriarhul lEcumenic] de atunci,Serafim UI, rTST-t76rl din Delvinos.

$i aqa fericitui a inceput s[ propovlduiasc[ Evangheliaimp[r5liei cerurilor lMt 4, z3], mai intAi in bisericile qi

satele Constantinopolului. De acolo s-a dus la Naupaktos,la Vrachori, la Mesolonghion qi in alte locuri, dup[ careiardqi s-a suit la Constantinopol. $i sfhtuindu-se cu Pa-

triarhul [Ecumenic] de atunci, Sofronie lII, t774-t78ol, qi

luAnd de la el o nou[ permisiune qi binecuvAntare, a ince-put s[ propov[duiasc[ iar[qi cuvintul Evangheliei cu qi

mai mult[ cildur[ qi rAvnl. $i strlb[tAnd aproape toateostroavele Dodekanezului qi invdlAndu-i pe creqtini s[ se

pocdiasc[ qi s[ faci fapte vrednice de poc[in{6, de acolos-a intors in r775la Sfintul Munte qi, umblAnd pe la m[-nlstirile qi schiturile de acolo qi invdtdndu-i pe p[rinlii dinele, a r[mas aici pu[infl vreme citind dumnezeieqtile clrliale Plrinlilor. Dar neputind si rabde mai mult din pricinaiubirii care era aprins[ in inima lui pentru folosul creqti-

- Hrisant Exochoritis (t rz85), fratele SfAntului Cosma, a fostarhimandrit qi profesor la $coala PatriarhalS din Constantinopol,dup[ care a devenit pAnE la moarte directorul qcolii din Naxos,unde l-a avut intre r76z-t765 elev pe Sfdntul Nicodim Aghioritul(rZ+g-r8og) [n.tr.].