24
VIAŢA SOCIALÃ A REVISTELOR Profesor: Conf. Univ. Dr. Liviu Chelcea Studentã: Alexe Ioana-Dolores

Viaţa socialã a revistelor

  • Upload
    blithe

  • View
    52

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Viaţa socialã a revistelor. Profesor : Conf. Univ. Dr. Liviu Chelcea Studentã : Alexe Ioana -Dolores. Introducere. - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: Viaţa socialã  a  revistelor

VIAŢA SOCIALÃ A REVISTELOR

Profesor:Conf. Univ. Dr. Liviu Chelcea

Studentã:

Alexe Ioana-Dolores

Page 2: Viaţa socialã  a  revistelor

INTRODUCERE

Viaţa unui obiect ȋncepe ȋn momentul ȋn care acesta este produs, dar continuã ȋn mod natural cu activitatea de consum ȋntreprinsã de utilizator. Acesta posedã şi personalizeazã obiectul ȋntr-un mod unic, specific.

Astfel, obiectul nãscut pe cale “tehnologicã” capãtã o viaţã a sa, trecând prin mai multe etape.

Etapa asupra cãreia ȋmi voi ȋndrepta privirea ȋn acest proiect este cea care urmeazã consumului propriu-zis ȋn ceea ce priveşte o anumitã categorie de obiecte, şi anume revistele.

Page 3: Viaţa socialã  a  revistelor

JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI

Poate mulţi dintre noi am fost puşi ȋn faţa sitaţiei de a alege ce sã facem cu o revistã pe care am citit-o deja

De cele mai multe ori, aceastã situaţie apare atunci când facem oridine printre lucruri şi, din dorinţa de a beneficia de mai mult spaţiu, hotãrâm sã renunţãm la unele obiecte, mai puţin importante pentru noi.

Astfel, imi propun sa aflu “Ce anume se ȋntâmplã cu revistele dupã ce sunt citite de cei care le achiziţioneazã?”

Page 4: Viaţa socialã  a  revistelor

ASPECTE TEORETICE

Apariţia obiectelor “sociale”

Bunurile au un rol pasiv ȋn vieţile noastre, ajutând ȋnsã la marcarea diferenţelor sociale, a gusturilor, preferinţelor etc.

Mai mult decât atât, simplele obiecte capãtã caracter social: ȋnţelesurile pe care oamenii le atribuie lucrurilor derivã automat din motivaţiile umane, ȋn special referitoare la modul ȋn care respectivele lucruri sunt folosite şi transmise.

Page 5: Viaţa socialã  a  revistelor

ASPECTE TEORETICE

“Viaţa socialã a lucrurilor”

Pentru Appadurai, un produs nu se defineşte prin modul ȋn care acesta a fost produs sau prin calitãţile sale materiale, tehnice; un bun este considerat ca fiind mai degrabã o categorie prin care trec lucrurile, ȋn urma acestei treceri ele schimbându-şi statuturile şi valorile.

Page 6: Viaţa socialã  a  revistelor

“VIAŢA SOCIALÃ A LUCRURILOR”

Ideea de “viaţã socialã a lucrurilor” se referã la mobilitatea acestora, idee ce contrasteazã cu presupunerile conform cãrora un lucru ar aparţine sau nu unei categorii fixe de bunuri.

Ȋn opinia lui Appadurai, obiectele sunt importante pentru cã ele pot spune multe despre relaţiile dintre oameni; traiectoriile bunurilor pot fi analizate pentru a dezvãlui “tranzacţiile şi calculele umane care dau viaţã lucrurilor” (Appadurai, 1986, p. 5)

Page 7: Viaţa socialã  a  revistelor

“BIOGRAFIA LUCRURILOR”

Igor Kopytoff dezvoltã o biografie a lucrurilor, cu ajutorul unor ȋntrebãri similare celor ce ajutã la relizarea unei biografii umane

Trebuie identificate etapele din viaţa produsului respectiv, inclusiv din pespectivã culturalã, precum şi modul ȋn care obiectul ȋşi poate modifica ȋntrebuinţarea cu trecerea timpului şi ce anume se ȋntâmplã când este considerat “ieşit din uz”. (Kopytoff, ȋn Appadurai, 1986, p. 66-67).

Page 8: Viaţa socialã  a  revistelor

TIPURI DE OAMENI

“COLECTIONARUL” Conform lui Baudrillard, un obiect are douã funcţii: de

a fi utilizat şi de a fi posedat. Atunci când face parte dintr-o colecţie, acesta devine obiectul unei pasiuni, prinde suflet, este “al nostru”

Ȋn general, cei care colecţioneazã obiecte au fie ȋntre 7 şi 12 ani, fie peste 40 şi pot fi ori colecţionari, ori amatori. Primii iubesc obiectele ȋn funcţie de succesiunea lor ȋntr-o serie, pe când cealaltã categorie de consumatori le adorã tocmai pentru farmecul dat de diversitatea acestora.

Ȋn orice caz, ceea ce ȋi aseamãnã este dorinţa de posesie şi plãcerea simţitã atunci când acesta este ȋmplinitã prin achiziţionarea unui noi element pentru “colecţie” (Baudrillard, 1996, p. 57-60)

Page 9: Viaţa socialã  a  revistelor

“DARNICUL” O altã modalitate, poate cea mai recomandatã, pentru a

prelungi viaţa socialã a revistelor cât mai mult şi ȋntr-un mod cât mai interesant, o reprezintã darul, sau, altfel spus, “datul mai departe”.

Darul reprezintã, ȋn opinia lui Marcel Mauss, un fenomen social ce are scopuri multiple: faciliteazã schimbul social, contribuie la asigurarea solidaritãţii sociale, este un instrument al creşterii statusului sau al prestigiului, privite ca manifestãri ale puterii, şi reprezintã expresia conformãrii la normele sociale. Ȋn plus, darul conduce la umanizarea societãţii, având funcţie de redistribuire; totodatã, poate fi considerat şi o investiţie. Un alt tip de dar este cel de plãcere sau din dragoste. (Voicu, 1997)

Consider cã transmiterea unor reviste mai departe poate fi ori un dar de plãcere/din dragoste (dacã este vorba de o persoanã apropiatã), ori poate fi privitã ca o investiţie (dacã o persoanã dã unei alte persoane o revistã ȋn ideea cã şi aceasta va face la fel cu prima ocazie). Ȋn orice caz, se asigurã un schimb social şi de informaţie, indiferent care ar fi motivaţia care stã la baza acestuia.

Page 10: Viaţa socialã  a  revistelor

“RECICLATORUL”

O altã categorie de cititori este reprezentatã de aceia care preferã sã recicleze revistele, adicã sã le arunce ȋn tomberoanele speciale pentru hârtie.

Aceastã atitudine stopeazã “viaţa” revistelor, deoarece traseul lor se opreşte ȋn gunoi.

Oricum, aceastã categorie este de preferat celei ce include persoanele care arunca obiecte (inclusiv reviste) la ȋntâmplare, sau le “uitã” pe bãnci prin parcuri, prin metrou sau prin salile de cinema.

Page 11: Viaţa socialã  a  revistelor

“ARTISTUL” Aceastã categorie nu se referã doar la cei

ce folosesc revistele citite doar pentru a confecţiona alte obiecte din ele (avioane de hârtie) sau pentru a contribui la confecţionarea altor obiecte (genţi, curele etc.), ci şi la acei oameni care, dupã ce au citit revista (poate nu imediat dupã aceea) folosesc paginile revistei pentru a ȋnveli diferite obiecte (ouã, pantofi etc.).

Fiecare beneficiazã de o imaginaţie proprie, iar dacã aceastã imaginaţie este “ȋnvelitã” de un strop de pasiune, atunci viaţa socialã a revistelor se poate continuã ȋn moduri cât mai ingenioase şi mai plãcute.

Page 12: Viaţa socialã  a  revistelor

“CITITORUL ON-LINE”

Datoritã progresului ȋn domeniul IT, din ce ȋn ce mai multe persoane citesc presa on-line.

Mai toate revistele au apar şi ȋn varianta electronicã, aşa cã cititul on-line poate reprezenta, ȋn opinia adepţilor, o economie de bani şi de timp

Deocamdatã, nu putem afirma cã aceste publicaţii on-line au viaţã socialã, pentru cã nu constituie un obiect fizic.

Page 13: Viaţa socialã  a  revistelor

OBIECTIVE

Ȋmi propun ca prin acest proiect sã descopãr ce anume se ȋntâmplã cu majoritatea revistelor

Aş dori sã aflu dacã consumatorii preferã sã pãstreze revistele pe care le citesc, dacã le aruncã, dacã le dau mai departe etc.

Cu alte cuvinte, doresc sã determin care sunt etapele, ȋn majoritatea cazurilor, prin care trece o revistã de la tipãrire şi pânã la reciclare.

Page 14: Viaţa socialã  a  revistelor

IPOTEZE

Majoritatea cititorilor aleg sã arunce la gunoi revista dupã citire.

Cei care dau mai departe revistele dupã ce le-au citit, le dau prietenilor ȋn ideea cã pe aceştia i-ar putea interesa un anume articol din respectiva revistã.

Colecţionarii unei anumite reviste pãstreazã numerele acesteia pentru a fi la curent cu noutãţile ȋn domeniu.

Page 15: Viaţa socialã  a  revistelor

METODA DE CERCETARE Am ales ca metodã de cercetare ancheta

sociologicã, iar ca tehnicã interviul. Intrumentul de cercetare este ghidul de interviu (anexa 1). Prin acest ghid doresc sã aflu atât pãrerea generalã a respondenţilor despre citirea revistelor şi transmiterea acestora mai departe, cât şi ce tipuri de reviste citesc şi ce fac cu ele dupã ce nu mai prezintã interes pentru ei.

Subiecţii i-am ales din grupul meu de prieteni, cinci fete şi şase bãieţi, având vârste ȋntre 21 şi 23 de ani, studenţi (la facultate sau la master), cu domiciliul ȋn urban. Majoritatea interviurilor (7 din cele 11) s-au desfãşurat faţã ȋn faţã, iar restul on-line.

Page 16: Viaţa socialã  a  revistelor

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Pãreri generale - “viaţa socialã a revistelor” Cu toate cã nu am oferit multe detalii sau

explicaţii respondenţilor referitor la conceptul de “viaţã socialã a obiectelor”, mulţi dintre ei mi-au oferit perspective cel puţin interesante asupra acesteia:

“Maternitatea lor se numeste “tipografie”. Ȋncã din primele zile ale vieţii se strâng ȋn grupuri restrânse pe nişte chestii numite sugestiv “tarabe”. Ȋşi gãsesc, rând pe rând, câte un partener de viaţã, pãrãsesc grupul şi sunt rãsfoite pânã la epuizare. Sfârşesc adesea ȋntr-o stare deplorabilã şi sunt transportate ȋn masã la ghenã”(bãiat,21 de ani).

Page 17: Viaţa socialã  a  revistelor

Pãreri generale - datul revistelor mai departe Toţi respondenţii au o pãrere pozitivã despre

transmiterea revistelor, cel puţin pentru consumator Unii dintre ei se gândesc şi la producãtor, care

urmãreşte epuizarea tirajelor, astfel cã profitul acestuia scade dacã revista sa este “datã din manã-n mânã”:

“...revistele de calitate nu sunt foarte ieftine. Dacã privim din punctul de vedere al producãtorului, este un dezavantaj financiar”(fatã, 23 de ani).

Motivele pentru care respondenţii considerã cã revistele ar putea fi transmise sunt fie de ordin ecologist, fie economic sau social (“...astfel informaţiile pe care le conţin se rãspândesc ȋn toate clasele sociale, chiar şi la persoane cu un nivel de trai scãzut şi care nu ȋşi permit sã ȋşi cumpere reviste” – fata, 22)

De asemenea, jumãtate dintre respondenţi considerã cã o revistã meritã sã fie datã mai departe dacã posesorul considerã cã o altã persoanã ar avea ceva de ȋnvãţat din ea sau cã este interesatã de domeniul de care aparţine respectiva revistã

Page 18: Viaţa socialã  a  revistelor

PROPRIUL CONSUM DE REVISTETIPUL DE REVISTE PREFERAT

Bãieţii citesc in special reviste IT, cu maşini sau de genul FHM sau Playboy. Unii pentru ca preferã un anume tip de reviste, alţii pentru cã ȋi ajutã ȋn dezvoltarea profesionalã: “Din domeniul IT, pentru cã e domeniul meu de activitate. Destul de des...” (bãiat, 21 de ani).

Page 19: Viaţa socialã  a  revistelor

PROPRIUL CONSUM DE REVISTETIPUL DE REVISTE PREFERAT

Consumatoarele de reviste, bineȋnţeles, preferã revistele pentru femei, de modã, considerate “glossy” sau “trendy”, pentru cã apreciazã sfaturile din diferite domenii (modã, carierã, viaţã personalã, timp liber), ȋnsã jumatate dintre ele recunosc faptul cã nu le achiziţioneazã foarte des, preferând sã investeascã ȋn astfel de publicaţii mai rar: “Cumpãr o revistã la aproximativ 2 luni” – fatã, 23 de ani

Page 20: Viaţa socialã  a  revistelor

PROPRIUL CONSUM DE REVISTE ce fac consumatorii cu revistele dupã ce le citesc

Din cei 11 respondenţi, 8 recunosc cã ȋn majoritatea cazurilor aruncã revistele la gunoi. Chiar dacã nu imediat dupã ce le citesc, ȋn cele din urmã cam toate au acelaşi sfârşit: “Ȋn general le pãstrez, mai arunc din când ȋn când o privire peste ele, şi dupã câţiva ani le arunc.” – bãiat, 23.

Se mai ȋntâmplã ca unele dintre ele sã fie date mai departe, din diferite motive: “Am şi dat reviste mai departe prietenilor dupã ce le-am citit, fie pentru cã mi le-au cerut, fie pentru cã am considerat cã au un conţinut interesant şi ar trebui sã le citeascã” – bãiat, 23.

Alţi respondenţi (4 din cei 11) preferã sã le pãtreze, de dragul colecţiei sau ca amintire, pentru cã acum nu mai existã reviste ȋn acelaşi format ca ȋn trecut: “Unele sportive vechi, tip almanah, le pãstrez şi acum. Ele sunt utile ca şi amintire (se chemau ANUL SPORTIV … 1998, 1999…) – bãiat, 23.

O altã cititoare (23 de ani), care ȋn general aruncã revistele la gunoi sau le dã mai departe prietenelor, are un motiv mai interesant pentru care pãstreazã doar un anume numãr al aceleiaşi reviste, ELLE: “Pãstrez numãrul cu Madonna pe copertã, apãrut ȋn vara anului trecut, pentru ca mi-a fost publicatã o scrisoare cãtre redacţia revistei; mã mai uit din când ȋn când peste ea, asa, de drag”.

Page 21: Viaţa socialã  a  revistelor

CONCLUZII Prima ipotezã, cea conform cãreia majoritatea cititorilor

aruncã la gunoi revista dupã ce o citesc, mi s-a confirmat oarecum, deoarece ȋntr-adevãr, cei mai mulţi dintr respondenţi recunosc ca, ȋn general, revistele pe care le citesc ajung la coşul de gunoi, ȋnsã acest lucru nu se ȋntâmplã imediat dupã citire.

Este interesant faptul cã, deşi majoritatea admirã gestul de a da mai departe o revistã, considerând aceastã acţiune beneficã, nu mulţi fac acest lucru. Revistele mai poposesc prin camerã, pe birou, pe sub pat, pe şifonier ş.a.m.d. pânã când, ȋntr-un final, posesorul se saturã sã se tot ȋmpiedice de ele şi le aruncã la gunoi.

Sunt totuşi câţiva printre aceia care afirma cã de cele mai multe ori aruncã revistele citite, care susţin faptul cã s-a mai ȋntâmplat şi sã dea mai departe reviste sau sã pãstreze ocazional câte un numãr pentru cã li s-a parut ceva interesant.

Page 22: Viaţa socialã  a  revistelor

CONCLUZII A doua ipotezã, privind motivele pentru care

cititorii de reviste le dau mai departe, mi s-a confirmat tot parţial; din cei 8 respondenţi care dau reviste mai departe (5 câteodatã şi 3 ȋntotdeauna), majoritatea afirmã ca fac acest lucru pentru cã ȋn opinia lor, prietenii sau cunoştinţele cãrora le dau ar putea fi interesate de un anume articol, dar şi pentru cã se gândesc cã alte persoane poate nu-şi permit sã achiziţioneze o anume revistã ȋn mod regulat.

Douã cititoare le dau mai departe deoarece au prieteni care lucreazã ȋn domenii unde sunt binevenite (un cabinet stomatologic, respectiv o firmã de telemarketing).

Page 23: Viaţa socialã  a  revistelor

CONCLUZII Ipoteza conform cãreia cei ce colecţioneazã

reviste o fac pentru a fi la curent cunoutãţile din domeniu mi s-a confirmat doar “pe sfert”, dat fiind faptul cã dintre cele 4 persoane care au afirmat cã pãstreazã fiecare numãr al unei ANUMITE reviste (alte reviste le aruncã sau le dau mai departe), doar unul a zis cã face acest lucru pentru a fi la curent cu noutãţile din domeniul ȋn care lucreazã (IT).

Ȋn rest, cele 3 domnişoare care se considerã colecţionare, pãstreazã anumite reviste pentru cã s-au ataşat de respectivul brand

Page 24: Viaţa socialã  a  revistelor

CONCLUZIIIn plus, imaginea noastrã se oglindeşte ȋn ceea ce citim, şi mai ales ȋn ceea ce pãstrãm. Spre exemplu, dacã vrei sã ȋţi creezi o “...imagine de femeie puternicã, ȋncrezãtoare şi mereu ȋn pas cu moda colecţionezi revista ELLE”- fatã, 23.