Viermii Si Parazitii Intestinali

8/16/2019 Viermii Si Parazitii Intestinali

http://slidepdf.com/reader/full/viermii-si-parazitii-intestinali 1/16

Cretu (Bahnaru) Ioana Paula Parazitologie, bacteriologie si virusologie

Viermii si parazi iiț intestinali

Parazitii intestinali sunt specii vii care traiesc in interiorul unui organism viu

(gazda), hranindu-se cu substantele nutritive ale acestuia. Acesti paraziti ajung in interiorulcorpului pe calea aerului, apei sau prin mancare. Pentru a se multiplica, parazitii intestinalise hranesc atat cu substantele nutritive din alimentele consumate, cat si cu mucoasa zoneiunde se stabilesc. Cu toate ca se pot stabili oriunde in corpul uman, intestinul constituiemediul ideal pentru dezvoltarea si multiplicarea parazitilor. unt relativ !recvent prezentiin populatie, dar importanta lor nu este atat de mare incat sa sperie populatia.

"otusi, mai vad cazuri de oameni speriati, care au !acut serii repetate de tratamente pentru a scapa de #iardia, o$iuri, %imenolepis nana, sau& de toti deodata. i inmajoritatea cazurilor, cer ajutorul pentru.. un nou tratament, daca se poate cu un

medicament !oarte puternic si cel mai nou, ultimul descoperit.'$ista peste de tipuri di!erite de paraziti si viermi care pot trai in corpul uman.

*niisunt microscopici, in timp ce altii sunt atat de mari incat pot !i vazuti cu usurintacuochiul liber. Aceste organisme pot !i intalnite oriunde in mediul nostru de viata, inaerulpe care il respiram, in apa pe care o bem, in mancarea noastra.

*n parazit este un organism care traieste pe sau in alte organisme de la careobtinesubstante nutritive pentru a trai si carora le dauneaza pe parcursul procesuluidehranire. +umele lor vine din grecescul para care inseamna pe langa si sitos,careinseamna mancare.area majoritate a parazitilor au nevoie de o gazda (omul)

pentru a-si completa ciclulde viata. i animalele pot servi drept gazde.*n parazit variaza ca dimensiune de lacel mai mic, a mia parte dintr-un micron

pana la picioare lungime.Parazitii si viermii va pot invada corpul prin intermediulmancarii si apei pe care leingerati, printr-un agent transmitator (e$. tantar), pe calese$uala sau prin nas si piele./data intrati in organism, se vor hrani e$act cu ceea ce vahraniti dumneavoastra.

Parazitii intestinali umani pot !i prezenti in orice boala, in orice persoana, laoricevarsta.'i sunt responsabili pentru multe probleme de sanatate, deoarece ei secretato$ine si!ura din nutrientii vitali din organism. Pot irita sau e$agera alte probleme de

sanatatepe care le aveti deja.

+oi cream mediul ideal de viata pentru paraziti atunci cand intestinele devinine!icientein eliminarea produselor digerate. Construirea materialelor !ecale pe peretiicolonuluieste atribuita constipatiei si cantitatilor mari de mancare nesanatoasa,chimicalelor,grasimilor si dulciurilor pe care le consumam.+e otravim singuri cu to$inelenoastre neeliminate si cu to$inele eliminate de acestecreaturi (autointo$icatie) cand lecream habitatul ideal.

"estarea pentru acesti parazitieste valabila doar pentru 01 dintre speciile cunoscutecu o acuratete de 21."oate tipurile de cazuri de cancer sunt relationate cu viermii, care!oarte des se unescpentru a !orma tumori. 3emelele viermi pot elibera 4.-2.oua5zi, in !unctie despecie. Acesta este un subiect despre care oamenii nu vor sa




vorbeasca, vor sa !ielasati in pace, dar realitatea trebuie in!runtata.ingura cale de a evita problemele asociate cu in!ectiile provocate de paraziti esteaceea de a va autoeduca

6a oameni e$ista 2 tipuri de paraziti intestinali

7 helmintii - organisme pluricelulare, precum teniile, o$iurii, limbricii. %elmintii au olungime de la cativa milimetrii la cativa metrii si se hranesc cu continutul intestinului saucu sangele din peretii intestinali.

7 protozoarele - organisme unicelulare, precum giardia lamblia, cr8ptosporidium, blastoc8stis hominis si microsporidia. Acestea se multiplica in interiorul organismului si,adesea, apar in randul pacientilor cu %I9 5 I:A.

curta clasi!icare a parazitilor intestinali prezenti la om

• Helminti , !ormati din mai multe celule

o +ematode = parazitii rotunzi:

• Ascaris lumbricoides (limbricul);

• Trichuris trichiura (tricoce!alul);

• Enterobius vermicularis (o$iurii);

• Anchilostoma duodenale;

• Strongiloides stercoralis (Anguillula);

• Trichinella spiralis (trichina).

•

o Cestode = parazitii lati:

Taenia solium

Taenia saginata (tenie)

Difilobotrium latum (otriocefalus latus);

!imenolepsis nana (Taenia nana)

2




• Protozoare!ormati dintr-o singura celula

o Amibe Entamoeba histolitica

o 3lagelate:

"amblia (#iardia) intestinalis;

Trichomonas hominis;

$hilomasti% mesnili&

o In!uzori: alantidium coli

Parazitii intestinali ajung in organism din cauza adoptarii unei igiene precare, dincauza comportamentului se$ual sau pot !i transmisi de catre agenti patogeni (tantarii).

+ematode +ematodele sunt viermi des intalniti rotunzi (Ascaris lumbricoides), viermi

carlig,etc. arimea poate varia de la 2 la 40 centimetri. 9iermii rotunzi arata ca un

vierme de pamant si poate produce 2. oua pe zi.Apro$imativ .< milioane de

oameni sunt in!ectati, !acandu-i cei mai intalniti viermidin lume.

Cel mai !recvent simptom pentru e$istenta viermilor rotunzi este

discom!ortulabdominal. Alte simptome sunt astmul, dureri de ochi, insomnia si eruptii

cauzate desecretiile viermilor. In multe cazuri pot cauza blocaje in tractul intestinal,

hemoragiecand penetreaza peretele intestinal, apendicite, peritonite, abcese in !icat,

pancreatitehemoragice, pierderea apetitului. Adultii cresc pana la 4< cm

lungime.6arvele viermilor carlig penetreaza pielea. Cand acesti viermi ajung adulti

potsubmina rezistenta bolnavului, vitalitatea lui, starea generala de bine, de sanatate.

4




9iermii tineri isi !olosesc dintii pentru a trece prin peretele intestinal si se

hranesc cusangele omului. imptomele date de e$istenta acestor viermi in organism

sunt lipsade !ier, dureri abdominale, pierderea apetitului, de!iciente cu proteinele, piele

si paruscate, iritatii ale pielii si chiar moartea. 'i pot atinge o lungime de .0cm.Pin=orms pot in!ecta unul din cinci copii.

imptomele sunt mancarimile si iritatiileanusului sau vaginului, deranjamente

digestive, insomnia, iritabilitate si nervozitate.3emelele acestei specii de viermi se

tarasc in a!ara anusului si depun apro$imativ0. de oua pe zi. :in moment ce ouale

sunt depuse e$puse la aer, pot supravietuidoua zile oriunde in mediul dumneavoastra

de viata.In toata lumea, cam 0 milioane de oameni sunt in!ectati cu aceastaspecie.9iermele este alb si poate ajunge in lungime la .0 cm.In!ectiile cauzate de

=hip=orms sunt estimate la cateva sute de milioane in lume.imptomele sunt durerile

de abdomen, pierderea greutatii, ameteli, anemie.%emoragia poate aparea atunci cand

viermii penetreaza peretele intestinal si in!ectiilebacteriale sunt aproape iminente.

6ungimea lor este de 2.0-0 cm.

Ascaris lumbricoides (limbricii) este cel mai mare vierme intestinal, ajungand

pana la 40 cm lungime iar in grosime este cat un creion. A!ectiunea provocata de

in!ectarea cu acest parazit se numeste ascaridioza.

%abitat

Acest parazit se localizeaz> ?n intestinul sub@ire la om. e deplaseaz> constant i

se hr>nete cu chil intestinal. Adul@ii tr>iesc ?n intestinul sub@ire unde pot depune pn>

la 2. de ou> pe zi. Acestea sunt eliminate odat> cu materiile !ecale i ajung pesol. :up> 4 D s>pt>mni, dac> condi@iile de umiditate i temperatur> sunt !avorabile,

ou>le embrioneaz> i devin in!ec@ioase. Acestea se trans!orm> ?n geohelmin@i, !oarte

rezisten@i ?n natur>.

In!ec@ia cu Ascaris lumbricoides se produce prin ingestia ou>lor embrionate

odat> cu !ructe sau legume contaminate i nesp>late. Ajunse ?n duoden, ou>le

eclozeaz> i se trans!orm> ?n larve. *rmeaz> apoi o etap> obligatorie de migrare ce se

realizeaz> ?n mai multe s>pt>mni din intestin ajung ?n !icat (?n 4 D zile), apoi ?n

D




pl>mni (?n zile), !olosind sistemul circulator pentru transport. :in pl>mni ajung

din nou ?n intestin, p>r>sind pl>mnii prin trahee. :up> 2 luni de la contaminare,

Ascaris lumbricoides devine adult i poate tr>i pn> la un an ?n interiorul corpului

uman.

Eol patogen

Ascaris lumbricoides este agentul etiologic al ascaridiozei. imptomele care

apar di!er> ?n !unc@ie de localizarea parazitului ?n etapa obligatorie de migrare entero-

hepato-pneumo-enteric>. Fn etapa pulmonar> apare sindromul bronho-alveolar sau

6o!!ler, caracterizat prin !ebr>, tuse i creterea num>rului de eozino!ile din snge. ai

rar se pot elimina larve prin sput>. Fn etapa intestinal> adultul de Ascaris lumbricoides

determin> mani!est>ri clasice de in!ec@ie parazitar> dureri abdominale, tulbur>ri de

tranzit, gre@uri, diaree i mani!est>ri neurologice, tulbur>ri de somn i iritabilitate.

Prezen@a parazitului la copil produce sc>dere ?n greutate, urmat> de re!acere complet>

dup> tratament i eliminarea parazitului.

Complica@iile in!ec@iei cu Ascaris lumbricoides pot cuprinde greeli ?n migrarea

parazitului p>r>sete gazda pe nas sau pe gur> sau poate migra ?n c>ile biliare, pancreas sau apendice. *neori se poate produce ocluzie intestinal> prin blocarea

tranzitului intestinal de c>tre un ghem de parazi@i.

:iagnosticul de ascaridioz> se !ace coproparazitologic, dar ca la mul@i al@i

parazi@i un e$amen negativ nu e$clude diagnosticul, deoarece ?n interiorul corpului pot

!i ?ntlni@i doar masculi. Creterea num>rului de eozino!ile ne poate orienta c>tre un

diagnostic. *neori se pune diagnosticul prin eviden@ierea viermilor adul@i ce au ieit pegur> sau prin anus. Ascaris lumbricoides este eliminat prin tratament medicamentos,

!iind sensibil la multe antihelmintice.

Preven@ie

>surile sporite de igien> pot preveni in!ec@ia ' de men@ionat importan@a

sp>latului pe mini i a !ructelor sau legumelor consumate. 6a aceste m>suri se pot

0




ad>uga unele ce se re!er> la toat> popula@ia tratarea apelor menajere i interzicerea

!olosirii dejec@iilor umane ca ?ngr>>mnt pentru sol ?n agricultur>.

- Enterobius vermicularis (o$iurii) este un vierme acci!orm de culoarea alba,

care masoara pana in 2 cm iar larvele acestuia provoaca prurit anal. A!ectiunea cauzata

de acest parazit de numeste o$iuroza.

'nterobius vermicularis este un parazit rotund, care in!ecteaza adesea omul si

care apartine, alaturi de recent descoperitul 'nterobius gregorii, din clasa

+ematodelor. unt paraziti ubicuitari care se caracterizeaza prin !aptul ca se limiteaza

(in conditii de imunocompetenta a sistemului imun) la a popula tubul digestiv al

gazdei. 'nterobius gregorii si 'nterobius vermicularis sunt !oarte asemanatori din

punct de vedere al aspectului ('.gregorii este un pic mai mic), al modului de in!ectare

a organismului gazda, simptomatologiei si tratamentului. Boala este denumita

enterobioza

'nterobioza este o parazitoza aparuta prin in!ectarea organismului uman cu

'nterobius vermicularis (sau cum mai sunt cunoscuti, o$iuri). In!ectia este !oarte larg

raspandita pe #lob, a!ectand in principal copii din grupa de varsta 0-G ani, dar nu

numai. e apreciaza ca peste 2 de milioane de oameni sunt in!ectati. In!ectia se

produce in grupuri (in general in !amilii), apare in toate clasele socioeconomice si nu

este corelata in mod obligatoriu cu igiena de!icitara. 'nterobius vermicularis sunt

paraziti nematozi ce au drept sursa de in!ectie omul si se gasesc aproape e$clusiv doar

in tubul digestiv al gazdei. unt viermi de talie mica masculul adult are -D mm inlungime iar !emela are <-4 mm. unt alungiti si au partea posterioara !oarte e!ilata.

Populeaza in special intestinul gros si cecul.

Ciclul biologic

'nterobius vermicularis este un parazit care are nevoie de organismul gazdei

umane pentru a-si implini maturarea si pentru a-si de!initiva intregul ciclu biologic.

Parazitul ajunge in organism prin haine murdare, alimente contaminate (aceasta este

H




cea mai !recventa metoda de in!estare). :upa ce a !ost ingerat, 'nterobius vermicularis

ajunge in duoden unde eclozeza in H ore. 9iermele matur se !ormeaza in 2 saptamani si

este capabil sa supravietuiasca timp de 2 luni (ma$im). 9iermii populeaza liber

lumenul tubului digestiv de unde isi iau nutrientii necesari cresterii si dezvoltarii(spoliind ast!el pacientul de o seama de substante hranitoare).

Comportamentul !emelei de 'nterobius vermicularis este aparte. Cea mai mare

parte a corpului ei este ocupata de uterul cu oua (apro$imativ 0). Cand toate

aceste oua au ajuns la acelasi stadiu de dezvoltare, !emela incepe sa migreze

descendent pana la nivelul anusului, unde isi depune ouale.

Ciclul urmat de oua este simplu pacientul se scarpina (deoarece atat substantele

secretate o data cu depunerea oualor cat si miscarile !emelei determina prurit), ouale se

lipesc de degete (au substante adezive care le permit acest lucru) si apoi, in lipsa unor

masuri igienice (sau chiar si in prezenta lor, pentru ca ouale rezista la apa) ajung pe

alimente si direct in gura. In conditii propice de temperatura si umezeala, ouale rezista

a!ara chiar si 2 saptamani. *neori, dupa aceasta perioada ouale au trecut in stadiul de

larva si au dezvoltat capacitatea de a se reintoarce in organism, urmand traiect

ascendent, pana ajung iar in cec.

"ransmiterea lor se !ace de cele mai multe ori prin scarpinarea zonei respective.

Pacientul le mobilizeaza din regiunea anala si le pune in contact cu alte persoane (prin

atingere) sau pe alimente.

In!ectia apare daca sunt consumate ast!el de alimente, daca persoana duce

mana in gura, daca e$ista contact cu obiecte contaminate. In!ectia se perpetueaza atatatimp cat ouale ajung in contact cu noi si noi pacienti. :e aceea specialistii insista

asupra importantei igienei corecte spalarea mainilor inainte de masa, schimbarea

zilnica a lenjeriei de corp - sunt gesturi simple care au o mare importanta in oprirea

transmiterii acestei boli !oarte contagioase.

Ast!el de masuri sunt cu atat mai importante cu cat pacientul simte un oarecare

discon!ort nocturn in regiunea perianala, are insomnii datorate pruritului si scade in

greutate, aparent !ara motiv.




od de transmitere

Calea principala de in!ectie este reprezentata de cea !ecal-orala (maini murdare

si alimente contaminate), insa e$ista si autoin!ectie (e$ogena si endogena). pre

deosebire de !oarte multi alti paraziti intestinali, '. vermicularis nu trec in torentul

sangvin si ajung doar rar in alte organe (vagin, tube uterine, !icat sau peritoneu). :oar

in tubul digestiv au conditii propice dezvoltarii si inmultirii.

Pacientul se in!ecteaza cel mai adesea cu oua embrionate. /uale se trans!orma

in adulti in apro$imativ luna. Acestia se localizeaza temporar in intestinul subtire,

apoi in cel gros. :upa imperechere masculul moare iar !emela ramane in cec pana la

maturarea oualor. In acel moment !emela migreaza spre anus, iese in a!ara

organismului gazdei si le depune in zona perianala, sau in pliurile mucoasei anale.

Procesul are loc noaptea, in timp ce gazda doarme si rezultatul este depozitarea a -

2 de oua in e$terior.

/uale sunt depuse intr-o substanta !oarte pruriginoasa (care este secretata de

!emela). Pruritul cauzat de aceasta substanta este intensi!icat si de miscarile pe care le

e$ecuta !emela si care in !inal vor determina pacientul sa se scarpine intens. Ast!el,ouale ajung sub unghii, pe degete, pe lenjeria intima.

:upa ce si-a depus ouale, !emela moare si ea. /uale sunt s!erice, si au

dimensiuni de ordinul micronilor (de aceea nu pot !i vazute cu ochiul liber). unt

inconjurate de substante care le con!era aderenta la piele si haine. 'volutia oualor

continua in a!ara uterului !emelei inca H ore, pana se ajunge la stadiul de ou embrionat.

Acestea sunt apoi ingerate, ajung in duoden, si se matureaza in apro$imativ D0 de zile./uale pot rezista in mediul e$tern 2-4 saptamani (sunt rezistente chiar si la apa).

In!ectia se poate transmite !oarte usor, in cadrul aceleiasi !amilii, in

colectivitatile din gradinite, scoli si nu trebuie asociata cu lipsa masurilor de igiena.

/$iuroza este o boala care poate !i tratata !oarte e!icient cu medicamente

antiparazitare.

imptome !recvente

<




Cele mai !recvente simptome ale pacientilor cu o$iuroza sunt reprezentate de

prurit si senzatie de discon!ort cu localizare perianala.

ajoritatea pacientilor cu '.vermicularis nu au si alte simptome asociate si nu

sunt constienti de !aptul ca sunt in!ectati. In cazuri mai grave pruritul devine !oarte

sever si a!ecteaza semni!icativ viata pacientului, nu il lasa sa se odihneasca noaptea.

Pacientul cu enterobioza poate sa scada in greutate si sa devina !oarte an$ios

comparativ cu perioada in care era sanatos.

'nterobius vermicularis nu determina probleme importante de sanatate si nu

asociaza riscuri de aparitie a altor boli. "otusi, pruritul poate determina aparitia unor

leziuni in regiunea perianala ce se pot complica adesea cu suprain!ectarea determinata

de !lora bacteriana care populeaza acea zona. :atorita perioadei de incubatie !oarte

lungi (-2 luni), pacientii vor prezenta simptome mult dupa contactul in!ectant initial.

/$iuroza nu poate !i diagnosticata pana cand nu apar simptomele.

Cauze

'nterobius vermicularis este agentul etiologic al o$iurozei (enterobioza).

Pacientul se in!ecteaza prin ingestia oualor embrionate, prin alimente sau apa in!ectata,

!ie prin maini murdare. Calea digestiva si autoin!ectia sunt cele mi !recvente moduri

de contaminare a pacientului.

9iermii adulti populeaza de obicei ileonul terminal, cecul, apendicele

vermi!orm si colonul ascendent pro$imal. 'i se gasesc in lumenul intestinal, nu au

caracter invaziv (decat daca gazda este imunocompromisa). :upa copulare, !emela

migreaza in rect si daca nu este eliminata cu materiile !ecale in e$terior, iese in perineu

unde isi depune ouale. Acestea devin in!ectante in H-< ore si se mentin viabile (in

conditii propice de mediu) chiar si 4 saptamani.

/ alta modaliate de in!ectare este autoin!ectia endogena - daca ouale stau !oarte

mult timp in regiunea anala, in special in pliurile mucoasei anale, in conditii de igiena

precara, din noua ies larve care migreaza ascendent, intra in colon si ajung in cec, unde

vor !orma viermele adult, reluand ciclul in!ectiei.

G




In!ectia cu '. vermicularis poate dura intre 4-0 de zile (aceasta este de cele

mai multe ori intervalul de supravietuire a viermelui) si este intretinuta de

autoin!ectiile recurente. Acestea sunt si motivul principal al esecurilor terapeutice. Cei

mai !recventi !actori de risc asociati acestei in!ectii (si perpetuarii ei) sunt in principal- varsta cu cat pacientul este mai mic, cu atat este mai e$pus in!ectiei. Cel mai adesea

sunt a!ectati copiii cu varsta intre 0-G ani

- colectivitatile in!ectia se transmite chiar si in cadrul aceleiasi !amilii. :aca un

membru este diagnosticat cu enterobioza cel mai probabil si alte persoane vor !i

descoperite ca !iind pozitive la testari. "ratamentul trebuie adresat tuturor membrilor

pentru a preveni reaparitia. Eiscul de a transmite si de a lua in!ectia este de asemeneacrescut in gradinite, scoli, diverse alte institutii (peste 01 din persoanele care petrec

!oarte mult timp in ast!el de institutii sunt e$puse riscului)

- !actori de mediu se pare ca mediul cald, umed, !avorizeaza supravietuirea

indelungata a oualor in e$teriorul organismului.

- igiena precara este un !actor care participa la transmiterea in!ectiei, dar nu

unul decisiv.

- Trichinella spiralis richinella spiralis este un parazit intestinal mic i

!oarte cunoscut. Acest nematod m>soar> 4 mm !emela, iar masculul ,0 mm lungime.

Caracteristic acestei specii este !emela vivipar> care elimin> direct larvele. ai multe

detalii, ?n cele ce urmeaz>

"richinella spiralis este ?ntlnit ?n toate regiunile din lume, dar cu o inciden@>

!oarte mic> ?n popula@iile ?n care carnea de porc este ?nterzis> prin religie. Are o

!recven@> crescut> ?n Asia, 'uropa de 'st i regiunile arctice.

%abitat

"richinella spiralis ?n !orm> adult> se localizeaz> ?n intestinul sub@ire la om,

porc, roz>toare i alte animale s>lbatice.

Ciclul evolutiv i mod de transmitere




ursa de in!ec@ie este reprezentat> de carnea de porc i uneori de carnea de

vnat porc mistre@, !oc> ori urs. 'lementul in!ec@ios este larva ?nchistat> localizat> ?n

muchii stria@i ai animalului.

"richinella spiralis se transmite prin consum de carne crud> sau insu!icient

preparat> termic ce con@ine larve vii ?nchistate. Ajunse ?n stomac, larvele se

dechisteaz> i trec ?n intestin. Fn D< de ore de la momentul in!ec@iei devin adul@i

capabili de reproducere. Fncepnd cu a H-a zi de la in!ec@ie, !emela !ecundat> se a!und>

?n mucoasa intestinului sub@ire i elibereaz> apro$imativ 0 de larve.

6arvele ce m>soar> Jm ajung ?n circula@ia sanguin> i se distribuie ?n

muchii stria@i. Aici, devin imobile i se ?nchisteaz> ateptnd s> !ie consumate de o

alt> gazd>, ceea ce ?nseamn> c> pentru "richinella spiralis omul constituie un impas

parazitar. 6arvele inchistate se localizeaz> ?n muchii stria@i !oarte activi muchii

intercostali, dia!ragmul, bicepi, deltoid sau muchii limbii.

Eol patogen

"richinella spiralis este agentul etiologic al trichinelozei. #ravitatea acestei

a!ec@iuni este direct propor@ional> cu num>rul de larve ?nchistate. / in!ec@ie obinuit>

are apro$imativ de larve, un num>r mic de larve ?nchistate produce o in!ec@ie

asimptomatic>, iar in!ec@iile masive sunt adesea !atale.

Fn !unc@ie de ciclul evolutiv al parazitului se disting trei !aze.

3aza intestinal> apare dup> ingestia de carne contaminat> i se instaleaz> rapid

?n D< de ore. 6arvele din carnea trichinat> se dechisteaz>, devin adul@i i se !i$eaz> ?n

intestin. 3aza intestinal> se mani!est> prin durere abdominal>, diaree i v>rs>turi.

3aza de diseminare a larvelor apare ?n momentul intr>rii larvelor ?n circula@ia

sanguin>. e ?nso@ete de !ebra (DKC), dureri musculare, di!icultate la degluti@ie i

mastica@ie, iar num>rul eozino!ilelor crete rapid. P>trunderea larvelor ?n miocard

poate produce miocardit> to$ic> i !avorizeaz> apari@ia trombilor, iar diseminarea

larvelor ?n sistemul circulator poate produce moartea individului prin oc alergic.




3aza de convalescen > ?ncepe din a treia s>pt>mn> de la momentul in!ec@iei iț

corespunde ?nchist>rii larvelor ?n muchii stria@i ai gazdei. Fn timpul acestei !aze,

durerile musculare se reduc i !ebra dispare.

:up> prima lun> de boal> riscul de deces scade, dar durerile musculare se

men@in la o intensitate constant>.

Preven@ie

"richineloza este o boal> cu r>spndire ?n toat> lumea, !ocarele !iind ?ntre@inute

de unele animale carnivore s>lbatice lup, vulpe, mistre@. Acestea !avorizeaz> trecerea

in!ec@iei de la animal la om, prin intermediul animalelor domestice. Cea mai !recvent>

surs> de in!ec@ie pentru om este carnea de porc trichinat> deoarece acesta consum>

oareci sau obolani in!ecta@i de la animalele s>lbatice.

>surile generale de preven@ie se re!er> la necesitatea controlului sanitar al

c>rnii de porc, dar i la deratizarea !ermelor de porci i distrugerea obolanilor. Cea

mai e!icient> m>sur> de preven@ie se re!er> la educa@ia sanitar> a popula@iei carnea de

porc sau de vnat tratat> termic corespunz>tor nu prezint> risc. Prin !ierbere sau pr>jire

?n interiorul c>rnii trebuie atins> temperatura de KC. 6arvele ?nchistate sunt distruse

i prin congelare prelungit>, mai mult de zile..

Cestode

Cestodele (clasa Cestoda) sunt o clas> de viermi pla i parazi i din ?ncreng>turaț ț

Plat8helminthes. Adul ii acestei clase paraziteaz> tractul digestiv al gazdelor de!initive,ț

iar !ormele larvare paraziteaz> di!erite alte organe din corpul gazdelor intermediare.

"oate speciile de vertebrate pot !i parazitate de cel pu in o specie de cestode.ț

:in cele peste de specii descrise, cteva paraziteaz> i omul, !ie ca gazd>ș

de!initiv> ("aenia solium, ". saginata, specii din genul :iph8llobothrium,

%8menolepis etc.), !ie ca gazd> intermediar> ("aenia solium, ". echinococus, ".

multiceps, etc.).

2




6a gazdele de!initive cestodele adulte produc boli numite generic cestodoze, din

care !ac parte teniazele, di!ilobotrioza, anoploce!alidoza etc.

6a gazdele intermediare !ormele larvare ale cestodelor produc o categorie de

boli numite metacestodoze, ?n care se ?ncadreaz> cisticercoz>, cenuroz>, hidatidoz>,

liguloz>,etc.

Caractere mor!ologice

Cestodele au corpul turtit dorso-ventral, neted, segmentat, de culoare alb> iș

lung, cu aspect de panglic>. unt alc>tuite din scole$L2M, gt i strobilL4M sau corpulș

propriu-zis. :imensiunile variaz>, de la c iva milimetri ('chinococcus granulosus), laț

c iva metri ("aenia solium).ț

cole$ul este situat ?n partea anterioar> i are rol de organ de !i$are. 3ormaș

scole$ului este variabil> s!eric> (oniezia e$pansa), oval> (:ip8lidium caninum) sau

piramidal> (Anoplocephala magna).

/rganele de !i$are sunt botriile i ventuzele.ș

Taenia solium

"aenia solium este un vierme segmentat din clasa Cestoda, care prezinta un

scole$ (organ de !i$are) cu D ventuze, un gat (regiunea de crestere si proli!erare) care

genereaza proglote si o strobila (lant de proglote) alcatuita din apro$imativ G de

proglote (segmente) de !orme di!erite in !unctie de varsta.

egmentele tinere sunt mai mult late decat lungi, latimea lor creste apoi treptat,

ast!el incat cele adulte devin patrate, iar cele situate spre e$tremitatea caudala a

strobilei au lungimea de cateva ori mai mare decat latimea.

In segmentele tinere organele reproducatoare sunt nedezvoltate, in cele adulte

sunt bine reprezentate, atro!iate in segmentele terminale, apoi regreseaza si chiar

dispar ramanand uterul cu peretii destinsi plini de oua, veritabile magazii (0. in

4




!iecare proglota) care se desprind spontan din strobila si se elimina impreuna cu

materiile !ecale.

:aca este inghitit de gazda intermediara susceptibila, de obicei porcul, oul isi

continua dezvoltarea. ucurile digestive pun in libertate un embrion he$acant care

strabate epiteliul intestinal, patrunde in torentul circulator de unde ajunge in intreg

organismul si paraseste capilarul atunci cand ajunge in tesutul muscular (predilect

pentru muschii limbii, dia!ragm, cord) dar si in !icat si in creier. In tesuturile in!ectate,

embrionul se veziculeaza trans!ormandu-se intr-o larva (cisticercul), care in decurs de

4 saptamani se trans!orma, devine complet dezvoltat si in!ectant pentru om.

Atunci cand omul digera carnea de porc parazitata cu cisticerci, scole$ulevagineaza (sub actiunea sucului gastric) si se !i$eaza de mucoasa intestinala, gatul

creste si genereaza proglote crescand intr-un ritm de cm5zi, ast!el incat ajunge la

maturitate in 2 luni cand proglotele batrane pline cu oua se detaseaza si se elimina prin

materiile !ecale de unde !ie sunt inghitite de porc, !ie direct de om (cisticercoza

umana).

Prezenta parazitului adult in intestinul omului este de obicei asimptomatica,

unele persoane pot prezenta disco!ort abdominal, apetit capricios, constipatie alternativcu diaree, insomnie, astenie, tulburari dispeptice.

6a copii, pot apare !enomene neurologice, tulburari de comportament, tulburari

de memorie, stari de neliniste si agitatie, insomnie.

:iagnosticul in!ectiei cu ".solium este di!icil in primele 2 luni de la in!ectie,

spre s!arsitul perioadei de incubatie (0-2 saptamani) apare o leucocitoza cu

eozino!ilie moderata.

:iagnosticul de specie se poate pune pe baza e$amenului parazitologic al

proglotelor sau a scole$ului eliminat in urma tratamentului. Prezenta inconstanta a

oualelor in scaun (care ajung numai daca se distrug proglotele inainte de eliminare) nu

poate stabili diagnosticul de specie, deoarece ouale de ".solium nu di!era de cele de

".saginata.

D




Taenia solium

*n alt reprezentant din clasa Cestoda este "aenia solium, o alt> tenie ce se

g>sete la om ?n stadiul adult i la porc ?n stare larvar>. Comparativ cu "aenia saginata,

adultul este mai mic i are o lungime de pn> la < metri.

"aenia solium este compus din scole$, cu rol de !i$are i strobila ce con@ine

proglotele cu ou> de tenie.

od de transmitere

/mul se in!ecteaz> prin consumul c>rnii de porc insu!icient preparat> termic ce

con@ine cisticerci vii. Ajuni ?n intestinul sub@ire al omului, cisticercii se trans!orma ?n

larve, apoi ?n adul@i. *n adult de "aenia solium poate tr>i 0 ani.

Ciclul evolutiv

"aenia solium elimin> proglotele cu ou> ?n mod pasiv. Acestea vor ajunge odat>

cu materiile !ecale ?n mediul e$tern. Porcul, gazda intermediar>, va consuma proglotele ce con@in milioane de ou> de tenie (porcul este un animal copro!ag,

hr>nindu-se cu materii !ecale). Fn @esutul muscular al porcului sau sub limb> se vor

dezvolta larvele de tenie, ?nchise ?ntr-o vezicul>. Prin consumul c>rnii contaminate cu

larve (C8sticercus cellulosae) ciclul evolutiv al teniei se reia.

Eol patogen

Ambele tipuri de tenie (". saginata i ". solium) sunt agen@ii etiologici aiteniazei. :e obicei, ?n intestinul sub@ire al omului se dezvolt> o singur> tenie adult>, ce

va tr>i pn> la 2 de ani !>r> tratament.

"eniaza este de obicei asimptomatic>, de aceea este important> e$aminarea

c>rnii de c>tre veterinar. Cnd se mani!est>, teniaza se caracterizeaz> prin tulbur>ri

digestive gre@uri, dureri abdominale, diaree i modi!icarea apetitului cu sc>dere ?n

greutate. "oate aceste semne apar ?n perioada de cretere a parazitului, odat>

trans!ormat ?n tenie adult>, semnele i simptomele dispar.

0




:up> maturarea parazitului, un pacient ?i poate da seama de prezen@a teniei

prin identi!icarea proglotelor eliminate, mai ales ?n cazul "eniei solium ce elimin>

proglotele activ, acestea !iind vizibile ?n lenjerie.

:up> contaminare num>rul eozino!ilelor crete doar ?n !aza de maturare a

parazitului i revine la normal cnd tenia ?ncepe s> elimine proglote. '$aminarea

proglotelor din materiile !ecale ale pacientului, prin e$amen coproparazitologic,

permite punerea unui diagnostic de specie.

"ratamentul teniazei presupune urmarea unei diete hidrice i practicarea de

clisme evacuatorii. Apoi se administreaz> tratamentul speci!ic speciei de tenie.

Preven@ie

>surile generale de preven@ie impun prepararea termic> e!icient> a c>rnii de

porc sau de vit> i evitarea r>spndirii ou>lor de tenie ?n mediul e$terior pentru cei

in!ecta@i. *n alt mijloc de preven@ie este practicarea unui control veterinar, indi!erent

dac> animalul sacri!icat a crescut la !erm> sau ?n propria curte. 6a porc, eviden@ierea

cisticercilor este simpl> datorit> num>rului mare i localiz>rii ?n @esutul celular

subcutanat. Cisticercii din carne pot !i distrui prin congelarea c>rnii o perioad> maimare de 0 zile sau prin preparare termic> e!icient>.

H

Documents

Viermii Si Parazitii Intestinali