Unitatea de nvare Nr

Sistemul cheltuielilor publice

Unitatea de nvare Nr. 7SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICECuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 77.1 Cheltuielile publice moderne7.2. Nivelul, structura, dinamica i factorii ce influeneaz cheltuielile publice

...................................................................................................................

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7

Pagina2261010

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 7Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 7 sunt:La sfritul acestui capitol, vei putea:

s enumerai principalele obiective ale finanrii aciunilor social-culturale;

s enumerai sursele utilizate n finanarea cheltuielilor pentru aciuni social-culturale;

s caracterizai cheltuielile pentru nvmnt;

s facei diferena ntre investiia intelectual i cea material;

s definii sponsorizarea i mecenatul, preciznd diferena dintre ele.

7.1 Cheltuielile publice moderne

Aici cuvinte cheie

Cum se realizeaz

Securitate social, ajutor de omaj, prestaii passive, prestaii active, investiii n resurse umane, investiia intelectual, investiia de sntate, investiia culturalPe masura ce statul si-a asumat tot mai multe sarcini, cheltuielile publice finantate s-au diversificat alaturandu-se celor traditionale, noi categorii de cheltuieli publice dintre care:

1. cheltuieli social culturale

2. cheltuieli economice

3. cheltuieli cu datoria publica

Cheltuielile social culturale se refera la :invatamant, cultura, culte, actiuni sportive si de tineret, sanatate si securitate sociala. Sursele de finantare a cheltuielilor destinate actiunilor social-culturale sunt: publice, private, interne si externe.

Aceste fonduri provin din bugetul de stat , din cotizatii sau contributii suportate de persoane fizice sau juridice, din fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private, din veniturile realizate de institutii social-culturale, din veniturile populatiei, din ajutorul financiar extern, din fondurile organizatiei fara scop lucrativ.

Cheltuieli publice pentru invatamant

Sunt considerate cheltuieli cu invatamantul cele efectuate in cadrul sau prin intermediul institutiilor de educatie scolara sau al formelor exterioare de educatie. Primele se adreseaza generatiilor tinere si se finalizeaza cu formarea profesionala , iar celelalte servesc educarii si formarii adultilor. Volumul cheltuielilor alocate invatamantului se afla in stransa dependenta de numerosi factori:

1. demografici care conditioneaza numarul populatiei scolare

2. economici care determina evolutia invatamantului sustinandu-l financiar

3. sociali-politici care stau la baza formularii optiunilor si fundamentarea politicilor in domeniu

Cheltuielile publice cu invatamantul se vor grupa in:

1.cheltuieli curente

2. cheltuieli de capital necesare finantarii investitiilor

Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se realizeaza din diferite surse:

bugetul de stat

chirii

donatii si sponsorizari

bugetul local

fonduri externe rambursabile

sursele proprii ale institutiilor de invatamant

Cheltuieli pentru cultura si arte

Institutiile de cultura finantate din resurse publice servesc la cresterea investitiilor in capital uman. Institutiile cu caracter cultural de interes public national sunt finantate prin alocatii bugetare. De asemenea, acestea se pot autofinanta prin valorificarea bunurilor culturale ceea ce face ca aceste cheltuieli sa intre in categoria celor cvasipublice. Cheltuieli pentru sanatate

Acestea sunt destinate intretinerii si functionarii institutiilor sanitare precum si finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor , evitare a accidentelor, de educatie sanitara.

Sistemele principale de finantare a sanatatii sunt:

1. sistemul german

2. sistemul englez

Sistemul german se bazeaza pe cotizatii obligatorii suportate in parti egale de salariati si de intreprinderi. Cotizatiile sunt mobilizate de institutii speciale (case de asigurari) :

pacientii nu platesc nimic pentru consultatii deoarece casele de asigurari incheie contracte cu prestatorii si suporta cheltuielile respective

exista o separare intre sistemul ambulatoriu sau privat si cel spitalicesc saupublic

prezinta autonomie

este specializat si permite concurenta

Sistemul englez:

ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii

statul finanteaza integral ocrotirea sanatatiiprin sistemul national de sanatate

resursele financiare provin din impozite

pacientii nu platesc nimic dar au obligatia sa se inscrie la un medic.

Principalele surse de finantare:

alocatiile bugetare

cotizatiile membrilor asigurati si angajatorilor

venuturile populatiei

donatiile provenite de la societatile de binefacere

ajutorul extern din partea unor organizatii specializate

Sursele destinate cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii servesc la intretinerea si functionarea institutiilor sanitare, pentru plata salariilor, pentru hrana bolnavilor, reparatii si cheltuieli gospodaresti.

Cheltuieli cu securitatea sociala

Din aceasta categorie fac parte asigurarile sociale, asistenta sociala, indemnizatii si ajutoare si alte tipuri de cheltuieli. Componenta cea mai importanta o constituie asigurarile sociale de stat finantate exclusiv prin contributia cetatenilor care sunt solidari in finantarea anonima, spre deosebire de asigurarile sociale facultative care sunt contracte individuale si reprezinta cumpararea unor drepturi pentru cetateni.

Sumele acordate ca asigurari sociale reprezinta transferuri bugetare catre cetateni. Deosebirea de continut intre termenul de securitate sociala si protectie sociala consta in aceea ca securitatea sociala se refera la sprijinirea unor anumite categorii de indivizi , iar protectia sociala se refera la ansamblul actiunilor si masurilor economico-sociale initiate de stat pentru a garanta membrilor societatii aparare fata de fenomene si actiuni care se rasfrang nefavorabil asupra lor.

Cheltuieli cu actiuni economice

In aceasta categorie de cheltuieli pot fi incluse:

chletuielile pentru dezvoltarea sectorului conomic de stat

cheltuieli pentru acordarea de subventii si alte avantaje intreprinzatorilor privati

cheltuieli cu cercetarea in domeniul economic

Cheltuielile publice pentru sectorul economic de stat se concretizeaza in investitii pentru crearea de intreprinderi de stat noi, finantarea participarii statului la intreprinderi mixte, finantarea activitatii curente a intreprinderilor, finantarea actiunilor de modernizare si reutilare a intreprinderilor nationalizate.

In momentul in care activitatile derulate in sectorul de stat contribuie la cresterea sferei de bunuri , ele au un efect pozitiv asupra economiei. Masurile luate de catre stat in vederea finantarii activitatilor private vizeaza sustinerea autofinantarii atunci cand interesul intreprinzatorului pentru aceste activitati scade .

In acest context statul participa la finantarea sectorului privat prin lansarea de comenzi de bunuri si servicii, prin degrevari fiscale si subventii.

1. Test de autoevaluare 7.1.

2. n majoritatea rilor cu economie de pia, pentru finanarea cheltuielilor pentru aciuni social-culturale se folosesc urmtoarele surse:

a) alocaii bugetare pentru scopuri social-culturale;

b) fondurile unor organizaii non-profit care particip cu donaii la finanarea cheltuielilor pentru aciuni social-culturale;

c) PIB;

d) resurse provenind din fonduri financiare cu afectaie special;

e) resursele BNR.

3. Cheltuielile pentru nvmnt sunt considerate:

a) investiii de modernizare ;

b) investiii de capital fix;

c) investiii de portofoliu;

d) investiii intelectuale;

e) investiii nete.

4. Eficiena cheltuielilor pentru aciuni social-culturale este reflectat de relaia dintre:

a) venituri-cheltuieli;

b) efort-efect;

c) output-input;

d) efort-efort;

e) efect-efect.

5. Investiiile intelectuale sunt investiii:

a) pe termen scurt pentru c rezultatele apar dup o perioad relativ scurt;

b) pe termen mediu pentru c rezultatele apar dup o perioad de trei luni;

c) pe termen lung pentru c rezultatele apar dup o perioad relativ ndelungat;

d) pe termen lung pentru c rezultatele apar n perioada inactiv (la btrnee);

e) pe termen scurt pentru c rezultatele apar dup un an.

6. Cheltuielile publice pentru sntate urmresc:

a) prevenirea apariiei i combaterea unor boli ce pot afecta ntreaga populaie;

b) asigurarea instruirii i pregtirii forei de munc;

c) meninerea capacitii forei de munc la un nivel ct mai apropiat de potenialul ei;

d) acordarea de ctre stat sau de ctre anumite organizaii de indemnizaii, ajutoare, pensii etc.;

e) realizarea de investiii, modernizri i reutilarea capacitilor de producie existente.

7. Resursele publice pentru nvmnt pot fi alocate din:

a) bugetul de familie;

b) bugetul social;

c) bugetul asigurrilor sociale de stat;

d) bugetele locale;

e) bugetul de stat.

8. Cheltuielile pentru cultur i art au ca obiectiv:

a) finanarea dezvoltrii sistemului de nvmnt;

b) finanarea dezvoltrii capacitilor de munc;

c) finanarea dezvoltrii culturii i artei;

d) finanarea dezvoltrii produciei;

e) finanarea dezvoltrii ntreprinderilor.

9. Cheltuielile pentru cultur privesc:

a) bibliotecile;

b) muzeele;

c) ntreinerea teatrelor;

d) ntreinerea formaiilor muzicale cu caracter simfonic;

e) televiziunea i presa.

10. Cheltuielile pentru asistena social de stat au drept scop ocrotirea:

a) vduvelor de rzboi;

b) orchestrele populare;

c) copiilor orfani;

d) ansamblurilor populare de cntece i dansuri;

e) persoanelor care devin invalide n timpul ndeplinirii serviciului militar.

11. Finanarea asistenei sociale se realizeaz din:

a) bugetele locale;

b) bugetul de stat;

c) fonduri extrabugetare;

d) donaii;

e) sponsorizri.

12. Susinerea material a unei manifestri, a unei persoane, a unui produs sau a unei organizaii pentru a obine un beneficiu direct reprezint:

a) mecenatul;

b) sponsorizarea;

c) stabilizarea monetar;

d) stabilizarea economic.

13. Prin sponsorizare se promoveaz:

a) imaginea economic a rii respective;

b) modalitatea de creditare n relaiile economice internaionale;

c) imaginea sponsorului, indicndu-se numele sau marca sa;

d) imaginea produsului.

7.2. Nivelul, structura, dinamica i factorii ce influeneaz cheltuielile publice

Aici cuvinte cheie

Cum se realizeaz

Greutatea specific a cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice, dinamica cheltuielilor publice, modificarea absolut, modificarea relativ, factori economici, factori istorici. O analiz profund a cheltuielilor publice servete la caracterizarea politicii financiare i bugetare a fiecrui stat n diferite perioade de timp. Aprecierea efectelor interveniei statului n viaa social i n economie presupune cunoaterea mai nti a volumului cheltuielilor publice efectuate de organele centrale i locale de stat din fondurile publice de resurse financiare. Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor publice ntr-o anumit perioad este ponderea cheltuielilor publice n produsul intern brut. Acesta este semnificativ, deoarece permite analiza volumului cheltuielilor publice n raport de nivelul de dezvoltare economic i social a fiecrui stat i n fiecare etap.

Ponderea cheltuielilor publice n PIB difer de la o ar dezvoltat la alta i de la o zon geografic la alta. Astfel: n Olanda, Suedia, Danemarca ponderea este de 60-62% din PIB, n Germania, Frana, Austria 48-53%, n Elveia, Austria 37-39%, Orientul Mijlociu 37%, America Latin 29%, Asia 28%. n Romnia a sczut de la 49,1% n 1980, la 36,3% n 1990.

Analiza cheltuielilor publice a unei ri poare fi efectuat att din punct de veder

e global cum este ponderea acestora n P.I.B., dar i din punct de vedere al structurii acestora pe diferite categorii aa cum sunt ele prevzute n clasificaia funcional. Indicatorul folosit pentru aceast analiz este greutatea specific a fiecrei categorii de cheltuieli publice:

Unde

gS - greutatea specific a cheltuielilor publice i (sntate, nvmnt, etc);

Cpi cheltuieli publice ale categoriei i;

Cpt cheltuieli publice totale;

I reprezint o anumit cheltuial public (nvmnt, sntate, ordine public, administraie, etc.) aa cum se regsesc n clasificaia funcional a statului respectiv.

Greutatea specific a fiecrei cheltuieli publice este de asemenea diferit de la ar la ar, de la zon la zon i n funcie de gradul de dezvoltare al acestora.

Astfel n rile dezvoltate:

cheltuielile publice pentru asigurri i asisten social, locuine i servicii colective, reprezint ntre 24 - 43%, deinnd primul loc;

cheltuielile cu sntatea 9 19%;

cheltuielile cu nvmntul 8-14%;

cheltuielile economice 9 13%;

cheltuielile militare 4 17%.

n rile n curs de dezvoltare greutatea specific cea mai mare este a cheltuielilor economice 30 40%, dup care urmeaz cele cu nvmntul, sntatea, asistena social. Romnia se situeaz desigur n grupul rilor n curs de dezvoltare.

Un al treilea indicator care face aprecieri asupra cheltuielilor publice este indicatorul dinamicii cheltuielilor publice care se msoar prin dou modaliti:

creterea nominal;

creterea real;

Creterea nominal rezult din compararea cheltuielilor publice pe global sau pe natur exprimate n preuri curente.

DCp = Cp1 Cp0

DCp = variaia cheltuielilor publice;

Cp1 = volumul cheltuielilor publice n perioada actual;

Cp0 = volumul cheltuielilor n perioada de baz.

Acest indicator nu este concludent n situaia n care n intervalul respectiv au intervenit deprecieri monetare, modificri substaniale de preuri.

Creterea real rezult din compararea cheltuielilor publice pe global sau pe naturi (potrivit clasificaiei funcionale) exprimate n preuri constante. Formula de calcul este aceeai cu precizarea c preurile sunt constante (ntr-o valut stabil sau preuri actualizate).

Factorii care influeneaz creterea cheltuielilor publice

Abordnd la modul general factorii care conduc la creterea cheltuielilor publice, acetia pot fi grupai n urmtoarele categorii:

a) factorii demografici care se refer la creterea populaiei i modificarea structurii acesteia pe vrste i pe categorii socioprofesionale. O astfel de evoluie determin creterea cheltuielilor publice legate de plata salariilor funcionarilor publici i a celor din domeniul socialcultural.

b) Factorii economici care se refer la dezvoltarea economiei i modernizarea acesteia. Intervenia statului n economie, tot mai pregnant i pe ci diverse, face ca factorii economici s influeneze nivelul cheltuielilor publice foarte mult (subvenii, fond cercetaredezvoltare).

c) Factorii sociali sunt cei care determin aciunile i direcia armonizrii ntre nivelul veniturilor medii pe locuitor din sectorul productiv, sectorul public i persoanelor n vrst ce beneficiaz de diferite forme de ajutor social.

d) Urbanizarea are o influen deosebit asupra cheltuielilor publice att prin crearea suprastructurii urbane dar i pentru finanarea utilitilor publice respective.

e) Factorii militari au un impact direct asupra nivelului cheltuielilor, situndu-se la nivele foarte mari n timp de rzboi ori pregtire pentru rzboi i mai sczut n perioada de pace.

f) Factorii politici care se refer la sarcinile ce trebuie s le ndeplineasc statul contemporan prin trecerea de la jandarm la statul providen.

g) Factorii istorici sau conjuncturali sunt aceia care i au originea n perioadele anterioare. Astfel contractarea unor mprumuturi, determin cheltuieli pentru restituirea acestora n perioadele urmtoare. De aceea contractarea acestora trebuie fcut n urma unor analize aprofundate i pertinente.

Test de autoevaluare 7.2.

1. Sa se determine modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor curente la Agentia Nationala a Mediului in 2002 fata de 2001 si in 2003 fata de 2002.

- Mil. Lei -

Denumire indicator200120022003Cheltuieli de personal36.503

56.000

74.000

Cheltuieli materiale si servicii17.872

21.000

30.000

Cheltuieli de capital1.704

13.000

16.000

2. Sa se determine cresterea relativa a cheltuielilor fondului de asigurari sociale de sanatate (pe total si pe fiecare nivel al clasificatiei functionale).

Denumire indicator

2002

2003

Total cheltuieli, din care:

47.796

mld. lei

56.342

mld.lei

- cheltuieli social - culturale

46.406

mld. lei

54.723

mld. lei

- alte actiuni

1.390

mld.lei

1.619

mld. lei

3. Sa se calculeze structura cheltuielilor aprobate prin HCGMB 93/2003 pentru Regia Generala de Apa Bucuresti (atat pe total cat si pe trimestrul IV).

- mil. Lei -

IndicatoriTOTALTrim. ITrim. IITrim. IIITrim. IVCheltuieli totale, din care:

25.781

4.003

8.976

5.925

6.876

- cheltuieli de exploatare

7.951

811

4.097

1.046

1.997

- cheltuieli financiare

88

22

22

22

22

- cheltuieli exceptionale

17.742

3.171

4.857

4.857

4.857

n loc de rezumatAm ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 7.

V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.

Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 7 pe care urmeaz s o transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 7

1. Pe baza anuarelor statistice internaionale comparai situaia cheltuielilor pentru obiective i aciuni economice din Romnia i dintr-o ar membr a Uniunii Europene. Comentati rezultatele.

2. Identificati modaliuti de finanare a cheltuielilor pentru nvmnt n rile Uniunii Europene.

3. Evideniai evoluia cheltuielilor pentru aciuni social-culturale n Romnia n perioada 2003-2008

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 7.1

1) b,d2) d

3) b

4) c

5) a,c

6) d,e

7) c

8) a,b,c,d,e

9) a,c,e

10) a,b,c,d,e

11) b

12) c

Rspuns 7.2.

Rezolvare aplicaie 1:

Cheltuieli curente = cheltuieli de personal + cheltuieli materiale si servicii

Ptr. 2001: 36.503 + 17.872 = 54.375 mil lei

Ptr. 2002: 56.000 + 21.000 = 77.000 mil lei

Ptr. 2003: 74.000 + 30.000 = 104.000 mil lei

Modificarea absoluta:

cheltuieli curente (in 2002 fata de 2001) = 77.000 54.375 = 22.625 mil lei

cheltuieli curente (in 2003 fata de 2002) = 104.000 77.000 = 27.000 mil leiModificarea relativa:

R cheltuieli curente = I cheltuieli curente -1 = 77.000 / 54.375 1 = 41,61%

R cheltuieli curente = I cheltuieli curente -1 = 104.000 / 77.000 1 = 35,07%

Rezolvare aplicaie 2:

Pe total:

Rcheltuieli = I cheltuieli 1 = 56.342 / 47.796 1 = 17,88%

Pe fiecare nivel:

R cheltuieli social-culturale = I cheltuieli social-culturale 1 = 54.723 / 46.406 1 = 17,92%

R alte actiuni = I alte actiuni 1 = 1.619 / 1.390 1 = 16,47%

Rezolvareaplicaie 3:

Pe total:

Cheltuieli ptr. exploatare/total cheltuieli = 7.951/25.781 x 100 = 30,84%

Cheltuieli financiare/ total cheltuieli = 88/25.781 x 100 = 0,34%

Cheltuieli exceptionale/total cheltuieli = 17.742/25.781 x 100 = 68,82%

Pe trim. IV:

Cheltuieli ptr. exploatare/total cheltuieli = 1.997/6.876 x 100 = 29,04%

Cheltuieli financiare/ total cheltuieli = 22/6.876 x 100 = 0,32%

Cheltuieli exceptionale/total cheltuieli = 4.857 / 6.876 = 70,64%

Bibliografie unitate de nvare nr. 7

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.

Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti, 1982.

Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.

Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.

Finane

8

_1304083880.unknown