Vindecarea MD Si Vindecarea Dupa Tehnica Ruseasca I

7/21/2019 Vindecarea MD Si Vindecarea Dupa Tehnica Ruseasca I

1/42

Vindecarea MD si tehnici rusesti de vindecare

Aceasta este stiinta naturii ! Vindeca-te ca sa poti vindeca !

Noua stiinta ruseasca este bazata pe combinarea rezultatelor obtinute de catre oamenii de

stiinta rusi din domeniul spiritual GRIGORIJ GRABOVOI, ARKAGYIJ PEROV, IGOR AREPJEV,

NA!E"#$!A si %A!I& KORO'JOV(

Rezultatul muncii de cercetare comune des)asurate de*a lun+ul mai multor ani asupra

decodi)icarii si etinderii -lar+irii. "u)letului la ni/elul constiintei umane * cu toate implicatiile si

componentele din )undal ale acestora(

Aceasta noua stiinta ruseasca desc0ide rapid calea constiintei umane la ni/el cosmic, a careiconditie este dez/oltarea armonioasa a sanatatii, a corpului, "u)letului si a mintii(

Aceasta asi+ura )rec/enta de la cel mai inalt ni/el 1 Ni/elul #reatorului(

Intr* ade/ar, traim /remuri deosebite( Oamenii de stiinta sustin ca a mai ramas putin timp

pentru a aduce modi)icari )elului in care traim, sa e/itam epuizarea iz/oarelor naturale de

ener+ie si catastro)ele cauzate de sc0imbarile climatice de pe erra( 2itandu*te in 3urul tau ti se

pare ca te*a coplesit amestecul trairilor si sentimentelor, a nesi+urantei, care de atat de multe

ori cauzeaza in noi senzatia de neputinta, de ne/oie de a3utor in problemele noastre( Ne

con)runtam cu nenumarate pro/ocari( Aceasta lista nu cuprinde doar declinul economiei +lobaleci si e)ectele ei care prin propa+area lor a)ecteaza atat mediul incon3urator cat si /iata noastra

intima -pri/ata.(

&ulti dintre noi su)erim din cauza stressului, a presiunii, a durerilor si bolilor, ceea ce ne

impiedica sa a/em o /iata )ericita, )ericire pe care ar trebui sa o impartim cu persoanele dra+i

noua * asa este lipsa banilor, boala si o stare precare a sanatatii( 4elul in care se traieste in ziua

de azi incepe sa puna intrebari tot mai multor oameni( #auzele problemelor, poluarea, stressul

si bolile(

Oamenii sunt dezama+iti de sistemul actual ast)el incat isi indreapta atentia spre metodelealternati/e pentru a*si imbunatati calitatea /ietii si starea de sanatate( E)ectele poziti/e ale

/indecarii alternati/e sunt bine cunoscute in cercul oamenilor de stiinta din domeniul medical,

dar /indecarea spirituala si cea cu a3utorul ener+iei casti+a destul de +reu incredere si

recunoastere in lume( Oamenii de stiinta a ,,Noii stiinte rusesti 5 au reusit sa dez/olte o metoda

6


2/42

de /indecare care este simpla si poate )i accesibila tuturor, c0iar si celor ce nu cunosc ener+ia si

puterea ei(

2n om deosebit, cunoscut de multa lume, si*a dedicat /iata si pretiosul timp pentru a

cerceta acea putere pe care )iecare dintre noi o a/em( Gri+ori3 Petro/ics Grabo/oi este acesta si

cu ,, Noua stiinta ruseasca 5 trezeste in noi puterea, propria noastra putere naturala, care nu

asteapta altce/a decat sa o )olosim iar cand /om in/ata sa traim cu e)ectele ei, in s)arsit /om

putea incepe sa o controlam si sa )im controlati de ea(

#onceptia asupra e)ectelor ,, Noii stiinte rusesti 5 este ca 1 totul se poate modi)ica, trans)orma,

re+enera, intineri, curata, c0iar si intoarce * daca dorim(

Omul de stiinta si academicianul rus G( Grabo/oi a dez/oltat aceste intrumente care nu doar

ca )ac posibila imbunatatirea starii de sanatate a oamenilor ci a3uta la re+enerarea or+anelor si a

dintilor * ca rezultat al concentrarii noastre asupra unui scop precis la ni/el constiintei(

In lumea noastra totul e )ormat din ener+ie care are o /ibrartie proprie )iecarei structuri(Noua stiinta ruseasca ne in/ata cum sa accesam aceste in)ormatii, cum sa le trans)ormam si sa

le asezam la loc(

&ai intai trebuie sa ne /indecam pe noi, apoi pe altii si lumea(

Prin ridicarea ni/elului constiintei colecti/e putem modi)ica conceptia actuala asupra realitatii si

putem lua parte in mod acti/ la procesul ce se des)asoara in /iitor, pentru a crea o lume mai

buna(

!espre acest lucru a scris G( Grabo/oi cartea intitulata ,,In/iere si /iata /esnica * de acum inainte5(

!a, acest lucru de/ine posibil acum7 Va desc0idem usa, ca prin aceasta sa sc0imbam starea

precara a trecutului, prin intrarea in contact cu pro)unzimea "u)letul nostru, cu sinele nostru

superior( Prin patrunderea si cunoasterea "u)letului, acesta /a putea sa opreasca , sa modi)ice

ori c0iar sa intoarca timpul si e/enimentele( 'a ni/el superior * cosmic al inimii suntem uni/ersal

le+ati unii de ceilalti, de aceea daca in noi domneste pacea, armonia, iubirea, multumirea si in

3urul nostru /a )i la )el(

,,Oamenii ca noi, care cred in )izica, stiu ca deosebirea dintre trecut, prezent si /iitor este

doar o iluzie persistenta si incapatanata(8

Albert Einstein, )izician, teoretician, )ilozo) si scriitor(

9


3/42

Rezultatele au )ost obtinute, )ara eceptie, cu o constiinta lar+ita si concentrare( oate

dezec0ilibrele si dezordinele se produc la ni/el constient , de aceea, acela este locul unde pot )i

/indecate( Acest antrenament practic iti /a o)eri multe metode pe care le poti )olosi pentru a*ti

lar+i cunoasterea, a*ti ridica ni/elul de constiinta, ast)el atin+and rezultate(

Actualmente, cele mai multe metode pentru lar+irea constiintei se +asesc in lucrarea scrisa

de G( Grabo/oi * academician, doctor in stiintele matematicii si )izicii(

#and ai ne/oie de a3utor imediat, munca ta /a aduce rezultate pe loc( !ar cand o )olosim

pentru dez/oltare armonioasa, timpul nu mai este la )el de important( Important aici este sa*ti

asi+uri o dez/oltare armonioasa luand in calcul toate impre3urarile * acest lucru poti sa*l realizezi

doar prin concentrare(

!e aceea, pe parcursul eercitiilor totul trebuie planuit indi/idual( 4iecare trebuie sa*si alea+a

propriile re+uli, dupa ce metodele eu )ost predate si eersate corespunzator(

Va ro+ sa )iti atenti la urmatorul aspect1

propriile tale re+uli nu le poti ale+e bazandu*te doar pe lo+ica( Bineanteles, tu iti stabilesti

scopurile -telurile. si incerci sa le atin+i dar in "u)let eista niste sarcini care au )ost plasate de

mult acolo( Aceste sarcini mai /ec0i pot sa*ti a3ute nu doar propria dez/oltare ci si a intre+ii

societati( Vei eperimenta ca ai de lucru si cu ele( !e aceea, in timp ce te concentrezi /a trebui

sa cunosti si acele sarcini din trecut( 'e /ei simti in sinele tau interior, la ni/elul dez/oltarii

"u)letului, la ni/elul #reatorului( !e aceea, /orbim mai intai despre dez/oltarea +enerala atunci

cand /orbim despre concentrare(

Pentru incalzire sa eersam o concentratie )oarte )rumoasa * #opacul /ietii(

6( Copacul vietii

Imagineaza-ti ca esti un copac ! Copacul vietii !

Tu esti copacul propriei vieti!

Cum arata acest copac ? Ce-l inconjoara ? Cum arata cerul de deasupra lui ?

Cum iti creste copacul ? Se inalta semet sau e inclinat ? gros ori sutire ?

Cum arata radacinile copacului tau ?

Sunt puternice si sanatoase ori slae si ranite ?

:


4/42

Traiesc animale ori alte vietuitoare in copac ?

Acum ima+ineaza*ti ca ai o ,,unealta8 cu a3utorul careia scoti cu +ri3a animale, /iermi ori

/ietuitore care impiedica copacul sa creasca dupa proriile dorinte naturale7 #u dra+oste si

respect aseaza*le in alt loc7 Acum, ima+ineaza*ti ca totul in copacul tau se /a /indeca( !aca e

ranita scoarta copacului ia o unealta si /indeca*ti copacul( Poti acoperi ranile copacului cu

plasturi pentru ca acestea sa se /indece7 !aca e putin pamant in 3urul copacului tau, mai adu

si creeaza un mediu minunat, asa cum ti*l doresti( !aca copacul tau s*a /indecat complet si

totul este asa cum iti doresti, atunci, roa+a #reatorul iz/orului iubirii nes)arsite, sa ploua7

Atata ploaie de cata are ne/oie copacul tau( !upa ploaie /ei /edea un curcubeu, cel mai

)rumos curcubeu pe care ti*l poti ima+ina7 #opacul tau straluceste plin de dra+oste, cu o

noua ener+ie a /ietii( E incon3urat de o aura radianta( 2ita*te in 3urul copacului tau7 !aca /ezi

alti copaci atunci roa+a*te ca aceasta ener+ie poziti/a sa se ras)ran+a si asupra acelora pentru

ca si acestia sa )ie sanatosi si sa straluceasca in )rumusete deplina(

#opacul /ietii tale ramane in +radina #reatorului si*l poti /izita ori de cate ori doresti7

Vezi ce se mai intampla7 Poate copacul tau s*a trans)ormat in timp; A crescut; Are )ructe;

Ori poate s*a trans)ormat intr*un alt copac;

9( "oua stiinta despre mecanismul Su#letului nostru

#a rezultat al cercetarilor rusesti, am primit si acele )orme eacte ale mecanismului

"u)letului care erau necunoscute in trecut( Acest lucru asi+ura ni/elul cel mai de sus al

eistentei noastre( "u)letul nostru este in/entia #reatorului si rezoneaza eact pe aceeasi

)rec/enta inalta < pe ni/elul #reatorului( &ecanismul lui nu poate )i modi)icat( Nu se

poate scoate nimic din el, nici sc0imba ori modi)ica( !esi pot sa*l reasez in pozitia pe care

#reatorul i l*a dat( "piritul re+leaza atat lumea interioara cat si pe cea eterioara( Acesta

creaza in)ormatia, aceasta este in)ormatia( "piritul transmite aceasta in)ormatie( 'ucrand

la ni/elul constiintei noastre acti/am "u)letul, spiritul si constiinta( Noi, +ratie cercetarilor

eceptionale, am primit un dar, o abordare constienta a "u)letului( Noua Era pe care o

traim acum are o )rec/enta crescanda care nu a mai )ost masurata niciodata pana acum(

Polii ma+netici se ,,linistesc8 si totul pe aceasta lume de/ine mult mai astral( 'a )el si

constiinta noastra( Acest lucru il eprimam prin ,,lar+irea constiintei8( #u aceasta ,,

lar+ire8 acum ne putem ,,uita in 3urul nostru8 si la ni/elul superior al /ibratiei "u)letesti

,,ne putem misca 5 si mai ales ,, P2E& A#IONA8(

=


5/42

#um pornim in aceasta capti/anta calatorie, unele epresii si descrieri /or suna

neobisnuit spiritelor inteli+ente( In acelasi timp, "u)letul ,,cunoaste 5 )oarte bine acest ,,

limba38( "unt asa numitele cu/inte*c0eie( !in timp in timp /om intalni ,,ne+area8,

respin+erea ori retra+erea( "tim din psi0olo+ie ca subconstientul nu cunoaste

epresia ,,nu 5( !e eemplu 1 ,,Nu te +andi la o lamaie8* la ni/elul "u)letesc, care in

acelasi timp este si ni/elul creati/itatii si ne+area e inteleasa 7

&E#ANI"&2' "24'E2'2I

Asa precum erra, la )el, toate "u)letele au polul

Nord si polul "ud( 'a polul "udic al "u)letului se a)la,,Punctul de depozitare8( Pe reprezentarea spatiala

de pe )i+ura apare sub )orma unui cerc in plan

orizontal si reprezinta ,,locul8 unde sosim( Aici este

depozitata toata in)ormatia, propriile amintiri din

/iata prezenta si cea trecuta c0iar si toata

cunosterea 2ni/ersului( !e aceea este un loc

asemeni unei ar0i/e(

!aca ne trezim la propria noastra constiinta

"u)leteasca , atunci a3un+em la ,,punctul de depozitare8( &ecanismul "u)letului incepe sa

se dez/aluie( Punctul de depozitare nu este sin+urul iz/or de in)ormatie la care putem

a3un+e( Aplicand metodele, descoperim ca spiritul contine mai multe iz/oare de

cunoastere( Acesta este ,,ma+azinul uni/ersal8 al in)ormatiilor( "u)letul este in)ormatia(

"a continuam analiza mecanismului "u)letului1 de la ,,punctul de depozitare8 pana la

capatul Nordic al "u)letului se intinde ,,spatiul plasmatic8( Prin acesta trece ca un )lu

,,raza de lumina a #reatorului8( Putem sa ne ima+inam ca un )lu luminos auriu, care e

continua si care nu se opreste niciodata( !e aceea o putem numi ,, raza /esnica a luminii8(

In interiorul ei se a)la intrea+a cunostere uni/ersala( Raza de lumina a #reatorului are

proprietati anabolice -de asimilare., ener+izante, eliberatoare si puri)icatoare( O

intrebuintare interesanta este descrisa in )ra+mentul ,,Raza de lumina a #reatorului *

abelul periodic al elementelor8(

In raza de lumina a /esniciei se +asesc ,,celule plasmatice8 sau ,,plasmoide8( #u a3utorul

ener+iei creati/e ale acestora a3un+em la o noua sursa de unelte( #ontin in)ormatiile

plasmei reci si calde, au o ener+ie incredibil de mare, mecanismul lor are )orma unui

,,creion ascutit8( Plasmoidele pot )i )olosite pentru ,,sudarea8 /aselor de san+e )ra+ile ori

>


6/42

pe scara lar+a la re+enerarea celulelor, or+anelor si oaselor( In a)ara de )aptul ca acti/eaza

pentru re+enerarea corpului, aceste celule ale "u)letului pot )i )olosite si in natura(

Acestea si alte aplicatii practice sunt parti ale prezentului curs(

'a polul Nord al "u)letului isi are locul ,,punctul creatiei8( Aceasta zona importanta

cuprinde toate in)ormatiile despre #reatie si crearea omului( In parte poate )i )olosita

pentru asamblarea corpului( #u a3utorul constiintei mele m*am situat intr*un punct din2ni/ers sau in propriul meu mic ,,punct al creatiei8 pana cand corpul meu /a re/eni la

modelul )aurit de #reator( #um trebuie tratata acesta zona a "u)letului este de asemeni

parte a acestui curs(

"tand pe ,,punctul de depozitare8 in stan+a noastra se a)la reprezentat in)initul sub

)orma unui ? culcat( #aracteristic descrierii starii acestuia este ,,cald * dinamic8( impul

este nes)arsit si poate )i asociat cu trecutul( Acest punct de /edere, cu toate ca poate )i

cunoscut prin notiunea timp*spatiu, se lea+a doar de obser/area acestuia in a :*a si a =*a

dimensiune(

!e asemeni, in dreapta noastra se a)la ,,eternitatea8 reprezentata de un ? in picioare si

are caracteristicile starilor ,,rece*static8 putand )i asociat cu /iitorul( !escrerea ,,statica8

poate )i pusa in armonie doar detectand*o in a :*a dimensiune( !e bunaseama,

eternitatea este 0iperdinamica si rezoneaza pe o )rec/enta mult mai inalta decat in)initul,

de aceea o sesizam ca o unda stationara( Eternitatea ras)ran+e asupra noastra pace si

liniste ceea ce duce la innoire si armonie( Plasarea spatiala a eternitatii si in)initului este

inainte de orice pentru orientare si in/atare( !e )apt, ambele se a)la peste tot(

@ celule Prim*Nascute, de asemenea parti ale "u)letului nostru1

6 celula* oase

9 celula* necunoscuta: celula* necunoscuta

= celula* necunoscuta

> celula* necunoscuta

celula* necunoscuta

celula* necunoscuta

? celula* necunoscuta

@ celula* plaman(

Prima celula apare in momentul conceptiei si este responsabila pentru dez/oltarea

sistemului osos( In )iecare luna a sarcinii apare cate o celula Prim*Nascuta( A noua celula

apare in a @*a luna a sarcinii si are in)luenta asupra )ormarii sistemului pulmonar(

In)ormatia de la a 9*a la a ?*a celula inca nu este cunoscuta( Primul nostru eercitiu /a )i

acela ca /om analiza mai indeaproape aceste celule Prim*Nascute( #oncentrandu*ne

constient asupra acestor celule Prim*Nascute ,,in)ormatia8 se transmite tuturor celulelor

noastre )izice(


7/42

Acelasi lucru este ade/arat si pentru ,,cele ? panze ale "u)letului8 care se a)la intre cele

@ celule Prim*Nascute( 4iecare panza cuprinde propria ei in)ormatie1

6( Panza * inimaC/ene

9( Panza * sistem lim)atic

:( Panza * sistem ner/os

=( Panza * sistem 0ormonal

>( Panza * )icatCsplina( Panza *)iereCpancreas

( Panza *oase

?( Panza * le+atura dintre lumea micro si macro(

,,Globul "u)letesc8 are )orma de s)era cu un diametru de aproimati/ 6D cm si se +aseste

pozitionata imediat sub a ?*a /ertebra toracala a coloanei /ertebrale( "u)letul nostru si

in)luentele lui sunt in)inite( oata in)ormatia 2ni/ersului este depozitata in mod multiplu

acolo( Asemeni unei 0olo+rame sparte, unde )iecare bucata pastreaza toata ima+inea

In eteriorul mecanismului se a)la ,,punctul de detectare8* in caz ideal este plasat lami3loc( #u tot ceea ce )ac sc0imb lumea7 !aca ceea ce )ac nu e in concordanta cu planul

"u)letului atunci apare o ,,deplasare8 care se poate mani)esta prin )aptul ca ,,punctul de

detectare8 se apasa coloana( #e inseamna acest lucru; /a )i eplicat in capitolul

,,Re+enerarea coloanei8(

Punctul de detectare poate apasa si pe inima daca nu esti in armonie cu "u)letul( "u)letul

nostru /rea Bucurie*imediat 777 Nu /rea sa astepte( !aca*mi ascult "u)letul si impartasesc

bucuria, atunci )ara sa /reau imi asez la mi3loc punctul de detectare( In aceasta un mare

a3utor il reprezinta controlul 1 ,,Iesirea din e/enimentele straine8(

In prezentarea si aplicarea urmatoarelor metode de control /om )olosi cu/inte*c0eiepentru comunicarea cu "u)letul nostru( Acestea /or cuprinde conceptiile, re+ulile si

epresii ca ,,modelul #reatorului8 sau ,,Etalon8( Acesta corespunde in toate cazurile cu

starea #reatorului(

Bolile, accidentele, situatiile critice si nenorocirile sunt stari care di)era de

normalCmodel( Acestea ne arata ca unde/a am de/iat de la #alea de lumina a

#reatorului( !aca /rem sa restabilim aceasta stare atunci pe /iitor /a trebui sa )olosim

Etalonul #reatorului( Aceste standarde de re)erinta sunt cea mai inalta recunoastere )ata

de #reator si )ata de actul #reatiei, pe care acum /rem sa le )olosim #ON"IEN, ca sa ne

armonizam pe noi insine si lumea intrea+a( &ultumita interactiunii dintre mediul

incon3urator si lucrurile ce se a)la in noi, reasezarea si NOR&A'IAREA noastra proprie

are e)ect si asupra reasezarii si normalizarii mediului incon3urator(

Nadesc0da Korol3o/ descrie o ,,plimbare8 /irtuala )oarte )rumoasa spre un ni/el

superior al "u)letului nostru si spre ,,punctul de depozitare8( Aceasta plimbare ne a3uta

pe noi sa ne percepem mai bine propriul "u)let(


8/42

#and ne percepem "u)letul in mod constient, mai intai /edem o )loare, apoi un cristal,

apoi cartea /ietii( In cartea /ietii ne /edem )orma umana( !upa ce am trecut odata de

)loare, de cartea /ietii si de )orma umana, a3un+em la ,,punctul de depozitare8(

Plimbarea incepe concentrandu*ne pe cu/intele 1

Sunt in spirit$ Vad si actionez precum Creatorul$

Imi vad #loarea Su#letului$% studiez din toate partile$ Cum arata? Ce soi de #loare este?

o #loare aia imoocita sau e in#lorita? ventual are mai mult #lori? puternica si

sanatoasa sau pare slaita si trista ?

Su#letul imi spune in ce stare e acum$ Daca nu-mi place cum imi arata& acum imi voi

recrea #loarea$

Spun urmatoarele ' &&Imi creez (loarea Su#letului dupa modelul Creatorului& sa #ie ca si

cea #aurita de Creator)$ Din Su#letul meu dau un impuls pentru a se materializa$ Apoi

cele doua #lori se vor contopi dand nastere uneia singure$ Mi-am innoit (loarea

Su#letului !

In acest moment imi apare Cristalul Su#letului$ Se a#la la radacina (lorii Su#letuluimeu$ Cristalul este in primul rand radacina (lorii Su#letului$ Imi studiez Cristalul de la

#oarte mica distanta$ ste curat si stralucitor sau eventual este spalacit ca un diamant

nesle#uit? Dau un impuls de lumina ca sa-l curat$ Spun ' &&Imi vad Cristalul Su#letului)$

Acest impuls activeaza mecanismul virational con#orm Modelului Creatorului$

Merg mai departe si-mi vad Cartea Vietii$ % studiez indeaproape$ Cum arata coperta?

*are imatranita si uzata? Cartea mea este groasa sau sutire? In #unctie de starea si

in#atisarea cartii& Su#letul deja imi #ace re#erire la viata$ Daca nu-mi place cum arata

atunci recreez cartea si spun ' && Imi vad Cartea Vietii$ Creez o Carte noua asa cum

Creatorul mi-a harazit mie)$ Ii dau din Su#letul meu un impuls pentru a se materializa$

Acesta uneste cartea mea de acum cu cea #aurita de Creator ast#el ca modelul

Cratorului revine$

% deschid si ma recunosc in Cartea Vietii mele$ % ras#oiesc pana cand ajung acolo unde

ma indragesc cel mai mult$ Ma vad la cea mai avantajoasa varsta & sanatos+sanatoasa&

vivace si #ericit+#ericita$ In acest moment al vietii mele totul era in regula- in "orme$

Ma concentrez pe aceasta imagine a mea si trec prin propria mea imagine ca printr-un

perete sutire de hartie$ *limandu-ma prin imaginea mea ajung la &&punctul de

depozitare)$ Imi apare in #ata intregul mecanism al Su#letului meu$ *etrec un moment

in acest punct$

Acum& imi vad cele , celule *rim-"ascute si cele *anze dintre celule$ .e privesc din

toate partile$ Cum arata? Sunt curate sau nu? Treuie sa #ie transparente si

stralucitoare precum cristalul$ Ca sa le curat le trimit un impuls luminos din Su#let$

Apoi ma uit indeaproape la cele *anze$ le de asemenea treuie sa #ie complet

transparente$ Ca sa se curate& trimit din Su#let un impuls luminos$

?


9/42

.uminez acest control cu .umina Creatorului in #ata Su#letului Creatorului$ (i/ez

rezultatul cu .umina Creatorului$

AICI si AC0M AC0M- timpul si data actuala & il asez in In#init$

!e acum ne putem in)luenta starea )izica, de eemplu intinerirea si /indecarea

noastra( Pentru aceasta ne desc0idem #artea Vietii la pa+ina care ne arata in cea mai

buna )orma si /arsta, )ericiti, sanatosi(

!upa aceasta plimbare introducti/a )iecare dintre urmatorii pasi /or )i )oarte simpli

spre un ni/el superior al "u)letului meu si spre ,,punctul de depozitare8(

"pun in +and 1


Ma a#lu in &&punctul de depozitare) al Su#letului meu$

Apoi continui )olosind mereu macro*controlul, care este descris in urmatorul capitol(

Acestea sunt cele mai importante cu/inte*c0eie 7 Vor /eni mai multe( Pentru mintea

noastra lo+ica le /oi detalia si le /oi eplica amanuntit inainte de e)ectuarea eercitiilor(

:( Macro-Controlul

Aici intalnim doua epresii intr*un cu/ant m in 3urul corpului nostru( !e alt)el

ne*am nascut cu doua s)ere in 3urul corpului nostru1 una de 6 m si alta de > m( #on)orm

lui Grabo/oi, in interiorul s)erei de > m, cu a3utorul clar/ederii incercam sa atin+em

macro*ni/elul(

Prin cu/antul ,,control8 intele+em actiunea de a ne controlaC re+la /iata , sanatatea si

e/enimentele /ietii noastre la ni/el constient(

ste asoluta nevoie de un asemenea control si chiar este #oarte necesar$

&acro*#ontrolul a )ost creat pentru OI oamenii, pentru a )i in armonie cu toata

lumea si toata omenirea( Aceasta este insemnatatea cea mai importanta* pentru ca ne

conectam cu toata lumea si cu toate lucrurile7 Asa )ormulam &acro*#ontrolul parca ar

eista de3a7

Eemple pentru &acro*#ontrol1

,,"tiinta dez/oltarii armonioase se raspandeste asupra intre+ii lumi8

,,Apa si aerul sunt cristaline eact asa cum le*a )aurit #reatorul - apa* con)orm lui &asaru

Emoto, este purtatoare de in)ormatie si contine constienta #reatorului.8

,,oti oamenii sunt )ericiti si sanatosi8(

G( Grabo/oi plaseaza toate in)ormatiile poziti/e ale macro*controlului in aceste patru

cu/inte ,,Pentru a3utorare si dez/oltare armonioasa8* si le*a pus intr*o s)era ar+intie(

"i noi putem /izualiza aceasta s)era ar+intie a lui Grabo/oi doar repetand cu/intele lui 1

,,Pentru a3utorare si dez/oltare armonioasa8(

@


10/42

!oar !2PA #E AI #IA acest macro*control poti incepe sa*ti controlezi propriile celule7

Primul nostru control il incepem cu cele @ celule Prim*Nascute si cu cele ? panze ale

"u)letului( In)ormatia re+eneratoare pe care acum noi o plasam in celule si panze se /a

transmite in toate celulele )izice ale corpului nostru( Vom realiza o re+enerare +enerala a

corpului nostru la ni/elul intre+ului or+anism( Pasii de urmat pentru control sunt

urmatorii 1 Sunt in spirit$ Vad si actionez precum Creatorul$

Sunt in lumina Creatorului$

*entru ajutorarea si dezvoltarea armonioasa a lumii$

Imi regenerez tot corpul dupa modelul Creatorului$

Imi vad cele , celule *rim-"ascute$ .e studiez din toate partile$ Cum arata ele? Sunt

curate sau nu? Treuie sa #ie transparente si sa straluceasca precum cristalul$ *entru a

le curata trimit din Su#letul meu un impuls luminos$ Apoi imi privesc indeaproape cele

*anze$ Si acestea treuie sa #ie complet transparente$ *entru a le curata trimit din

Su#let un impuls luminos$

Inaintea Creatorului& luminez controlul cu lumina Creatorului$ (i/ez rezultatul culumina Creatorului$

AICI si AC0M si il trimit in In#init$

De ce #olosesc impuls luminos pentru #iecare control e#ectuat inaintea Su#letului

Creatorului ?

Ne putem ima+ina "u)letul #reatorului ca pe o panorama a 2ni/ersului, cea mai inalta,

)ara limite( !aca de pe Pamant ridicam pri/irea spre cerul instelat, atunci putem sa

intele+em acest nes)arsit cer instelat ca )iind "u)letul #reatorului( 2ni/ersul este dublu 1

)undalul +eo+ra)ic si masura lucrurilor( Inaintea acestui )undal ne controlam realitatea(

Prin )aptul ca initiez un impuls luminos din "u)letul meu, ca un surplus de lumina, intaresc

din nou toate controalele(

De ce l-am trimis in in#init?

'a toate modelele de control, care se lea+a direct de restabilirea sanatatii nostre

+enerale, trebuie sa notam )aptul ca )iecarei stari actuale ii corespunde unul din trecut(

4iindca impul si "patiul sunt in le+atura, timpul conditioneaza spatiul( !aca dorim sa

sc0imbam aceasta stare atunci trebuie sa inseram si noua in)ormatie in noul inter/al de

timp( Ast)el spatiul se /a modi)ica imediat urmand modelul #reatorului(

!aca inc0eiem controlul doar cu data si timpul -ora. actuala -AI#I si A#2&. si nu le

trimitem in in)init atunci procesul nu dureaza decat = ore( Acest lucru este ade/arat doarin cazul metodelor de control ale corpului )izic7 Pe de alta parte, toate controalele ce se

ocupa de e/enimente se /or )ia si mani)esta doar cu timp si data(

6D


11/42

Macro-control

* Ma a#lu in Su#letul meu& vad si actionez precum Creatorul$ Sunt in .umina Creatorului$

* *entru ajutorarea si dezvoltarea armonioasa a lumii$

* 1egenerez &reasez la starea modelului Creatorului$

* Vad motivul$ *asesc pe drumul luminat al Creatorului$ Merg cu 2 ora in #ata motivului&

intaresc aceasta hotarare a mea in #ata si in lumina Creatorului AICI si AC0M$* Acum ia unul din instrumentele 3uneltele4 despre care ai invatat pana acum si #oloseste-l

pentru vindecare$

* Da un impuls de lumina in #ara Creatorului& #i/eaza rezultatul cu lumina Creatorului AICI si

AC0M

SI T1IMIT-. I" I"(I"IT$

=( De ce lucram cu s#ere ?")era este o )oma dumnezeiasca( 4orma +eometrica*cercul* in +eometria sacrala

simbolizeaza )oma dumnezeiasca( !aca am /rea sa reprezentam oamenii ca )orme

+eometrice atunci am )olosi combinatia patrat*triun+0i*cerc( Patratul simbolizeaza

materia )izica, triun+0iul simbolizeaza in aceasta lume "u)letul si "piritul iar cercul* dupa

cum am amintit* )orma dumnezeiasca(

In ima+inea -din o+linda. simetrica a #reatorului simbolizezi )iinta umana, mecanismul si

crearea omului('a inceput )iecare )orma si )i+ura e +oala( Intotdeauna este creat un /id(

Acesta atra+e in)ormatie din lumea eterioara( #and desenezi )orme, creezi o armonie

care se adau+a la armonizarea lumii(

In lucrul constient, un lucru de mare a3utor si )oarte important este sa lucrezi cu

ima+inatia ta( otul esta la inceput un /id pe care*l /ei umple cu lucrurile create de

constientul tau(

Poti sa*ti ima+inezi lumea ta in culori1 culoarea rosie este pentru ,,dez/oltare rapida8,

/erde pentru cea ,,lenta8 , cu mo/ poti ster+e in)ormatia(

"ecretul metodei de lar+ire a constiintei tale este ca incerci sa te /izualizezi nu doar in

)orma )izica ci poti sa te ima+inezi ca )iind mult mai mare(

66


12/42

Ima+ineaza*ti ca tu iti creezi /iitorul asa cum ai dori tu sa te /ezi( Elibereaza aceasta

ima+ine intr*un spatiu desc0is( Creeaza-ti propriul viitor constient inainte de a se

mani#esta( &ai intai pri/este rezultatul apoi mani)estarea, apoi 2ni/ersul /a lucra asupra

lui( In acest sens pri/este*ti relatiile(

In acest sens sa pri/esti si relatiile tale( In toate statiile relatiilor, dez/oltarea si ruperea lor

sunt o+lindirea a locului unde te a)li in acest moment( #asti+a intele+ere )ata de toaterelatiile( Abtine*te de la critica, deoarece toti suntem unul(

>( Cristalul Su#letului meu

Nades0da Korol3o/ spune, #reatorul a asezat in "u)letul nostru un cristal ca pe o unealta(

!upa cum am /azut in plimbarea spirituala pe care am )acut*o, pentru a ne conduce "u)letul

la un ni/el mai inalt, cristalul apare in momentul in care contopim si materializam -/ec0ea.

)loare cu cea nou creata con)orm modelului( In acest moment introducem o sc0imbare in

/iata noastra in )ata "u)letului #reatorului( #ristalul apare la radacina )lorii( Aceasta intr*ade/ar este radacina )lorii "u)letului(

#a sa )olosesc cristalul ca unealta mai intai trebuie sa acti/ez mecanismul

/ibrational( Pentru asta spun 1

&&Imi vad Cristalul Su#letului$ Ii dau un impuls ca sa activez mecanismul

virational al Cristalului Su#letului meu& in concordanta cu starea

modelului Creatorului$

In #ata Su#letului Creatorului luminez controlul dandu-i un impuls de

lumina$ (i/ez rezultatul cu lumina Creatorului& AICI si AC0M)$

#ristalul /a incepe sa /ibreze con)orm instructiunilor #reatorului(

Aceasta /ibratie atin+e s)era de > m diamtru( Aici e locul unde

in)ormatia e curatata, se puri)ica corpul )izic si toate celulele acestuia(

#on)orm lui G( Grabo/oi, toata natura contine mecanismul /ibratiei

#ristalului( #u cat )olosim mai des mecanismul /ibratiei #ristalului

"u)letului pentru re+enerari cu atat mai repede ne /om putea armoniza -asemeni unui

diapazon. nu doar cu propriul nostru corp ci si cu lumea incon3uratoare( Pentru ca aceste

/ibratii transmit in)ormatii -si lun+imile de unda sunt in)ormatii .(

Putem )olosi #ristalul "u)letului nostru si*l putem amplasa oriunde( Pe in)ectiile corpului

sau pe alte boli ale acestuia( #ristalul atra+e lumina cunoasterii, o transmite corpului si

ast)el +rabeste procesul de /indecare( In cazul cancerului sau a altor a)ectiuni ale

or+anelor, plaseaza in +and cristalul sub or+anul a)ectat( 'umina si /ibratia lui /a trece

apoi prin )iecare celula(

69


13/42

!aca /rem sa a3utam alte persoane sa se /indece atunci putem utiliza e)icient 0olo+rama

cristalului nostru personal( Aceasta /a actiona identic cu cristalul ori+inal dar ne

prote3eaza pe noi de scaderea ener+iei noastre pro/enite din surse eterioare(

( Activarea s#erei materiei vii

Dupa activarea s#erei materiei vii, toata lumea primeste pe /esnicie aceasta minunata si

multilaterala unealta( Aceasta se poate utiliza la nes)arsit )ara sa se epuizeze /reodata(

#reez s)era materiei /ii1


Sunt in punctul de depozitare$ In dreapta mea simt

eternitatea$ Imi deschid simturile si simt *ACA

racoroasa si statica a acestei stari$ Incerc sa

constientizez acest lucru$ Din aceasta stare plec cu

viteza cea mai mare posiila spre coltul cat mai

indepartat al in#initului la care ma pot gandi$ Dupa ce sosesc acolo trimit un IM*0.S

.0MI"%S spre T1"ITAT$ Acest impuls care este dupa modelul IM*0.S0.0I Creatorului

poarta toata in#ormatia despre mecanism si regenerare si conduce drept in corpul meu

#izic$ In acest moment se creaza multe s#ere mici in jurul corpului meu& ca o ceata #ina& care

e in armonie cu numarul proceselor de regenerare& cu numerele mele proprii 3si #izic

vorind4 si ale mediului inconjurator- aceste procese sunt reglate de catre modelul

Cratorului$ Cu cat e mai deasa ceata cu atat mai multe procese sunt in des#asurare$

Tot atunci& direct in #ata ple/ului meu solar se #ormeaza S(1A MAT1II VII$ Acest lucru

pentru mine a devenit oricand accesail$ Structura are #orma unei mingi si contine lumina

aurie-lumina Creatorului$ *utem sa o constientizam intre mainile noastre& ca pe un micsoare stralucitor$

S#era materiei vii este S#antul 5raal pe care omenirea l-a cercetat de la inceputurile ei$

#ine nu o simte de la inceput -e/entual. sa nu*si )aca probleme, e acolo7 In aceasta s)era

6:


14/42

este depozitata toata in)ormatia poziti/a si planul "u)letului nostru, sarcinile noastre si

modul in care putem sal/a planeta(

!e eemplu, "4ERA &AERIEI VII poate )i )olosita pentru re+enerarea or+anelor( !in aceasta

s)era putem etra+e o s)era mai mica si cu controlul corespunzator o putem amplasa in

or+anul re+enerat( Ori in/ers, in +and putem plasa un intre+ or+an -c0iar daca mai de/reme

aceta a )ost indepartat c0irur+ical si nu se mai a)la acolo. in "4ERA &AERIEI VII si putemurmari re+enerarea acestuia( !upa ce ne*am con/ins ca procesul re+enerarii e complet,

reasezam , in +and, or+anul re+enerat la locul lui(

Parte a pre+atirii sunt toate controalele descrise eact si punctual, care /or )i eplicate

conduse si eersate(

Poti sa +asesti si mai multe utilizari pentru "4ERA &AERIEI VII in capitolul ,, Re+enerarea

coloanei8(

Aceasta unealta la )el ca si cele care urmeaza poate )i utila si prietenilor nostrii( !aca /rem

sa a3utam alte persoane in re+enerare, mai intai trebuie sa mer+em in Punctul de

depozitare1

Sunt in spirit$ Vad si actionez precum Creatorul$ *entru ajutorarea si dezvoltarea armonioasa a lumii$

Din S(1A MAT1II VII 3a mea4 e/trag o s#era mica pe care o amplasez pe corpul

celuilalt om si-l regenerez la starea modelului Creatorului$

.uminez acest control cu lumina Creatorului in #ata Su#letului Creatorului$ (i/ez

rezultatul cu luminina Creatorului$ AICI si AC0M$

In +eneral nu putem +resi pentru ca totul e #reatie( #eea ce e important este iubirea si

compasiunea( In acelasi timp daca nu e /orba de a3utorarea propriului nostru copil sau a

rudelor apropiate, atunci de la inceput trebuie sa cerem acceptul "u)letului celeilalte

persoane( #on)orm planului propriului nostru "u)let, nu toate "u)letele doresc a3utorul

nostru( !ar asta o putem )ace intotdeauna -trebuie sa o )acem. sa dam iubirea si lumina

noastra(

( Curatarea trecutului la "ivelul Su#letesc Superior

Pentru ca in prezent sa putem adapta toate metodele cu succes este important ca

odata ,,sa )acem curatenie8 in proriul nostru trecut( 2rmarind descoperirile lui Grabo/oi,

putem sc0imba totul, toata in)ormatia, toata lumina( !aca ne sc0imbam trecutul ne

putem sc0imba /iitorul, prezentul si lumea( #a sa realizam armonizarea lumii trebuie sa

ne armonizam pe noi insine in timp(

Pentru curatarea trecutului meu, spun 1



6=


15/42

Aduc o decizie in lumina mantuirii #iecarui om& ca nu am ucis nici in viata asta & nici in

cele trecute& nu am luat parte la canialisme& nu am #urat ca sa ma imogatesc& nu am

construit arme care sa ucida oameni& nu am participat la nici o pustiire in care sa se #i

pierdut vieti& nu am #olosit magia 3neagra4 si nu am creat nici un #el de eveniment

negativ$ Din Su#letul meu trimit un impuls luminos& ca sa luminez aceasta decizie cu

lumina Creatorului in #ata Su#letului Creatorului$ (i/ez rezultatul cu lumina Creatorului$ AICI si AC0M

Procesul e sin+ular, nu trebuie repetat( Bineanteles, repetarea nu strica 7

?( Modi#icarea evenimentelor 6 modi#icarea trecutului

Inaintea )iecarei noi an+a3ari, c0iar daca se re)era la sanatate sau la e/enimente speciale,

trebuie sa sc0imbam e/enimentele , moti/ul care a condus la /ibratia actuala( !impotri/a,daca am cunoaste continutul moti/ului ori timpul precis in care a luat nastere, in +and ne

intoarcem in timp cu o ora inaintea momentului in care a luat nastere moti/ul pentru a

sc0imba toate e/enimentele si spunem 1



"u am luat parte la evenimentul urmator$ Am mers pe propriul meu drum& pe drumul

luminat al Creatorului$ venimentele si toti participantii la ele au mers pe propriul lor

drum luminat al Creatorului$ Drumurile noastre nu s-au intretaiat$

Din Su#letul meu trimit un impuls luminos si luminez aceasta hotarare cu lumina

Creatorului& in #ata Su#letului Creatorului$ (i/ez rezultatul cu lumina Creatorului$

AICI si AC0M

@( Iesirea din evenimentele straine

"i acesta este un control important si )oarte util( !eseori ne +asim in situatii care nu

re)lecta sau nu apar in propriile noastre e/enimente( 'iteralmente am )ost atrasi in ele( Pot )i

situatii care au dimensiuni +lobale, unde participa constiinta colecti/a sau de dimensiuni maimici -)amilii. unde nu presupunem ,, participanti straini8( In orice caz, asta este pentru ca sa

putem iesi din orice situatie straina de noi( Vizualizarea a3utatoare este a unui rau si a

malului acestuia( Vizualizeaza*te pe tine si toate e/enimentele straine de tine ca pe o apa

cur+atoare a unui rau din care tu te ridici pe mal si de aici urmaresti totul de la o distanta

si+ura( Obser/a cum se indeparteaza( Pentru asta spunem urmatoarele1

6>


16/42



Ies din evenimentele straine$ Merg pe propriul meu drum& pe drumul luminos al

Creatorului$ venimentele si participantii la ele merg pe propriile drumuri luminate de

Creator$ Drumurile noastre nu se intretaie$

.uminez aceasta decizie cu lumina Creatorului si inaintea Su#letului Creatorului$ (i/ez

rezultatul cu lumina Creatorului$

AICI si AC0M$

6D( 1ezolvarea unor situatii Cu centrul de In#ormatii

!easupra capului nostru se situeaza un #entru de In)ormatii( Nu

toti stiu dar il putem utiliza imediat pentru rezol/area

problemelor noastre(

#entrul de in)ormatii trebuie sa*l inc0ipuim ca pe o s)era cu un

diametru de > cm( O a doua s)era, care are un diametru de 9 cm

se a)la intre oc0i la ni/elul celui de al treilea oc0i( In aceasta s)era

+asim intrebarile noastre nerezol/ate dar si sarcinile /ietii

noastre( Obstacole, probleme, nesi+urante se stran+ in cantitati

mari in aceasta mica s)era( Oricine, daca utilizeaza te0nica celor

doua s)ere, primeste )oarte repede raspunsuri(

"ituatiile nerezol/ate apar in )ata oc0ilor nostri ca si probleme(

Problemele zilnice, nesi+urantele, temerile dar in acelasi timp

densitatea s)erei temelor )ac ca sa )recam intens )runtea dupa un

proces de +andire intens( #oncentratia problemelor nerezol/ate

in)luenteaza )izic )runtea persoanelor( Acest lucru poate pro/oca

si dureri de cap(

#a sa a3un+em la rezol/are, sa ne inc0ipuim o raza de lumina care lea+a emis)era sudica a

s)erei Centrului de In#ormatii cu s)era intrebarilor( 'umina /a etra+e imediat problema sau

problemele nerezol/ate( Prin le+atura noastra cu #entrul de In)ormatii rezol/area /a apare

ca lumina la capatul tunelului( Voi recunoaste rezol/area si /oi sti ce decizii trebuie luate(

Sunt in su#let$ Vad si actionez precum Creatorul$

*entru salvarea si dezvoltarea armonioasa a lumii$

(i/ez telul meu' 1eglez prolemele nerezolvate a vietii)

Sau'&&Imi in#aptuiesc sarcinile dupa regulile Creatorului)

.eg cele doua s#ere prin raza de lumina a Su#letului meu

6


17/42

.uminez rezultatul in #ata Creatorului &cu lumina Creatorului

AICI si AC0M$

Pentru o alta utilizare a acestei metode, /izualizam s)era #entrului de in)ormatii ca )iind

)ormata din parti, ca o portocala )ormata din parti( #a sa primim raspunsuri si rezultate,

in +and desc0idem una din cele parti si amplasam s)era cu problemele nerezol/ate in

#entrul de in)ormare( Aceasta metoda )unctioneaza ca un proces de puri)icare( !upa ce

problemele /or )i rezol/ate, s)era /a re/eni sin+ura la locul ei( 4olosirea acestei metode este

utila daca trebuie sa luam decizii rapide si nu este timp pentru a studia cauza problemei(

Rezultatul este un proces constient, continuu, in care )iecare sarcina, aici intele+and

problemele, oprelistile, /or )i rezol/ate in ordinea importantei lor( Eersarea cat mai

)rec/enta a acestei metode /a +rabi procesul rezol/arii problemelor si ni/elul de relaare al

/ietii noastre( In acelasi timp /om )i mult mai constienti in le+atura cu )aptele noastre( Ni se

accelereaza procesul propriei dez/oltari personale(

!aca nu stii unde sa*l amplasezi in ima+inatie, amplaseaza o s)era intrea+a in #entrul de

in)ormare in scopul unei decizii rapide(

22 Schima situatia

In )ata corpului nostru, la distanta de >D cm, se a)la un stalp de lumina care poarta toata

in)ormatia re)eritoare la #reatie( Pentru acest control, ma inalt spre ni/elul inalt al "u)letului

meu si incep macro*directionarea1



Apoi imi imaginez toate amanuntele acelei situatii pe care vreau sa o schim sau daca

doresc ca un anumit lucru sa se intample in viata mea$ Apoi amplasez in#ormatia in stalp

si-l curez& ca pe un arc& ca in#ormatia sa mearga in punctul lui cel mai arcuit$ /ista pe

6


18/42

spatele stalpului$ In#ormatia doar curge spre lumina Creatorului$ In momentul in care

in#ormatia intalneste lumina& de la punctul de impact rezultatul va #i aruncat in realitate cu

viteza #ulgerului$

.uminez rezultatul in #ata Creatorului cu lumina Creatorului

AICI si AC0M

Este mai e)icient daca il amplasez in stalp impreuna cu macro*directionarea(

5rupurile de meridiane ca niveluri de dezvoltare

'e tratam( 'ucram cu ele si prin ele cream o le+atura mult mai pro)unda decat numai cu

noi insine ori in le+atura creata cu corpul altei persoane(

&eridianele sunt acele porti prin care putem patrunde intr*un uni/ers de ener+ie

complea( Prin meridiane putem a3un+e la omul in intre+ime, la sentimentele lor, la su)letul,

spiritul, trecutul, /iitorul si esenta lui( In ciuda )aptului ca meridianele au o importanta atat

de co/arsitoare, in +eneral ramane )ara raspuns intrebarea ca, de )apt, ce este un meridian ; 2n meridian lea+a toate partile corpului, or+anele,or+anele de simt, elemente psi0ice si

sentimente, ce au le+atura cu un anumit principiu al /ietii( Aici trebuie sa ne punem

intrebarea ca oare nu principiul /ietii in sine este cel care creaza meridianul, adica, linia

meridianului e doar o /ibratie ce se naste din le+atura a)lata in interiorul corpului; In

decursul muncii mio)asciale -pra+ul de declansare a ri+idizarii unei mici )ibre musculare. se

dez/aluie in tesutul con3uncti/ niste structuri care sunt )oarte asemanatoare cu calea de

scur+ere a meridianelor, sau redau cu eactitate calea meridianelor(

"au mai intai este ener+ia la care se lea+a dez/oltarea corpului ; Oare asa )unctioneaza

meridianele - in 3urul carora iau )iinta celulele. ca sinele de cale )erata de*a lun+ul carora sedez/olta noi sate si in)rastructuri ; Ambele modele sunt corecte deoarece in realitate este

/orba despre sc0imburile ce au loc intre materie si ener+ie(

Dezvoltarea meridianelor

Putem lua ca eemplu de baza c0iar dez/oltarea omului pentru a prezenta in)aptuirea

principiilor de /iata cu a3utorul meridianelor( "i aici /orbim despre dez/oltarea meridianelor

care este in stransa le+atura cu maturizarea corpului, a spiritului si a sentimentelor

-emotiilor. umane(

Pornim de la ideea ca la nastere de3a toate meridianele ,,dormiteaza8 in corp dar apoi

trebuie sa se dez/olte treptat( Eact la )el ca in starea de nou nascut, a/em de3a toti musc0ii

6?


19/42

dar inca nu putem umbla( Ener+ia eistenta in meridiane trebuie sa se dez/olte mai intai,

trebuie sa se nasca le+aturile corespunzatoare( Prin modelul meridianelor ne putem apropia

de principiile /ietii ascunse in meridian(

!e alt)el, cel mai important lucru este ca prin aceasta obser/atie sa ne apropiem in asa )el

de meridian incat sa ne de/ina posibila colaborarea cu noi insine si cu pacientii nostrii( !e3a

nu mai /orbim despre Fin si Fan+ ci despre principiul /ietii care se materializeaza con)ormplenitudinii corespunzatoare in corp ori sentimente( Vorbim pe limba ener+iei care este

uni/ersala si pe care cu a3utorul meridianelor o putem citi si transpune in cu/inte pe care

apoi noi si pacientii nostrii le putem intele+e mai usor( "a lasam meridianele sa )ie zone de

ener+ie( Eact la )el cum sinele raman sine( !e alt)el, noi nu /edem doar sinele ci spiritul

care se ascunde in )undal, ideea ce se eprima, stradania pentru dez/oltare( !aca

consideram meridianele a )i in)aptuitoarele pricipiilor /ietii atunci putem spri3ini cu ade/arat

aceasta stradanie( Acesta este podul pe care ar trebui sa*l construim(

*rimul grup de patru 3plaman& intestin gros& stomac& splina4

In )oarte multe )eluri se poate ,,)ace ordine8 in sistemul meridianelor( Pot )i enumerate ca

Fin si Fan+, li se pot con)eri cele > elemente, pot )i catalo+ate ca )iind principale, secundare

si deosebite, pot )i enumerate pe principiul celor straturi si pot )i enumerate pe +rupe de

meridiane( Pot )i +rupate si ast)el scade numarul meridianelor despre care /orbim de la 69 la

:7

&eridianul plamanului impreuna cu cel al splinei )ormeaza meridianul AI YIN( Eceptand

)aptul ca se +asesc pe acelasi ni/el ener+etic al corpului*con)orm medicinii traditionale

c0ineze, au o misiune comuna, producerea c0i*ului dupa nastere( "plina etra+e din

alimente c0i*ul nutriti/ iar plamanul il distribuie in celelelte tesuturi( Plamanul si splina

apro/izioneaza or+anismul ocupandu*se de 0ranirea lui corespunzatoare( !aca )unctioneaza

bine impreuna atunci or+anismul nostru este bine spri3init din interior spre eterior, il putem

purta usor si mentine drept( !ispunem de su)icient c0i( Partea din )ata a corpului primeste

su)icient c0i 0ranitor si sustinator( #a si la un copil mic, corpul poate )i relaat si drept )ara ca

3umatatea din spate, partea Fan+, sa trebuiasca sa contrabalanseze 3umatatea din )ata(

#oncluzia1 o stare destinsa si placuta a corpului care ii o)era si spiritului placerea de a locui in

casa trupului( 4ara e/entualele )rici create de lipsuri putem accepta eistenta materiala a

trupului si pot )i aratate posibilitatile ce salasluiesc in el( &eridianele stomacului si ale intestinului +ros se unesc in meridianul YANG &ING(

&eridianul stomacului primeste alimente in orice )orma pe care le po)tim si pe care dorim

sa le di+eram indi)erent de )orma lor materiala sau nu( Intr*un inteles mai lar+ e /orba

despre in)ormatii, despre ener+ie( Am putea c0iar spune ca meridianul stomacului e

responsabil cu preluarea si de)alcarea ener+iei -care pentru noi are o oarecare /aloare

6@


20/42

nutriti/a. ast)el ca noi sa o putem )olosi( Responsabilitatea intestinului +ros este sa respin+a

acele )orme de ener+ie care indi)erent pe ce ni/el se a)la nu ne 0ranesc pe noi( &eridianul

intestinului +ros creaza o )rontiera clara inca inainte ca aceste )orme de ener+ie sa patrunda

in corpul nostru, sau daca in )unctie de selectie au patruns de3a( Intestinul +ros este

partenerul stomacului in aceeasi misiune1 pe de o parte pentru ale+erea acelor )orme de

ener+ie care ne 0ranesc, apoi de)alcarea acestora, iar pe de alta parte respin+erea aceloracare ne dauneaza(

!aca e buna colaborarea, atunci suntem in le+atura buna cu mediul incon3urator, il spri3inim

si in acelasi timp casti+am incredere( Ade/aratul nostru ,,eu8 poate sa in)loreasca, sa se

inc0ida, sa creasca liber( !impotri/a, un curent slab YANG &ING e/oca senzatia de izolare si

aceea ca de toate lucrurile trebuie sa ne ocupam sin+uri pentru ca ne /ine +reu sa primim

a3utor din eterior(

*rimul grup de 7 meridiane

Aceste 9 perec0i de meridiane au o insusire comuna1 din punct de /edere ener+etic

in)luenteaza aceeasi parte a corpului * 3umatatea )rontala, partea YIN( Acea parte cu care

pri/im in oc0ii lumii, cu care preluam in)ormatii, le prelucram si ni le insusim( 'ucreaza

impreuna in procesul de preluare, prelucrare, pre+atire si distribuire a ener+iei * precum o

ec0ipa(

In practica nu ne mai con)runtam cu 69 ci numai cu : meridiane( Ast)el ca putem decide

clar pe ce punem accent( &eridianele conlucreaza atat de strans incat nu le putem desparti(

Prin )aptul ca le percepem ca pe un intre+ se intensi)ica impulsurile curati/e( &eridianele plamanului, intestinului +ros, al stomacului si splinei * il numim primul +rup

de meridiane pentru ca in modelul +rupului de meridiane pornim de la premiza ca

meridianele se dez/olta in concordanta cu dez/oltarea noastra trupeasca, "u)leteasca si

spirituala(

Eact asa cum la nastere desi a/em de3a toti musc0ii nu putem umbla, asa trebuie

acti/ata si acti/itatea meridianelor, pas cu pas( !intre meridianele clasice plamanul,

intestinul +ros, stomacul si splina se +asesc la inceputul dez/oltarii noastre( !upa

despartirea de mama, bebelusul trebuie sa*si asi+ure propria si independenta alimentare

ener+etica( rabuie sa in/ete sa respire, sa manance, sa di+ere *prin acestea sa*si sustinaor+anismul, acestea )iind lucruri care unui bebelus nu*i reusesc din prima )oarte bine, lucru

ce poate )i con)irmat de parinti(

!aca obser/am bebelusii in primele lor luni de /iata /edem ca cea mai mare parte a ener+iei

lor este concentrata in partea din )ata a corpului( &ai intai este acti/ plamanul( Nu de+eaba,

con)orm medicine traditionale c0ineze, )luul de ener+ie incepe din plamani( Re)leul de a

9D


21/42

su+e, de a in+0iti, de a prinde toate sunt aspecte ale )amiliei primului meridian( Pas cu pas

se dez/olta ener+ia meridianului si doar atunci cand aportul de ener+ie spre plaman, intestin

+ros, stomac si splina )unctioneaza in mod optim, abia atunci poate /eni urmatoarea treapta

de dez/oltare1 miscarea in spatiu si )ormarea eu*lui(

Primul +rup este raspunzator doar pentru procesele /itale de baza1 ca sa ne putem 0rani

sanatos in orice stadiu al eistentei, la ni/el material, sentimental, intelectual si spiritual(!aca la orice ni/el apar lipsuri, se dezec0ilibreaza primul +rup la )el si sistemul trup*spirit(

&eridianele primului +rup au le+atura cu elementele Pamant si &etal( Ambele elemente au

in)luenta directa asupra elementului Apa( #oncluzie1 unui asemenea om ii /a /eni +reu ca in

cazul lipsurilor sa +aseasca si+uranta, alt)el spus * aceasta nesi+uranta /a continua si le+at de

/iata lui( Nesi+uranta elementului Apa conduce adesea spre o supracompensare a

elementelor 'emn si 4oc(

In ceea ce pri/este simptomele trupesti, lipsa de armonie din primul +rup apare in primul

rand sub )orma dezec0ilibrelor di+esti/e, tulburari de alimentatie, anemie, oboseala,

obezitate, sleire de puteri sau scadere a imunitatii(

!in punct de /edere sentimental, primul +rup se in/arte in 3urul celei mai importante

intrebari ale /ietii1 am /enit oare pe lume cu iubire; Pe lan+a mancare si bautura am primit

oare si iubire ca aliment; Oare ne*au 0ranit satis)acator si la acest ni/el; "au de la inceput la

acest ni/el au )ost lipsuri si toata /iata incercam sa le compensam; Primul +rup de

meridiane are o insemnatate de baza pentru corpul nostru( !aca aici nu )acem ordine,

atunci cladim castele pe nisip miscator( 'ipseste baza pentru urmatoarele tratamente( Primul

+rup are o importanta )undamentala in a ne simti )ericiti, pentru ca )ericirea ne )ace capabili

sa primim iubirea, sa o absorbim in noi, apoi din acest preaplin sa transmitem si altora(

Primul +rup este ima+inea in o+linda a inceputului /ietii noastre( !e aceea, acest +rup este

baza pe care se construiesc celelalte meridiane(

2rmarind dez/oltarea meridianelor unui bebelus obser/am ca prima )amilie de meridiane

este de baza in capacitatea de a supra/ietui a acestuia( Bebelusul, dupa acti/area si

stabilizarea alimentarii cu propria ener+ie, este pre+atit pentru urmatorul pas important din

/iata1 descoperirea propriului ,,eu8 prin miscarea in spatiu( Aceasta sarcina e preluata de al

9*lea +rup de meridiane1 rinic0i, /ezica, inima si intestin subtire(

&eridianele plamanilor, intestinului +ros, a stomacului si splinei sunt meridianele primei

+rupe * ele s*au dez/oltat su)icient pentru a asi+ura o alimentare ener+etica satis)acatoare(

In continuare nu mai este ne/oie ca 0rana sa )ie pre+atita prin aportul sistemului ener+etic

al mamei si 0ranita de la san( "tomacul bebelusului este de3a capabil sa primeasca si sadi+ere 0rana mai solida( !esi ane/oie, splina isi indeplineste sarcina de trans)ormare si doar

uneori este ne/oie ca noaptea sa )ie masata burtica bebelusului pentru ca sarcina splinei sa

)ie completa( Acelasi lucru este /alabil si in cazul intestinului +ros( Bebelusul a crescut( "*a

dez/oltat( "i brusc, se intampla urmatorul lucru, a inceput sa se miste in spatiu( Al doilea

96


22/42

+rup de meridiane si*a inceput acti/itatea )ara sa ne anunte si introduce urmatoarea etapa

in dez/oltarea ener+etica a copilului1 dez/oltarea eu*lui prin miscarea in spatiu(

Al 8-lea

grup de

meridiane -

vezica&

intestin

sutire&

inima si

rinichi

In al 9*lea

+rup de

meridiane

sunt considerate ca )acand parte meridianele /ezicii, a intestinului subtire, a inimii si a

rinic0ilor( In prima parte am pornit de la ideea ca ne nastem a/and toate meridianele dar ca

acestea trebuie sa se dez/olte in corp( !e asemenea ca )iecare meridian intrupeaza un

anumit principiu in /iata( Vezica controleaza aparatul ner/os simpatic, spatele, aparatul uro*

+enital, /ointa noastra si stradaniile noastre pentru pro+res( In continuare, meridianul /ezicii

are un rol important si in cazul stressului, al oboselii, )ricii si ener/arii( !aca apro)undam

aceste obser/atii recunoastem ca aspectele stressului, oboselii, ener/arii, spatelui, /ointei si

sitemului ner/os -pri/ind in urma. au acelasi numitor comun, un principiu )undamental( 2n

ast)el de principiu care sta ascuns in )iecare meridian asteptand sa )ie descoperit(

Meridianele 6 un cod energetic

&eridianele sunt plasate acolo unde le +asim dintr*un moti/ bine intemeiat( #and ne

intrebam ca oare de ce meridianul /ezicii cu punctul 6 al /ezicii incepe c0iar in cant0us*ul

interior al oc0iului, sau oare de ce punctul al /ezicii se termina brusc c0iar in patul lateral

al un+0iei de+etului mic de la picior, atunci incercam sa rezol/am un cod ener+etic in care,

99


23/42

intre ci)rele 6 si se materializeaza un mesa3 care este mult dincolo de simptomele

or+anismului( !e*a lun+ul meridianelor ni se dez/aluie un principiu de baza al /ietii, o

sarcina /itala pentru dez/oltarea noastra, o sarcina ce poate de/eni o piatra de constuctie

sau o opreliste pe drumul catre o /iata implinita( Pri/ind alt)el, meridianele transporta

in)ormatii pretioase care sunt codi)icate in cur+erea lor( Putem traduce aceste coduri pentru

noi insine ori pentru pacientii nostrii si ast)el ii putem atin+e nu doar pe plan trupesc, alor+anelor, senimentelor ci ca pe o )iinta completa pe care am /rea s*o satis)acem deplin(

Re/enind la bebelusul care sta culcat linistit pe burta si brusc descopera tarasul( &iscarea

este initiata de oc0iul care se concentreaza pe un obiect cu ade/arat interesant( &iscarea

incepe cu oc0iul, cu punctul 6 al /ezicii si se continua in punctul 6D al /ezicii( "e acti/eaza

musc0ii +atului( Bebelusul culcat pe burta isi ridica capul, il tine ridicat si isi )orteaza in

continuare atentia( !aca obiectul in cauza este su)icient de interesant, atunci ni se acti/eaza

sistemul ner/os simpatic si aduce corpul la o stare de ,,a )i +ata8 superioara( Pentru aceasta

este esentiala dez/oltarea meridianului /ezicii pe toata lun+imea spatelui( !aca e buna

transmisia de ener+ie, atunci impulsul miscarii parcur+e in continuare meridianul /ezicii de*a

lun+ul piciorului si prin contractarea musc0ilor +ambei, indrumati de /ezica, procesul initiat

de oc0i se concretizeaza printr*o miscare spre inainte si bebelusul isi atin+e tinta(

!eci, recapituland, meridianul /ezicii ne )ace capabili sa a3un+em si sa ne insusim lucrurile

pe care ni le dorim cu ade/arat c0iar si atunci cand intampinam piedici( oate

particularitatile care se re)era la meridianul /ezicii ori atribuirea acestui principiu pri/ind in

urma, poate )i condus spre acest cod( "untem obositi pentru ca /rem prea multe, sau /ointa

noastra este mai de+raba condusa de cei din 3ur si nu corespunde lumii noastre interioare(

"u)erim din cauza stressului, a problemelor spatelui, a slabirii ner/ilor, daca ne )iam prea

multe teluri si nu le putem realiza sau trebuie sa inlaturam prea multe piedici( Printr*o

acti/itate ea+erata in corpul nostru se creaza caldura care se sedimenteaza cu precadere in

/ezica( !e aceea, pentru a e/ita asemenea a+lomerari ener+etice, meridianul /ezicii si*a

cautat un partener care il spri3ina in acti/itatea lui1 meridianul intestinului subtire(

Meridianele intestinului sutire si al vezicii

&eridianul intestinului subtire se dez/olta in noi cam in aceeasi perioada cu meridianul

/ezicii( !aca obser/am bebelusii putem /edea limpede aceasta le+atura( In centrul atentiei

este un obiect( Oc0ii, multumita meridianului /ezicii, sunt acti/ati, la )el +atul si spatele( Apoi

si intestinul subtire inter/ine in derularea e/enimentului( Bebelusul spri3inindu*se in maini isi

ridica partea superioara a corpului( Presiunea parcur+e ruta meridianului intestinului subtire

de la partea laterala a podului palmei prin bratul in)erior, prin triceps, )acand posibila

ridicarea( Apoi, mai departe, pe linia umerilor( Am /azut deseori cum copii, sub presiunea

intestinului subtire nu se misca spe inainte ci spre inapoi, in sens opus )ata de obiectul dorit(

9:


24/42

In picioare lipseste spri3inul meridianului /ezicii deoarece acesta este un alt)el de )ra+ment

care deseori are ne/oie de mai mult timp pentru a se incarca cu ener+ie( In )inal, intestinul

subtire inainteaza spre meridianul /ezicii pe care*l spri3ina din lateral( "i eact aceasta ii e

sarcina(

Intestinul subtire spri3ina /ezica pentru a ne atin+e scopul dorit( Prin indrumarea laterala a

+atului, intestinul subtire ,,se +andeste8 ca sa pri/im drept inainte si sa nu ne lasam mereude/iati de la scopul nostru( Rezultatul unui intestine subtire puternic este o putere de

concentrare limpede si o mare tenacitate deoarece niciodata nu scapam din oc0i telul

propus( 2n intestin subtire slab con)era +atului slaba sustinere ceea ce duce la un e)ect

numit ,,al cocosului de /ant8 < intotdeauna se intoarce in directia de unde intampina mai

putina rezistenta( In cazul unui intestin subtire 0iperacti/, ne pierdem elasticitatea sanatoasa

a actiunilor care este necesara in atin+erea scopurilor propuse( In acest caz ne dam cu capul

de pereti si ne epuizam( 2rmarile 1 stressul si suprasolicitarea(

Intestinul subtire si /ezica lucreaza in tandem( "pre deosebire de primul +rup de

meridiane, care se materializeaza pe partea )rontala a corpului, componentii celui de al 9*

lea +rup de meridiane controleaza partea Fan+ a corpului * spatele( Reprezinta Fan+*ul

absolut, stratul ener+etic eterior al corpului nostru si are sarcina sa ne puna corpul in

miscare ca sa ne eprimam dorinta prin actiuni si printr*o orientare curata( Pe parcursul

acestui proces interactionam cu mediul incon3urator si pe baza )eed*bac*urilor primite ne

/om crea propria ima+ine( Ne cream cel mai intim interior care este reprezentat de

meridianele inimii si rinic0ilor(

Meridianele inimii si rinichilor

"e intampla un ,,salt cuantic ener+etic8( #opilul in/ata sa se miste liber in spatiu, paseste

aidoma unei persoane independente -de sine statatoare. care din proprie initiati/a se misca

spre obiecte si ast)el dobandeste eperienta( Nu ca inainte nu ar )i eistat incercari in acest

sens dar saltul ener+etic se materializeaza mai ales prin cresterea constientizarii actiunii(

Vezica si intestinul subtire misca copilul inspre scopul lui, care poate )i de eemplu un stilou,

care bineinteles imediat /a calatori inspre +ura lui( #u a3utorul de3a dez/oltatului prim +rup

de meridiane -stomac, splina, plaman, intestin +ros. copilul studiaza si prelucreaza obiectulimpreuna cu eperienta le+ata de acesta( Apoi, bineinteles ca intestinul subtire este acela

care asimileaza in)ormatia ast)el casti+ata si o trans)era in san+e si carne )acand*o parte a

corpului nostru( Ast)el contribuie la dez/oltarea constientei si sinelui nostru care de alt)el se

mani)esta in inima(

9=


25/42

Asa ca intestinul subtire nu e in stransa le+atura doar cu /ezica ci si cu inima separand

limpedele de tulbure, purul de impur( !aca intestinul subtire nu trimite impuritatile spre

intestinul +ros ca sa se sedimenteze acolo, ci le asimileaza in el, atunci aceste a/or patrunde

si in constiinta noastra care apoi se /a tulbura impreuna cu ima+inea noastra de sine( !oi

)actori pot conduce la asemenea situatie 1 ori este slab meridianul intestinului subtire si este

coplesit de sarcina asimilarii, ori intensitatea eperientei e prea puternica( E)ectul esteacelasi in ambele cazuri1 cea mai pro)unda samanta a personalitatii noastre de/ine nesi+ura(

!eoarece cu o constiinta tulbure ne /ine +reu sa recunoastem cine suntem si ce dorim,

ast)el si ener+iei /ezicii ii /ine +reu sa tina stabile directia atentiei in urmarirea constienta a

scopului in al carui centru e plasata starea noastra de bine( In aceasta situatie adeseori

)acem lucrurile in asa )el incat nici nu stim de ce si cu ce scop le )acem( Acest lucru

bineanteles ca impo/areaza si mai mult intestinul subtire care incearca cu disperare sa )aca

lumina in acest proces( "iHse creaza un mic cerc /icios, care lanseaza doar o sin+ura

intrebare * oare ce rol mai are rinic0iul in aceasta situatie(

"i in cultura noastra daca dorim cu ade/arat sa stim ce/a, sa cunoastem ce/a, ne uitam

pana in adancul inimii sau pri/im rinic0ii( Rinic0iul acumuleaza ener+iile dinaintea nasterii,

depoziteaza planurile de realizare si constructie a personalitatii noastre, ei reprezinta

radacinile eu*ui( Inima, in )unctia ei de constiinta de sine, este constienta de acest ,,eu8 si

)unctioneaza pe post de detector( !aca meridianele inimii si rinic0ilor sunt in armonie atunci

a/em o ima+ine clara despre noi insine, despre personalitatea noastra( Intestinul subtire si

/ezica urmeaza aceasta ima+ine spre lumea eterioara( Aceasta +enereaza )eed*bac*uri

care ne pot intari ori slabi ima+inea de sine( Acest proces este codat in cur+erea

meridianului rinic0iului( Rinic0iul reprezinta radacinile, cele mai launtrice dorinte, sperante,

asteptari, teluri, cel mai intim Fin( In inima se constientizeaza aceste sperante, se acti/eaza

/ezica ca sa ne urmarim aceste dorinte ne a3uta si intestinul subtire pentru ca sa ne si

realizam aceste dorinte cu o constienta curata si tenacitate( Odata cu implinirea dorintelor

noastre ni se intareste si increderea in sine si in lumea incon3uratoare( "tam si+uri in /iata ,

pe propriile picioare(

#a urmare, la ni/elul punctelor 6 si : ale rinic0iului, in punctul de )ierbere al acestuia este

preaplinul ener+etic( In caz contrar, ima+inea noastra de sine e labila, zona a :*a a rinic0iului

este slaba, pro/ocarile ne )ac sa ne pierdem cura3ul, articulatiile picioarelor sunt instabile iar

personalitatea noastra se clatina( Aceasta stare e reprezentata bine in zona a 6D*a a

rinic0ilor sub )orma +enunc0ilor nesi+uri, tremuratori( 'a sc0imbarea in bine, +enunc0ii sunt

stabili, puternici )acand posibil ca rabdatori sa luptam cu tenacitate pe parcursul etapelor pe

care trebuie sa le parcur+em in scopul realizarii dorintelor noastre(

!aca radacinile ne sunt ast)el stabile, pomul poate in)lori si )iinta noastra de asemeni, ne

putem trai /iata in mod desc0is, si+ur, liber < ceea ce se o+lindeste in prima 3umatate a

corpului, in cur+erea meridianului rinic0iului( "untem capabili sa in)runtam lumea, sa

acceptam, sa primim si sa ne aratam pe noi insine(

9>


26/42

"au ne indepartam de lume; meridianul rinic0ilor de pe partea )rontala a corpului este

asemeni unui )ermoar inc0is; Pretul 1 izolare si nesi+uranta( In acest caz cel mai intim

meridian al nostru * cel al inimii si a rinic0ilor e slab( !e asemenea, la ni/elul meridianului

eterior, la ni/elul /ezicii si intestinului subtire se arata adesea stress, ner/i , tensiune si

0iperacti/itate( Apar dezec0ilibre in al 9*lea +rup de meridiane si cu /ictimele acestora ne

intalnim pe parcursul tratamentelor(

Al 8-lea grup de meridiane in aplicatii

Am cunoscut primul +rup de meridiane ca )iind producatorii ener+iei noastre( Al 9*lea +rup

de meridiane )oloseste aceasta ener+ie pentru ca pe parcursul dez/oltarii noastre prin

acti/itate sa cream o ima+ine despre lume si despre propria personalitate( !aca merdianele

celei de*a 9*a )amilii conlucreaza in armonie atunci putem )olosi acea ener+ie pentru a ne

indeplini dorintele si telurile cu o constienta curata( Ne intarim personalitatea si prinactiunile noastre intram in posesia si mai multei ener+ii( !aca apar tulburari in cel de*al 9*

lea +rup de meridiane este din cauza ca actiunile si ima+inea de sine nu sunt sincronizate( In

acest caz nu mai consumam ener+ia corespunzator scopului nostrum ci ne risipim, ne

pierdem in acti/itati, ne epuizam, suntem supraincarcati, ner/osi, nelinistiti, nesi+uri, ne

indoim de noi insine * ceea ce la ni/elul corpului poate lua multiple mani)estari( !e multe ori

calitatea somnului su)era, sau oc0ii de/in sensibili si predispusi la oboseala, sistemul ner/os

e supraincarcat, +atul ori re+iunea lombara ne atra+ atentia( In ast)el de situatii ne

indreptam spre colaps iar in cel mai rau caz, dis)unctiile celui de*al 9*lea +rup de meridiane

conduc spre stari depresi/*maniace, sc0izo)renie ori sindromul Borderline(

In aplicatiile practice ale aceastei situatii e bene)ica tratarea tuturor componentelor celui

de*al 9*lea +rup de meridiane pentru ca acestea sunt strans le+ate si daca un component nu

)unctioneaza corespunzator se creaza dezec0ilibre si la celelalte componente( !ar si in/ers e

ade/arat, meridianele care )unctioneaza bine in)luenteaza poziti/ )unctionarea celorlalte

meridiane din cadrul +rupului(

#onditiile ca un al 9*lea +rup de meridiane sa se )ormeze puternic se sc0iteaza in copilarie(

Eact atunci cand bebeusul incepe sa descopere sin+ur mediul incon3urator( Intrebarile

0otaratoare sunt urmatoarele 1 ne*a )ost spri3inita in aceasta etapa dez/oltarea samburelui

personalitatii noastre; Ne*a stat oare la dispozitie si+uranta si libertatea de a descoperi

sin+uri ori e/entual din cauza temerilor parintesti ne*au anulat complet aceasta posibilitate;

"i acum asteptam pe cine/a care sa ne spuna ce trebuie sa )acem, ce este bun pentru noi;

Acestea sunt acele intrebari care atin+ cel de*al 9*lea +rup de meridiane si din punctul de

/edere al celui ce trateaza, pe baza codurilor meridianelor putem stabili atat pentru noi

insine cat si pentru pacienti in ce masura am reusit sa primim raspunsuri satis)acatoare la

aceste intrebari(

9


27/42

Primul +rup de meridiane ne asi+ura alimentarea ener+etica indi/iduala, al 9*lea +rup

creeaza samanta personalitatii nostre si o conduce de*a lun+ul /ietii, al :*lea +rup se

in+ri3este sa nu ramanem sin+uri pe acest drum( Pentru ca al :*lea +rup este despre cat de

usor si ele+ant ne miscam pe rin+ul de dans al interactionarii -socializarii. sau nu 7

"tomacul, splina, plamanul si intestinul +ros sunt meridianele primului +rup si controleaza

partea )rontala a corpului, au sarcina de a asi+ura alimentarea noastra cu ener+ie, saprelucreze impulsurile primite indi)erent ca este /orba despre 0rana, +anduri sau in)ormatii(

Vezica, intestinul subtire, inima si rinic0ii sunt meridianele celui de*al 9*lea +rup,

controleaza partea din spate a corpului si asi+ura necesarul de putere a /ointei si tenacitate

a samantei personalitatii a)late in constiinta de sine pentru a razbi in lupta pentru atin+erea

scopurilor(

&eridianele celui de*al :*lea +rup se in+ri3esc de ec0ilibrul necesar pe parcursul tuturor

acestor procese( Nu de+eaba aceste meridiane controleaza partile laterale ale corpului1 bila

si cele trei )ocare -din partea eterioara a corpului., )icatul si pericardul -interiorul corpului.(

&eridianele lateralelor dau stabilitate corpului nostru, creaza ec0ilibru( Pe parcursul

dez/oltarii noastre aceste meridiane se dez/olta ultimele(

9


28/42

Cel de-al 9-lea grup de meridiane - ila& cele 9 #ocare& pericardul 3circulatia4 si #icatul

:ila si cele 9 #ocare

&eridianele /ezicii si intestinului subtire le*am cunoscut ca si instinctele noastre de a

inainta( 'a inceputul dez/oltarii, bebelusul de/ine atent la acele obiecte care se +asesc in

interiorul spatiului imediat apropiat( Poate ridica cu usurinta aceste obiecte si e su)icient

daca*si insuseste acea abilitate prin care isi poate duce mainile la +ura( In acesta etapa a

dez/oltarii, in primul rand in merdianele din +rupul 6 circula ener+ia( #and copilul incepe sa

se intereseze despre obiectele a)late in a)ara spatiului imediat apropiat atunci se intareste

acti/itatea meridianelor /ezicii si intestinului subtire pentru a lar+i spatiul de miscare(

Acestea a3uta bebelusul ca sa se miste in directia obiectelor reperate /izual( Incepe etapa

tarasului( In orice caz, pentru a umbla in picioare copilul are ne/oie si de puterea

meridianelor celor : )ocare si a bilei(

!aca omul pri/este cur+erea meridianelor celor : )ocare si a bilei de/ine clar ce le+atura

au acestea cu ec0ilibrul( !aca, stand in pozitie /erticala ne acti/am acei musc0i prin care

trec cele : )ocare atunci eperimentam o ast)el de stare a corpului nostru care nu se

9?


29/42

deosebeste prea mult de cea a unui dansator pe sarma( Bratele le ridicam si le intandem ca

si cum am /rea sa mer+em pe o barna si am incerca sa ne tinem ec0ilbrul( !incolo de asta,

pe cur+erea celor : )ocare ni se re/eleaza o )oarte stansa le+atura cu urec0ile noastre unde

se +aseste or+anul ec0ilibrului( #0iar daca nu am a/ea nici un )el de 0abar depsre medicina

c0ineza si atunci am putea )ace le+atura dintre acestea si mentinerea ec0ilibrului( Nu

de+eaba rolul celor : )ocare este de a ne asi+ura ec0ilibrul( In sc0imb, despre )iere se sustine ca este responsabila de acea putere cu care putem lua

decizii si daca obser/am cur+erea meridianului bilei atunci de/ine e/ident de ce ea este

responsabila( "a presupunem ca ne deplasam linistiti pe calea /ietii nostre( Bila putenica ne

poate misca spre inainte pe acel drum( Partenerul ei, intestinul subtire, o spri3ina in asta si

)ace posibil ca din cand in cand sa ne putem uita si intr*o parte( !ar cand a3un+em la o

rascruce este ne/oie de puterea )ierii pentru a ne putea decide asupra directiei de urmat(

Nici un meridian nu in)luenteaza atat de puternic directiile laterale ca si )ierea( Ea ne

instiinteaza despre laterale in mod e+al(

Pentru ca, in stare de bebelus )iind, sa ne ridicam din pozitia orizontala in cea /erticala

a/em ne/oie de al :*lea +rup de meridiane, acest mers /ertical a/and ne/oie in primul rand

de un bun simt al ec0ilibrului si in al doilea rand de spri3inul lateral al torsului si picioarelor(

Aceste sarcini le preia meridianul celor : )ocare(

Odata cu realizarea mersului /ertical am parcurs toate treptele e/olutiei( 'a inceput a )ost

o celula, apoi o )iinta /ie construita prin concentrarea in 3urul sistemului di+esti/ -care e

reprezentat de primul +rup de meridiane.( Pe urmatoarea treapta, in )aza de taras, am

trecut prin etapa reptilelorC taratoarelor, am)ibienilor in care au dominat componentele

celui de*al 9*lea +rup de meridiane( In )inal /ine omul care s*a ridicat pe /erticala unde

+rupul al :*lea de meridiane sta in )ata incercarilor( Acsta este +rupul care in)luenteaza

puternic omul in a ocupa un spatiu minunat sau unul mai putin ra/nit( 4iindca odata cu

mersul /ertical pasim pe pla3a le+aturilor sociale cu o raza tot mai mare si )elul in care ne

miscam acolo este e/identiat in primul rand de al :*lea +rup de meridiane(

(icat si pericard$ 5estionarea emotiilor

Pri/indu*le cursul, bila si cele : )ocare au mai mult le+atura cu lumea eterioara(

&eridianul )icatului si al pericardului cu lumea noastra interioara( "i in cadrul acesteia in

primul rand cu +estionarea emotiilor noastre, ceea ce se obser/a mai ales pe parcursul

meridianelor( &ai intai desi+ur trebuie sa se adune su)iciente )rictiuni, desi c0iar menirea

pericardului este sa le impiedice( Prin parcursul pericardului acestea supra/e+0eaza marele

9@


30/42

musc0i al sanului, musc0iul deltoid a)lat dedesubt, bicepsul si musc0ii care indoaie bratul

in)erior( !aca suntem raniti emotional intindem mult acest lant de musc0i ca sa ne prote3am

inima( Ne incrusam bratele pe piept incercam sa ne retra+em sternul, ne inc0idem in noi(

Eact la pericard apare clar meridianul ener+etic, le+atura stransa dintre tinuta -pozitia.

corpului si musculatura( Nu intamplator pericardul este protectorul inimii(

&eridianul )icatului are un rol asemanator( Are in)luenta puternica asupra musc0ilorapropiati piciorului( In cazul tensiunilor re+leaza elasticitatea zonei soldului( Pe cand

pericardul este raspunzator, ca meridian al elementului )oc, mai ales de emotiile constiente

si problemele inimii, meridianul )icatului este le+at in special cu inconstientul si instinctul( #u

instinctul de a pro)ita, cu a+resiunea, seualitatea si supararea( #u ast)el de )orme de

ener+ie pe care cel mai bine le traim in zona soldului, prin bataia din picior sau printr*o

ele+anta miscare din sold( "oldul, inc0is de musc0ii din 3ur, a)lat sub tensiune, in+reuneaza

mani)estarea acestor ener+ii( "e acumuleaza tensiunea care mai repede sau mai tarziu poate

duce la un ,,cutremur8 emotional(

&eridianele )icatului si pericardului impreuna pot )i considerate ca )iind amortizoarele

+estionarii emotiilor noastre( !aca amortizoarele sunt )iate prea intins, atunci simtim orice

pietricica pe care o intalnim pe drumul /ietii( !aca sunt prea lar+i, atunci la +ropile mai mari

/om da cu )undul de pamant( 4iind intr*o stare buna putem reactiona in mod corespunzator

)ata de nere+ularitati si /om aluneca mai departe )ara )recusuri, c0iar /om strabate portiuni

de drum mai di)icile )ara ca imediat sa ne )acem probleme din cauza caroseriei( Este

important ca ambele amortizoare sa )ie in stare buna( 4icatul si pericardul lucreaza in

tandem(

.egatura dintre cele 9 grupuri de meridiane

Grupurile de meridiane sunt interdependente, baza constituind*o primul +rup( Pornind de

la aceasta baza al 9*lea +rup este responsabil pentru dez/oltarea miscarii, a constiintei, a

constiinciozitatii, a dez/oltarii samburelui personalitatii( #u cat dobandim o si+uranta mai

mare in )ra+mentul reprezentat de primul +rup de meridiane cu atat mai puternica este

ener+ia casti+ata in al 9*lea +rup iar samburele personalitatii isi /a eprima cu mai mare

usurinta /ointa catre lume, se /a prezenta cu usurinta, se /a mani)esta( Apoi, al :*lea +rup /a

prelua coordonarea, se in+ri3este de ec0ilibru si de +estionarea emotiilor( "arcina corelarii si

crearea ec0ilibrului ii re/ine )ierii si celor : )ocare( Gestionarea emotiilor isi are domiciliul in

meridianele )icatului si ale pericardului( #u cat este mai puternic al 9*lea +rup de meridiane

cu atat mai usor isi poate ac0ita sarcinile al :*lea +rup(

!aca sunt tulburari in al 9*lea +rup, atunci al :*lea +rup are ne/oie de toata puterea, in

aceste cazuri se obser/a cel mai bine rolul acestuia( "a presupunem ca samburele

personalitatii nu e stabil, eista nesi+uranta in sistem, ima+inea de sine e tulbure ast)el ca si

:D


31/42

dorintele si ne/oile sunt la )el( &eridianul rinic0iului este meridianul * c0eie din al 9*lea

+rup, in aceste cazuri poate da deseori semne de slabiciune( #um in)luenteaza acesta al :*

lea +rup ; In prima )aza se prezinta cele : )ocare( #a si in medicina traditionala c0ineza, in

sistem se acti/eaza cele : )ocare atunci cand este /orba de a riposta )ata de in)luente

ener+etice eterioare( Nu de+eaba se a)la pe cele : )ocare o ,,poarta eterioara8 aceasta

)iiund un punct important in acupunctura -$m(>.( In medicina traditionala c0ineza cele :)ocare au mai ales rolul de a lupta impotri/a )actorilor pato+eni cauzati de /reme1 /ant, )ri+,

cald( In principal, cele : )ocare reprezinta meridianul )ocului si sunt raspunzatoare de

desc0iderea constienta, ori de apararea constienta( Eact asa cum te prote3eaza de

elementele /remii rele te apara si )ata de )actorii emotionali distructi/i, inainte ca acestia sa

patrunda in corpul nostru pe ,,poarta interioara8 care se a)la in punctul al pericardului(

!aca cele : )ocare sunt in )orma buna pot sa respin+a atacurile din eterior( #and

constienta curata se a)la in corp si suntem si+uri de noi ne putem relaa( Relaarea conduce

la cur+erea armonioasa a ener+iei( Putem ramane noi insine mai usor, a/em o le+atura mai

stransa cu sinele nostru interior( Interiorul nostru, adica ener+ia interiorului nostru, a3un+e

mai usor la supra)ata( Ast)el intele+em din ce moti/ cele : )ocare sunt numite in mod

traditional,, calea stra/ec0e a c0i*ului8( !e alt)el, daca a/em de*a )ace in mod repetat cu

in)luente emotionale ne+ati/e, portile interioara si eterioara se inc0id( !eseori se intampla

ca cele doua porti sa )ie inc0ise )ara nici un e/eniment actual( Asta se intampla atunci cand

din cauza cantitatii mari de nesi+uranta din al 9*lea +rup, or+anismul de/ine si+ur de asta(

2rmarile sunt asemanatoare in ambele cazuri1 izolare emotionala, ne suprimam propriile

emotii, ori nu reactionam deloc ori reactionam ea+erat la emotiile eterioare( Pericardul,

stratul ce apara inima, nu poate lupta cu aceasta incercare(

!upa model asemanator se comporta si meridianul )icatului si bilei( Nesi+uranta a)lata in

al 9*lea +rup nu lasa ca samanta personalitatii sa se desa/arseasca(#ucerim prea putin din

spatiul /ietii( Ori suprimam ori traim prea intens a+resi/itatea si seualitatea( Ne /ine +reu sa

luam o decizie luminoasa, puternica( 4icatul este sub presiune, )ierea e adeseori epuizata * in

)inal incearca sa re)aca ec0ilibrul la ni/el in)erior - la ni/elul c0arei radacina. la )el cum cele

: )ocare incearca acelasi lucru la ni/elul al 9*lea( In +rupul al :*lea al meridianelor domneste

dezec0ilibrul(

Aplicatii re#eritoare la al 9-lea grup de meridiane

Ne intalnim deseori in practica cu simptome +enerate de dezec0ilibrul celui de*al :*lea

+rup1 dezec0ilibre emotionale, nemultumire, a+resi/itate, depresie, presiune resimtita in

cutia toracica si in zona abdominala, probleme de mobilitate in zona soldului si a umerilor,

probleme de ec0ilibru, ale somnului, dureri de cap, dezec0ilibre ale ciclului menstrual ori

seual( Or+anismul nu a )ost disponibil )ata de procesul de inlocuire( 4luul de enr+ie de la

:6


32/42

interior spre eterior si in/ers a incetat( ratarea celui de*al :*lea +rup are ca rezultat

miscarea( #0iar daca pe unele dintre aceste simptome le*am asocial cu anumite meridiane,

in practica a de/enit )olositoare tratarea completa a celui de*al :*lea +rup de meridiane

deoarece acest +rup isi duce la indeplinire sarcina ca o unitate(

!ar cum procedam in cazul in care dezec0ilibrele celui de*al :*lea +rup isi au radacina in

dezec0ilibrele primului sau celui de*al 9*lea +rup; ratarea prioritara in acest caz se bazeazape simptome )iindca acestea ne arata unde s*a blocat cea mai mare parte din ener+ie, sau

unde lipseste(

In )inal, esenta lucrului cu +rupurile de meridiane este )elul in care ne traducem noua

insine si pacientilor mesa3ele meridianelor( !esi putem suprima presiunea din cutia toracica

prin tratarea pericardului nu putem impiedica ca aceasta presiune sa re/ina iar si iar

deoarece persoana tratata nu in/ata niciodata sa*si inc0ida inima )ata de lucrurile care*i )ac

rau( Pentru ca ener+ia celui de*al :*lea +rup nu a a3uns sa*si desa/arseasca dez/oltarea,

asteapta in continuare intrarea pe care din pacate nu a primit*o la timp(

4luul ener+etic al +rupurilor de meridiane pri/este planul constructiei dez/oltarii noastre,

asi+urarea ne/oilor noastre de baza pana la le+aturile sociale pline de iubire ce le traim pe toate

ni/elurile dez/oltarii( #and lucram pe +rupurile de meridiane incercam sa +0icim care dintre

:9


33/42


34/42

timpului.( !e eemplu1 intr*un moment al copilariei tale ai a/ut o teama, ori matur )iind,

cand te*ai maritat sau insurat si acestea se )ieaza, se depoziteaza( Pentru ca sa daramam

e/enimentele neplacute din trecut putem lucra cu timpul si cu dimensiunea acelui

e/eniment -cu rezultatul lui.( #and ale+em e/enimentele neplacute petrecute in trecut

atunci ne )ocalizam atentia ori asupra timpului ori a e/enimentului( &omentul in care s*a

petrecut e/enimentul e +reu sa*l despartim de dimensiunea timpului( !imensiunile timpuluisi timpul dimensiunii au aceeasi marime( Pentru ca sa modi)icam e/enimentele trecutului

ale+em cu simplitate o s)era din spatiul dinainatea noastra si o desemnam in asa )el ca ea sa

reprezinte toate e/enimentele din trecutul nostru( Acestea sunt in punctul de depozitare al

constiintei-su)letului. noastre, continand toate in)ormatiile /ietilor noastre anterioare( #u

aceasta s)era poti desemna re+ulile directionarii e/enimentelor -macro*directionarea., ea

contine un numar in)init de s)ere ce reprezinta in)initele e/enimente ale trecutului( !aca

pasim in constiinta noastra si o desc0idem /om /edea numarul in)init de e/enimente din

trecut ca pe niste s)ere mici de di)erite culori( Orice s)era ce are o culoare nearmonioasa

este un e/eniment ne+ati/, cand omul nu )oloseste cunostintele #reatorului in masuranecesara(

Ast)el putem obser/a cu usurinta e/enimentele trecutului si putem crea e/enimentele

/iitorului( O putem )ace imediat cu toate e/enimentele ne+ati/e ale trecutului, prezentului,

/iitorului si a tuturor /ietilor anterioare * ca sa le sc0imbam( Aceasta nu este o sarcina

usoara de aceea luam s)era ce contine e/enimentele trecutului si o trimitem #reatorului s*o

pri/easca( Pentru asta cream un stalp de lumina alb*ar+intiu ce /ine din eternitate, de sus

patrunde prin pamant pana in centrul acestuia( Acest stalp de lumina il creezi cu propria ta

constiinta( #onstiinta ta stie ce este si cum tebuie creat de aceea reusim sa /edem s)era ce

cuprinde toate e/enimentele trecutului( Acum insa trebuie sa*i /ezi dimensiunea, culoarea,

luminozitatea si daca ne /ine +reu sa a3un+em la ea in mod constient; Pri/este*o bine in

constiinta ta, desemneaz*o cu eactitate si alimenteaz*o cu in)ormatii din toate

e/enimentele trecutului( #u puterea /ointei arunca s)era in sus #reatorului( #u /ointa si

"u)letul nostru +0idam s)era in urcare( !aca +0idarea e buna -corecta. primesti imediat

raspunsul sub )orma unor impulsuri(

!esen

Incep cu macro*+0idarea1


Sunt in lu

Documents

Vindecarea MD Si Vindecarea Dupa Tehnica Ruseasca I