Vindecarea Psi - 2

7/26/2019 Vindecarea Psi - 2

1/59

CAPITOLUL III

Autovindecarea

Cnd aveti o durere de cap si aceasta trece, v-ati taiat laun deget si rana s-a vindecat, daca seara ati racit iar dimi-neata va simtiti mai bine, v-ati vindecat singur.

Autovindecarea este un procesjiatural. ste o sarcina aorganismului !ntr-o masura att de mare, !nct, !n ca"ul bolilorne!nsemnate si nu numai, ne punem sperantele de vindecare !nsistemul nervos-pe#i#eric, aceasta parte nesurjusa$vointeinoastre care comanda resplratia%&igestia, bataile inimii sire!nnoirea, la #iecare sapte ani, a tuturor celulelor din corp.

'i#erenta !ntre vindecarea prin intermediul sistemuluinervos peri#eric si autovindecare consta !n capacitatile careramn latente sau trec neobservate si pe care le puteti #olosiconstient, le puteti dirija.

TREZIREA

!n scolile mistice, primul pas catre constienti"area #orte-lor individuale !l copstituie procesul (tre"irii). Toate acestescoli se sprijina pe teoria ca, !n cea mai mare parte, ne a#lamcu totii !ntr-o stare mai mult sau mai putin inconstienta amintii. *arele mistic '. +urdiaev denumeste aceasta stareadormire). !ntr-adevar, cnd !ncerjeiiL$sa ne tre"im),


2/59

sen"atia este ca pur si simplu am motait toata viata. /ibliadescrie acest proces de tre"ire ca o cadere a pn"ei de peoc0i), pentru ca dintr-o data !ncepem sa vedem si sa !ntele-gem lucrurile !ntr-un plan inaccesibil anterior.

Primul pas pe drumul tre"irii si de"voltarii capacitatilorP1I !l repre"inta introsp$ecjia, observarea a ceea ce suntem,

ceea ce #acem !n raport cu noi si ceilalti. Observam cg-ne,#acg #mcjtjjsi ce nu, ce ne supara, ne plictiseste si ne agitasi, !n primul rnd, observam ce ne arunca !n aceasta ador-mire), ce se petrece !n viata noastra si ne !mpiedica sa traim!n pre"ent, sa #im acum, aici).

*ajoritatea oamenilor constata ca se conectea"a la reali-tate pe o durata de cteva secunde si se deconectea"a) timpde cteva ore. Apoi !si urmaresc comportamentul si se conec-tea"a din nou pentru cteva secunde, pentru a se deconecta iarpentru alte cteva ore. Oamenii observa accidental 2daca vorcontinua acest e3ercitiu4, uneori dupa cteva "ile, dar de obiceidupa cteva saptamni, ca !ncep sa se conecte"e perioade cevamai lungi de timp si se deconectea"a pentru perioade scurte.Uspens5i, unul dintre cei mai talentati discipoli ai lui+urdiaev, a denumit acest proces memorarea U-lui).

Procesul de autoobservare activea"a "onele latente alecreierului, pe care le cunoastem drept subconstient). Cndaceasta parte a mintii noastre se tre"este, ea eliberea"a o #ortaimensa, acumulata dar neutili"ata de individ. Aceasta este#orta "onei P1I si eliberarea ei da un nou sens vietii. ste !nce-putul autocunoasterii, pe care toti marii !ntelepti au conside-rat-o drept primul pas catre eliberarea de catusele vietii.

!n pre"entul capitol vom anali"a diverse metode apli-cate !n autovindecare cu re"ultate asupra tuturor bolilor, dela o durere de cap la cancer.

6a puteti observa oriunde si oricnd. ste un procescontinuu, care, att timp ct !l veti practica, va desc0idetoate usile. 7u va trebui sa atingem un anumit nivel alconstiintei pentru a capata anumite cunostinte !ntr-o alta

54


3/59

#orma. Cnd va autoobservati, totul !n viata dumneavoastradevine o parte a procesului propriu de evolutie.

DUREREA sI BOALA

'urerea si boala intervin prin perturbatiile de ec0ilibru alenergiei vitale. Aceste de"ec0ilibre pot avea loc ca urmare a

unorjmgarari, mici iritajisau !n urma unui con#lict mai vec0icare nu a #osTniciodaja%uitat si nici solutionat !n !ntregime.

le se pot instala si ca urmare a unor train #oarte re-cente. 'aca v-ati petrecut un timp cu o persoana pe care oconsiderati o cunostinta banala si !ntmplatoare, sa nu vamirati daca veti simti dureri !n "ona cervicala. !n ca"ul uneiiubiri puteti su#eri de dureri cardiace.

8ona a#ectata a corpului )!ncepe sa semnale"e starea !ncare se a#la. O boala a organelor genitale determina re#u"ul re-latiilor se3uale. Laringita sau #aringita se mani#esta prin re#u-"ul de a comunica, o boala a oc0ilor duce la re#u"ul de a vedeace se petrece !n jurul nostru. 'urerile de umeri si de spate nearata ca persoana respectiva poarta pe umerij%e9jati-te vietii.

Pna cnd boala devine sesi"abila la nivelul corpului#i"ic, ea se mani#esta la nivelul psi0ic sau astral. 'e aceea,o persoana care practica citirea psi0ica poate pune undiagnostic cu mult timp !nainte de instalarea bolii sau, celputin, poate a#la ca !n curnd se va declansa o boala.

Aceasta capacitate poate #i #olosita att !n ceea ce pri-vesje-pr:pria%persoana, ct si pentru ceilalti.C /oala \s)ie un proces prin care rnjpni ne in#nrrn#-a;adespre-apgntia unui de"ec0ilibru care s-a instalat %< ur-mea"a sa se instale"e. Cnd se observa !n cmpul aurei case apropie boala,)ne putem !ntreba ce anume s-a de"ec0ili-brat !n a#ara psi0icului si ce se poate #ace pentru restabilireade"ec0ilibrului.

Procesul de !mbolnavire repre"inta o parte din starea desanatate, de la care uneori trebuie sa ne abatem probabil si


4/59

sa ne !mbolnavim. 'ar un dram de prudenta #ace ct un carde leacuri. 'aca putem capata in#ormatii psi0ice despre noi!nsine, vom putea evita de cele mai multe ori aparitia !m-bolnavirilor, sau le vom putea atenua, !ntrebndu%ne orga-nismul cejnuriie$=sle->=C=sar pentru rejarcr#a ec0ilibruluisau psi#&uTsi !ndeplinindu-icererile.

6om anali"a di#erite directii de actiune. Tot ceea ce amstudiat despre vindecarea celorlalti poate #i aplicat pentruvindecarea propriei persoane.

Procedeul de autovindecare mentala pre"entat mai joseste asemanator celui din capitolul al


5/59

5)'upa ce !nc0eiem etapa anterioara si energia !ncepesa circule prin !ntreaga aura, cream mental imaginea uneienergii, pure si limpe"i, de culoare%jume%&uminoasa sineutra, care scalda !n !ntregime corpul propriu.

E. 6a imaginati acum$minile carele nete"esc aura dincrestet pjma$!njalpj.

T%&'esc0ideti oc0ii, !mpreunati-va palmele si ramnetilinistiti timpjle.-Lininut. Apoi aplecati-va brusc !nainte si ra-mneti timp de un minut cu capul, lasat !n jos !n #inal, ridi-cati-va si !ntindeti-va bine. 'aca simtiti ca ceva nu este !nregula, plimbati-va timp de cteva minute, !nainte de a aparea!n public. 6om denumi aceasta etapa iesirea din transa).

DIRIJAREA ENERGIEI

Golosirea gc0ilibrului !ntre energia terestra si cea cosmi-ca, pentru mentinerea unui psi0ic stabil, este cunoscuta subdenumirea de dirijarea energiei). ste procedeul ideal carene ajuta sa ne !ncarcagT/ateriile, sa acumulam energie si sarestabilim ec0ilibrul energetic dereglai-de problemele vietiicotidiene, sau sa reali"am o curatare completa a sistemuluienergetic propriu. )

'esi nu propunem cu precadere o anumita practica dedirijare permanenta a energiei, trebuie sa subliniem caacesta este un minunat mijloc pentru a !ncepe !n mod adec-vat "iua sau pentru a ne revigora la terminarea programuluide lucru. 'e asemenea dirijarea energiei este #oarte utila!nainte de !nceperea unui proces de vindecare de durata si la!nc0eierea acestuia, !n restabilirea ec0ilibrului psi0ic.

A. Dirijarea energiei terestre

H. #ectuam etapele H- din capitolul al II-lea.

. 7e !mpamntam, apoi ne #ocali"am atentia asuprac0a5relor de pe.talpile picioarelor 2amplasate !n scobitura


6/59

talpii4. 7e imaginam energia Pamntului, de culoare ca#e-niu-desc0is, care trece prin c0a5rele din talpile noastre sicircula prin picioare, ajungnd apoi la prima c0a5ra -*ulad0ara. Putem simti aceasta energie 2ast#el se !ntmplacu #oarte multi oameni4.

J-7e imaginam cum strabate- energia terestra !ntregul

corp, trecnd din prima c0a5ra !n sus pna !n 1a0asrara.Trimitem o cantitate din aceasta energie si catre c0a5relepalmelor. 7e imaginam cum aceasta energie se scurge !npropria aura.

. Cnd energia atinge cea de-a -a c0a5ra din crestetulcapului o dirijam !napoi, !n jos, prin corpul nostru. Cndenergia ajunge din nou !n prima c0a5ra, o vom dirija drept!n jos, prin tija noastra de !mpamntare care ajunge !ncentrul Pamntului, unde aceasta energie va #i neutrali"ata,lund cu sine toate stresurile psi0ice.

. Iesim din transa.

B. Dirijarea energiei terestre si cosmice

'upa ce am !nvatat sa dirijam cu usurinta energia te-restra si ne-am !nsusit bine toate etapele, adaugam la energiaterestra o cantitate mica de energie cosmica.

H. #ectuam etapele H- din) subcapitolul precedentFdirijarea energiei terestre).

. !n timp ce energia Pamntului circula prin corpulnostru, ne #ocali"am atentia asupra c0a5rei din %rgstetulcapului. 7e imaginam energia)aurie a Cosmosului, carepatrunde prin 1a0asrara si coboara nemijlocit !n a treiac0a5ra, a#lata !njiLeiuKsolar.

. 7e imaginam energia terestra si cea cosmica !ntlnin-du-se !n cea de aj3eja c0a5ra si !ntrepatrun"ndu-se lent,pna la omogeni"are. )

. 6i"uali"ati cum noua energie creata circula prin totcorpul timp de H- minute, apoi !mpamntati-va orientnd#asciculul de energie spre centrul Pamntului.


7/59

. Iesiti din transa. !n continuare, cnd vom vorbi despredirijarea energiei, vom avea !n vedere dirijarea energiilorterestra si cosmica asa cum am pre"entat aici.

DE!"IDEREA sI #N!"IDEREA !"A$RELOR

Cnd vorbesc despre desc0iderea si !nc0iderea c0a5re-

lor proprii, oamenii !ncearca sa vi"uali"e"e toate aceste ope-ratiuni si considera ca nu vor reusi niciodata sa le e#ectue"e.

1a ne rela3am. Am mai #acut-o si pna acum.

!n e3ercitiul anterior, cnd am #acut sa circule energiaterestra prin c0a5rele talpilor, le-am desc0is. La urma urmei,nu putem crede ca energia ar circula prin porti psi0ice !n-c0ise, !n acelasi #el, cnd #acem sa patrunda energia cosmicaprin c0a5ra din crestetul capului, desc0idem !n acest #el ceade a saptea c0a5ra. 'esc0iderea si !nc0iderea c0a5relor este!n !ntregime o problema de vointa. Beali"am acesteoperatiuni #oarte simplu #olosind o imagine mentala.

'e obicei, reali"am comanda c0a5relor !n jjod automat,printr-un dispo"iti9$astral care reglea"a #lu3ul de energiepsi0ica, la #el )cum sistemulM nervos peri#eric reglea"acantitatea de aer care patrunde !n plamni sau cantitatea desnge care circula prin artere si vene. Uneori !nsa capatamposibilitatea sa dirijam energia care patrunde !n organismulnostru, sa desc0idem si sa !nc0idem anumite c0a5re.

Cnd am !nceput sa vorbim despre c0a5re am mentionato situatie delicata !n care ne putem a#la atunci cnd cea de-adoua c0a5ra este larg desc0isa. 'aca un prieten care are omultime de probleme nelnvita la o ca#ea si vrem sa-H ajutamsa depaseasca starea de depresiune, trebuie sa ne !nc0idemmai !nti cea de a doua c0a5ra, macar partial, si vom evitaast#el peTuaGe)aN)1nesulti!psi0ic de la cel !n cau"a.

'orim ca energia noastra sa ne #ie de #olos, sa nu #ie !nopo"itie cu U-ul nostru. 'orim ca centrii nostri energeticisa #unctione"e !n con#ormitate cu situatia data. 'aca o


8/59

perioada !ndelungata reusim cu greu sa ne descurcam,pier"ndu-ne locul de munca, venitul, umblnd #lamn"i, iarapoi, !ntr-o buna "i, primim o suma mare de bani, se#ul netrimite un buc0et de #lori etc., nu mai este nevoie sa luptampentru supravietuire. 'ar prima c0a5ra poate sa nu stie deaceasta !ntorsatura a sortii si va continua sa #unctione"e, cutoate puterile, !n directia supravietuirii, !nca un numar desaptamni sau luni, ramnnd desc0isa.

'aca vom reusi sa consolidam situatia, prima c0a5ra seva !nc0ide treptat, de la sine. Aceasta poate crea !nsa o starede neliniste si tensiune, caci vom continua sa actionam pen-tru supravietuire. ste mult mai simplu sa !nc0idem c0a5ra,atunci cnd ni se pare ca a sosit momentul. O vom desc0idemai tr"iu, cnd va #i nevoie. Acelasi lucru este valabil !nraport cu #iecare c0a5ra.

Iata un, e3ercitiu care ne !nvata sa desc0idem si sa !n-c0idem c0a5rele. Acesta aminteste !ntr-o oarecare masurade decolarea unui avion. Cnd !nvatam sa ne comandamcentrii energetici, putem desc0ide si !nc0ide c0a5rele !norice (!oment.

2L;7e vom ase"a !n po"itia Psi, ne puri#icam mintea sine!mpamntam.

8.%#e #ocali"am !ntreaga atentie asupra primei c0a5re.C0a5rele au de obicei aspectul unor mici discuri de marimeaunei monede, usor colorate. 'aca cineva si le imaginea"aalt#el, nu are nici o importanta, important este sa ni le re-pre"entam.

%7e imaginam prima c0a5ra descj0i"ndu%se3a peta-lele unei #lori.

;% Cnd prima c0a5ra s-a desc0is ast#el !nct simtim o sta-re de con#ort, ne imaginam ca aceasta se !nc0ide din nou lent.#Acum ne imaginam din nou cum se desc0ide c0a5ra.7e imaginam din nou cum se !nc0ide c0a5ra.Bepetam etapele -E, pna cnd avem sen"atia claraa po"itiei desc0is sau !nc0is !n care se a#la prima c0a5ra.

E


9/59

. Bepetam toate aceste e3ercitii pentru #iecare dintrecele sapte c0a5re$principale, apoi pentru c0a5rele minilorsi !n s#rsit pentru c0a5rele din talpile picioarelor. 'urataacestui e3ercitiu varia"a !n #unctie de capacitatile si putereade concentrare a practicantului. 6eti reusi sa !nc0ideti si sadesc0ideti c0a5rele instantaneu.

. 'upa e#ectuarea e3ercitiilor, aruncam o ultima pri-vire asupra #iecarei c0a5re si stabilim !n ce masura dorim sa#ie desc0iseF !n totalitate, pe jumatate, pe s#ert etc., dar niciuna din c0a5re nu trebuie !nc0isa complet. 'esc0idemc0a5rele !n masura !n care ne-am propus.

H. Iesim din transa.

1TA+7ABA

Acest e3ercitiu are drept scop sa ne anunte ca suntem#ocali"ati !n !ntregime asupra controlului propriei energii.Pe lnga #aptul ca ajuta la per#ectionarea capacitatilornoastre psi0ice, acest e3ercitiu este #oarte util !n citire, !nca"ul vindecarii pe care o e3ercitam e3tracorporal si pentrustabilirea diagnosticului.

H. 7e ase"am !n po"itia psi0ica, ne puri#icam mintea sine !mpamntam.

. 'upa !mpamntare, desc0idem oc0ii pentru o clipa siprivim !n cele patru colturi ale camerei, !n punctele !n careperetii se !mbina cu pla#onul.

. !nc0idem oc0ii si ne imaginam ca ne a#lam !n acestcolt, de unde privim !n jos catre corpul nostru. 7e imaginamca putem vedea aura care ne !nconjoara trupul. Cum arataaceastaQ 'aca nu o putem vedea, cum ar arata ea daca amvedea-oQ

. 7e imaginam ca revenim !n propriul corp, ne a#lam!n centrul capului. Cum ne simtim acumQ 7e simtim alt#eldect !n coltul camereiQ 'aca da, cum anumeQ

EH


10/59

. 7e sc0imbam ast#el de cteva ori po"itia, a#lndu-necnd !n propriul corp, cnd !n coltul camerei. 'e #iecare datava observati aura care !nconjoara corpul, sau va imaginati cao vedeti.

E. Iesim din transa.

7u se e#ectuea"a acest e3ercitiu mai mult de H minute.%EDITA&IA sI 'INDE!AREA!U AJUTORUL !ULORILOR

!n capitolele precedente am aratat cum se #olosesteenergia colorata vindecatoare. Pna acum am #olosit energiaPamntului de culoare ca#eniu desc0is, energia cosmica deculoare aurie si energia curativa de culoare portocalie. stebine cunoscut #aptul ca starea psi0ica este in#luentata deculoriR !n supermaga"ine cumparatorii cauta mai alesprodusele !n culori vii, cu ambalaje #rumoaseR saloanele demoda vec0e !n culori !nc0ise, de cele mai multe ori !n tonurica#enii, produc o sen"atie de con#ort si apropiere de Pamnt,de naturaR o camera !n culori linistite, !n nuante albastrudesc0is 2sau !n nuante de verde4 are e#ect calmant, pe cndculorile stridente - rosu, portocaliu - au un e#ect contrar.'aca, seara, alegem pentru a doua "i o roc0ie negru cu alb,iar dis-de-dimineata una de culoare ro", !nseamna ca nealegem !mbracamintea !n #unctie de dispo"itia noastra.

Pentru a determina ce e#ect au diverse culori asupranoastra, vom trece la meditatia urmatoare asupra culorii.

*ai !nti ne !mpamntam. Intram !n transa, #olosindenergia terestra, cea cosmica si energia colorata. Golosimculorile dupa lista de mai jos, imaginndu-ne mai !nti peecranul nostru mental ca aceasta culoare patrunde printalrnle si picioarele noastre, p$rin crestet, si circula ast#elprin tot corpul. Consumam pentru #iecare culoare !ntre desecunde si H minut, apoi o decoloramji trecem la culoareaurmatoare. Becomandam urmatoarea ordineF

E


11/59

NEGRU - este culoarea cu care !ncepem, apoi trecem la

!ENUsIU - constatam di#erenta. Apoi trecem la

!A(ENIU - !ncepem !n ca#eniu-desc0is, apoi !l !ntu-necam, urmea"a

ROsU - din nou !ncepem cu rosu-aprins si observamcum se !nc0ide culoarea pna la purpuriu !nc0is. Urmatoa-rea culoare este

)ORTO!ALIU - culoare pe care o cunoastem. !n aceste3ercitiu portocaliul ne apare di#erit #ata de cele anterioareQ

GALBEN - urmat de

'ERDE DE!"I - intensi#icam culoarea pna laverde intens si verde !nc0is, apoi

ALBATRU AZURIU - intensi#icam culoarea treptatpna la albastru !nc0is si trecem la

ROZ - urmat de

%O' - intensi#icam nuanta pna la

INDIGO - urmea"a culoarea

AURIU - dupa auriu trecem la

ARGINTIU - si !n #inal

AL/.

Iesim din transa.

!n timpul acestei meditatii vom urmari care este culoareacare ne da sen"atia de con#ort ma3im. Cnd ne ase"am pentruun e3ercitiu de dirijare a energiei sau de autovindecare, c0iarde la !nceput trebuie sa destinam o clipa pentru a circula princorp culoarea care ne place. 7u trebuie sa reluam !n !ntregimetot acest e3ercitiu pentru a ajunge la culoarea pre#erata,trebuie doar sa ne imaginam ca aceasta apare spontan si treceprin corpul nostru din talpi pna !n crestet.

Goarte e#icienta este #olosirea culorilor pentru vinde-carea altor persoane. 7e imaginam o culoare oarecare 2cumam procedat !n ca"ul culorii portocalii4, care trece prinminile noastre !n trupul pacientului. Intuitia si practica nevor ajuta cel mai bine sa determinam ce culoare trebuie saalegem, daca nu #olosim culoarea portocalie - culoarea


12/59

E


13/59

vindecarii. Portocaliul nu este o culoare prea puternica si arco actiune e3citanta, pe cnd albastrul desc0is !i calmea"a pecei e3cesiv de nervosi.

'aca pacientul este bine !mpamntat, nu !i putem daunaprin transmiterea unei cantitati mari de energie. l-vajua(--att ct poate #olosi&$restul se va scurge prin tija de !mpa-

mntare. 6a #i multmai simplu daca suntem su#icient desensibili pentru a determina e3act cantitatea de energienecesara. C0iar daca pacientul nu simte e#ectul actiuni*ornoastre, trebuie sa tinem bine minte ca aceasta nu este ojoaca. nergia pe care o orientam asupra pacientului actio-nea"a asupra corpurilor sale astral si #i"ic.

Unui om care n-a mncat nimic timp de o saptamnanu-i vom da 0rana obisnuitaR vom #i su#icient de !nteleptisa-i o#erim la !nceput ceva usor, un suc sau o supa, pregatin-du-H ast#el pentru un alt tip de 0rana. 7u trebuie sa leprovocam pacientilor o. indigestie astrala). 6om !ncepe cuculorile mai calme, cu nuantele mai pastelate, pregatindtrecerea la culorile mai tari si la o te0nica mai #erma.

READU!EREA !OR)ULUI DIN T+RILE )I

Ati observat ca, dupa e#ectuarea e3ercitiilor, suntetirugati sa va ase"ati cu minile !mpreunate si sa ramnetilinistiti timp de un minut, apoi sa va aplecati !nainte si salasati capul !n jos, !ntre genunc0i, pentru !nca un minut.Poate urma o scurta plimbare prin camera.

*inile !mpreunate cu degetele !mpletite au rolul de a!nc0ide circuitul psi0ic al corpului, evitnd ast#el scurgereade energie. Prinjtpjecarea cagullii ))%i j)sde. genunc0ipermitem evacuarea am corpTenergiei !n e3ces. Plimbareaprin camera este unul dintre procedeele care rejduc%eerpulnostru !n realitate dupa e#ectuarea unei activitati psi0ice.

'esigur, nu vom crede niciodata ca am devenit maiputin reali !n cursul acestei activitati, !n comparatie cu starea

64


14/59

obisnuita. 7umai ca activitatea psi0ica ne #ace sa ne con-centram toata atentia mai mult asupra corpului astral dect acelui #i"ic. 'aca imediat dupa aceea !ntarim legatura noastracu corpul #i"ic, ne va #i mult mai usor sa operam !n plan #i"ic.

Trecerea prin corp a energiei psi0ice !nviorea"a !n modcert !ntreaga noastra activitate. #ectund e3ercitiile pre-

"entate aici, vom avea o noua perceptie asupra lumii si onoua atitudine #ata de noi !nsine si #ata de cei din jur.Beusind sa ne cunoastem organismul, vom vedea ca uneledintre reactiile si sen"atiile acestuia au la ba"a consideratiilealtor persoane despre ceea ce este mai bine pentru noi, nupropriile noastre consideratii. 6om dori, ast#el, sa traimcon#orm vointei proprii, nu dupa voia altora.

Toti acesti #actori determina sc0imbari !n corp si primalui reactie ca raspuns la ele este sa spuna 7U). Cau"a oconstituie #aptul ca, bune sau rele, obiceiurile si deprinderilecorpului sunt cunoscute. 'aca se instalea"a impresia ca totce este cunoscut va #i alungat, eliminat, corpul este cuprinsde deprimare. 1e poate c0iar !mbolnavi. 'e cele mai multeori !nsa sen"atiile corpului sunt de apatie, neliniste, plicti-seala sau teama, resimtite !n perioada !n care e#ectuamactivitati psi0ice. !n acest #el corpul va transmite mesajulFu nu vreau sa ma sc0imbS)

!n ast#el de ca"uri sunteti o persoana care reactionea"acu teama si #urie cnd descopera o iubire nemasurata. 3istaoameni care reactionea"a ast#el, !n loc sa raspunda cucaldura unei iubiri. 'e #iecare data cnd o persoana s-a!ndragostit de dumneavoastra ati procedat la #el, ati simtit#rica, tristetea. 1e instalea"a ast#el obisnuinta. Corpul s-aobisnuit sa reactione"e ast#elF ste ceea ce #ac mereuSAcestea !mi sunt regulileS 7u pot renunta la eleS) Corpultrebuie sa !nvete treptat noile obiceiuri.

'upa cum am mai spus, introspectia propriei persoaneconstituie prima etapa !n evolutia psi0ica. 'aca vom consta-

E


15/59

ta ceva ce trebuie sc0imbat, putem sa e#ectuam aceastasc0imbare.

1c0imbarile le vom #ace !nsa treptat, cu blndete, cacicorpul nostru se va simti anormal sau lipsit de iubire. !n niciun ca" nu ne vom reprosa ceea ce am #ost, suntem sau vom #i.

!n sc0imb ne vom convinge ca orice deci"ie de sc0im-bare este un cadou pe care ni-H #acem, si oricum am #i,esenta noastra lucrea"a pentru noi. 'aca avem anumitetrasaturi care ne pot #i de ajutor, este un motiv su#icient deserios pentru a le de"volta, dar numai din aceasta cau"a si nupentru ca acum suntem putin mai buni). 3ista numeroaseprocedee pentru a trans#orma corpul din nou !ntr-o realitate,trasatura lor comuna #iind #aptul ca se reali"ea"a concen-trarea atentiei asupra !ntregului corp. 1copul acestui e3erci-tiu este #ocali"area capacitatii de concentrare, deci !l vome3ecuta cu acuratete ma3ima. 6om observa cu atentie ceeace #acem si, daca ne iesim din #ire, vom retine pe ct posibilmomentul e3act si ce anume gndim atunci.

3ercitiile sunt simple si amu"ante. CurajS 'ar aici seascunde o capcanaS Pentru ca e3ercitiile sunt simple si attde amu"ante, este #oarte usor sa #ie e#ectuate automat, #arasa le dam nici o atentie.

Giecare e3ercitiu are o singura etapa. Lista de mai joscuprinde o serie de e3ercitii di#erite si nu etapele unui singure3ercitiu.

H. *ncati ceva.

. Gaceti se3 !n orice #orma sau dansati ritmic, la alegere.

. *ergeti pe jos. ste deosebit de util pentru corpulreal, deoarece orientea"a atentia asupra c0a5relor de petalpile picioarelor, legate nemijlocit de Pamnt.

. Gaceti o baie sau un dus. 'usul cu apa rece #ace mi-nuni !n cunoasterea propriului corp.

Corpul poate avea procedeul lui propriu care !l ajuta lamentinerea realitatii. !n acest ca" vom e#ectua acest procedeu.

EE


16/59

!n aceasta carte nu este !ntmplatoare re#erirea la propriulspatiu, la spatiul celorlalti oameni, la ramnerea !n spatiulpropriu. 1patiul nostru este propriul nostru corp #i"ic si astral,!n care nu se poate simti comod nimeni altcineva. 'inne#ericire, unii !ncalca acest spatiu al nostru, #ie pentru ca vorsa ne atraga atentia asupra lor, #ie pentru ca vor sa intre !ncontact cu noi !ntr-o #orma sau alta 2telepatie, teleg0idare4.

Golosind un termen psi0ic, denumim aceste pretentiiale altor oameni de a ne atrage atentia prin termenul lega-turi). Clarva"atorii pot vedea #lu3urile de energie care iesdin c0a5re si reali"ea"a legatura !ntre noi si o alta persoana.7u este obligatoriu sa vedem aceste legaturi. Putem sa nedam seama si sa le simtim ca ele e3ista.

Acestea leaga !n permanenta c0a5rele di#eritelor per-soaneR nu e3ista oameni care sa #ie complet liberi de ele. !ne3ercitiul urmator vom !nvata cum sa ne amplasam si sa neretragem legaturile, care nu trebuie sa ne !nvaluie perma-nent, !n mod inevitabil. 'aca suntem prinsi de o multime delegaturi, vom #i nevoiti sa actionam mai mult cu energiaaltor persoane dect cu a noastra proprie. Ar #i !nsa o gre-seala sa ne plngem ca suntem legati de cineva, ca nistepri"onieri, sau sa credem ca cel care ne-a legat ne #ace vreunrau. !n realitate, nu putem receptiona ast#el de legaturi de lao alta persoana, daca nu o dorim.

7imeni nu va poate agresa !n nici un #el din punct devedere psi0ic, daca dumneavoastra nu doriti acest lucru.

Legaturile au !nsemnatate di#erita, depinde ce in#orma-tie s-a transmis prin ele, si produc !n c0a5re e#ecte di#erite.

Prima chakra, centrul supravietuirii. O legatura plasata!n acest centru !nseamnaF 6reau sa ma ajuti sa supra-vietuiesc.) Poate ascunde pericole !n ca"ul !n care cei doioameni nu au ajuns la un acord clar privind linia de urmat.'e e3emplu, un copil plasea"a o ast#el de legatura !n centrulde supravietuire al parintilor sau adultilor din jurul sau. 'acaavem un prieten bolnav sau ranit, pe care !l !ngrijim, !ntre noi

E


17/59

e3ista o !ntelegere privind #aptul ca, pentru o anumitaperioada de timp, vrem sa !l ajutam sa supravietuiasca si seva crea o legatura puternica pe perioada convalescentei.

Legatura pornita de la prieten este plasata !n primanoastra c0a5ra si ne transmite in#ormatia am nevoie detine). Uneori, putem avea dorinta sa !ndepartam aceasta le-

gatura si sa revi"uim natura relatiilor cu persoana respectiva.Atentie! Nimeni nu poate sa plaseze o legatura, daca noi

nu dorim sa o primim.

A doua chakra, a sexualitatii si a emotiilor. O legaturaplasata !n a doua c0a5ra !nseamna #ieF 1imt o atractie deinteres se3ual pentru dumneavoastra), #ieF Acordati-misprijin emotional, dati atentie emotiilor mele.) Putem dori sa!nlaturam sau nu aceasta legatura, daca nu ne #ace placere,sau sa o pastram. ste !nsa mai bine sa !nlaturam o legaturaemotionala din aceasta c0a5ra, deoarece poate priva deenergie si este !nsotita adesea de vibratia necesitatii).

ste mult mai bine sa raspundem nevoilor emotionaleale cuiva din c0a5ra inimii, dect din cea de-a doua c0a5ra.

A treia chakra, centrul energetic. O legatura plasata aici!nseamnaF Am nevoie de o cantitate de energie de la dum-neavoastra, !mi este insu#icienta energia mea proprie), sauFPre#er sa lucre" cu energia dumneavoastra, dect sa-miasum responsabilitatea energiei proprii.)

ste evident ca o legatura plasata !n a treia c0a5ra nupoate dect sa ne absoarba din energie, de aceea trebuie sao !nlaturam. O legatura puternica !n a treia c0a5ra ne poatecrea o sen"atie de tensiune sau golire !n "ona abdominala.a poate duce la ulcer.

A patra chakra, centrul iubirii si atasamentului. O le-gatura !n a patra c0a5ra poate !nsemnaF 6a iubesc), sauF!mi place de dumneavoastra.) Putem sa dorim !nlaturarealegaturilor din a patra c0a5ra pentru a ramne singurul omcare dispune de propria energie, dar !n general aceste lega-turi nu sunt att de apasatoare ca la celelalte c0a5re. Cura-

E


18/59

tndu-ne c0a5rele, putem lasa intacte legaturile e3istente !naceasta a patra c0a5ra, pentru ca este placut sa te simti legalde prieteni.

A cincea chakra, centrul comunicarii. O legatura plasataaici !nseamnaF 6reau sa comunic cu dumneavoastra.) Olegatura puternica !n a cincea c0a5ra ne poate provoca

dureri de gt, poate duce la !mbolnavirea glandei.A sasea chakra, centrul clarviziunii. O legatura plasata!n a sasea c0a5ra !nseamnaF Cineva este !n permanenta !nmintea noastra - se gndeste permanent la noi sau vrea saa#le la ce ne gndim sau ce credem despre el.) Acestelegaturi pot provoca dureri de cap. La #el, deoc0iul duce lascurgerea energiei din acest centru.

A saptea chakra, chakra cunoasterii si a intuitiei. Olegatura plasata aici nu este lipsita de pericol, pentru ca !n-seamnaF 6reau sa conduc) sau 6reau sa !mi urmati !nva-tatura.) *ulti mentori care lucrea"a !n domeniul psi0icului,misticismului si constiintei plasea"a temporar o legatura !na#ara c0a5rei discipolilor, pentru a spori e#icienta !nvatari i.

hakrele minilor, sediul energiei creatoare. Legaturileplasate aici !nseamna #ieF Ga ca mine), #ieF Ga pentrumine.) 'eoarece creativitatea este o #orma de e3primare apropriei persoane, legatura plasata !n mini poate daunamodului nostru de a e#ectua ceva, de la prepararea 0ranei sijocul de tenis pna la scrierea unei carti.

hakrele picioarelor. Talpile se leaga de Pamnt. Olegatura plasata !n c0a5rele din talpi dereglea"a !mpamm-tarea noastra, determina o !naltare, o !nviorare sau ne poate#ace sa plutim !n nori).

Priceperea de a identi#ica legaturile si de a le !nlatura neva ajuta sa #im mai puri si mai liberi si sa ne dirijam corpuldupa propria dorinta. Capatnd deprinderile de a identi#icasi !nlatura legaturile, vom a#la mai multe despre acestea.Putem descoperi legaturi de la persoane cu totul surprin",a-toare, !n cele mai neasteptate puncte. *ai mult, o persoama

E


19/59

care a plasat o legatura !ntr-una dintre c0a5rele noastrepoate sa ignore natura comunicarii dintre noi.

Cum putem a#la daca cineva ne-a plasat o legatura !ntr-oc0a5raQ 7e privim aura si c0a5rele. 'aca sunt legaturi - sicu siguranta sunt, !ntr-o masura mai mare sau mai mica - levom vedea. Ce este de #acut daca descoperim ast#el de

legaturi !n c0a5rele propriiQ Le vom !nlatura.CUM SE NLTUR

LEGTURILE ENERGETICE

H. 7e ase"am !n po"itia psi0ica, !nc0idem oc0ii, nerela3am si ne !mpamntam.

. Gacem sa circule energia prin corpul nostru timp deapro3imativ un minut.

. 7e imaginam propria aura si o puri#icam con#ormindicatiilor anterioare.

. 'upa ce ne-am curatat aura si energia circula !n modcorespun"ator, ne #ocali"am atentia asupra primei c0a5re,asa cum am #acut !n etapa a doua a subcapitoluluiF 'esc0i-derea si !nc0iderea c0a5relor). Privim 2daca putem vedea4sau cream imaginea primei c0a5re si sesi"am legaturile dinaceasta. 'aca nu reusiti de la !nceput, perseveratiS 7u vadescurajati.

'aca descoperim legaturi !n prima c0a5ra, ne imaginamcum minile patrund !n aura, ajung la c0a5ra si smulglegaturile. Legaturile pot #i mai mari sau mai mici, maisubtiri sau mai groase, se pot e3trage mai greu sau mai usor.7u trebuie sa ne speriem. *ajoritatea legaturilor se desprind#oarte usor, #ara sa ramna nici un #el de ori#iciu !n c0a5ra.'aca unele legaturi nu se lasa !ndepartate, ne punem !ntre-barea 2pe care o adresam legaturii4, cine este autorul, urma-rim directia !n care se !ndreapta legatura respectiva, pnacnd vedem, reali"am imaginea optica sau simtim cine estecel care ne-a implantat aceasta legatura.

70


20/59

Poate #i un om apropiat, un bun prieten sau c0iar sotul2sotia4, poate #i un se# sau un subordonat, poate #i c0iar cer-setorul caruia i-am dat de dimineata o moneda. Poate #ioricine, c0iar persoane care au murit cu ani !n urma. Trebuiedoar sa privim cu multa atentie si sa credem ca omul care neapare pe ecranul mental este autorul legaturii. In ca"ul !ncare ne apar mai multe persoane, ne vom ocupa de distru-gerea #iecarei legaturi separat.

Urmarim traseul legaturii pna la autorul acesteia, caruia!i multumim pentru interesul aratat si !i e3plicam ca nu dorimsa #im legati). 'aca aceasta persoana doreste sa pastre"elegatura cu noi, !i propunem sa o trans#ere !n planul constient#i"ic, nu !n planul astral. Apoi revenim la prima c0a5ra sie3tragem legatura respectiva. a trebuie sa iasa cu usurinta.'aca, orice am #ace, legatura nu poate #i !nlaturata, este posibilca !n realitate sa nu dorim !nlaturarea ei. !n acest ca" putemlasa legatura, dar sa recunoastem ca este optiunea noastra.

'aca vom !nlatura o legatura pe care de #apt nu dorimsa o !nlaturam, ea revine. 1istemul de comunicare prinaceasta legatura e3ista deja. Pre"entul e3ercitiu are dreptscop sa ne o#ere alternativa de a permite sau nu altorpersoane sa ne #oloseasca energia sau sa o amestece cu a lor.

. Cnd ne eliberam de toate legaturile din prima c0a5ra,trecem la a doua. #ectuam si aici toate operatiunile de lapunctul , apoi, pe rnd, repetam aceleasi operatiuni cu toatecelelalte c0a5re, inclusiv c0a5rele de la mini si de la picioare.

E. 'upa ce am e3tras legaturile din toate c0a5rele,cream imaginea mentala a unui suvoi de apa curata si crista-lina care ne scalda sistemul energetic, patrun"nd prin1a0asrara 2c0a5ra din crestet4, !n jos pna la *ulad0ara#e0a5ra 2putem trimite acest suvoi si prin c0a5rele de lamini si picioare4, apoi trece prin !mpamntare si se scurgespre centrul Pamntului, unde este neutrali"at.

. Acum cream imaginea vi"uala a unei energii neutre,curate si clare, de culoare aurie stralucitoare, care !nvaluie!ntregul nostru sistem energetic si !ntregul corp.

H


21/59

. 7e imaginam minile cum nete"esc aura de la cappna la ba"a picioarelor.

. Iesim din transa. Gacem ceva care sa ne convinga derealitatea corpului nostruF ne spalam pe #ata, bem o ceascade ceai sau ca#ea, ori ne !mbratisam cu un prieten.

Acesta este cel mai di#icil e3ercitiu din cele pre"entatepna acum. !n restul "ilei trebuie sa aveti grija de voi.

NEUTRALITATEA sI NONREZITEN&A

In jurul nostru actionea"a diverse energii. Cum neputem mentine ec0ilibrul psi0ic #ara sa #im atrasi de unelepersoane si #ara sa le atragem, #ara sa ne subordonam repre-"entarilor proprii sau ale altora privind ceea ce ar #i trebuitsa #im, cum sa ne mentinem c0a5rele curate, sa ramnemsanatosi si sa ne pastram !n ec0ilibru totalitatea ps0iculuipropriuQ

Trebuie sa ramnem neutri si sa nu ne !mpotrivim, sa nuopunem re"istenta #ata de nimic. 'upa cum constatati, nu serecomanda sa nu credeti !n nimic din ce vi se spune, dupacum nu se recomanda sa nu avem sentimente, gnduri saureactii #i"ice la anumiti stimuli. 'impotriva, daca procedamast"el, aceasta #nseamna rezistenta "ata de impulsurile

proprii, iar aceasta nu este o pozitie neutra. Am mentionatca starea de comuniune cu Universul nu !nseamna sa vedemlucrurile asa cum vrem sa #ie. *ai degraba aceasta !nseamnasa le vedem asa cum sunt !n realitate, !nseamna curajul dea spune 'A) propriilor trairi, oricum ar #i acestea.

Oamenii !si vor #i3a !n permanenta legaturile !n siste-mul nostru de c0a5re iar noi nu ne vom a#la mereu !n stareade meditatie !n care sa percepem patrunderea acestor lega-turi. 'aca ne !mpotrivim acestora sau daca toata "iua discu-tam despre cineva si ne comparam cu #iecare cine vaga-bond care traversea"a strada si ne taie calea, vom capata ooarecare duritate psi0ica si vom !nalta "iduri !ntre noi si

72


22/59

ceilalti, !ntre noi si propriile trairi. C0a5rele noastre suntblocate. 'evenim tensionati si, ceea ce este mai rau, !ncer-cam sa credem ca vom deveni alt#el de cum suntem. Asadarre"istenta este o parte a conditiei de om. 'eci vom !ncepeprin a nu opune re"istenta #aptului ca ne !mpotrivim.

Cnd comunicam cu cineva, !i putem spune cu ce anu-

me suntem de acord si cu ce nu. 'ar persoana cu care comu-nicam este o alta particica a Universului, deci o alta partedin noi, care ne o#era posibilitatea sa constienti"am cinesuntem, permitndu-ne sa avem propriile trairi.

'aca opunem re"istenta trairilor noastre proprii, re"ultaun ciclu incomplet al vietii noastre, care se va repeta mereu,iar si iar, !n #orme di#erite, pna cnd ne vom permite otraire completa, iar pna cnd nu vom admite aceasta trairecompleta, vom actiona con#orm propriei noastre re"istentesi imagini create.

'aca nu v-au convins cele pre"entate despre 5arma !nprimul capitol, trebuie sa recitim aceste paragra#e si sa leanali"am dintr-un alt punct de vedere. 'upa cum am maispus, 5arma este, pe lnga toate celelalte, un re"ultat alpropriilor repre"entari si al ciclurilor ne#inali"ate. nd ne#mpotrivim propriilor trairi, acumulam o anumita karma,

cu care vom avea de$a "ace mai trziu. 'aca ceea ce ur-mea"a sa #acem este re"istenta !n #ata propriei trairi siacumularea 5armei, nu mai #aceti acest lucru. 7u opunetire"istenta. 'ar vom urmari ceea ce #acem si vom remarca#aptul ca noi suntem cei care actionam, procedam ast#el, nuactiunea este cea care primea"a !n #ata noastra. Cu timpulvom constata ca !ncetam sa mai actionam !n acest #el.

'evenim e3act obiectul re"istentei noastre - aceastaeste o a3ioma a evolutiei psi0ice. Cu ct mai mult re"istamsi ne opunem la ceva, cu att acordam mai multa atentieacestui #apt si ne !narmam tot mai puternic !mpotriva lui.

Pe de alta parte, atunci cnd o persoana este #urioasa penoi si !i acceptam #uria 2H4, #uria persoanei respective trece

73


23/59

aproape instantaneu 24, nu ne vom mai #ramnta din cau"aacestei trairi neplacute.

Aceasta este esenta ideilor despre iubirea #ata de aproa-pe, !ntoarcerea celuilalt obra" etc. Aceasta este legaturadintre Univers si propria c0a5ra a inimii.

3ista doua metode cu ajutorul carora !ncercati sa!ndepartati re"istenta prin iertare.

Prima metoda este o meditatie pe care am mai e3ersat-oF

H. 7e ase"am !n postura psi0ica, !nc0idem oc0ii, nepuri#icam mintea si ne !mpamntam.

. 7e investigam !ntregul corp #i"ic !ncepnd cu talpilepicioarelor si continund spre cap. 6eri#icam daca e3istavreo parte care resimte dureri, sau a !ntepenit, se bucura sauvrea sa se odi0neasca. 1esi"am sngele care circula !ncorpul nostru. 1esi"am energia psi0ica care circula !n noi si!n jurul nostru. 'aca ne doare ceva, n-are dect. 'aca e3istaundeva o dorinta #oarte mare si puternica, o lasam sa semani#este. 7u ne !mpotrivim, nu opunem nici o re"istenta,suntem !ntru totul de acord. Lasam sa doara ceea ce doare,sa-si mani#este bucuria sau tristetea, lasam sen"atiile sadispara, dar nu !ntreprindem nimic, ci doar observam.

. 7e investigam emotiile. Ce anume simtimQ 7u opu-nem nici o re"istenta, doar simtim.

. La ce ne gndimQ si ce credem despre ceea cegndimQ 7u ne oprim din gnduri, doar suntem de acord cuele. Continuam sa ne gndim la aceasta.

. Unde ne a#lamQ 7e a#lam !n propriul trupQ 1untem dea"i noapte cu persoana iubitaQ Coborm !n strada sa luam o!ng0etataQ Bamnem aici. Cnd ne a#lam !n coltul camereicontinuam sa #im !n centrul propriului cap. Bevenim.

E. Cnd am revenit !n centrul propriului cap, iesim dintransa.

A doua metoda este un e3ercitiu care poate #i e#ectuatoricnd si oriunde. Presupunem ca ne-am !ntlnit cu unprieten, iar acesta are o multime de probleme, cu care ne

74


24/59

coplesesteR nu-H iubeste prietena sau mama, tatal sau copilul,cinele nu-H asculta, masina s-a stricat, contul !n banca esteepui"at, nu mai are nici un ban, papagalul s-a !mbolnavit iarsalteaua de cauciuc s-a spart. ste posibil sa sesi"am ca lanivelul primelor doua c0a53e apar anumite sen"atii. Avemde gnd sa le !nc0idemQ Le desc0idem mai largQ Ce sepetrece cu a patra c0a5raQ Inima este desc0isaQ 1au ne estepieptul !ncatusatQ Care este directia legaturilorQ

7e imaginam ca suntem !n !ntregime din aer si tot ce nepovesteste prietenul trece prin noi. 'esigur, ascultam ce nespune si intervenim cu cte o vorba cnd ni se pare oportun.Lasam !nsa toata !ncarcatura emotionala sa treaca de noi sisa se neutrali"e"e !n aerul din jur. Acum urmarim atent cese petrece !n c0a5re. 6om e#ectua e3ercitiul ori de cte oriavem oca"ia.

sO!URILE )I"I!E

7ici un om nu poate ramne permanent neutru si legatde Pamnt. 'upa cum am mai spus, cnd ne !mpotrivim,trebuie sa continuam sa o #acem. 7u putem ajunge !ntr-unalt loc, pna cnd nu !ncetam sa ne a#lam acolo unde suntemacum.

Uneori, cnd nu suntem !mpamntati, intervine cinevasi ne aplica un soc psi0ic. Cea mai simpla e3plicatie a unuiast#el de soc este perceperea #uriei care se napusteste asupranoastra. Traversam strada si un so#er trebuie sa opreascae3act cnd nu are c0e# sa o #aca. !n gndul sau, aparem !nc0ip de ticalos si socul este gataS Besimtim o slabiciuneciudata !n timp ce traversam. Am luat de pe ra#tul maga-"inului ultima punga de lapte, e3act cnd s-a apropiat altci-neva sa o ia. Persoana vede ca luam laptele si dintr-o data,datorita socului, ne cuprinde teama.

socurile psi0ice pot lua si #orme placute. 7e plimbamprin parc si pe lnga noi trece o persoana #oarte atragatoare

75


25/59

care-si opreste privirea asupra noastra. socS Tot restul "ileini-H petrecem gndindu-ne ct de placut ar #i sa #im cu o#iinta att de #ermecatoare.

Caracteristica generala a acestor socuri este #aptul casunt orientate !n interiorul corpului nostru. le ne distrag dela momentul respectiv si ne reorientea"a trairea !n interiorul

propriei minti. socurile ne #ac sa pierdem contactul cu reali-tatea, sa nu mai stim unde ne a#lam. le ne trans#era !n in-constient, ne obliga sa ne cedam !ntreaga putere !n #avoareacelui care ni le aplica. si majoritatea acestor socuri nu suntdeloc distractive.

7u e3ista e3ercitii speciale re#eritoare la socurilepsi0ice. Cnd constatam ca suntem supusi unui soc psi0ic,putem consuma o cantitate oarecare de energie pentru ae#ectua actiuni simple de vindecare sau pentru a e3tragedin c0a5ra legaturile care ne-au #ost implantate acolo. 'arcel mai e#icient este sa observam socul care ne este aplicatsi sa nu-H !ntoarcem !mpotriva celui care ni-H aplica,deoarece ast#el nu am #ace dect sa declansam un ra"boi alsocurilor psi0ice. Pot #i aplicate aceleasi metode si la ataculpsi0ic din partea altor persoane. Atacul psi0ic este mult maipericulos, deoarece este mai greu de depistat. 'ar socurilesunt trairi ale realitatii care pot #i controlate. 1tarileprovocate pot duce la !mbolnavirea suprarenalelor si asistemului neurovegetativ. Ba"boaiele psi0ice duc la creareaprin imagini mentale a entitatilor creaturilor, pe carecteodata nu le mai poti controla si !ncep sa te domine, dacati-a sca"ut potentialul energetic. 'atorita neatentiei se poateajunge la cabinetul de psi0iatrie pe post de pacient.


26/59

CAPITOLUL I6

!itirea ,si-ica

Putem spune ca #iecare om este un medium si se ocupade citirea psi0icului, adesea c0iar #ara a-si da seama. 'e#iecare data cnd ne !ntlnim cu cineva si ne spunem !n sineF

Arata #oarte obosita), sau 'upa cum arata, se poate spuneca a avut o "i grea), sau Ce mult s-a sc0imbat, se poarta caun !ndragostit), reali"am o citire a in#ormatiei pe care opoarta #iecare. a se !nregistrea"a sub #orma de culoare,sunet, energie, alcatuind starea noastra pe moment.

Cineva poate spune ca nu se !ntmpla nimic deosebit si caoricine poate g0ici ast#el de lucruri. !ntr-adevar, oricine poatereali"a asa ceva, dar este mai mult dect daca am g0ici. Au #ostobtinute in#ormatii pe care nimeni nu le-a e3primat !n cuvinte.

3emplele de mai sus sunt ca"uri de perceptie psi0icanede"voltata. Aceasta perceptie poate #i de"voltata si#inisata pna la nivelul intuitiei "ilnice. Citirea psi0iculuieste o deprindere care, ca oricare alta, poate #i consolidatasi per#ectionata prin practica. !n plus, vom tine seama de orecomandare aparent parado3alaF

'IA&A NOATR+ DE %EDIU%

'aca !ntelegem aceasta e3primare neobisnuita, ne vomputea interpreta viata ca pe a unui medium. Cnd ne nastem,

77


27/59

se spune ca tocmai ne-am !ntrupat. Totul este nou, suntemdesc0isi pentru lume, toate impresiile noastre sunt relativpure si nu sunt !mpovarate de amintiri, trairi si di#eriteopinii. 1untem constienti si nutrim interes. Cu alte cuvinte,#iecare dintre noi este un medium.

'upa cum putem a#la !ntrebndu-i pe copii, multi dintre

ei vad aureole de di#erite culori care-i !nconjoara pe oameni,!n desenele lor, ei repre"inta aceste aureole colorate. *ulticopii au !n permanenta !nsotitori #ermecati, cu care stau devorba si se joaca. *ai mult, copiii care sunt #oarte buniobservatori, dar, !n acelasi timp, sunt e3trem de lipsiti detact, e3prima cu glas tare #ata de toata lumea ceea ce vedemcu totii, dar consideram ca nu este potrivit sa spunem. Pemasura ce copiii cresc, parintii !i !nvata sa se adapte"e)mediului. C0iar daca a va"ut) aureola !nnegrita sau culimbi de #oc si scntei a unei persoane apropiate, care sesc0imba brusc !n di#erite #orme deasupra capului e3pul"nddin ea, si "ice cu glas tare ca matusa lui este ca o vipera sauca seamana cu un monstru 2reali"nd de #apt percepereain#ormatiei din gndului ei4, parintii !l !nvata cu tact ca nueste adevarat, ca matusa lui a #ost si este o doamna.

'aca stam de vorba cu unele persoane sau le observam,!n timpul citirii psi0icului vom a#la ca !n copilarie multi au#ost speriati de adulti care le-au e3plicat cu insistenta careeste realitatea. Pe cnd erau copii, ei erau suparati ca toti ceimari resping vi"iunea lor asupra lumii, dar treptat au !nceputsa o respinga si ei, pentru ca adultul detinea suprematia evi-denta !n cunoasterea practica a lumii !nconjuratoare si spu-nea copiilor ce este real si ce nu. Ast#el, majoritatea ado-lescentilor, la atingerea acestui prag, #ie !ncetea"a sa maicreada !n realitatea din copilarie, #ie !nvata sa taca. Pentrumulti dintre cei care au !ncetat, cu timpul, sa creada !npropriile perceptii problema devine mai simpla.

i nu se mai gndesc la aceasta pna nu se petrece cevacare sa-i soc0e"e. 'e pilda, unele persoane patrund din nou


28/59

!n lumea psi0icului dupa o traire dramatica neasteptata, cumar #i contactul cu persoana iubita disparuta recent sauprevederea unui eveniment viitor.

Persoanele care pre#era sa pastre"e pentru ele propriileperceptii #i"ice pot avea trairi !ntmplatoare pe toata duratavietii, #ara sa povesteasca nimanui nimic, din teama de a

parea ridicoli sau de a #i considerati nebuni. Poate ca !ntr-odiscutie cu un prieten, printre alte lucruri marunte, vor men-tiona cu calm am simtit ca ma vei suna asta"i), dar nicio-data nu vor putea povesti despre visele lor ciudate sau vocilepe care le aud. *ulti se tem !ntr-adevar sa nu #ie nebuni, deaceea !si ascund ct mai bine nelinistea si !ndoielile.

Cei care nu-si reprima niciodata trairile deosebite, nuascund ceea ce aud, pot #i cu adevarat persoane cu preo-cupari de medium sau spiritisti, sau !si pot #olosi observatiilesi trairile !ntr-o alta directie, cu orientare creativa, artistica.

Altii pot sa !nnebuneasca si sa ajunga !n clinicile depsi0iatrie. Uneori, ast#el de oameni sunt considerati de"e-c0ilibrati si e3centrici. Adesea, cnd timp de multi ani omuleste nevoit sa lupte #mpotriva propriilor sale trairi, el poate

"i expus unor serioase dereglari psihice. 'evine paranoic sisimte ca toti !l urmaresc si !i resping trairileR sau poate devenisc0i"o#renic, o jumatate a sa e3primnd o puternica perceptiepsi0ica si emotii intense, iar cealalta jumatate #iind normalaRpoate deveni catatonic, !nc0i"ndu-se !n sine si pre#ernd satraiasca e3clusiv !n universul psi0ic al mintii sale, nu !nmijlocul con#runtarilor de opinii si judecati ale celorlalti.

Pre"entam aici cteva e3emple comune. 'esigur nutoate bolile mentale sunt re"ultatul reprimarii capacitatilorpsi0ice. 'ar de #oarte multe ori !mpiedicarea mani#estariiacestora duce la reprimarea unor emotii cum ar #i #uria sautema de pedeapsa. Aceste emotii nee3primate pot provocaboli #i"ice sau mentale. 7ebunia poate #i actiunea, modulacestei persoane de a se mani#esta !ntr-o lume care-H separade realitate si de ceilalti, totodata este modul prin care


29/59

persoana respectiva evita raspunderea #aptelor sale. Poatenu stie cum s-o #aca sau are nevoie, prin constructia #iinteisau prin educatie, de cineva care s-o g0ide"e. Interiori"areanu aduce nimic bun !n acest ca" si ar trebui cautata iesireadin impas prin simpla ruga catre 'umne"eu de a da lumina,ratiunea si calea vietii.

'ar sa revenim la problemele noastre. Poate ne esteabsolut straina ideea de adeveni medium si citim aceastacarte doar pentru a gasi ceva ce-am mai putea !nvata. 1aupoate ca am considerat dintotdeauna ca avem ceva deosebit,poate c0iar supranatural, si nu stim cum sa procedam. 1aucunoastem aceste #enomene, le simtim, le percepem realita-tea, dar am vrea sa le dirijam, sa !nvatam sa le #olosim ctmai bine. Ar #i un mare pacat daca dintr-o stare de soc prinnecontrolul asupra gndurilor ati ajunge la psi0iatrie.

TABLOURI sI I%AGINI IRA&IONALE

!n timpul desci#rarii in#ormatiilor psi0ice putemvedea) o multime de lucruri, ca si !n timpul vindecarii,unde principalele surse de in#ormatii vor #i aura si c0a5rele.Acestea pot ajunge la noi si sub #orma unor c0ipuri sauimagini mentale, pe care le vom anali"a !n pre"enta lucrare.

In timpul citirii psi0icului pacientului putem vedearealmente adevarate tablouri. le pot aparea !n prim-plan peecranul nostru mental sau pot avea aspectul unor miniaturi.Aceste tablouri provin din universul nostru subiectiv.

sTERGEREA IN(OR%A&IILOR NEGATI'EDIN AUR+

. 7e !mpamntam si intram !n transa.

. Alegem din propria e3perienta o stare !n care nu ne-aplacut sa ne a#lam si staruim sa ne mani#estam lipsa de


30/59

sensibilitate, indi#erenta. Poate #i o situatie !n care am traitgroa"a sau altceva de acest gen.

. 7e concentram asupra imaginii create, apoi o #acemsa se estompe"e lent. Pe masura ce ea dispare, lasam sa aparac0ipurile altor persoane. Acestia sunt creatorii initiali aivi"iunii anterioare. Putem vedea un singur c0ip sau mai

multe. Gacem sa se estompe"e aceste c0ipuri unul dupa altul,imaginndu-ne ca le e3pediem posesorilor lor. 'aca, privindaceste c0ipuri, simtim #urie, revolta, durere etc., revenimpentru a retrai aceste sentimente. Le vom comunica mentalacestora tot ce simtim nevoia sa le spunem. 'aca simtimsatis#actie !n urma celor spuse, la estomparea imaginiiacordam iertare acestor persoane. 'aca nu dorim sa leiertam, !nseamna ca n-a sosit !nca momentul, dar prin iertarese #ace o stergere automata a sursei de soc psi0ic si are locsc0imbarea radicala a aurei !n alte culori. Cnd suntempregatiti sa !i iertam, ne vom ierta mai usor propriile noastreprobleme si ast#el ne vom apropia de renuntarea la toateacestea. 1a nu uitam ca nu trebuie sa ne grabim. 'aca dorimsa savuram un timp oarecare #uria, supararea sau tristetea pecare le simtim, nu trebuie sa ne re#u"am aceasta placere.

. Cream o imagine a propriei noastre persoane si ne stra-duim sa !ndragim aceasta imagine. Apoi o #acem sa dispara.

. C0emam !n imagine 1oarele mare si auriu al energiei,pe care !l lasam sa ne umple !n totalitate corpul si aura.

E. Iesim din transa.

CITIBA AUBI

3presia citirea aurei) creea"a o impresia a ceva te0nicsi #oarte complicat. !nainte de a trece la acest e3ercitiu, trebuiesa #acem o rela3are completa, straduindu-ne sa vedem aura.

H. Cream un tranda#ir care !l repre"inta pe pacientulnostru. !n acelasi timp ne imaginam ca tranda#irul acesta areun nimb. 7imbul repre"inta aura individului, tot asa cum

H


31/59

tranda#irul repre"inta individul. !ncepem cu observarea uneisingure culori care iri"ea"a !n jurul petalelor. 'aca nu putemvedea culoarea, ne imaginam ca nimbul arata ca si cum amvedea-o. Gacem sa dispara tranda#irul.

. Bepetam e3ercitiul de patru ori, adaugnd de #iecaredata cte o culoare pna ajungem la un total de cinci culori.

. Iesim din transa.

Urmatorul comple3 de e3ercitii repre"inta o etapa maiavansata. Aceasta ne va ajuta sa #olosim citirea aurei !nscopuri curative.

H. 7e !mpamntam si intram !n transa.

. Beali"am imaginea pacientului. Cu o pensula ima-ginara cu vopsea neagra !ntunecam tabloul reali"at, pnacnd obtinem doar silueta pacientului. Lasam lumina inte-rioara mentala sa umple spatiul din jurul siluetei, mai !ntisub #orma unui nimb alb. Observam unde este nimbul maimare si mai dens, !n ce puncte este mai subtire sau care sunt"onele corpului !n care dispare. Toate aceste imagini aparutesunt legate de clarvi"iune.

. Lasam nimbul alb sa capete di#erite culori. Acesteasunt culorile aurei pacientului nostru. 'aca vedem o singuraculoare este minunat. 'aca vedem c0iar "ece culori este#oarte bine. Cel mai adesea vom vedea doua sau trei culori,iar cnd vom capata deprinderea de a distinge culorile, vomputea anali"a aura mult mai bine. Pentru !nceput vom !ncercasa ne oprim doar culorile pe care le vedem sau sesi"am.Unde sunt acestea ase"ate !n jurul corpuluiMQ Trebuie sa tinemminte ca semni#icatia culorilor poate #i con#irmata numai depropria noastra e3perienta, de aceea ne vom urma intuitia.

. Lasam imaginea sa se estompe"e. Alegem acum altapersoana si repetam procesul. Anali"am cu atentie di#e-rentele dintre cele doua aure, apoi le lasam sa dispara.

. Iesim din transa si ne readucem corpul !n realitate. stenecesar sa o #acem, cnd tocmai am e#ectuat o activitatepsi0ica deosebit de comple3a.


32/59

La e3ercitiile acestea este nevoie de o cantitate maimare de energie psi0ica, care vine prin rela3area per#ecta amintii. Be"ultatele vor veni singure la un moment dat si vaveti bucura nespus cnd veti reusi sa #aceti acest lucru #araprea mult e#ort.

!ITIREA AUREI !U O!"II DE!"IsI

Clarvi"iunea sau vederea psi0ica, de care tocmai ne-am#olosit, se reali"ea"a #ara participarea simtului #i"ic al va-"ului. Aceasta se reali"ea"a prin intermediul vederii psi0ice.Unele persoane vad aura si cu oc0ii desc0isi, !n stare derela3are. Aura apare ca un nimb auriu valurit, uneori estecolorata !n culori desc0ise, alteori seamana cu niste #oto-gra#ii. Culoarea sau culorile dominante sunt plasate !ncentrul aurei, iar scnteile sau e3plo"iile de energie de alteculori se !mprastie !n spatiul din jur sau se deplasea"a!mprejurul culorii de ba"a.

7u este nimic neobisnuit ca unele persoane pot vedeaaura cu ajutorul va"ului obisnuit si nu prin clarvi"iune. 'e#apt cu ajutorul va"ului normal putem vedea mult mai multedetalii marunte dect cu ajutorul va"ului psi0ic. Citirea aureicu oc0ii desc0isi este #oarte interesanta, iar procesul !n sinepare mai putin #antastic, mai real. 'ar totul se creea"a pe unecran !n centrul dintre sprncene si oricum vederea normalanu participa la desci#rare, oc0ii stnd !ntr-o po"itie de parcan-ai avea nevoie de ei. Totul se petrece !n spatiul de vid a#lat!n aceasta regiune a #runtii, indi#erent de distanta de lapacient la vindecatorul medium. Prin crearea imaginilor sidesci#rarea in#ormatiilor venite are loc stergerea acestoradin cmpul energetic al persoanei-pacient si reec0ilibrareaenergiilor lui mentale. Putem a#irma ca are loc procesul devindecare. Avem nevoie de cineva cu care sa colaboram !nast#el de ca"uri, ca sa vedem re"ultatul #inal si sa ne con-vingem ca am procedat corect.


33/59

H. 7e alegem o persoana care sa ne ajute !n e#ectuareaacestui e3ercitiu. Bugam persoana sa se ase"e sau sa stea !npicioare cu spatele la un perete alb. Peretele poate #i si de oalta culoare, dar neaparat desc0isa.

. 7e !mpamntam. Pentru a vedea aura nu este necesarsa intram !n transa, ci doar sa #im rela3ati. 7e !ndepartam de

asistentul nostru la o distanta de circa sase metri si ne con-centram atentia asupra unui punct !n spatiu a#lat la o distantade un metru #ata de corpul acestuia. Punctul ales nu se va gasipe perete sau pe c0ipul asistentului, ci !ntr-un punct oarecare!n spatiul pna la el. 'upa un timp oarecare vom !ncepe savedem aura asistentului. Unele persoane vad aura cu vedereaperi#erica, desi asistentii au impresia ca !i priviti tinta.

. Putem e3ersa vi"uali"area aurei #ara a mai !mpartasiaceasta respectivelor persoane. 'ar este #oarte bine sa #imprudenti. ste #oarte neplacut cnd cineva priveste tinta !ncrestetul cuiva sau !n gol, c0iar deasupra umarului. !n timpulacestor e3ercitii putem ajunge la conclu"ia ca vi"uali"amaura nu numai pe #ondul peretului alb, ci si pe #undalul unorculori !nc0ise. Puteti !ncepe prin a vedea aura #lorilor,#ructelor, obiectelor. Bela3ati, priviti !n gol obiectul careinteresea"a neaparat. 6eti ramne uimiti de re"ultate. 7utrebuie sa mijiti oc0ii sau sa-i mariti, ei nu participa lavi"iuni, participa glanda pineala.

!U% E !ITE! !"A$RELE

Citirea c0a5relor este !n #ond acelasi lucru cu citirea aurei,dar nu vom trece la acest e3ercitiu pna nu ne vom !nsusi !n!ntregime citirea aurei, deoarece, !n ca"ul c0a5relor, e3ercitiulare durata mai mare si necesita o mai mare !ncordare.


. Beali"am silueta asistentului pe ecranul nostru mental.

. 7e concentram atentia asupra punctului din aura carerepre"inta prima c0a5ra. Beali"am imaginea vi"uala a unui

84


34/59

disc !n aceasta "ona si urmarim daca discul este !nc0is saudesc0is si !l umplem cu galben-portocaliu-rosu-maro, !nordinea descrisaR sa nu uitam ca acum citim o 0arta. Aceastaeste prima c0a5ra legata de supravietuire. 'aca este largdesc0isa, daca este colorata !n culori !ntunecate sau mo0orte,pacientul are probleme, legate de supravietuire sau de opatologie a organelor care tin de centrul energetic respectiv.'aca aceasta c0a5ra este !nc0isa, persoana nu are !nacest moment probleme de supravietuire. 'aca c0a5ra estecolorata !n verde 2culoarea cresterii4, cel !n cau"a poate gasinoi cai care !l vor ajuta sa supravietuiasca. 'aca c0a5ra estecolorata !n rosu 2culoarea simturilor si sentimentelor4 capa-citatea de supravietuire depinde de !ncarcatura emotionala.

. Trecem de la o c0a5ra la alta, citindu-le !n acest #elpe rnd, att cele sapte c0a5re principale, ct si c0a5releminilor si picioarelor. ste #oarte important sa ne con-centram asupra #iecarei c0a5re !n parte, sa nu !ncercam sa leanali"am pe toate la un loc.

. 'upa ce am studiat cu multa atentie #iecare c0a5ra,aruncam o privire asupra !ntregului ansamblu de c0a5re. 7eimaginam ca le privim mai de la distanta, pentru a le vedea petoate. Comparam dimensiunile si #orma diversilor centrii ener-getici. Care este cel mai mareQ Care este cel mai intens coloratQ

E. Gacem sa dispara imaginea si iesim din transa.

!n acelasi #el, vom e3amina c0a5rele aceleiasi persoane sia doua "i, apoi din nou peste o saptamna. 6edem daca au in-tervenit ceva sc0imbari. Pot interveni sc0imbari daca !l vetiumple cu o alta #orma de energie vitala, dar pot ramne nemo-di#icate daca persoana este la #el de comple3ata de grijile sale.

DETER%INAREA )OZI&IEI DURERII#N AUR+ sI #N !OR)

3ercitiul urmator are o mare !nsemnatate practica !nmunca de vindecator. l ne va o#eri in#ormatii suplimentare


35/59

#ata de cele obtinute prin studierea aurei si c0a5relor. La!nceput vom e3ersa independent, ca !n e3ercitiul precedentde citire a aurei si c0a5relor.


. Pe ecranul mental obtinem imaginea 2silueta4 persoa-

nei pe care o studiem.. 7e autosugestionam ca pe imaginea obtinuta, !npunctul !n care prietenul nostru acu"a dureri #i"ice, trebuiesa apara o pata rosie care sa marc0e"e "ona a#ectata. Urma-rim cu atentie !n ce raport se a#la pata sau petele din aura.'upa ce studiem amanuntit imaginea o #acem sa dispara.

. Beaducem imaginea prietenului. 7e sugestionam capetele rosii apar !n "onele !n care acesta are dureri. Com-param aceasta imagine cu prima. stompam imaginea.

. Bepetam e3ercitiul alegnd mereu alti prieteni. La!nc0eiere estompam imaginile si iesim din transa.

Cnd vom trece la vindecarea pacientului, !nainte de a!ncepe procedurile, vom e#ectua acest e3ercitiu. Putem sa-ispunem sau nu ceea ce vedem. l poate veni sa ne caute, pln-gndu-seF Am o durere groa"nica de cap. 6indeca-ma mairepedeS) #ectund e3ercitiul, putem vedea o pata rosiedeasupra sau !n jurul capului sau. 'ar putem vedea o pata rosiesi mai mare si mai intensa !n cu totul alt loc, la ba"a coloaneivertebrale, !n "ona ombilicala, la genunc0i, oriunde. Trebuiesa dam atentie celor ce vedem c0iar daca ne derutea"a.

Adesea, durerea se mani#esta !n cu totul alta "ona acorpului dect aceea !n care este locali"ata sursa maladiei.Cnd trecem la vindecare, vom acorda atentie deosebita"onelor !n care am descoperit petele rosii. le trebuie!nlaturate.

AUTOAPRAREA

Pentru a ne de"volta deprinderile putem reali"a citireapsi0icului anumitor persoane, cu acordul acestora, !nso-

E


36/59

tind-o de procedeul de vindecare, daca ni se pare potrivit sinu este di#icil de reali"at.

Trebuie sa ne ba"am pe intuitia noastra. 'upa ce nevom !nsusi su#icient citirea aurei si a c0a5relor, vom trecedesigur la citiri mai comple3e. 'esavrsindu-ne practicacitirii psi0icului, vom constata ca putem raspunde singuri la

toate !ntrebarile pe care si le pun ceilalti oameni, doar #or-mulnd aceste !ntrebari.

Cnd ne pregatim sa citim psi0icul unui prieten sau alunui pacient, reluam procedurile pe care le e#ectuam !nca"ul vindecarii. 7e ase"am #ata !n #ata cu pacientul sireali"am !mpamntarea pentru amndoi. 'esigur, !naintede a !ncepe ne vom goli mintea de orice alte gnduri, pentrua nu ne !ncurca. Trecem apoi la citirea aurei si a c0a5relor,e#ectund toate procedurile necesare.

Citirea nemijlocita a psi0icului este mult mai intere-santa dect observarea de la distanta, dar este mult mai di#i-cila. Omul al carui psi0ic !l citim poate #i speriat, emotionatsau #oarte curios. Ca urmare, el poate patrunde !n minteanoastra si ne va ataca prin atentia, gndurile, ideile, emotiilesale si prin tot ce se petrece cu el. 'esi poate avea cele maibune intentii, atacurile sale psi0ice ne pot #ace sa ne pierdem!mpamntarea.

Beali"am imaginea vi"uala a unui tranda#ir care !sistrnge petalele, trans#ormndu-se !ntr-un boboc de #loare,dar !n loc de a-H plasa pe ecranul nostru mental, !l aducemc0iar !n #ata #runtii. 7e sugestionam ca acest tranda#ir va #imagnetul care atrage si absoarbe toate legaturile carepornesc de la subiectul pe care-H citim, !nainte ca acestea sapatrunda !n c0a5rele noastre si sa ne absoarba energia. 7evom sugestiona ca tranda#irul ramne !n acest loc si !i veri-#icam pre"enta de #iecare data, !nainte de a !ncepe o nouacitire. 'aca simtim o stare de neliniste subita !n timpulcitirii, poate #i nevoie sa cream un nou tranda#ir. La termina-rea citirii #acem sa dispara tranda#irul.


37/59

Golosirea tranda#irului pentru protectia psi0icului nu selimitea"a la procesul citirii. l este de nepretuit !n viatacotidiana. 'e #iecare data cnd cineva ne va ataca, cnd nevom contra"ice cu cineva sau vom intra !ntr-un ra"boi)psi0ic, vom !ncerca sa ne imaginam tranda#irul pentru areali"a o detensionare.

Acest procedeu poate #i util !n mentinerea ec0ilibruluiinterior. l poate #ace sa nu mai avem nevoie de protectiepsi0ica. 'aca nu ne !mpotrivim la tot ce ne agresea"a !nprocesul citirii psi0icului sau !n a#ara acestuia, constatam caUL nostru nu e3ista si nu ne mai ataca nimeni. Cu ct vompermite mai mult sa #im agresati de tot ce ne deranjea"a sine creea"a o bariera psi0ica, cu att mai mult citirea noastranu va avea nici un re"ultat si ne vom pierde legaturile. 7utrebuie sa respingem ceea ce simtim, dar aceasta nu ne vaajuta !n perceperea !n propriul nostru spatiu psi0ic a ceea cesimt ceilalti oameni.

!O%UNI!AREA

In procesul oricarei activitati psi0ice este #oarte impor-tant sa discutam mental despre ceea ce vedem, ca si cum amavea pe cineva alaturi. Cu alte cuvinte, trebuie sa gasim unmod de a transmite acele sen"atii puternice pe care lepercepem, pentru a nu se acumula !n interiorul nostru si a nune bloca a cincea c0a5ra. !n timpul citirii, putem desci#ravi"iuni sau imagini despre care n-am dori sa-i vorbim per-soanei de #ata. ste posibil sa nu #im prea siguri de in#or-matiile primite, sau sa simtim ca subiectul s-ar putea supara,sau si-ar bloca !n continuare centrii pentru desci#rareacau"ei simptomelor aparute.

Trebuie sa ne eliberam de cele percepute, indi#erentdaca vom comunica subiectului datele citirii psi0ice, sau leputem transmite !ntr-o #orma care sa ne elibere"e de ten-siune. ste posibil sa asteptam plecarea pacientului si sa


38/59

pre"entam toate datele !n #ata oglin"ii, vorbind cu propriapersoana sau deasupra unui pa0ar cu apa, care ar preluain#ormatiile, apoi sa aruncam apa. 'aca dorim, ne putem luanotite. 'aca simtim ca ne este mai usor sa transmitemin#ormatiile si sa ne e3primam prin pictura, dans sau !ntr-unalt mod, #ara a recurge la cuvinte, trebuie sa procedam !nacest #el. Orice #orma de activitate este buna pentru a gasio iesire si a ne elibera de imaginile pe care le-am va"ut.

Unii vindecatori transmit in#ormatiile cele mai serioaseunei terte persoane sau unui obiect 2capac, "id, lac4. 'e celemai multe ori aceasta transmitere este e#icienta.

'e aceea nu sustinem ca nu trebuie sa comunicamnimic din cele a#late, ci doar ca, atunci cnd comunicamaltei persoane, care nu cunoaste pacientul, cele a#late !ntimpul citirii psi0icului, nu trebuie sa !ntoarcem cele a#late!mpotriva acestuia. 6om proceda !n asa #el !nct !ncarcaturaemotionala a in#ormatiilor obtinute sa nu daune"e nicipacientului, nici noua, reusind ast#el eliminarea lor dincmpul nostru psi0ic.

Cnd comunicam pacientului in#ormatiile obtinute princitire, daca ne-am 0otart sa o #acem, sa #im #oarte grijulii.'e pilda, am a#lat ceva secret, dar ne este teama ca pacientulse va supara au"ind in#ormatiile. 6a trebui sa-H abordam !n#elul urmatorF 6ad ca va puteti !mbolnavi. Acordati preamulta atentie unor probleme nedemne de atentia dum-neavoastra. Pna nu veti !n#runta adevarul si nu veti gasiceva care sa va distraga atentia de la toate acestea, nu va voiputea ajuta sa va vindecati.)

7u ne-am e3pus consideratiile privind starea psi0ica apacientului, dar am atins punctul sensibil si pacientul nepoate contra"ice cu ardoare. 'aca vom spune adevarul e3actasa cum !l vedem, ne putem provoca un soc energetic 2pecare l-am denumit anterior soc psi0ic)4. 'e aceea, !nprimul rnd vom crea tranda#irul protector. !n al doilea rndnu vom uita ca nici un soc psi0ic nu ne poate a#ecta !n vreun


39/59

#el, daca nu dorim sa-H percepem. si !n #ine, daca ne!mpotrivim #uriei pacientului 2prietenului4, aceasta va treceprin noi #ara sa ne a#ecte"e.

#%BINAREA I%AGINILOR

!n acest capitol revenim la unul dintre cele mai impor-

tante aspecte ale activitatii psi0iceF la priceperea de a ra-mne neutri, de a nu ne implica !n emotiile persoanei careia!i citim psi0icul sau pe care o tratam.

Pentru noi, ca si pentru pacient, va #i mult mai usordaca !i vom solicita sa nu medite"e si sa nu intre !n transa!mpreuna cu noi. Oamenii cred adesea ca ne-ar putea usuramunca daca ar medita !mpreuna cu noi. 'ar nu este asa. *ai!nti oamenii meditea"a !n mod di#erit si, a#lndu-se !n altes#ere, le va #i greu sa umareasca cu atentie cuvintele noastre.ste necesar doar ca ei sa #ie pre"enti.

Cnd intram !n transa este si mai important sa ramnemla nivelul energetic propriu. 'aca prietenul sau pacientulmeditea"a !mpreuna cu noi, el poate sa ne !nsoteasca #oartenatural, #ara sa-si dea seama, c0iar de la intrarea !n transa.Ast#el, poate #i !ncalcat unul dintre principiile de ba"a aleintrarii !n transa, care consta !n ridicarea obligatorie anivelului energetic propriu la un nivel su#icient de !nalt,care sa-H depaseasca mult pe cel al pacientului, pentru a neasigura de impartialitatea emotionala si detasarea necesare!n timpul citirii sau vindecarii.

'aca si noi si pacientul ne a#lam la acelasi nivel ener-getic, putem !mbina tablourile obtinute cu cele ale pacien-tului, ceea ce !nseamna ca trairile pacientului pe care-Hobservam se !mbina cu trairile noastre analoage. Propriilenoastre amintiri se pot constitui la rndul lor !n sen"atiiputernice, care produc con#u"ie !n mintea noastra si 0aos !ncitirea psi0icului. 'e obicei aceasta constituie cau"a sen-


40/59

"atiei ca nu putem vedea subiectul citirii !n timpul acesteioperatiuni.

Iata un e3emplu simplu de !mbinare a tablourilorF!ncepem procedura cu succes, citim !n conditii optime aurapacientului si, deodata, vedem o pata de culoare rosu !nc0is.Ii comunicam pacientului ca aceasta pata !n aura este un

semn de #urie si, dupa ce i-am spus-o, devenim nervosi, nesimtim jenati. 'aca am avea mai multa e3perienta !nclarvi"iune, am putea vedea imaginea reala sau tablourileproiectate !n aura pacientului. 1au am putea sa le sesi"am.1au, mai degraba, am !ntelege pur si simplu de ce dintr-odata nu ne simtim bine.

1e poate !ntmpla ca pe la vrsta de cinci ani pacientulnostru sa #i mncat o bataie "dravana de la mama si sa nu #iputut niciodata sa-i ierte aceasta. Poate ca si mama ne-a trascteva palme pe la cinci ani, lucru care ne #ramnta si acum.'aca nu suntem neutri si nivelul nostru energetic nu se ridicadeasupra celui al pacientului, tablourile !ncep sa se !ntrepa-trunda si ne simtim debusolati. Amintirea noastra despre tra-irile proprii se amesteca cu amintirile analoage ale pacientuluisi ne concentram e3clusiv asupra acestui eveniment neplacut,c0iar daca nu suntem constienti de aceasta.

7u trebuie sa disperam. Oricine !si poate combinatablourile imaginare cu ale noastre, dar nu este deloc greu sascapam de aceasta. !n primul rnd !i vom spune pacientuluisa ne scu"e o clipa pentru a pune la punct starea de transasau a ne calma cea de-a saptea c0a5ra. Bevenim !n propriaminte, ne !mpamntam iar si ne ridicam nivelul energetic,circulnd prin corpul nostru o cantitate mai mare de energiedect a pacientului. Ast#el vom putea observa !mbinareatablourilor #ara a le simti. Apoi !l !mpamntam din nou pepacient.

'aca avem idee ce repre"inta tabloul nostru care parti-cipa la combinatie, !l aducem pe ecranul noastru mental si!l #acem sa dispara. Acesta poate repre"enta oriceF se poate

H


41/59

sa #i avut amndoi !n adolescenta cosuri pe /ata care ne#aceau sa su#erim, am #i putut avea prieteni gelosi, rau de!naltime etc. 1e pot !mbina de asemenea unele tablouri po"i-tive, desi acestora li se acorda mai putina atentie si creea"amai putine greutati la citire.

'aca nu putem vedea clar tabloul, ne ase"am !n spatele

pacientului si lasam sa ne umple mintea orice repre"entareimaginara. 'aca !ncepem pe neasteptate sa percepem ceva,#acem sa dispara repre"entarea imaginara. 'aca nu perce-pem nimic, #acem sa dispara totul. 'aca aceasta disparitienu ajuta, ne imaginam ca sen"atiile noastre neplacute #or-mea"a o picatura mare de energie de orice culoare dorim. Oplasam pe ecranul nostru mental si o #acem sa dispara. Apoi!nc0idem pe jumatate cea de-a doua c0a5ra. Aceasta ne vasepara de pacient.

Apoi ne gndim la cinci puncte care ne deosebesc depacientF are parul castaniu, spre deosebire de noi, este !nva-tatoare - ceea ce noi nu suntem, !i plac tranda#irii - noua nu,are de ani - noi avem alta vrsta, crede ca procedurilepsi0ice sunt vrajitorii - noi nu. *etoda este #oarte simpla, dar!i vom aprecia calitatile cnd o vom aplica. 7u suntem unacu pacientul. 1untem persoane di#erite. Privind la problemelesi distractiile pacientului, trebuie sa ne spunemF Acestea nusunt problemele mele, dar doresc sa decodi#ic cau"ele careprovoaca su#erinta.)

'urerea de cap care poate aparea ca urmare a supra-punerii tablourilor poate #i importanta pentru noi. a neindica "onele !n care s-a acumulat sau este blocata energiasi ne poate ajuta sa clari#icam situatia, obligndu-ne saconstienti"am cau"a.

Cnd simtim ca ceva nu este !n regula, !n timpul citirii,procedam ast#elF

H. Gacem !mpamntarea, att a pacientului, ct si anoastra.


42/59

. Bidicam nivelul energetic propriu #ata de cel al pa-cientului.

. Gacem sa dispara orice imagine, oricare ar #i.

. Cream un tranda#ir.

. !nc0idem a doua c0a5ra.E. 7e gndim la cinci puncte care ne deosebesc depacient.

6indecatorii !ncepatori sunt nelinistiti de volumul marede in#ormatii despre c0a5re, legaturi, spirite-mentor, aura,simboluri ale vietilor anterioare. Uneori vindecatorul!ncepator nu este sigur de ceea ce vede. Putem evita acesteprobleme daca decidem de la !nceput ce anume dorim savedemF aura, c0a5rele, legaturile etc. 7e concentram asupraalegerii noastre, acordndu-i toata atentia. 'upa ce studiemcum se cuvine "ona aleasa, putem trece mai departe.

)ER(E!&IONAREA !ITIRII )I"I!E

7u putem vindeca un om !mpotriva propriei sale vointe.La #el, nu-H putem privi !mpotriva vointei sale. Lucrnd, neputem da seama ca in#ormatiile au #ost blocate. 7u putemobtine nici un #el de date, desi recurgem la toate procedeelete0nice cunoscute de i"olare, de neutrali"are. Citirea nu sepoate #ace, pna !n momentul !n care pacientul nu doresteaceasta. 'e cele mai multe ori, cu toata jena, pacientulraspunde 'A).

Trebuie sa subliniem ca !n toate domeniile psi0ice !ncare suntem implicati alaturi de o alta persoana, insistentelenu ne vor ajuta. Trebuie sa ne !nstiintam prietenii ca dorimsa #acem putina practica, sa !ncercam procedeele psi0ice pecare le-am a#lat din pre"enta lucrare. Ideal ar #i ca ei sa nevina !n !ntmpinare.

'ar trebuie sa-i rugam sa #ie de acord !ntr-un mod#oarte politicos, ast#el !nct sa poata re#u"a daca nu vor sane sprijine. Lumea psi0icului este de temut pentru multi oa-

93


43/59

meni, unii dintre ei sunt speriati de posibilitatea patrunderiiacestei lumi. La !nceputul activitatii veti avea multe sur-pri"eF prietenii pe care-i considerati ca avnd conceptiiliberale si #ilo"o#ice se dovedesc cei mai speriati sau devincriticii cei mai severi. 'impotriva, persoane care nu se maiinteresasera niciodata de #enomenele e3trasen"oriale, demeditatie etc. se dovedesc desc0ise la nou. Cu trecerea tim-pului !i vom putea identi#ica de la !nceput pe cei speriati deaceste #enomene. 1a ne amintim cum ne-am simtit !naceasta lume necunoscuta cu ctiva ani !n urmaS

Trebuie sa #im atenti !n a comunica pacientului doaracele in#ormatii care !l pot ajuta.

Citirea psi0ica este mult mai mult dect slujirea celor-lalti, este slujirea propriului U.

C0iar daca pare parado3al, trebuie sa subliniem aspec-tul cel mai important al citirii. Cu ct citim sau traim maimult, cu att ne este mai clar ca suntem asemanatori oricaruiom, care are aceleasi probleme ca noi.


44/59

CAPITOLUL 6

tape avansate de vindecare P1I

3ercitiile pre"entate !n acest capitol au un grad de di#i-cultate mai ridicat. ste bine sa nu ne grabim si sa nu avan-sam la e3ercitiul urmator daca nu stapnim bine te0nica.

Unele dintre e3ercitiile pre"entate !n acest capitol ne vorparea mult mai simple dect cele din capitolele anterioare.'ar nu trebuie sa precupetim timpul necesar e#ectuariie3ercitiilor si nici sa comparam progresul !nregistrat de noicu cel !nregistrat de altii, sau cu ceea ce, dupa impresianoastra, am #i putut reali"a. Giecare om este o individualitatesi merge pe propriul sau drum.

)URI(I!AREA !"A$RELOR

Puri#icarea c0a5relor este e3trem de importanta, att !nvindecarea altora, ct si !n autovindecare. Iata o metodapentru puri#icarea propriilor c0a5re.


. 7e instalam !n cea de-a treia c0a5ra. 7e imaginamcum energia e3citanta care s-a acumulat aici se trans#era !ncea de-a doua c0a5ra, se acumulea"a aici, urmnd a #i trans#e-rata !n prima c0a5ra. Bepetam acest proces. !nlaturam printija de !mpamntare tot ceea ce avem acumulat !n aceste


45/59

c0a5re. !n timpul acestui e3ercitiu nu trebuie sa cercetam ceanume !nlaturam, desi, desigur, o putem #ace.

. 7e instalam !n a patra c0a5ra. Acum procedam !nsens invers. Trans#eram !ntreaga cantitate de deseuri psi0icedin a patra c0a5ra !n a cincea, apoi !n a sasea si a sapteac0a5ra, iar prin aceasta le evacuam !n e3terior. 7e ima-

ginam ca totul a #ost !nlaturat din aura noastra si se di"olva!n energia neutra.

. 7e !ntoarcem !n prima c0a5ra. Umplem acest centrucu energie de culoare portocalie si ne imaginam ca aceastacircula prin #iecare c0a5ra. Am evacuat tot ce era strain. 'e#iecare data, evacund tot ce nu ne era necesar, spatiuleliberat se umple cu energie pura. 7atura nu suporta vidul,att !n spatiul #i"ic, ct si !n cel psi0icR daca vom lasa spatiuneocupat, nu trebuie sa mai mentionam ce se poate acumula!n el.

. Bepetam etapa a patra pentru a doua si a treia c0a5ra.Apoi !nc0idem #iecare dintre c0a5rele in#erioare, ast#el !nctsa ne #ie comod.

E. Umplem cele patru c0a5re superioare, una dupa alta,cu energie portocalie. Culoarea portocalie este totdeauna oculoare e#icienta, dar daca pre#eram sa #olosim alta, vomproceda cum credem mai bine. Cele patru c0a5re superioarenu se !nc0id.

. Iesim din transa.

Procesul de puri#icare a c0a5relor este o procedura pecare o putem e#ectua ct de des dorim. 'upa e#ectuarea eta-pei a sasea, putem !nlatura toate legaturile, gasind tablourileagasante care !mpiedica #lu3ul de energie.

Pentru a vindeca o alta persoana prin aceasta metoda, ne!mpamntam att pe noi, ct si pacientul, apoi ase"am mnadeasupra celei de-a treia c0a5re a pacientului si ne imagi-nam ca mna noastra !mpinge tot ce nu este necesar princ0a5rele in#erioare !n tija de !mpamntare, iar de aici ct maiadnc !n Pamnt.

E


46/59

Apoi ne ase"am mna deasupra celei de-a saptea c0a5rea pacientului si ne imaginam ca e3tragem tot ce este !n plus!n a patra c0a5ra si !nlaturam ce am e3tras prin a sapteac0a5ra !n atmos#era. Apoi se umple #iecare c0a5ra cu ener-gie curata, portocalie.

T+)0NIREA !OR)ULUI

Iata un e3ercitiu, care poate parea oarecum neobisnuit,destinat sa ne re!nnoiasca legatura cu propriul nostru corp,sa ne consolide"e situatia de posesor al propriului spatiu#i"ic si sa ne reaminteasca #aptul ca, orice s-ar !ntmpla,mintea noastra ne poate spuneF Acesta este corpul tau.)

A avea), a stapni) ceva anume !nseamna !n limbajulpsi0icului a #ace sa-ti apartina !n totalitate). 'e e3emplu,parintii ne-au !nvatat sa mergem, prin urmare ei pot conti-nua sa stapneasca o parte a picioarelor noastre, iar noi esteposibil sa nu le stapnim pe deplin niciodata. Putem crestecu convingerea ca organele genitale sunt !ntr-o oarecaremasura impure, asa ca niciodata nu vom putea sa le stap-nim pe deplin si sa le #olosim ca pe ceva ce ne apartine.

Acele "one din corp pe care nu le stapnim sunt "onele!n care se poate bloca energia terestra si cosmica. Aceste"one, !n care adesea suntem inconstienti sau adormiti),sunt "onele !n care de cele mai multe ori apar maladiile#i"ice. Aici aura poate #i #oarte subtire sau poate lipsi !ntotalitate.

'aca doriti sa deveniti stap!nul corpului dumnea-voastra, sa parcurgem urmatorul e3ercitiu. 7e !mpamntam.Apoi ne instalam !n degetele mari ale picioarelor 2la #elcum ne-am plasat !n centrul capului, !n coltul camerei sau!n una dintre c0a5re4. *obili"am !ntreaga noastra puterede constienti"are !n aceste puncte. Probabil nu ne-am gndit


47/59

niciodata att de mult la degetele mari ale picioarelor sivom determina cum ne simtim aici si ce simt degetele noastre.

Apoi ne mutam la talpile picioarelor. Cum sunt acesteaFusoare, !ngreunate, amortite sau dureroaseQ

7e instalam apoi !n gambe.

Ast#el, ne vom a#la pe rnd !n #iecare particica a corpuluinostruF !n genunc0i, !n coapse, !n #ese, !n organele genitale,!n abdomen, torace, umeri, !n brate, coate, antebrate, palme,degete, !n partea dorsala a toracelui, la cea#a, !n gt, barbie,bu"e, limba, dinti, nas, obraji, urec0i, par, cap. Pentru #iecarepopas vom consuma att timp ct va #i necesar si, parasindo parte a corpului, vom #i gata sa ne oprim !n urmatoarea.

Patrun"nd !n #iecare parte a propriului nostru corp,vom vorbi cu aceasta. 6om da binete abdomenului si-H vom!ntreba daca nu doreste ceva pentru el. l poate raspundeF*ai usor cu alimentele picante), sauF Largeste cureaua.)6om sta de vorba cu talpile noastre. le ne pot spuneF 7une uita. Avem nevoie de !ncaltaminte mai comoda) sauF*ultumim pentru baia cu saruri minerale.)

Trebuie sa mentionam ca !n unele parti ale corpului nevom simti bine si comod, con#ortabil, pe cnd !n altele nepoate !nconjura plictiseala, vom simti o apasare sau o ten-siune. Acestea sunt "onele pe care nu le stapnim !n totali-tate. In #iecare parte a corpului nostru vom constienti"asen"atiile, att pe cele placute, ct si pe cele neplacute. Pri-mul pas care ne da sentimentul ca !ntregul corp ne apartineva #i sen"atia ca putem stabili !n ce parte a corpului nesimtim con#ortabil si unde ne simtim straini. 6om e3aminaicu atentie daca nu cumva s-a acumulat durere !n acele "onece ne sunt straine. 'aca este asa, vom sterge aceste imagini.

'upa ce !nc0eiem procesul de luare !n posesie a cor-pului nostru, revenim !n centrul capului. 'e aici, construimpe ecranul nostru mental tabloul !ntregului corp. !nconjuramaceasta imagine pe ct posibil cu ma3ima iubire si tandrete,!nlaturam imaginea si iesim din transa.


48/59

A GI 17TO1

Procesul de vindecare presupune restabilirea ec0ili-brului !n organism. 6indecatorii cauta sa-si concentre"eatentia de cele mai multe ori asupra a ceea ce nu este !nregula) !n corpul #i"ic sau psi0ic, nu asupra a ceea ce estenormal). Trebuie sa privim corpul !n ansamblu sau !n

legatura cu Universul pentru a #i #eriti de erori. 6indecareaeste un proces de corectare a corpului energetic, carepermite corpului #i"ic sa #unctione"e normal.

Urmatoarele e3ercitii sunt destinate readucerii sub contro-lul nostru a starii naturale de #orta si vointa. 1unt destinate sane de"vete de unele modele pe care le-am !nvatat !n copilariesi care erau utile copilului. Aceste modele nu ne sunt potrivitetotdeauna, iar uneori pot #i c0iar nocive. 'e pilda, astmulbronsic poate #i urmarea atentiei e3agerate pe care ne-auacordat-o parintii !n copilarie. 'ar oare dorim acum sa ni seacorde aceeasi atentieQ Poate platim pentru aceasta atentie cuimposibilitatea de a respira usor sau poate tine de destin.


. Identi#icam !n propria aura "onele care emit o energiesanatoasa, vibranta, pura, de culoare aurie.

. Bidicam nivelul energetic din celelalte "one ale cor-pului, ast#el !nct sa corespunda energiei !nalte din "onelesanatoase. Trebuie sa ne sugestionam ca nivelul energieicreste daca !i vom ordona aceasta. Atunci vom putea ridicaacest nivel ct dorim.

. Gacem sa circule energia prin c0a5rele si aura noastra,apoi ne aplecam cu capul mai jos de genunc0i si iesim dintransa.

Putem #olosi acest e3ercitiu si pentru vindecarea altorpersoane. Trebuie sa identi#icam portiunile sanatoase dinaura acestora, !n loc sa le cautam !n propria noastra aura.Apoi ridicam nivelul lor energetic asa cum l-am ridicat peal nostru. ste bine sa !nvatati pacientii sa respire corect.


49/59

Bestabilirea energetica a corpului #i"ic se #ace si prinmetode de respiratie, prin te0nici Badja-Voga.

'O!EA INTERIOARA

3ercitiul de mai jos este unul dintre cele mai simple sida re"ultate po"itive !n toate domeniile activitatii psi0ice.

Am amintit deja despre vocea noastra interioara -aceasta parte a U-lui nostru care !ntotdeauna stie tot si nepropune, ca raspuns la !ntrebarile noastre, numai judecati de#olos. Pentru a intra !n legatura cu vocea noastra interioara,vom !nc0ide mai !nti oc0ii si ne !mpamntam. 7e gndimla o !ntrebare la care am dori sa primim raspunsul, de e3em-pluF Oare vreau cu adevarat sa merg la plimbareQ) sauFse#ul meu are de gnd sa ma avanse"eQ) sauF Oare soramea c0iar iubeste pe cinevaQ)

Pe ecranul nostru mental scriem cu majusculeF 'A).Apoi, scriem tot cu majusculeF 7U). Gormulam !ntrebareasi vedem care din raspunsuri s-a luminat. !ntelegem ca este#oarte simplu, dar viata nu trebuie sa #ie prea di#icila,!ncercam, trebuie sa !ncercam. 6om #i uimiti ct de repedesi de usor vom primi un raspuns corect si precis. 'e multeori raspunsul 'A) vine sub #orma unei tensiuni usorsesi"abile pe partea dreapta a #runtii sau !n centrul #runtii, iarraspunsul 7U) pe partea lobului #rontal stng, sau parcadin cea#a ni s-ar e3trage o tija.

Acest procedeu este util si pentru discutiile cu propriulcorp. 'e pilda, putem veri#ica ast#el ec0ilibrul substantelor nu-tritive, !ntrebamF *ai ai nevoie de vitamineQ) 'aca primimun raspuns po"itiv, !ncepem sa enumeramF A, /, C, ', ,primind raspunsulF 'A) sau 7U) pentru #iecare vitamina.

'aca dorim putem sa variem !ntrebarile, adaugnduneori) sau putin) sau mult), sau alte gradatii ale raspun-sului. 6om #i ct se poate de independenti si originali.


50/59

CAPITOLUL 6I

'e ce se !mbolnavesc oameniiQ

1...i oamenii niciodata nu vor stica vor distruge2 cu un singur cuv3nt2un regat sacru2 si un su/*et...4

R. Enac-e2 KARMA

Cei mai multi dintre noi cred ca boala este o nenorocirecare se abate asupra noastra, un accident !n care nu avemnici o vina. Poate ca ne !mbolnavim pentru ca am mers prinploaie cu capul descoperit, sau pentru ca este o epidemie degripa. Atunci de ce unii oameni umbla mereu cu capuldescoperit, nu poarta palarii sau caciuli, nu se tem de epi-demii si sunt sanatosi toata viataQ 'e ce unii sunt permanentsanatosi c0iar !n mijlocul epidemiilorQ

'INDE!AREA )RIN )RELUAREA BOLII

'aca nu e#ectuam corect procedurile, putem descoperica avem aceleasi boli de care ne-am vindecat pacientii. Iatade ce, la !nceputul acestei carti, am !nvatat sa ne !mpamntam

HH


51/59

Cnd suntem !mpamntati, suntem mai putin !nclinati saplutim !n nori, avem picioarele noastre psi0ice) bine!n#ipte !n Pamnt. 1unt unii vindecatori care iau asupra lorbolile pacientilor, iar apoi se vindeca de maladiile ast#e&preluate. 7u consider ca ar trebui sa procedem ast#el si vas#atuiesc #oarte insistent sa nu #aceti acest lucru.

!n ca"ul !n care ne credem martiri sau suntem putinmasoc0isti si ne roade curio"itatea sa stim ce putem simti lapreluarea bolii pacientului, vom alege pentru e3perimentceva mai putin grav, cum ar #i durerea de cap, dar !n nici unca" nu vom alege o maladie grava cum este cancerul. 'upace vom intra !n transa, desc0idem larg cea de a doua c0a5ra.Apoi, dupa ce separam durerea de cap de persoana pacien-tului, o cream din nou !n mintea noastra pentru proprianoastra persoana. Unde este durerea !n capQ Ce culoare areQCt este de intensaQ Care !i este temperaturaQ ste o durerecare pulsea"a sau este continuaQ Acum pacientul nostrutrebuie sa se simta bine, iar pentru noi a venit momentul saluam aspirina. 1a nu ne asteptam la compatimire din parteapacientului pentru ceea ce am #acut. Acum boala lui neapartine si trebuie sa ne punem !ntrebareaF Am vrut oare saprimim ceea ce am primitQ Prin ce procedeu ne vomvindecaQ)

TULBUR+RILE )I"I!E

'eseori vindecatorii sunt pusi !n situatia de a ajutapersoane care pre"inta serioase dereglari emotionale saupsi0ice. 1a nu uitam ca aceasta carte este un g0id pentrue#ectuarea unor procese de vindecare psi0ica. Cnd ni seadresea"a o persoana cu tulburari serioase, !i vom #ace celmai mare bine trimitnd-o la un psi0iatru cali#icat.

!n al doilea rnd, putem sa e#ectuam cteva procedee devindecare de la distanta, care desigur nu !nlocuiesc interventia

102

Documents

Vindecarea Psi - 2