31
UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA FACULTATEA DE NAVIGATIE MASTERAT INGINERIE SI MANAGEMENT IN DOMENIUL MARITIM SI PORTUAR PROIECT DE CERCETARE PENTRU METODOLOGIA CERCETARII SUBIECT: VIOLENTA DOMESTICA MASTERAND: 1

Violenta Domestica

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Violenta Domestica

Citation preview

Page 1: Violenta Domestica

UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTAFACULTATEA DE NAVIGATIEMASTERAT INGINERIE SI MANAGEMENT IN DOMENIUL MARITIM SI PORTUAR

PROIECT DE CERCETARE PENTRU METODOLOGIA CERCETARII

SUBIECT: VIOLENTA DOMESTICA

MASTERAND:

1

Page 2: Violenta Domestica

I. INTRODUCERE – CE CERCETĂM?

Violenţa domestică este o problemă de ordin atât naţional, cât şi mondial. Conform cercetărilor şi datelor statistice, în cele mai multe cazuri femeile sunt victime, adesea copiii fiind şi ei supuşi traumelor. Emanciparea femeii a dus la redimensionarea şi renegocierea rolurilor pe care bărbatul îl are. În lipsa altor mijloace, apelează la violenţa ca argument al păstrării şi consolidării raporturilor de dominare valorizate de modelul tradiţional. Unul din patru bărbaţi va folosi violenţa împotriva partenerei într-un anumit punct al relaţiei.

Fenomenul social de violenţă domestică este determinat de factori cauzali în lanţ. Subiectul de faţă este tratat predominant din perspectiva bărbatului ca principal iniţiator de conflicte în mediul familial; aşa cum reiese şi din sondajele efectuate.

Prin urmare, o istorie personală cu abuz, neîncederea în sine, nemulţumiri la locul de muncă, imaturitatea emoţională duc la atitudini negative faţă de femei, gelozie, consum de alcool şi de droguri, la un temperament violent. Toate aceste aspecte au ca rezultat schimbări radicale de comportament şi deficienţe de comunicare în relaţia de cuplu.

Există forme diferite de manifestare, printre care se numără agresiunea fizică, emoţională, agresiunea prin intermediul copiilor, prin control, intimidare. Cu toate că infracţiunile în general fac mai puţin din femei victime, ele sunt de la cinci la opt ori mai predispuse decât bărbaţii să fie victimizaţi de către un partener intim. Femeile sunt de la şapte la paisprezece ori mai vulnerabile să sufere atacuri fizice brutale din partea persoanei de cuplu.

În România, legislaţia în vigoare cu privire la violenţa domestică este cuprinsă în legea 217 din anul 2003, o serie de articole urmând să fie prezentate.

Nu doar statisticile, ci şi reglementările legale demostrează gravitatea situaţiei. Spre exemplu, până în anul 2000 nu a existat în cadrul legislativ nicio referire la violenţa domestică, deşi, în România, numărul femeilor agresate a crescut de 5 ori în perioada 1996-1998.

Mai mult decât atât, atenţia trebuie îndreptată şi asupra faptului că foarte puţine femei îşi reclamă la poliţie partenerii violenţi. Aici intervine factorul de mentalitate – doamnele ar trebui educate să îşi ceară drepturi, să îşi menţină securitatea psihică şi fizică, să aibe independenţă chiar şi în cazul căsniciilor. De obicei, acestea sunt ignorate la nivel familial, din cauza dezvoltării unui sentiment de ,,proprietate”.

2

Page 3: Violenta Domestica

I. DESCRIEREA FENOMENULUI

1. Evoluţia violenţei domestice. Date statistice

Următoarele aspecte sunt concluzii ale diverselor cercetări, disponibile online, în limba engleză.1

Se estimează o creştere pe an de la 960,000 cazuri de violenţă împotriva unui actual soţ/ soţie, iubit sau iubită, la trei milioane de femei care sunt abuzate fizic de către soţii sau partenerii lor.

Pe plan global, cel puţin una din trei femei a fost bătută, forţată sexual sau din contră, abuzată pe parculsul vieţii.

Aproape 31% din femeile americane declară ca au fost agresate fizic sau sexual de către soţ sau iubit la un moment dat, conform unui sondaj de sănătate publică din 1998.

Aprozimativ un sfert din femeile americane afirmă că au fost violate şi/sau atacate fizic de către un partener formal, de concubinaj, prieten la un moment dat în viaţă, având în vedere cercetările de ,,Violenţă naţională împotriva femeilor”, începând din noiembrie 1995, până în mai, 1996.

Mai mult decât atît, 30% din americani spun că ştiu o femeie în astfel de situaţii.

Violenţele partenerilor intimi este o infracţiune primordială împotriva femeilor. În 2001, au fost înregistrate 85% din femei ca fiind victime ale violenţei partenerilor de acet tip (588,490 în toal), în timp ce bărbaţii se încardrau ca victime într-un procent de 15 (103,220 în total).

Aproape 18% din femei spun că au trecut prin experienţa unui viol sau a unui încercări la o anumită vârstă; şi doar 3% din bărbaţi pot spune acelaşi lucru.

Atacurile de viol sexual săvârşite de către străini sunt mult mai probabile să fie declarate la poliţie decât ce comise de către cunoscuţi, fiind incluşi aici partenerii vieţii de cuplu, alte rude, prieteni sau cunoştinţe. Între 1992 şi 2000, în prima situaţie 41% din cazuri au fost declarate la poliţie; iar în cea de-a doua, 24 %.

În 60 % din cazurile în care femeia îl ucide pe celălalt, ea se declară victimă a atacurilor sau abuzurilor în momenutul respectiv.

1 http://www.endabuse.org/resources/facts/DomesticViolence.pdf

3

Page 4: Violenta Domestica

Statistici: 2

- O femeie este omorâtă în bătaie o data la 2 zile (IGP Bucuresti, 2003)• In 1998- 74% dintre femeile victime ale violentei domestice au fost agresate de catre soti- 4%de catre concubini- 7% de catre fostii soti- 15% de catre alte rude(Statistici furnizate de Centrul Pilot pentru Femeile Victime ale Violentei Domestice Bucuresti)- Violenta domestica detine 25% din totalul infractiunilor violente - Doar 5% din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Politie si mai putin de 1% sunt pedepsite- Violenta domestica e mult mai des intalnita decat violenta pe strada sau la locul de munca- Peste 90% dintre agresori sunt barbati- 1 din 7 femei sunt violate de catre sotii lor- 78% din cazurile de viol sunt achitate

In Europa, prevalenta violentei domestice intre celelalte forme de infractiuni ale caror victime sunt femeile este de 14%(Moldova) si de 58% in Turcia.

Un studiu intocmit de Banca Mondiala arata ca 20% din totalul bolilor de care sufera femeile si fetele cu varste cuprinse intre 15 si 44 de ani din multe tari ale lumii se datoreaza violentei domestice.

Vilolenţa în cadrul familiei este un fenomen social-psihologic cu care ne confruntam de foarte mult timp. Flagelul lasat de acest tip de violenta poate fi usor observat in societatea de astazi. Este unul dintre factorii care au determinat diminuarea rolului si respectul atribuit familiei.

Se numeste violenta domestica orice act prin care unul sau mai multi membrii ai familiei sunt agresati fizic, verbal sau sexual. Aceste abuzuri includ privarea de resusrse materiale, izolarea victimei de familie si prieteni, insulte, o constanta atitudine agresiva vis a vis de partener.

Consiliul Europei defineste acest fenomen ca fiind:„Violenţa în familie reprezintă orice act sau omisiune comisă în

interiorul familiei de către unii dintre membrii acesteia, care aduce atingere vieţii, integrităţii corporale sau psihologice sau libertăţii altui membru al aceleiaşi familii sau vatămă în mod serios dezvoltarea personalităţii lui/ei”

2 Informatii furnizate de Fundatia Sanse Egale pentru Femei

4

Page 5: Violenta Domestica

Intenţional: se produce cu intenţia de control şi dominare, de menţinerea puterii, prin faptul ca e repetivă (nu apare doar izolat) îi conferă caracterul de intenţie pe care de regulă abuzatorul nu o recunoaşte, dar poate fi identificată prin rezultatele pe care le produce. De exempu, de ce un agresor nu manifestă violenţe similare asupra şefului la serviciu sau persoanelor străine, dacă pornim de la ideea că el nu se poate controla la furie?

Învăţarea acestui comportament are loc atat in familie cat si in societate, prin observatie si reintarire. Copiii învaţă prin imitaţie, familia reprezintă modelul din care îsi extrage valori, cunoaştere şi comportamente. 60% dintre adulţii care sunt violenţi cu partenerele au crescut in familii cu violenţă. Partea optimistă este ca fiind un comportament învăţat, el poate fi schimbat printr-un nou proces de invăţare. Dovadă că violenţa nu este genetică este procentul de 40% dintre copiii care cresc în familii violente şi care nu devin agresori.

Violenţa familiala este diferentiata de alte forme de agresiune prin cateva caracteristici. Agresorul are acces permanent asupra victimei si o mentine intr-un ciclu al violentei care se repeta in timp cu o frecventa tot mai mare si crescuta, iar abuzurile dobandesc o gravitate mai mare. Implica deasemenea si schimbari in personalitatile celor implicati al caror randament in functiile sociale scade dramatic in timp. Intreaga familie este antrenata in aceste conflicte, de aceea victima nu obtine sprijin din interiorul casei, iar relatiile emotionale dintre parteneri nu se mai manifesta.

Agresorii sunt in general barbatii (91%), dar au aceleasi motivatii ca si femeile (9%), predomina insa din cauza diferentelor cauzate de societate si de sex. Portretul atacatorului este definit prin caracterul ironic, critic sau clinic, neincredere in sine refulata, tenidnta de a invinovatii pe cei din jur pentru esecurile personale, au un temperament violent, tendinta de a domina prin acte violente, pot fi consumatori de alcool sau substante sau cu o stare psihica labila. S-a constatat si lipsa unei ocupatii stabile sau somajul, lipsuri materiale determinand aceste izbucniri.

In violenta domestica copiii sunt cei mai afectati. Au probleme fizice, boli inexplicabile, expuşi la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă; probleme emoţionale şi mentale: anxietate mărită, simţământ de culpabilitate, frică de abandon, izolare, manie, frica de răniri şi moarte; probleme psihologice: neîncredere în sine, depresie, comparare cu viaţa mai fericită a colegilor; probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezie, bătăi, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, relaţii pentru a scăpa de acasă, mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cu minciună.

5

Page 6: Violenta Domestica

In societate si la scoala sunt neincrezatori, nu dau randament in activitati din cauza lipsei de concentrare sau au schimbari bruste in performante din cauza evenimentelor de acasa. De asemenea au tendinta de a se izola de grupuri.

Copiii pana in 5 ani au tulbrari de somn si Enureizis nocturn, iar cei care au peste 13 ani incep sa copieze atitudinea parintilor, consuma alcool in exces si/ sau droguri. In randul adolescentilor care provin din aceste medii s a constatat si predominarea tentativelor de suicid, sarcinilor timpurii si delicventei.

2. Tipuri speciale de violenţă domestică

o Ce este abuzul emoţional?Se poate numi abuz emoţional atunci când un partener intim:

- te critică în permanenţă, te porecleşte sau ţipă la tine- insultă prietenii sau familia ta- te umileşte în public- nu îţi dă voie să lucrezi, îţi controlează banii sau ia toate

deciziile- refuză să lucreze sau să împarta bani- iti ia cheile de la maşină ta sau iţi ia banii- te aminţă în mod regulat că te părăseşte sau că pleacă- ameninţă că va răpi copiii atunci când este furios- răneşte animale ca să îţi facă rău- manipulează cu minciuni şi contradicţii

o Ce este abuzul fizic?Se poate numi abuz fizic atunci când un partener intim:

- te împinge- te ţine ca şă nu pleci- te loveşte cu palma sau piciorul- aruncă obiecte în tine- te închide în afara casei- te abandonează în locuri periculoase- refuză să te ajute când eşti bolnavă, rănită sau însărcinată- conduce imprudent- te amininţă că te va răni cu o armă

6

Page 7: Violenta Domestica

o Ce este abuzul sexual?Se poate numi abuz sexual atunci când un partener intim:

- minimalizează importanţa sentimentelor tale despre sex- te critică pe plan sexual- insistă atingeri incomforabile- doreşte sex după un abuz fizic sau când eşti bolnavă- este furios de gelos, acuzând că ai putea întreţine relaţii

sexuale cu oricine- insistă să porţi haine mai provocatoare decât vrei

3. Modalitatile de manifestare a violenţei domestice sunt:

1.Agresiunea emotionala: umilirea in fata familiei, a rudelor, a prietenilor si chiar a strainilor, punerea victimei in situatii dificile.

2.Agresiunea prin intermediul copiilor: indepartarea copiilor de unul din parinti, limitarea accesului si intalnirilor cu acestia, amenintari legate de copii.

3.Agresiunea prin control: interzicerea intalnirilor cu prietenii, impiedicarea crearii de noi prietenii, verificarea agendei, a programului zilnic, a corespondentei sau a jurnalului intim.

4.Agresiunea prin intimidare: observatii cu privire la orice activitate, distrugerea anumitor lucruri indragite de victima, amenintari, achizitionarea si etalarea in mod amenintator a unor arme.

5.Agresiunea prin status social: amenintari legate de sex, rasa, clasa sociala, varsta, ocupatie, sanatate, deficiente fizice sau psihice.

6.Agresiune financiara: limitarea dorintei de a munci si de a capata o independenta financiara, neconsultarea in problemele financiare ale familiei, controlul banilor si al cheltuielilor.

7.Agresiunea prin invinovatirea si denigrarea victimei: nerecunoasterea actului de violenta prin invinovatirea victimei, aducerea in discutie a factorilor extrapersonali si extrafamiliali (probleme cu sefii, saracie, boala).

8.Agresiunea fizica: lovirea, bataia, amenintarea cu anumite obiecte periculoase.

Primele sapte tipuri de agresiune reprezinta forme ale violentei psihologice mai greu de identificat din cauza variatiilor culturale si par a fi preponderent reprezentative pentru cuplurile cu studii superioare. Cea de-a opta se manifesta in special in familiile cu nivel de scolarizare scazut.

Tinand seama de schimbarile majore cu care s-a confruntat individul, atat pe plan socio-profesional cat si familial, ca urmare a transformarilor din

7

Page 8: Violenta Domestica

perioada de tranzitie, (schimbari pe care le-am detaliat si noi in lucrarea prezenta), I.B. Iamandescu realizeaza o clasificare exhaustiva a situatiilor conflictuale generatoare de stres psihic, clasificare pe care o prezentam in continuare cu mentiunea ca doar prima categorie de situatii conflictuale face obiectul cercetarii noastre.

4. Efectele violenţei domestice

o Efectele pe termen lung ale violenţei domestice în care femeile au fost abuzate includ:

- anxietate, depresie cronică, moarte- Deshidratare, dependenţă de alcool şi de droguri, tulburări de apetit- probleme de sănătate, subnutriţie, atacuri de panică- sărăcie, rănirea propriei persoane repetat- probleme de somn, încercări de sinucidere- inabilitatea de a răspunde adecvat nevoilor copiilor

o Efectele pe termen lung ale violenţei domestice asupra copiilor şi adolescenţilor:

Estimativ, mai mult de 3,3 milioane de copii sunt expuşi atacurilor fizice sau verbale în fiecare an. Expunerea înseamnă a vedea sau a auzi abuzul propriu-zis sau cearta de după acesta.

Atunci când descriem efectele violenţei domestice asupra copiilor este important de notat faptul că acesta şi copii sunt adesea prezente în familii. În case unde violenţa domestică există, copii sunt abuzaţi fizic şi sunt neglijaţi de 15 ori mai mult decât media naţională. O serie de studii au arătat că între 60-75 % din familiile în care femeia este bătută violent şi în mod repetat, la fel sunt şi copiii. Prin urmare, adolescenţii care trăiesc într-o atmosferă de violenţă domestică au un risc mai mare să fie abuzaţi sexual.

Copiii care au cazuri de violenţă domestică în familie sunt forţaţi să se maturizeze mai repede, adesea luând responsabilitatea de a găti, de a curăţa sau de a avea grjă de copiii mai mici.

Copiii pot fi, în acelaşi timp, izolaţi. Activităţile tipice precum a avea prieteni acasă la ei poate fi imposibilă datorită atmosferei haotice. Însă, performanţele şcolare nu sunt întotdeauna afectate. Copiii pot răspunde ca fiind suramotivaţi.

8

Page 9: Violenta Domestica

II. IPOTEZELE CERCETĂRII

Dezechilibrul psihic angajează individul pe o traiectorie existenţială morbidă ce poate ajunge până la reducerea sau pierderea capacităţii de muncă, concomitent cu ieşirea permanentă din circuitul vieţii active.

În această configuraţie generală se inserează aspecte particulare, deloc neglijabile care pot avea o „contribuţie” cauzală remarcabilă în geneza şi cronicizarea unor tulburări psihice. Între acestea se înscriu ca factori importanţi în etiopatotenia tulburărilor psihice, factorii familiali.

Relaţiile interumane şi cu precădere cele familiale sunt şi ele afectate de stresul social, de fluctuaţiile calităţii vieţii, de suportul financiar insuficient. Lumea contemporana aflata in permanenta dinamica isi pune si probleme legate de structura si specificul familiei actuale.

Familia, ca oricare alta forma de relationare socioumana, reflecta caracteristicile epocii in care fiinteaza, specificul cultural si material.

In toate culturile, diferenta intre a fi barbat si a fi femeie are la baza nu doar sexul, care este determinat biologic, ci si genul care este definit social si este legat de rolul persoanei intr-un sistem.

Intelegem prin rol, ansamblul de conduite asteptate de la o persoana a carei pozitie sau functie o cunoastem intr-un sistem. G. H. Mead (1934) este primul care a prezentat sistematic notiunea de “rol”, considerand ca rolurile sociale se invata, iar invatarea acestora asigura functionarea colectivitatilor umane.

Termenii de sex-rol si gen-rol sunt adesea folositi ca echivalenti, dar exista o diferenta importanta intre ei. Sex-rolul se refera la comportamentele determinate de sexul biologic, iar gen-rolul la asteptarile societatii privind comportamentele masculine si feminine.

Gen-rolurile contin anumite caracteristici generale specifice culturii respective si include asteptarea unor:

anumite trasaturi de personalitate (de ex. femeile sunt sensibile, iar barbatii sunt agresivi).

anumite roluri sociale (barbatii sunt tati, femeile sunt mame). unor pozitii sociale specifice.

Asteptarile culturale asociate cu genul sunt exprimate sub forma unor stereotipii de gen-rol si sunt foarte importante pentru ca majoritatea oamenilor cred in ele si isi bazeaza comportamentul pe acestea.

9

Page 10: Violenta Domestica

Din perspectiva socio-istorica, primele forme de convietuire (clanul nediferentiat, clanul diferentiat) coincide cu existenta matriarhatului, femeia este in centrul gruparii social familiale.

Dominatia barbatului asupra femeii se afirma pentru prima data in cadrul familiei sindiasmice (pereche) in care tatal este cunoscut cu certitudine.

Incepand cu familia patriarhala sunt delimitate clar rolurile indeplinite de cele doua sexe, obligatiile si indatoririle acestora.

Familia patriarhala functiona sub autoritatea celui mai in varsta adult de sex masculin (“pater familias”) si cuprindea pe langa sot si sotie, descendentii necasatoriti inediferent de sex si descendentii casatoriti de sex masculin, sotiile si copiii acestora. Intrucat fenomenul violentei domestice a devenit o ,, plaga „ a societatii romanesti in sensul ca potrivit statisticilor din ce in ce mai putine familii sunt ferite de acest fenomen, am considerat ca este necesar sa acordam o atentie sporita cercetarii factorilor cauzali care determina violenta domestica precum si profilului victimelor care sunt supuse agresiunilor in cadrul familiei. Deoarece acest subiect este aproape inepuizabil, fiind foarte complex si dificil de explicat, am ales sa ne ocupam doar de violenta domestica asupra femeilor, ele fiind in general cele mai frecvente si mai predispuse victime ale abuzului familial. Din acest motiv vom evidentia lantul cauzal al acestui fenomen si ipotezele care decurg din acesta dupa cum urmeaza:

10

Page 11: Violenta Domestica

Asa cum se vede in imagine exista o multitudine de factori care determina fenomenul violentei domestice. Astfel, majoritatea factorilor declansatori sunt de ordin psihologic care conduc apoi in ultima instanta la manifestari patologice si implicit la violenta domestica. Spre exemplu, un potential agresor detine o istorie personala cu abuz. Mai concret, in copilarie a fost agresat sau maltrat de catre mama lui iar aceasta trauma a declansat o atitudine general negativa despre femei si o repulsie la adresa acestora. Un astfel de barbat, este predispus unor comportamente violente la adresa femeilor pe care le asociaza cu imaginea mamei lui care nu numai ca l-a privat de afectiune dar i-a produs un complex de inferioritate si o trauma definitiva. Un alt profil al agresorului este cel al barbatului nesigur pe sine, instabil din punct de vedere emotional si afectiv, foarte gelos si posesiv care vede in orice atitudine, gest sau comportament al partenerei un semn de tradare. Aceste trasaturi la care se adauga de cele mai multe ori si o paranoia declanseaza comportamente foarte violente la adresa femeii.

Astfel, in lipsa unui loc de munca bine platit si asigurarea cel putin a mijloacelor de subzistenta, barbatul care are o familie de intretinut nemaisuportand presiunea cauzata de nesatisfacerea macar a trebuintelor vitale se refugiaza de cele mai multe ori in bautura si femeia sau partenera ajunge sa devina asemenea unui ,, paravan” in care sunt descarcate toate insatisfactiile si tensiunile barbatului. Un alt factor care determina violenta domestica este lipsa educatiei mai ales in mediul rural. Astfel, aici numarul femeilor agresate este mult mai mare deoarece barbatii nu detin constiinta egalitatii intre sexe si cu atat mai putin respectul pe care trebuie sa i-l datoreze genului frumos. Mai exista si alti factori care conduc la agresiunea asupra femeii. Spre exemplu, barbatii care sufera de anumite boli psihice pot avea un comportament foarte agresiv dar acestea sunt cazuri izolate. Plecand de la descrierea acestui lant cauzal ne-am propus sa demonstram ipoteza conform careia majoritatea cazurilor de violenta domestica sunt rezulatatul combinarii celor doua tipuri de factori: psihologici si sociali. Cel putin in tara noastra, conform statisticelor, cele mai multe cazuri de agresiune asupra femeii se petrec in mediul rural din cauza lipsei de educatie la care se adauga saracia ,consumul de alcool si eventual un temperament agresiv. O alta ipoteza este aceea ca in tara noastra amploarea fenomenului violentei domestice se datoreaza tocmai faptului ca desi emanciparea femeii este din ce in ce mai evidenta, societatea romaneasca a ramas tot una traditionala, de tip patriarhal in care barbatul reprezinta

11

Page 12: Violenta Domestica

puterea si ,, stalpul” familiei iar femeia trebuie sa i se supuna. Aceasta reprezinta o mentalitate inca prezenta in constiinta romanului care nu va putea fi prea usor modificata pentru simplul motiv ca Romania este o tara preponderent rurala, or asa cum spuneam anterior, satul este un mediu conservator care mentine aceasta ierarhie, femeile fiind nevoite de cele mai multe ori sa suporte agresiunile partenerilor lor. Totodată, insistam asupra ipotezei conform careia fenomenul violentei domstice este atat de raspandit la noi deoarece legislatia tarii noastre este permisibila. Cu toate ca recent au inceput sa se costruiasca adaposturi pentru femeile abuzate acestea sunt insuficiente si nu detin personal specializat care sa ofere victimelor suportul de care au nevoie. Apoi ar trebui sa se insiste mai mult, in scoli pe educatia copiilor in ceea ce priveste dezvoltarea constiintei respectului semenilor si cu atat mai mult a sexului opus. Suntem o tara democratica si ar trebui sa ne comportam ca atare, sa incepem sa punem in practica principiile si valorile unei astfel de societati, respectiv egalitatea in drepturi si respectarea aproapelui. Ipoteze pot fi formulate la nesfarsit dar ceea ce ne propunem cu adevarat in acest proiect este sa demonstram ca fenomenul violentei domestice este unul cat se poate de real si de ingrijorator. Daca nu vom intelege singuri aceste lucruri si necesitatea incercarii de a combate acest flagel nu vor conta sute de statistici sau de marturii. Pentru simplul fapt ca suntem fiinte empatice si sociale ar trebui sa ne oprim a ne mai face rau unii altora si sa incepem sa ne respectam reciproc. Femei, copiii cu totii avem dreptul sa fim tratati ca fiinte umane si sa ne fie respectat dreptul la viata

12

Page 13: Violenta Domestica

III. DEFINIREA CONCEPTELOR

1. Relatiile parentale

In familia traditionala rolul mamei era foarte important, cu un grad mare de implicare in formarea comportamentului copilului, in conditiile in care nu imbratisase inca o cariera profesionala si nu avea decat atributii pe plan familial. Mama era prima autoritate cu care se confrunta copilul, tatal, datorita prezentei inconstante in viata copilului, era puternic valorizat si reprezenta autoritatea absoluta.

In familia moderna lucrurile s-au schimbat, prezenta mamei este si ea intermitenta prin iesirea pe piata fortei de munca. Desele absente ale ambilor parinti sau prezenta alternativa, ofera copilului o alta viziune asupra autoritatii, de cele mai multe ori aceasta lipsind. Efectele absentei autoritatii sunt multiple, de la accentuarea arogantei pana la scaderea sentimentului de siguranta (copilul avand nevoie sa stie clar ce este permis / interzis). Din aceasta perspectiva tatal nu mai reprezinta autoritatea absoluta. Sunt cazuri (cand tatal este in somaj sau nu mai castiga destul) in care autoritatea paterna regreseaza, iar cea materna creste.

Copilul isi construieste imagini proprii ale autoritatilor parintilor raportandu-se la realitatea sociala actuala, el nu mai imita in mod necesar comportamentul adultului de acelasi sex, ci aleg modelul in functie de puterea si dominatia exercitata asupra lor de unul din cei doi parinti.

2. Conflictualitatea conjugală

Conflictul conjugal reprezinta o stare de disfunctionalitate in viata si activitatea conjugala, ce poate avea intensitati diferite si se poate intinde pe diverse perioade de timp. Formele de manifestare sunt variate, de la certuri, contraziceri pana la agresivitate sau refuzul asumarii unor obligatii de rol.

Din perspectiva noilor structuri de roluri, se observa o crestere a numarului conflictelor familiale datorita faptului ca apar distorsiuni in perceperea rolului caracteristic sexului. Emanciparea femeii si angajarea acesteia in procesul activ al muncii a facut ca aceasta sa nu mai aiba doar rolul de mama si de gospodina “perfecta”, ci sa se “perfectioneze” si in alte domenii in afara mediului casnic. Astfel, acum responsabilitatea cresterii copiilor se imparte in mod relativ egal intre cei doi parteneri ai cuplului conjugal, barbatul nu se mai limiteaza doar la asigurarea securitatii materiale ci trebuie sa se implice si in treburile gospodaresti, bugetul

13

Page 14: Violenta Domestica

familiei se planifica de comun acord intre parteneri, participarea la decizie fiind atributul ambilor soti.

Conflictele nu apar numai datorita ambiguitatii de rol, ci si datorita faptului ca barbatul isi simte autoritatea subminata in fata unei femei tot mai puternice si tot mai complexe, cu nevoi de autoafirmare profesionala si autoimplinire personala in domenii variate, fata de care, de multe ori, nu stie cum sa reactioneze altfel decat prin agresivitate (verbala sau /si fizica).

Aceasta modificare a rolurilor familiale nu a facut decat sa intareasca ideea ca familia a devenit un sistem de reglementari conflictuale permanente, generata de competitia nevoilor partenerilor maritali si de dezacordurile privind scopurile si valorile.

14

Page 15: Violenta Domestica

IV. METODOLOGIA CERCETĂRII

1. Interviul

Interviul, ca şi metodă de cercetare poate fi utilizat cu eficienţă într-o gamă largă de domenii, nu doar în cele de profil sociouman sau social ci în toate sferele de activitate care presupun o investigaţie a anumitor fenomene sociale sau verificarea unor ipoteze ori teorii. Ĩn general, interviul este extrem de util în a putea clarifica sau cel puţin înţelege anumite aspecte sociale prin colectarea de informaţii, păreri atât de la persoane avizate cat şi de la oameni obişnuiţi. Nu putem confunda interviul cu interogatoriul, deşi la prima vedere se aseamănă foarte bine prin faptul ca amândouă forme presupun existenţa unui set de întrebări şi a unei persoane care coordonează discuţia. Diferenţa majoră dintre cele două consta în libertatea pe care o oferă asupra exprimării propriilor opinii.

2. Tehnica de cercetare

Ca tehnică de cercetare, interviul poate fi definit ca un mijloc de obţinere prin întrebări şi răspunsuri, a informaţiilor verbale de la indivizi şi grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea ştiinţifică a fenomenelor socioumane. Ca şi chestionarul, interviul presupune existenţa unor întrebări şi răspunsuri dar diferenţa constă în faptul că interviul spre deosebire de chestionar implică întotdeauna obţinerea unor informaţii verbale şi nu scrise. De asemenea, convorbirea reprezintă elementul fundamental în tehnica interviului, în timp ce întrevederea nu constituie decât o condiţie care facilitează transmiterea informaţiilor unidirecţionale: de la persoana intervievată spre operatorul de interviu. Ca o condiţie a calităţii unui interviu putem spune ca acesta trebuie să ofere intervievatului posibilitatea de a exprima prin răspunsurile sale gândurile sale, cu cuvintele sale. Altfel spus, operatorul de interviu nu trebuie să sugereze şi cu atât mai puţin să reformuleze răspunsurile celui intervievat. Ĩn general, există trei tipuri de interviuri, fiecare dintre acestea având la rândul lor mai multe subdiviziuni.

15

Page 16: Violenta Domestica

Astfel interviurile se clasifică în: * Interviuri directive de tip:a. face to faceb. prin telefonc. cu întrebări deschised. cu întrebări închise * Interviuri semidirective de tip:a. interviu centrat (focalizat) (R. K. Merton, 1956)- individual- de grup (focus group) * Interviuri nondirective de tip:a. clinic- Carl Rogers b. în profunzime c. cu răspunsuri libere (ghidat)

Dintre acestea, în cercetarea noastră am aplicat interviul informal, face to face cu întrebări deschise şi răspunsuri libere. De fapt instrumentul de investigaţie pentru care noi am optat in realitate nu este interviul pur si simplu, ci l-am combinat cu ancheta sociologica pentru ca deşi aceasta se caracterizează printr-un grad mai scăzut de control asupra variabilelor analizate am considerat că este mai important şi mai interesant de aflat opiniile oamenilor în legătură cu acest subiect al violenţei domestice. Un alt motiv pentru care am ales acest procedeu a fost faptul că obiectivul cercetării noastre era de a pătrunde în ,,universul subiectiv al vieţii sociale”.

3. Eşantionul

Ĩn ceea ce priveşte eşantionul, acesta a cuprins 50 de persoane cu vârste cuprinse intre 20 - 60 cu o eroare tolerată de 5%. Ĩn continuare vom prezenta structura eşantionului nostru:Sex: Grupe de vârstă:Bărbaţi 50% 18-30 ani 30%Femei 50% 31-50 ani 50% 51-60 ani 20%Studii (nivel de instrucţie): Starea civilă: Şcoala primară şi generală 40% Căsătorit(a) 30%Şcoala profesională 15% Necăsătorit(a) 40%Liceu şi şcoala postliceală 20% Văduv(a) 5% Studii superioare 25% Ĩn uniune liberă (concubinaj) 25%

16

Page 17: Violenta Domestica

V. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

În fiecare minut, în aproape orice colţ din lume, în familie, o femeie, un copil, o soră, un frate este supus/ă violenţelor fizice sau psihice din partea unei rude, membru de familie. Dacă la nivelul ţărilor europene, persoanele de sex feminin cu vârste de peste 16 ani sunt confruntate cu violenţa domestică în proporţie de 12%-15%, în România statisticile înregistrate la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Femeii se prezintă astfel: în anul 2004 au fost înregistrate 8104 cazuri de violenţă în familie, din care 84 au fost urmate de decese, în anul 2005 s-au înregistrat 9537 de cazuri, urmate de 169 decese, în 2006, 9372 de cazuri de violenţă, soldate cu 151 de decese, iar în anul 2007, până la sfârşitul trimestrului al treilea, au fost comise 6717 acte de violenţă în familie, care au avut drept consecinţă 103 decese. În urma statisticilor, se observă că în primul an, 2004, rata cazurilor de violenţă domestică a fost mult mai scăzută decât în cel de-al doilea, 2005, când numărul persoanelor afectate, dar şi cel al deceselor, au fost neaşteptat de mari. În 2006, rezultatele înregistrate sunt comparabile cu cele din anul anterior, diferenţele fiind aproape insignifiante, după care, în anul 2007, se remarcă faptul că actele de violenţă domestică au început să se reducă semnificativ, violenţa manifestată în cadrul familiei constituind, cu toate acestea, în continuare, o problemă gravă cu care se confruntă ţara noastră. Studiile arată că, în România, 45% dintre femei au fost agresate verbal, 30% au fost abuzate fizic, iar 7% au fost abuzate sexual pe durata vieţii. Aproape două treimi dintre femei au fost supuse cu forţa la relaţii sexuale de parteneri: 15% au fost violate de un prieten sau fost prieten, iar 12% de o cunoştinţă sau de o persoană cu care se întâlneau. Conform acestor studii, cea mai răspândită formă de violenţă domestică este cea verbală, urmată, la o distanţă de 15 procente, de agresiunea fizică. Acestea reprezintă numai cazurile înregistrate, dar, cu siguranţă, numărul victimelor este mult mai mare. În ciuda severităţii actelor de violenţă, femeile au reţineri în a se adresa autorităţilor. Deşi între două treimi şi o jumătate dintre femeile abuzate în ultimul an au discutat despre acest lucru cu o rudă sau cu un prieten, doar 16% au mers la poliţie pentru a face o reclamaţie, 15% au discutat cu un medic şi numai 9% dintre femei au solicitat consultanţă juridică. Din punctul de vedere al sexului persoanelor agresate, potrivit studiilor, trei sferturi, respectiv 75% sunt de sex feminin, iar un sfert, 25%,

17

Page 18: Violenta Domestica

aparţin sexului masculin. Această realitate se bazează pe faptul că oamenii, în special bărbaţii, încă mai sunt ghidaţi de o mentalitate conservatoare, care se referă la posesia puterii asupra partenerului de viaţă. Alte două motive, care primează de altfel, sunt sărăcia şi şomajul, la care se adaugă nesiguranţa la locul de muncă, necazurile de zi cu zi, stresul, consumul de alcool, aspecte care stimulează stările conflictuale în familie, dar şi în societate. În ceea ce priveşte legislaţia, trebuie menţionat faptul că până în anul 2000 nu a existat în cadrul legislativ nicio referire la violenţa domestică, deşi, în România, numărul femeilor agresate a crescut de 5 ori în perioada 1996-1998. În prezent, pentru actele de violenţă în familie pedepsele sunt între 6 luni şi 1 an, maximum 2 ani, dacă acestea nu se soldează cu moartea victimei. În plus, deşi mii de femei renunţă la plângerile penale din cauza temei, legea permite acum ca anchetele penale să se desfăşoare şi fără acordul victimelor. Pentru reducerea numărului de persoane agresate au fost înfiinţate 36 de adăposturi. La acestea se adaugă alte 54 de centre de consiliere. Autorităţile recunosc că starea în care se găsesc adăposturile lasă de dorit şi că femeile nu pot fi cazate mai mult de o jumătate de an. Totuşi, faptul că în cadrul Codului Penal au apărut reglementări cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi crearea unor adăposturi pentru victime sugerează faptul că problema referitoare la tipul de agresiune dezbătut nu mai este ignorată de către autorităţi, dimpotrivă, ea se încearcă a fi rezolvată. Să sperăm că anii ce vor urma vor înregistra cât mai puţine cazuri legate de violenţa în familie, pentru ca generaţiile viitoare să aibă ocazia să cunoască o lume mai bună, lipsită de violenţă. Pentru ca fenomenul să fie redus, nu este nevoie numai de aplicarea unor pedepse legale, ci şi de schimbarea mentalităţilor, de îmbunătăţirea relaţiilor dintre soţ şi soţie, dar şi a celor dintre părinţi şi copii, a căror educaţie trebuie să se axeze foarte mult pe comunicare. Copiii trebuie educaţi într-un spirit sănătos, trimiţându-i la şcoală şi comunicând cu ei cât de mult posibil, pentru a-i ajuta să distingă binele de rău, insuflându-le o gândire pozitivă, care să-i facă să devină oameni responsabili, care doresc să contribuie la îmbunătăţirea societăţii în care îşi duc existenţa cotidiană.

18

Page 19: Violenta Domestica

VI. CONCLUZII

În urma interviului am putut observa că violenţa domestica nu este un subiect uşor de atins întrucât se pare că se menţine la stadiul de subiect tabu, fapt demonstrat de reticentă unora dintre persoanele interdievate.

Pe parcursul acestei investigaţii am observat că există cauze multiple ale violenţei domstice,fiind generate de situaţii conflictuale familiale, profesionale , sociale şi nu în ultimul rând de schimbarea modului de viaţă existent în trecut cu un altul ce necesită mai mult calm şi care generează mai mult stres,societatea cerând pe zi ce trece mai mult profesionalism şi pregătire.

Acest fenomen al violenţei domestice nu constă doar în abuzul fizic,ci şi în cel verbal, psihic şi sexual,conducând în cele din urmă la alte vicii ale societăţii cum ar fi consumul de droguri şi alcool,delicventa juvenilă şi marcand în mod ireversibil viaţă victimei. Observat la nivel statistic este faptul că peste ¾ din femei au fost supuse violenţei domestice.

În România numărul de femei victime ale violenţei domestice a crescut de cinci ori din 1996 până în 1998. Aproximativ trei sferturi din femeile victime ale violetei domestice au fost agresate de către soţi. În acest context în care se remarcă creşterea alarmantă a acestei forme de infracţiuni au fost infiinţate în România 36 de adăposturi şi 54 de centre de consiliere.

La procesul de diminuare al violenţei domestice a contribuit şi codul penal, cazurile de violentă domestica fiind luate acum în considerare de către autorităţi.

Deşi femeile sunt agresate în proces mai mare decât bărbaţii (75%)acestea sunt condamnate pe o perioadă mai lungă de timp faţă de aceştia din urma ce sunt supuşi violenţei domestce în raport de 25%.

Cauzele specifice agresorului sunt multiple şi constau in: Istorie personală cu abuz Nemultumiri la locul de muncă Consum de alcool sau substanţe Neincredere în sine Inabilitate de a-şi identifica sentimentele Schimbari de atitudine Imaturitate emoţională Temperament violent Stare de sănătate

19

Page 20: Violenta Domestica

Gelozie / spirit posesiv Abilitati scazute în viaţa intimă Atitudine negativă faţă de femeie Cultura / educaţie rigidă Traditionalism privind rolul bărbatului / femeii În cazul acceptării situaţiei de violenţă există de asemeni cauze,unele dintre ele fiind asemănătoare celor ale agrsorului şi constau in: Istorie personală cu abuz în copilărie Consum de alcool sau substanţe Neincredere în sine Imaturitate emoţională Abilitati scazute în viaţă intimă Cultura / educaţie rigidă Traditionalism privind rolul bărbatului / femeii Stare de sănătate Subordonare materialăOricât de multe cauze am găsi violenţei domestice,acestea nu reprezintă însă şi motive.De aceea acest fenomen nu trebuie tolerat,întrucât acceptarea situaţiei de violenţă conduce în cele din urmă la o crestere a cazurilor in ceea ce priveste acest fenomen.

20

Page 21: Violenta Domestica

VII. BIBLIOGRAFIE

Adler, A., Cunoasterea omului, Ed.Iri, Bucuresti, 1996;Cartana, C.; Tone, T.; “Tendinte in evolutia familiei in Romania” in Societatea Romaneasca, nr. 5, Ed. Academiei Romane, Bucuresti,1994;Ghebrea, A.; Tessier, R.; Cuplul si familia romaneasca: mentinerea precara a familiei traditionale, in Socoilogie Romaneasca, nr.5.pg. 475-489, 1994;Mitrofan, I.; Ciuperca C.; Psihologia vietii de cuplu – Intre iluzie si realitate, Ed. SPER, Bucuresti, 2002;Schiopu, U.; Verza, E., Psihologia varstelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981;Voinea, M.; Psihosociologia familiei, T.U.B., Bucuresti,1993;Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie, Ed. Babel, Bucureşti, 1998Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, Ed Comunicare.ro, Bucureşti, 2001Septimiu Chelcea, Iniţiere în cercetarea sociologică, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2004 http://www.farmaciata.ro/SitFiles/articol_no_ph.php?id=17Codul Penal Monitorul Oficial, Lg.217/2003Cosmopolitan, noiembrie 2003http://www.fundatiasensiblu.rohttp://www.endabuse.org/resources/facts/DomesticViolence.pdfhttp://home.cybergrrl.com/dv/stat/statbwkill.htmlhttp://home.cybergrrl.com/dv/stat/statcrim.htmlhttp://home.cybergrrl.com/dv/stat/statgen.htmlhttp://www.findcounseling.com/journal/domestic-violence/emotional-abuse.html http://www.findcounseling.com/journal/domestic-violence/physical-abuse.html http://www.findcounseling.com/journal/domestic-violence/sexual-abuse.htmlhttp://www.findcounseling.com/journal/domestic-violence/domestic-violence-effects.htmlhttp://www.findcounseling.com/journal/domestic-violence/domestic-violence-children.htmlhttp://www.ziarultricolorul.ro/eveniment.html?aid=11444http://www.coe.ro/ptcoe/COMUNICAT%20final.dochttp://www.realitatea.net/85507_Peste-2000-de-femei--victime-ale-violentei-domestice--de-la-inceputul-anului-.html

21