VIRUSURI Generalitati in Extenso

VIRUSURIVIRUSURI

PARTEA GENERALAPARTEA GENERALA

DefinitiiDefinitii VIRIONVIRION: particula matur: particula matura, infectioasa = a, infectioasa =

“ünitate integrata ca structura si functie, dotata “ünitate integrata ca structura si functie, dotata cu proprietati de infectiozitate”cu proprietati de infectiozitate”

Reprezinta faza extracelulara a ciclului Reprezinta faza extracelulara a ciclului infectios al virusului. infectios al virusului.

Contine una sau mai multe molecule de DNA Contine una sau mai multe molecule de DNA sau RNA.sau RNA.

VIRUSVIRUS: include pe l: include pe lâânga virion si ARNm, nga virion si ARNm, proteinele virale care pot lipsi din structura proteinele virale care pot lipsi din structura virionului, dar si alte proteine sau structuri.virionului, dar si alte proteine sau structuri.

DefinitiiDefinitii Virusurile sunt Virusurile sunt microorganisme strict parazite microorganisme strict parazite

intracelular.intracelular. Conţin un singur tip de acid , fie ADN,fie ARN, Conţin un singur tip de acid , fie ADN,fie ARN,

protejat de un înveliş proteic.protejat de un înveliş proteic. Invelisul proteic poate fi dublat de o anvelopă Invelisul proteic poate fi dublat de o anvelopă

(membrană lipoproteică care deriva din membrane (membrană lipoproteică care deriva din membrane ale gazdei, modificate prin insertia de peplomere).ale gazdei, modificate prin insertia de peplomere).

Sunt lipsite de enzime producătoare de energie si de Sunt lipsite de enzime producătoare de energie si de capacităţi de biosinteză.capacităţi de biosinteză.

Nu se divid, ci sunt replicate de celulele vii pe care Nu se divid, ci sunt replicate de celulele vii pe care le parazitează.le parazitează.

DefinitiiDefinitii

Lwoff (1957): Lwoff (1957): ““virusurile sunt entitati virusurile sunt entitati potential patogene care au o faza infectioasa, potential patogene care au o faza infectioasa, poseda un singur tip de acid nucleic, poseda un singur tip de acid nucleic, multiplica sub forma de material genetic, nu multiplica sub forma de material genetic, nu cresc, nu se dividcresc, nu se divid””……

Luria (1959): Luria (1959): ““virusurile sunt elemente de virusurile sunt elemente de material genetic care pot sa determine in material genetic care pot sa determine in celulele in care se reproduc biosinteza unui celulele in care se reproduc biosinteza unui aparat specific in vederea propriului lor aparat specific in vederea propriului lor transfer in celule”.transfer in celule”.

STRUCTURA VIRIONILORSTRUCTURA VIRIONILOR

CapsidaCapsida Genom Genom InvelisInvelis

MorfologiiMorfologii

Cilindru sau bastonas, rigid sau flexibil (VMT, Cilindru sau bastonas, rigid sau flexibil (VMT, fagii filamentosi, Vfagii filamentosi, V.. Ebola). Ebola).

Sferica (Sferica (ParvoviridaeParvoviridae)) Sferoidala (v. gripal, adenovirusurile)Sferoidala (v. gripal, adenovirusurile) Paralepipedica (Poxvirusurile)Paralepipedica (Poxvirusurile) Obuz (V rabiei – Rhabdovirusuri)Obuz (V rabiei – Rhabdovirusuri) Spermatozoid (fagii cu coada din seria T par ai Spermatozoid (fagii cu coada din seria T par ai

E coliE coli).).

Forma cilindrica (ex. Virus gripal)Forma cilindrica (ex. Virus gripal)

Forme sferice – V Epstein BarrForme sferice – V Epstein Barr

Forma sferica - rotavirusurileForma sferica - rotavirusurile

Forma sferoidala: virusul gripalForma sferoidala: virusul gripal

Forma paralepipedica: poxvirusurileForma paralepipedica: poxvirusurile

Forma de obuz sau cartus: V rabicForma de obuz sau cartus: V rabic

Forma de obuz sau cartus: V rabicForma de obuz sau cartus: V rabic

BacteriofagiBacteriofagi

Bacteriofagi - MEBacteriofagi - ME

DimensiuniDimensiuni

20 – 300 (400) nm20 – 300 (400) nm Tehnici de determinare:Tehnici de determinare:- ME;ME;- Ultracentrifugare (determinarea dimensiunilor Ultracentrifugare (determinarea dimensiunilor

pe baza ratei de sedimentare);pe baza ratei de sedimentare);- Filtrarea prin membrane cu grade de porozitate Filtrarea prin membrane cu grade de porozitate

cunoscute.cunoscute.

CAPSIDACAPSIDA

Este un perete proteic compus din unităţi structurale Este un perete proteic compus din unităţi structurale repetitive, identice sau diferite. repetitive, identice sau diferite.

Unitatea structurală cea mai simplă compusă dintr-o Unitatea structurală cea mai simplă compusă dintr-o unitate proteică se numeşte unitate proteică se numeşte PROTOMERPROTOMER..

Grupuri de protomere formează Grupuri de protomere formează CAPSOMERULCAPSOMERUL care este care este unitatea structurală de bază a virusuluiunitatea structurală de bază a virusului..

Un anumit număr de capsomere (în funcţie de Un anumit număr de capsomere (în funcţie de mărimea şi morfologia virionului) amărimea şi morfologia virionului) assezate într-o ezate într-o ordine precis determinatăordine precis determinată, , se asamblează formse asamblează formâând nd CAPSIDA.CAPSIDA.

FUNCTIILE CAPSIDEIFUNCTIILE CAPSIDEI ProtejeazăProtejează genomuil viral de acţiunea distructivă a genomuil viral de acţiunea distructivă a

unor factori de mediuunor factori de mediu.. Conferă Conferă forma forma caracteristică virionului.caracteristică virionului. FixeazăFixează virionul pe receptori celulari specifici şi virionul pe receptori celulari specifici şi

iniţiază astfel penetrarea acestuia în celulă.iniţiază astfel penetrarea acestuia în celulă. Conţine Conţine determinanţii antigenicideterminanţii antigenici faţă de care faţă de care

gazda vertebrată infectată reacţionează prin răspuns gazda vertebrată infectată reacţionează prin răspuns imun, inclusiv formare de Ac specifici, care în cazul imun, inclusiv formare de Ac specifici, care în cazul virusurilor neînvelite (nude) au rol protector;virusurilor neînvelite (nude) au rol protector;

Prin reacţiile Ag-Ac, folosind seruri imune Prin reacţiile Ag-Ac, folosind seruri imune cunoscute pucunoscute putetem m identifica identifica un virus pe baza un virus pe baza structurii antigenice a capsidei.structurii antigenice a capsidei.

NUCLEOPCAPSIDANUCLEOPCAPSIDA

CAPSIDA CAPSIDA GENOMUL VIRAL: ARN sau DNA , m.c. GENOMUL VIRAL: ARN sau DNA , m.c.

sau d.c., circular sau linear, unic sau segmentat sau d.c., circular sau linear, unic sau segmentat (e.g. rotavirusuri, virusurile gripale)(e.g. rotavirusuri, virusurile gripale)..

Genom cu polaritate pozitiva (notata “+”) sau Genom cu polaritate pozitiva (notata “+”) sau negativa (notata “-”). negativa (notata “-”).

Polaritatea (+): genomul are functie de ARNm.Polaritatea (+): genomul are functie de ARNm.

FUNCTIILE GENOMULUIFUNCTIILE GENOMULUI Purtătorul Purtătorul informaţiei geneticeinformaţiei genetice necesară pentru necesară pentru

sinteza unui nou virus; se realizează prin devierea sinteza unui nou virus; se realizează prin devierea metabolismului gazdei în direcţia sintezei de noi metabolismului gazdei în direcţia sintezei de noi genoame şi ai celorlalţi constituienţi ai virionilor genoame şi ai celorlalţi constituienţi ai virionilor progeniprogeni..

Acizii nucleici sînt Acizii nucleici sînt determinanţii infecţiozităţiideterminanţii infecţiozităţii virusului; fără acid nucleic capsida rămasă goală nu virusului; fără acid nucleic capsida rămasă goală nu este infecţioasăeste infecţioasă..

Genomul viral poate suferi mutatii: în timpul Genomul viral poate suferi mutatii: în timpul replicării pot apare virioni descendenţi diferiţi de replicării pot apare virioni descendenţi diferiţi de cei parentali; la rîndul lor mutanţii pot să producă cei parentali; la rîndul lor mutanţii pot să producă descendenţi modificaţi genetic.descendenţi modificaţi genetic.

ORGANIZAREA GENOMULUIORGANIZAREA GENOMULUI

ORGANIZAREA GENOMULUIORGANIZAREA GENOMULUI

Tipuri de simetrie ale nucleocapsideiTipuri de simetrie ale nucleocapsidei Simetrie icosaedrică Simetrie icosaedrică - Acidul nucleic condensat este cuprins într-o Acidul nucleic condensat este cuprins într-o

capsidă cu forma unui icosaedru (figură geometrică capsidă cu forma unui icosaedru (figură geometrică cu faţete triunghiulare echilaterale, 30 muchii şi 20 cu faţete triunghiulare echilaterale, 30 muchii şi 20 vîrfuri) de unde forma aparent sferică a nucleovîrfuri) de unde forma aparent sferică a nucleo--capsidei).capsidei).

- Pot fi nude sau au anvelopă. Ex: Pot fi nude sau au anvelopă. Ex: PicornaviridaePicornaviridae Simetrie helicalăSimetrie helicală- Capsomerele înconjură spirala de acid nucleic într-Capsomerele înconjură spirala de acid nucleic într-

o teacă helicală.o teacă helicală.- Exemple: ortho- şi paramixovirusurile, rhabdoExemple: ortho- şi paramixovirusurile, rhabdo--

virusurile.virusurile.- Au anvelopă.Au anvelopă.

Tipuri de simetrie ale nucleocapsideiTipuri de simetrie ale nucleocapsidei

Simetrie binarăSimetrie binară: fagii din seria T au : fagii din seria T au nucleocapsidă icosaedrică, coada helicală.nucleocapsidă icosaedrică, coada helicală.

Organizarea complexă Organizarea complexă a poxvirusurilor: miez a poxvirusurilor: miez biconcav, doi corpi laterali şi o membrană biconcav, doi corpi laterali şi o membrană externă din microtubuli dispuşi lateral.externă din microtubuli dispuşi lateral.

Simetria icosaedricaSimetria icosaedrica

Simetrie Simetrie icosaedricăicosaedrică – VHA in ME – VHA in ME

SimetriSimetriee helical helicalăă: V: V.. rabic rabic

Simetrie complexSimetrie complexăă

Simetrie binarSimetrie binarăă

Invelisul viral (Invelisul viral (peplos peplos = manta)= manta) Derivă din sistemul membranar al celulei gazdăDerivă din sistemul membranar al celulei gazdă

(membrana citoplasmică, reticul endoplasmic).(membrana citoplasmică, reticul endoplasmic). Poate prezenta Poate prezenta spiculi glicoproteicispiculi glicoproteici virali ce apar virali ce apar

pe suprafaţă cu:pe suprafaţă cu:- funcţie de ligand funcţie de ligand (e.g. hemaglutinina);(e.g. hemaglutinina);- funcţie enzimatică funcţie enzimatică (e.g. neuraminidază).(e.g. neuraminidază). Lipsită de regiditate Lipsită de regiditate apare cu apare cu diferite formediferite forme în în

microscopia electronică:microscopia electronică:• cele mai multe scele mai multe suunt sferice;nt sferice;• rhabdovirusurile au formă de glonţ;rhabdovirusurile au formă de glonţ;• virusul gripal are formă sferică sau filamentoasă.virusul gripal are formă sferică sau filamentoasă.• Unitatea structurala: Unitatea structurala: PEPLOMERULPEPLOMERUL

Virusuri Virusuri îînvelite - HIVnvelite - HIV

Virusuri Virusuri îînvelite – HIV (me)nvelite – HIV (me)

FuncFuncţţiile inveliiile invelissului viral (1)ului viral (1)

Unele dintre proiecţiile invelisului au funcţia de Unele dintre proiecţiile invelisului au funcţia de atasare atasare la receptorii celulei gazdă mijlocind la receptorii celulei gazdă mijlocind pătrunderea virionului în celulă; ex: hemaglutinina pătrunderea virionului în celulă; ex: hemaglutinina v. gripal mijloceşte atav. gripal mijloceşte atassarea de receptorii de area de receptorii de suprafaţă ai hematiilor şi produce aglutinarea lor;suprafaţă ai hematiilor şi produce aglutinarea lor;

altele posedă altele posedă activitate enzimaticăactivitate enzimatică: neuraminidaza : neuraminidaza clivează acidul neuraminic din glicoproteinele clivează acidul neuraminic din glicoproteinele celulei gazdă; lizează glicocalixul eucariot; celulei gazdă; lizează glicocalixul eucariot; favorizează penetrarea barierelor epiteliale şi favorizează penetrarea barierelor epiteliale şi tisulare;tisulare;

Functiile invelisului viral (2)Functiile invelisului viral (2)

Fiind de natură proteica peplomerele sFiind de natură proteica peplomerele suunt nt imunogeneimunogene;;

Ac-ii specifici rezultaţi pot inhiba: Ac-ii specifici rezultaţi pot inhiba: • atasarea la receptorii celulari (atasarea la receptorii celulari (neutralizarea neutralizarea

infecţivităţiiinfecţivităţii););• la receptorii hematiilor (la receptorii hematiilor (inhibarea inhibarea

hemaglutinăriihemaglutinării););• anula activitatea enzimatica (anula activitatea enzimatica (inhibarea inhibarea

neuraminidazeineuraminidazei).).

Enzime viraleEnzime virale Neuraminidaza:Neuraminidaza:• hidrolizează legăturile galactoză - acid N-hidrolizează legăturile galactoză - acid N-

acetilneuraminic şi extremităţile oligozaharidice;acetilneuraminic şi extremităţile oligozaharidice;• rol probabil în eliberarea virionilor din celula care rol probabil în eliberarea virionilor din celula care

i-a format.i-a format. ARN polimerază.ARN polimerază. ADN polimerază ARN dependentăADN polimerază ARN dependentă, numită , numită

transcriptază reversă (reverstrancriptază – RT; transcriptază reversă (reverstrancriptază – RT; o regăsim la retrovirusuri (transcrie ARNm.c. în o regăsim la retrovirusuri (transcrie ARNm.c. în

ADNd.c.: ADN transcris se integrează în genomul ADNd.c.: ADN transcris se integrează în genomul celulei gazdă).celulei gazdă).

REPLICAREA VIRUSURILORREPLICAREA VIRUSURILOR

ATASAREAATASAREA PENETRAREAPENETRAREA DECAPSIDAREADECAPSIDAREA SINTEZA COMPENENTELOR VIRALE SINTEZA COMPENENTELOR VIRALE

(TRANSCRIPTIA SI TRANSLATIA, (TRANSCRIPTIA SI TRANSLATIA, REPLICAREA GENOMULUI)REPLICAREA GENOMULUI)

MORFOGENEZAMORFOGENEZA ELIBERAREAELIBERAREA

ETAPELE REPLICARIIETAPELE REPLICARII

ADSROBTIAADSROBTIA Receptor specificaReceptor specifica: structuri virale (liganzi) : structuri virale (liganzi)

interactioneaza cu receptori celulari specifici.interactioneaza cu receptori celulari specifici. Specifictatea de receptor explica:Specifictatea de receptor explica:- spectrul de gazde (nu orice virus poate infecta o spectrul de gazde (nu orice virus poate infecta o

gazda)gazda)- tropismul de organ, tesut sau celula (e.g. virusul tropismul de organ, tesut sau celula (e.g. virusul

gripal recunoaste glicoproteine ale mucoasei gripal recunoaste glicoproteine ale mucoasei respiratorii ce contin acid sialic; virusull rabic respiratorii ce contin acid sialic; virusull rabic recunoaste receptorii de acetil colina, virusul polio recunoaste receptorii de acetil colina, virusul polio recunoaste enterocitele si neuronii SNC, HIV se recunoaste enterocitele si neuronii SNC, HIV se ataseaza pe celule CD4 +).ataseaza pe celule CD4 +).

Adsorbtia- receptor specifica (polio)Adsorbtia- receptor specifica (polio)

ADSORBTIA (e.g. HIV)ADSORBTIA (e.g. HIV)

PenetrareaPenetrarea

Virusurile nude Virusurile nude (si rar cele invelite) patrund prin (si rar cele invelite) patrund prin pinocitoza pinocitoza (receptor dependenta) cu includerea (receptor dependenta) cu includerea virionilor in endozomi.virionilor in endozomi.

Picornavirusurile si papovavirusrile pot intra prin Picornavirusurile si papovavirusrile pot intra prin translocarea directa a membranei citoplasmatice translocarea directa a membranei citoplasmatice (viropexie).(viropexie).

Virusurile invelite Virusurile invelite patrund prin patrund prin fuziune si eliberarea fuziune si eliberarea NC direct in citoplasmaNC direct in citoplasma..

Virusurile invelite pot penetra si prin Virusurile invelite pot penetra si prin endocitoza, endocitoza, fenomen insotie de decapsidarefenomen insotie de decapsidare..

PenetrareaPenetrarea

Penetrarea - HIVPenetrarea - HIV

DecapsidareaDecapsidarea

Are loc sub actiunea enzimelor lizozomale sau direct Are loc sub actiunea enzimelor lizozomale sau direct in citoplasma.in citoplasma.

Genomul ajunge la sediul replicarii pentru a deveni Genomul ajunge la sediul replicarii pentru a deveni accesibil accesibil transcriptieitranscriptiei (producerea de ARNm sub (producerea de ARNm sub actiunea transcriptazei virale sau cea furnizata de actiunea transcriptazei virale sau cea furnizata de catre gazda). catre gazda).

TranslatiaTranslatia: atasarea ARNm la ribozomii celulei : atasarea ARNm la ribozomii celulei gazda si dirijarea sintezei proteice specificate de gazda si dirijarea sintezei proteice specificate de virus, adica proteine functionale (nestructurale – de virus, adica proteine functionale (nestructurale – de regula enzime) si protregula enzime) si proteieine structurale.ne structurale.

Sinteza componentelor viraleSinteza componentelor virale

Include: replicarea genomului, Include: replicarea genomului, Sinteza de ARNm si sintezele proteice.Sinteza de ARNm si sintezele proteice.

REPLICAREA:REPLICAREA:

- Sediul: in Sediul: in citoplasma citoplasma pentru virusurile pentru virusurile ARNARN (cu exeptia virusului gripal) si in (cu exeptia virusului gripal) si in nucleu,nucleu, pentru cele pentru cele ADNADN (cu exceptia poxvirusurilor, (cu exceptia poxvirusurilor, care se replica in citoplasma).care se replica in citoplasma).

- Se desfasoara diferit, in functie de tipul de Se desfasoara diferit, in functie de tipul de genom (clasificarea Baltimore).genom (clasificarea Baltimore).

ClasificareClasificareaa Baltimore (VII clase) Baltimore (VII clase)

Clasa IClasa I: : virusuri ADN d.c. (adenovirusuri, virusuri ADN d.c. (adenovirusuri, papovavirusuri, herppapovavirusuri, herpeesvirusuri, poxvirusuri)svirusuri, poxvirusuri)

Formarea ARNm se realizează prin transcriere Formarea ARNm se realizează prin transcriere asimetrică – este transcrisă o singură catenă.asimetrică – este transcrisă o singură catenă.

Virusurile ADN dublu catenar Virusurile ADN dublu catenar (e.g. herpesvirusurile).(e.g. herpesvirusurile).

Decapsidarea finală realizată în nucleuDecapsidarea finală realizată în nucleu,, nu în citoplasmă. nu în citoplasmă. Sinteza de ARNm controlată de ARN polimeraza II a Sinteza de ARNm controlată de ARN polimeraza II a

gazdei cu participarea de factori virali.gazdei cu participarea de factori virali. Faza precoce si tardivă a sintezei proteice bine definite.Faza precoce si tardivă a sintezei proteice bine definite. Transcrierea genelor precoce în nucleu si traducerea ARNm Transcrierea genelor precoce în nucleu si traducerea ARNm

precoce în citoplasmă cu sinteza proteică precoce (enzime precoce în citoplasmă cu sinteza proteică precoce (enzime sau proteine care se leagă de ADN ori inhibă sinteza sau proteine care se leagă de ADN ori inhibă sinteza proteică a gazdei).proteică a gazdei).

Replicarea ADN viral si transcrierea genelor tardive şi Replicarea ADN viral si transcrierea genelor tardive şi sinteza tardivă: proteine si glicoproteine structurale.sinteza tardivă: proteine si glicoproteine structurale.

Asamblarea şi maturarea virionilor.Asamblarea şi maturarea virionilor.

Virusurile ADN dublu catenar Virusurile ADN dublu catenar (e.g. herpesvirusurile)(e.g. herpesvirusurile)

ClasificareClasificareaa Baltimore (clas Baltimore (clasa a II-aa a II-a))

Virusuri mici, ADNm.c., cu polaritate Virusuri mici, ADNm.c., cu polaritate pozitivă, deci indentică cu cea a ARNm pozitivă, deci indentică cu cea a ARNm corespunzători (parvovirusurile).corespunzători (parvovirusurile).

Sinteza ARNm presupune formarea unei Sinteza ARNm presupune formarea unei catene ADN complementare (numită şi catene ADN complementare (numită şi antigenom), cu polaritate (-).antigenom), cu polaritate (-).

Această catenă va deveni prin transcriere, Această catenă va deveni prin transcriere, ARNm.ARNm.

ClasificareClasificareaa Baltimore (clas Baltimore (clasa a III-aa a III-a))

Virusuri cu genom ARN d.c., segmentat Virusuri cu genom ARN d.c., segmentat (reovirusurile).(reovirusurile).

Ca si la cele ADN, transcrierea este asimetrică Ca si la cele ADN, transcrierea este asimetrică (se copiază o singură catenă) pentru a forma (se copiază o singură catenă) pentru a forma ARNm.ARNm.

Prin convenţie, catena transcrisă este cea (-).Prin convenţie, catena transcrisă este cea (-).

Virusurile ARN Virusurile ARN genomgenom d.c. d.c. (( - - ), ), segmentat segmentat (rotavirusuri)(rotavirusuri)

Are loc sinteza de catene pozitive care intervin Are loc sinteza de catene pozitive care intervin ca tipar (matrica tipar (matriţăţă) pentru sinteza de noi catene ) pentru sinteza de noi catene (-); (-);

acestea restaureaza catena dubla.acestea restaureaza catena dubla.

ClasificareClasificareaa Baltimore (clas Baltimore (clasa a IV-aa a IV-a))

vvirusuri cu genom ARN cu sens (+)irusuri cu genom ARN cu sens (+) m.c., m.c., continuu sau segmentatcontinuu sau segmentat (picornavirusuri, (picornavirusuri, flavivirusuri)flavivirusuri)..

Genomul ARN are caracter infectant în stare Genomul ARN are caracter infectant în stare chimic pură.chimic pură.

Replicarea: Virusuri cu genom cu sens (+) Replicarea: Virusuri cu genom cu sens (+) (picornavirusuri, flavivirusuri)(picornavirusuri, flavivirusuri)

Genomul viral este a macromoleculă gigantă de Genomul viral este a macromoleculă gigantă de ARNm tradusă direct genă cu genă.ARNm tradusă direct genă cu genă.

Replicarea ARN: cReplicarea ARN: câând se acumulează suficientă nd se acumulează suficientă ARN- polimerază.ARN- polimerază.

Catena pozitivă este copiată în catenă negativă.Catena pozitivă este copiată în catenă negativă. Catena negativă seCatena negativă serrveşte ca matriţă pentru catene veşte ca matriţă pentru catene

pozitive progene.pozitive progene. Asamblarea virionilor prin incorporarea ARN în Asamblarea virionilor prin incorporarea ARN în

capside iniţial goale.capside iniţial goale. Eliberarea explozivă a numeroşi virioni prin liza Eliberarea explozivă a numeroşi virioni prin liza

celulei.celulei.

Replicarea virusului poliomieliteiReplicarea virusului poliomielitei

ClasificareClasificareaa Baltimore (clas Baltimore (clasa a V-aa a V-a))

Virusurile ARN cu Virusurile ARN cu genomgenom m.c. m.c. ((--), unic sau ), unic sau segmentatsegmentat (orthomixovirus (orthomixovirusuriuri, paramixo, paramixo--virusvirusuri, rhabdovirusuriuri, rhabdovirusuri))..

ARN polimeraza virală transcrie catena ARN ARN polimeraza virală transcrie catena ARN ((--)) în catenă ARN în catenă ARN ((++)) (ARNm). (ARNm).

Sinteza proteinelor virale.Sinteza proteinelor virale. Asamblarea nucleocapsidelor.Asamblarea nucleocapsidelor. Eliberarea virusului prin înmugurire.Eliberarea virusului prin înmugurire.

Virusurile ARN cu catenă m.c. “ - “Virusurile ARN cu catenă m.c. “ - “

ClasificareClasificareaa Baltimore (clas Baltimore (clasa a VI-aa a VI-a))

Virusuri ARN m.c., cu sens Virusuri ARN m.c., cu sens (+) dar care se (+) dar care se replicreplicăă diferit comparativ cu virusurile din diferit comparativ cu virusurile din clasa aclasa a IV-a; IV-a;

Prezintă o Prezintă o reverstransciptaza viralăreverstransciptaza virală..

Replicarea retrovirusurilorReplicarea retrovirusurilor

După decapsidareDupă decapsidare,, genomul viral ARNm.c. genomul viral ARNm.c. ((++)) este transcris de este transcris de RT virală,RT virală, în catenă în catenă ADNmc ADNmc ((--))..

Formarea ADNd.c. careFormarea ADNd.c. care::- poate servi ca matriţă pentru transcrierepoate servi ca matriţă pentru transcriereaa

asimetrică de ARNm asimetrică de ARNm ssi ARN viral progen.i ARN viral progen.- se poate integra ca provirus în genomul se poate integra ca provirus în genomul

celulei gazdă cu eventuală maturare tardivă.celulei gazdă cu eventuală maturare tardivă.

Replicarea retrovirusurilorReplicarea retrovirusurilor

Replicarea HIVReplicarea HIV

ClasificareClasificareaa Baltimore (clas Baltimore (clasa a VIa a VIII-a-a))

Virusuri ADN cu genom parţial d.c. (Virusuri ADN cu genom parţial d.c. (HepadnaviridaeHepadnaviridae - VHB). - VHB). O O ADNADN-polimeraza a virionului completeaza catena mai -polimeraza a virionului completeaza catena mai

scurta chiar din citoplasma (inainte ca genomul sa ajunga in scurta chiar din citoplasma (inainte ca genomul sa ajunga in nucleu).nucleu).

In nucleu, genomul este transcris de catre o transcriptaza In nucleu, genomul este transcris de catre o transcriptaza celulara pentru a sintetiza o molecula intermediara de ARN celulara pentru a sintetiza o molecula intermediara de ARN m.c.m.c.

O RT virala va sintetiza una dintre cele doua catene O RT virala va sintetiza una dintre cele doua catene ADNADN, , ulterior pe cea de a doua. ulterior pe cea de a doua.

Sinteza catenei (+) este stopata (fenomen legat de Sinteza catenei (+) este stopata (fenomen legat de morfogeneza precoce a capsidei virale) si, de aceea, in final morfogeneza precoce a capsidei virale) si, de aceea, in final catena (+) va fi mai scurta.catena (+) va fi mai scurta.

Replicarea la Replicarea la Hepadnaviridae Hepadnaviridae (VHB)(VHB)

MorfogenezaMorfogeneza

La sfLa sfâârsitul perioadei de sintezarsitul perioadei de sinteza,, îîncepe ncepe asamblarea intracelulara de virioni (asocierea asamblarea intracelulara de virioni (asocierea acidului nucleic la capsomerele sintetizate, acidului nucleic la capsomerele sintetizate, pentru a forma nucleocapside).pentru a forma nucleocapside).

EliberareaEliberarea

Virusurile nude sunt eliberate prin liza celulei Virusurile nude sunt eliberate prin liza celulei gazda.gazda.

Virusurile invelite sunt eliberate progresiv, Virusurile invelite sunt eliberate progresiv, NCNC-le-le inmuguresc prin zone ale membranei inmuguresc prin zone ale membranei celulare in care au fost inserate glicoprteinele celulare in care au fost inserate glicoprteinele virale.virale.

Virusurile care Virusurile care îînmuguresc la nivelul nmuguresc la nivelul membranelor intracitoplasmatice pot fi membranelor intracitoplasmatice pot fi eliberate prin liza sau prin exocitoza.eliberate prin liza sau prin exocitoza.

Ciclul de replicare al unui virus nudCiclul de replicare al unui virus nud sau invelitsau invelit

Ciclul de replicare al HIVCiclul de replicare al HIV

Relatia virus – celula gazdaRelatia virus – celula gazda

Celule permisiveCelule permisive: realizeaza integral toate etapele : realizeaza integral toate etapele ciclului replicativ.ciclului replicativ.

Celule semipermisiveCelule semipermisive: replica numai mici cantitati de : replica numai mici cantitati de virus.virus.

Infectia virala a celor doua tipuri de celule realizeaza o Infectia virala a celor doua tipuri de celule realizeaza o infectie productivainfectie productiva..

Celule nerpermisiveCelule nerpermisive: adsorb, endociteaza si replica : adsorb, endociteaza si replica genom viral dar numai pina la un anumit stadiu al genom viral dar numai pina la un anumit stadiu al maturarii si eliberarii (realizeaza maturarii si eliberarii (realizeaza infectii neproductiveinfectii neproductive).).

Infectii productiveInfectii productive

Infectii citocideInfectii citocide Infectii productive neletale Infectii productive neletale

transformantetransformante Infectii productive persistente.Infectii productive persistente.


Infectii citocideInfectii citocide: virusul introduce in : virusul introduce in celula gazda informatia genetica celula gazda informatia genetica completa.completa.

Realizeaza infectii acute, manifeste Realizeaza infectii acute, manifeste clinic sau subclinic (e.g. gripa, clinic sau subclinic (e.g. gripa, rujeola, enterovirozele, etc).rujeola, enterovirozele, etc).


Infectii productive neletale transformanteInfectii productive neletale transformante: : sunt determinate de ambele tipuri de virus.sunt determinate de ambele tipuri de virus.

Oncornavirusurile sunt retrovirusuri care Oncornavirusurile sunt retrovirusuri care inmuguresc prin MC, fara efect citocid; inmuguresc prin MC, fara efect citocid; integrarea integrarea ADNADN viral in genom viral in genom,, are efect are efect transformant.transformant.

VHB determina hepatite cronice si, uneori, VHB determina hepatite cronice si, uneori, dupa 20-40 de ani,carcinom hepatocelular. dupa 20-40 de ani,carcinom hepatocelular.


Infectii productive persistenteInfectii productive persistente::- Adenovirusurile infecteaza celule fibroblastice Adenovirusurile infecteaza celule fibroblastice

ale tesutului adenoidian (celule semipermisive); ale tesutului adenoidian (celule semipermisive); sunt replicate persistent fara alte efecte (“celule sunt replicate persistent fara alte efecte (“celule purtatoare ce virus”).purtatoare ce virus”).

- Sindromul rubeolic congenitalSindromul rubeolic congenital: copiii elimina : copiii elimina virus fara efect citopatic (virus fara efect citopatic (steady state infectionsteady state infection)),, eliminind virus prin secretii, orofaringe, urina, eliminind virus prin secretii, orofaringe, urina, fecale, etc.fecale, etc.

Infectii neproductiveInfectii neproductive

Infectii letaleInfectii letale Infectii abortiveInfectii abortive Infectii integrate latenteInfectii integrate latente Infectii cu genom integratInfectii cu genom integrat

(a)(a) iinfectii lentenfectii lente

(b)(b) iinfectii transformantenfectii transformante Infectii inaparenteInfectii inaparente


Infectii letaleInfectii letale: unele virusuri (e.g. V. vaccinei) : unele virusuri (e.g. V. vaccinei) determina raspuns celular apoptotic in absenta determina raspuns celular apoptotic in absenta oricareii replicari cu producere de virus progen.oricareii replicari cu producere de virus progen.

Infectii abortive: Infectii abortive: virusul are acces în celulă dar virusul are acces în celulă dar aceastaaceasta moare înainte de a elibera virioni maturi. moare înainte de a elibera virioni maturi.

Sunt celule nepermisive sau marginal permisive. Sunt celule nepermisive sau marginal permisive. Infecţii abortive pot surveni şi cînd un virus Infecţii abortive pot surveni şi cînd un virus

infectează celule permisive pretratate cu IFN.infectează celule permisive pretratate cu IFN.


Infectii integrate latenteInfectii integrate latente: : spre deosebire de spre deosebire de infecţiile persistente unde producţia de virus infecţiile persistente unde producţia de virus poate fi importantă, infecţia latentă se însoţeşte poate fi importantă, infecţia latentă se însoţeşte de eliminarea sporadică de virus matur. de eliminarea sporadică de virus matur.

DeDessi replicarea virală începe, aceasta este i replicarea virală începe, aceasta este ststoopată în stadiile tardive. pată în stadiile tardive.


Infecţiile latenteInfecţiile latente sunt caracteristice doar sunt caracteristice doar pentpentruru unele virusuri DNA, mai exact cu cele unele virusuri DNA, mai exact cu cele herpetice. herpetice.

Genomul lor (DNA d.c.) este integrat in cel al Genomul lor (DNA d.c.) este integrat in cel al celulelor gazda (e.g. neuronii din ggl nervilor celulelor gazda (e.g. neuronii din ggl nervilor spinali sau trigemen – VHS sau VVZ), in limf spinali sau trigemen – VHS sau VVZ), in limf T (VCM), limf B sau celule faringiene (VEB).T (VCM), limf B sau celule faringiene (VEB).

Printr-un mecanism încă neexplicat pe deplin, Printr-un mecanism încă neexplicat pe deplin, infecţiile persistente se pot reactiva, infecţiile persistente se pot reactiva, determinînd infecţii ciclice, neprogresive. determinînd infecţii ciclice, neprogresive.


Infectii cu genom integrat:Infectii cu genom integrat: virusuri ADN sau c virusuri ADN sau cóópii pii ale unor virusuri ARN (retrovirusuri) se pot integra ale unor virusuri ARN (retrovirusuri) se pot integra ca ca provirus provirus în genomul celulei gazda unde poate în genomul celulei gazda unde poate persista timp îndelungat, fără exprimarea genelor persista timp îndelungat, fără exprimarea genelor virale (genom viral represat). virale (genom viral represat).

In funcţie de virus, in timpIn funcţie de virus, in timp,, se pot produce se pot produce următoarele evenimente: următoarele evenimente:

(a) (a) manifestarea infecţiei după o perioadă îndelungată manifestarea infecţiei după o perioadă îndelungată ca în cazul ca în cazul infecţiilor lente,infecţiilor lente, cum este infecţia cu cum este infecţia cu HIV; HIV;

Infectii neproductiveInfectii neproductive (b) (b) Infectii transformanteInfectii transformante: : genomul viral integrat in genomul viral integrat in

nucleul celulei gazdă interferează cu reglarea normala nucleul celulei gazdă interferează cu reglarea normala a diviziunii celulare, celulele pierd inhibiţia de a diviziunii celulare, celulele pierd inhibiţia de contact şi determină contact şi determină apariţia de tumori, cel mai apariţia de tumori, cel mai frecvent malignefrecvent maligne

se considera ca este posibil ca virusul sa introducă se considera ca este posibil ca virusul sa introducă ssi i sa exprime o asa exprime o assa numită genă transformantă sau a numită genă transformantă sau virusul oncogen poate modifica exprimarea unor gene virusul oncogen poate modifica exprimarea unor gene preexistente in celule. preexistente in celule.

Ex., virusuri oncogene umane sau animale cum sunt Ex., virusuri oncogene umane sau animale cum sunt papilomaviruspapilomavirusurileurile, virusul Epstein Barr, virusul Epstein Barr (VEB) (VEB), , virusul hepatitei B şi C, HTLV I şi II. virusul hepatitei B şi C, HTLV I şi II.


Infectii inaparenteInfectii inaparente: : prezenţa virusului este dificil prezenţa virusului este dificil de evidenţiat. de evidenţiat.

Ca exemple sunt virusurile BK şi JC. Ca exemple sunt virusurile BK şi JC. Virusul BK infectează indivizii încă din adolescenţă Virusul BK infectează indivizii încă din adolescenţă

şi induc o infecţie inaparentă, în focare, a rinichilor, şi induc o infecţie inaparentă, în focare, a rinichilor, unde se presupune că determină o infecţie unde se presupune că determină o infecţie inaparentă dar persistentă a creierului asociată cu inaparentă dar persistentă a creierului asociată cu leziuni de leucoencefalopatie progresivă leziuni de leucoencefalopatie progresivă multifmultifoocală.cală.

VVirusul se replică la niveirusul se replică la niveluriluri atât de reduse încât nu atât de reduse încât nu poate fi dpoate fi deecelat prin teste de laborator clasice celat prin teste de laborator clasice Virusul JCVirusul JC este este un papovavirus asemănător cu v BK un papovavirus asemănător cu v BK

GENETICA VIRALAGENETICA VIRALA MutatiileMutatiile apar prin substitutia unei pb intr-un codon apar prin substitutia unei pb intr-un codon

(mutatii punctiforme) sau prin deletii.(mutatii punctiforme) sau prin deletii. Rata mutatieiRata mutatiei Virusurile ARN – 10 Virusurile ARN – 10 - 4- 4

Virusurile DNA – 10 Virusurile DNA – 10 - 6- 6 . . ExempleExemple Mutante conditionat letaleMutante conditionat letale – sunt replicate numai in – sunt replicate numai in

anumite conditii de temperatura, de gazda, etc.anumite conditii de temperatura, de gazda, etc. mutante reci: replicate optim la 25º C;mutante reci: replicate optim la 25º C; mutante calde: replicate la temperaturi mai mari decit mutante calde: replicate la temperaturi mai mari decit

cele ale gazdei.cele ale gazdei.

GENETICA VIRALAGENETICA VIRALA Mutantele dependente de gazdaMutantele dependente de gazda: selectate prin : selectate prin

pasaje repetate pe alte gazde (tulpina mutanta devine pasaje repetate pe alte gazde (tulpina mutanta devine mai putin virulenta).mai putin virulenta).

Practic: o mutanta rece a virusului gripal, utilizata ca Practic: o mutanta rece a virusului gripal, utilizata ca vaccin.vaccin.

Mutante rezistente la antiviraleMutante rezistente la antivirale: presupun asocierea : presupun asocierea de antivirale (e.g. terapia HIV infectiei).de antivirale (e.g. terapia HIV infectiei).

Mutante antigeniceMutante antigenice: mai frecvent eludeaza raspunsul : mai frecvent eludeaza raspunsul imun al gazdei.imun al gazdei.

Mutante cu dimensiunea plajelor modificateMutante cu dimensiunea plajelor modificate: mai : mai mici sau mai mari decit tulpini initiala.mici sau mai mari decit tulpini initiala.

Mutante interferferent defective: Mutante interferferent defective: apar prin deletii.apar prin deletii.

Virusuri defectiveVirusuri defective

Sunt virusuri lipsite de unele gene necesare Sunt virusuri lipsite de unele gene necesare pentru un ciclu complet infecţios (mulţi sunt pentru un ciclu complet infecţios (mulţi sunt mutanţi prin deleţie) mutanţi prin deleţie) ssi necesită un alt virus, i necesită un alt virus, numit numit virus helpervirus helper, care sa compenseze funcţia , care sa compenseze funcţia pierdutăpierdută

Virusuri defectiveVirusuri defective Exemple de virusuri defective: Exemple de virusuri defective: unele parvovirusuri încadrate in genul unele parvovirusuri încadrate in genul

DependovirDependoviruuss (sau AAV (sau AAV == adeno-associated adeno-associated virusvirus) nu posedă informaţia genetică suficientă ) nu posedă informaţia genetică suficientă pentru replicarea în celula gazdă. pentru replicarea în celula gazdă.

Ca urmare, aceste virusuri necesită un virus Ca urmare, aceste virusuri necesită un virus ajutător, respectiv coajutător, respectiv co--infecţie cu un infecţie cu un adenovirus; adenovirus;

au fost izolate din MF, de la nivel ocular sau au fost izolate din MF, de la nivel ocular sau probe respiratorii, etcprobe respiratorii, etc.,., de la pacienţi cu de la pacienţi cu infecţii infecţii ssimultane cu adenovirusuri. imultane cu adenovirusuri.


AAV se integrează în genomul celulei gazdă şi AAV se integrează în genomul celulei gazdă şi se replică în paralel cu el. se replică în paralel cu el.

Nu sunt patogene pentru om. Nu sunt patogene pentru om. Semnificaţie biologică: pot fi utilizate ca Semnificaţie biologică: pot fi utilizate ca

vectori pentru terapia genică (în stadiu latent vectori pentru terapia genică (în stadiu latent ppoaoate fi te fi carriercarrier pentru gene recombinante). pentru gene recombinante).


virusul virusul DDelta, un virus ARN circular (asemănător cu elta, un virus ARN circular (asemănător cu viroizii de la plante dar codifica o proteină, Ag viroizii de la plante dar codifica o proteină, Ag Delta)Delta);;

necesita funcţia de ajutător a VHB care îi oferă necesita funcţia de ajutător a VHB care îi oferă AgHBs pentru a fi învelit AgHBs pentru a fi învelit ssi eliberat din hepatocit i eliberat din hepatocit ssi i astfel astfel devinedevine infecţios. infecţios.

Semnificaţie biologicăSemnificaţie biologică:: determină agravarea unei determină agravarea unei hepatitie B sau induce o hepatită la un purtător de hepatitie B sau induce o hepatită la un purtător de AgHBs (prin supra- AgHBs (prin supra- ssi respectiv coinfecţie; vezi curs i respectiv coinfecţie; vezi curs hepatite).hepatite).

INTERACTIUNI GENETICEINTERACTIUNI GENETICE

(1)(1) Reasortarea de fragmente genomiceReasortarea de fragmente genomice

(2)(2) Recombinarea geneticaRecombinarea genetica

(3)(3) Reactivarea geneticaReactivarea genetica

(4)(4) ComplementareaComplementarea

INTERECTIUNI GENETICEINTERECTIUNI GENETICE

(1) (1) Reasortarea de fragmente genomiceReasortarea de fragmente genomice: : caracteristica pentru virusurile cu genom segmentat caracteristica pentru virusurile cu genom segmentat (rotavirusuri, v. gripale). Determina variatia (rotavirusuri, v. gripale). Determina variatia antigenica majora (virus gripal A)antigenica majora (virus gripal A)

(2) (2) Recombinarea geneticaRecombinarea genetica: ruperea si reunirea de : ruperea si reunirea de fragmente cu omologie structurala. fragmente cu omologie structurala.

Virusul recombinant este stabil si genereaza progeni Virusul recombinant este stabil si genereaza progeni identici.identici.

(3) (3) Reactivarea genetica-Reactivarea genetica- varianta a recombinarii. varianta a recombinarii. Are doua varianteAre doua variante::

ssalvarea de markeralvarea de marker rreactivarea prin multiplicitateeactivarea prin multiplicitate


(a)(a) Salvarea de markerSalvarea de marker(b)(b) Reactivarea prin multiplicitateReactivarea prin multiplicitate(a) S(a) Salvarea de markeralvarea de marker: coinfectia cu un virion : coinfectia cu un virion

activ + un virion cu genom partial inactivat. activ + un virion cu genom partial inactivat. Recombinarea poate duce la salvarea de Recombinarea poate duce la salvarea de fragmente genetice apartinind virionului fragmente genetice apartinind virionului inactiv; in acest fel progenul care poarta inactiv; in acest fel progenul care poarta markeii genetici salvati este genetic stabil dar markeii genetici salvati este genetic stabil dar nu este identic cu parentalul inactivat.nu este identic cu parentalul inactivat.


(b)(b)Reactivarea prin multiplicitate: Reactivarea prin multiplicitate: infectia infectia determinata de o suspensie virala concentrata determinata de o suspensie virala concentrata astfel incit numarul virionilor care infecteaza astfel incit numarul virionilor care infecteaza o celula este mai mare. o celula este mai mare.

Acest tip presupune infectia cu un numar mare Acest tip presupune infectia cu un numar mare de virioni dar care sunt afectati de un agent de virioni dar care sunt afectati de un agent mutagen. Dupa recombinare se poate ajunge mutagen. Dupa recombinare se poate ajunge la un genom viral care se poate replica, la un genom viral care se poate replica, deoarece acizii nucleici lezati au fost deoarece acizii nucleici lezati au fost inlocuiti.inlocuiti.


(4) Complementarea(4) Complementarea: fenomen genetic intre doua: fenomen genetic intre doua

virusuri dintre care care cel putin unul este virusuri dintre care care cel putin unul este defectiv. defectiv.

- Rezulta replicarea unui virus sau a ambilor. - Rezulta replicarea unui virus sau a ambilor.

- In absenta acestui fenomen replicarea - In absenta acestui fenomen replicarea virionului defectiv nu este posibila. virionului defectiv nu este posibila.

- Prin complementare virusul defectiv capata - Prin complementare virusul defectiv capata gene de la celalalt virus.gene de la celalalt virus.

INTERACTIUNI NEGENETICEINTERACTIUNI NEGENETICE

Mixajul fenotipicMixajul fenotipic:: coinfecţia cu virusuri coinfecţia cu virusuri strîns înrudite duce la un mozaic proteic strîns înrudite duce la un mozaic proteic capsidal.capsidal.

Mascarea fenotipicăMascarea fenotipică:: genomul unui virus genomul unui virus cuprins în capsida codificată de alt virus.cuprins în capsida codificată de alt virus.

PseudotipuriPseudotipuri: : genomul unui serotip cuprins în genomul unui serotip cuprins în învelişul altui serotip.învelişul altui serotip.

InterferentaInterferenta

INTERACTIUNI NEGENETICEINTERACTIUNI NEGENETICE

Infecţia mixtă a unei celule Infecţia mixtă a unei celule in vivoin vivo sau sau in vitroin vitro care determină inhibarea unui virus este care determină inhibarea unui virus este cunoscută sub numele de cunoscută sub numele de interferenţăinterferenţă..

Interferenţa virală este de fapt o stare de Interferenţa virală este de fapt o stare de rezistenţă a celulei, ţesutului sau organului rezistenţă a celulei, ţesutului sau organului respectiv (numit inductor) faţă de infecţia cu respectiv (numit inductor) faţă de infecţia cu un alt virus (numit virus interferat). un alt virus (numit virus interferat).

INTERFERENTAINTERFERENTA

omogenăomogenă, numită , numită ssi i autointerferenţă autointerferenţă sau sau homotipicăhomotipică este mediată de particule virale defective care au este mediată de particule virale defective care au proprietatea de a interfera cu replicarea virionului proprietatea de a interfera cu replicarea virionului complet.complet.;;

aacest tip de interferenţă apare frecvent în timpul cest tip de interferenţă apare frecvent în timpul infectivităţii virale sub forma fenomenului de infectivităţii virale sub forma fenomenului de prozonăprozonă: animale inoculate cu concentraţii mai mici : animale inoculate cu concentraţii mai mici de virus de virus ddau un procent de letalitate mai mare, au un procent de letalitate mai mare, comparativ cu animalele inoculate cu virus nediluatcomparativ cu animalele inoculate cu virus nediluat


interferenţa heterogenă extrinsecăinterferenţa heterogenă extrinsecă sau sau interferenţa interferenţa indusă prin producţia de interferonindusă prin producţia de interferon; ;

în acest caz, virusul interferent nu determină direct în acest caz, virusul interferent nu determină direct modificări în celula gazdă, ci prin intermediul unui modificări în celula gazdă, ci prin intermediul unui factor difuzibil în mediu, interferonul. factor difuzibil în mediu, interferonul.

Interferonii s-au dovedit nu doar mediatorii Interferonii s-au dovedit nu doar mediatorii fenomenului de interferenţă, ci proteine celulare fenomenului de interferenţă, ci proteine celulare purtătoare de mesaje multiple la nivel celular. purtătoare de mesaje multiple la nivel celular.


Interferenţa heterologa intrinsecăInterferenţa heterologa intrinsecă reprezintă reprezintă inducerea de către un virus heterolog a unei inducerea de către un virus heterolog a unei stări antivirale care previne suprainfecţia cu stări antivirale care previne suprainfecţia cu virusul prototip sau cu alte virusuri înrudite (virusul prototip sau cu alte virusuri înrudite (sse e deosebedeosebesste de cea extrinseca prin IFN te de cea extrinseca prin IFN deoarece nu este dependentă de sinteza ARN deoarece nu este dependentă de sinteza ARN celular.) celular.)

S-au descris 4 mecanisme prin care un virus S-au descris 4 mecanisme prin care un virus poate inhiba creşterea altuiapoate inhiba creşterea altuia : :

Interferenţa heterologa intrinsecăInterferenţa heterologa intrinsecă competiţiacompetiţia pentru pentru receptori celularireceptori celulari sau sau distrugerea distrugerea

acestoraacestora, astfel încât cel de al doilea virus să nu se , astfel încât cel de al doilea virus să nu se poată adsorbi; poată adsorbi;

inhibarea penetrăriiinhibarea penetrării unui virus deja adsorbit; unui virus deja adsorbit; datorita acţiunii datorita acţiunii mecanismelor de sinteză mecanismelor de sinteză

intracelularăintracelulară; ; prin modificări apărute în prin modificări apărute în faza multiplicăriifaza multiplicării

virionului. virionului. Ex. de virusuri care pot induce interferenţa Ex. de virusuri care pot induce interferenţa

heterologa intheterologa intrrinsecă: virusul rubeolic, West Nile, insecă: virusul rubeolic, West Nile, citomegalovirus, poliomielitic şi unele citomegalovirus, poliomielitic şi unele ortorthhomixovirusuri. omixovirusuri.

Mecanisme de eludare a răspunsului imunMecanisme de eludare a răspunsului imun

Integrarea în genomIntegrarea în genom, exclusiv la virusurile , exclusiv la virusurile ADN. ADN.

După integrare, genomul viral se poate După integrare, genomul viral se poate transmite orizontal şi infecta alte celule, dar şi transmite orizontal şi infecta alte celule, dar şi vertical. vertical.

În ultima situaţie induce infecţii persistente cu În ultima situaţie induce infecţii persistente cu minima implicare a răspunsului imun.minima implicare a răspunsului imun.


Propagarea directă de la o celulă la altaPropagarea directă de la o celulă la alta , cu , cu formare de sinciţii şi celule gigante multinucleate formare de sinciţii şi celule gigante multinucleate (herpes virusuri, HIV, paramixovirusuri).(herpes virusuri, HIV, paramixovirusuri).


Infectarea celulelor lipsite de CMH IInfectarea celulelor lipsite de CMH I (ex. (ex. neuronii), care face ca sistemul imun să nu poată neuronii), care face ca sistemul imun să nu poată recunoaşte peptidele virale din complexele pe recunoaşte peptidele virale din complexele pe care le realizează cu membranele celulelor care le realizează cu membranele celulelor gazdă.gazdă.


Inhibarea expresiei complexelor peptid Inhibarea expresiei complexelor peptid viral – CMHviral – CMH I: transportul acestui complex I: transportul acestui complex către suprafaţă presupune existenţa unor către suprafaţă presupune existenţa unor proteine de transport. proteine de transport.

Unele virusuri perturbă acest proces Unele virusuri perturbă acest proces ssi previn i previn recunoarecunoassterea celulei infectate de către terea celulei infectate de către celulele Tc.celulele Tc.


Variaţia antigenicăVariaţia antigenică, ca în cazul HIV, este , ca în cazul HIV, este rezultatul unor erori induse de RT în timpul rezultatul unor erori induse de RT în timpul sintezei ADN pe matriţa ARN.sintezei ADN pe matriţa ARN.

Mutaţiile induc modificarea gp 120 la nivelul Mutaţiile induc modificarea gp 120 la nivelul unor structuri faţă de care apăruseră anterior unor structuri faţă de care apăruseră anterior Ac specifici care nu mai sunt capabili să Ac specifici care nu mai sunt capabili să recunoască noua variantă Ag.recunoască noua variantă Ag.


Modularea antigenicăModularea antigenică, cum ar fi pierderea , cum ar fi pierderea Ag implicate în recunoaşterea celulelor Ag implicate în recunoaşterea celulelor infectate, mecanism care pare implicat în infectate, mecanism care pare implicat în PESS. PESS.

AceAcessti pacienţi prezintă Ac în titruri mari faţă ti pacienţi prezintă Ac în titruri mari faţă de Ag diferite ale virusului rujeolei, dar de Ag diferite ale virusului rujeolei, dar aceacesteastea nu pot fi recunoscu nu pot fi recunoscutete lla nivelul a nivelul celulelor nervoase. celulelor nervoase.

Celulele infectate ale creierului nu exprimă Celulele infectate ale creierului nu exprimă Ag virale la nivelul membranei, deAg virale la nivelul membranei, dessi în i în citoplasmă există mari cantităţi de citoplasmă există mari cantităţi de polipeptide şi glicopeptide virale.polipeptide şi glicopeptide virale.


Inhibarea efectorilor sistemului imunInhibarea efectorilor sistemului imun:: a) multe poxvirusuri produc aa) multe poxvirusuri produc assa numiţi a numiţi viroreceptori viroreceptori

sau sau molecule solubilemolecule solubile, omologi ai receptorilor , omologi ai receptorilor pentru IFN si TNF, care ar bloca efectul antiviral al pentru IFN si TNF, care ar bloca efectul antiviral al citochinelor; citochinelor;

b) VHB induce sinteza unor mari cantităţi de AgHBs de b) VHB induce sinteza unor mari cantităţi de AgHBs de către celulele infectate. către celulele infectate.

- Acest Ag circulant blochează Ac antivirali înainte Acest Ag circulant blochează Ac antivirali înainte caca ei să ajungă la celulele infectate viral, acţionând ei să ajungă la celulele infectate viral, acţionând ca un „scut reflector” care deviază Ac si protezează ca un „scut reflector” care deviază Ac si protezează celulele infectate.celulele infectate.

Documents

VIRUSURI Generalitati in Extenso