Vitaminele

Efectuat de:Gratii DoinaCiobanu CristinaVerbeniuc Paulagr.-CON123

Vitaminele sunt substanţe cu structură complexă (compuşi organici) care nu pot fi sintetizate de către organism, însă a căror prezenţă în corpul uman este absolut obligatorie pentru îndeplinirea unor funcţii esenţiale ale acestuia. Spre deosebire de proteine, lipide sau glucide, vitaminele nu reprezintă surse de calorii şi ne sunt necesare în cantităţi mult mai mici decât acestea.

Vitaminele liposolubile

Vitaminele hidrosolubile

Vitaminele

Vitamina A (retinolul) Provitamina A

(carotenul) Vitamina D (calciferolul) Vitamina E (tocoferolul) Vitamina K

(filochinonul)

Vitamina H (biotina), Vitamina C (acidul ascorbic) Vitamina P (citrina) Vitamina

PP (niacina, nicotinamida) Vitamina B1 (tiamina)

Vitamina B2 (riboflavina) Vitamina B6 (piridoxina)

Vitamina B12 (ciancobalamina)

Aceste vitamine sunt solubile în lipide şi în solvenţii acestora şi practic insolubile în apă. Din această cauză, ele se găsesc numai în alimentele grase. Excluderea lipidelor din alimentaţie duce implicit la sărăcirea în aceste vitamine. Insolubilitatea lor în apă explică pierderile minime în timpul operaţiilor de spălare şi menţinere în apă a alimentelor fragmentate.

Vitaminele liposolubile

Vitamina A contribuie la menţinerea troficităţii normale a celulelor epiteliale. Menţinând integritatea mucoaselor, vitamina A creşte rezistenţa organismului la infecţii.Influenţează creşterea şi înmulţirea normală a celulelor, procesele regenerative care au loc în organism: vindecarea rănilor, arsurilor etc. Este necesară pentru desfăşurarea normală a proceselor care determină funcţia vizuală. Insuficienţa vitaminei determină o scădere a vederii la lumină, ducând la apariţia hemeralopiei sau „orbul găinii”. De asemenea, vitamina A asigură integritatea tegumentelor şi mucoaselor. Excesul de vitamina A (realizat mai ales pe cale medicamentoasă) poate provoca tulburări: cefalee, insomnie, iritabilitate, anorexie, greaţă, vomă, descuamări ale pielii, dureri de oase. Vitamina A este foarte sensibilă la acţiunea luminii şi a oxigenului. Din această cauză, păstrarea necorespunzătoare a alimentelor poate reduce considerabil cantitatea de vitamina A. Ea se distruge mai uşor şi în mediul acid. Vitamina A se găseste în ficat, lapte, smântna, frişcă, unt, gălbenuş de ou. Sunt bogate în caroten morcovul, urzica, varza roşie, salata verde, ardeii graşi, gogoşarii, tomatele, cireşele, caisele, prunele, fragii ş.a. Carotenul se asimilează mai bine în prezenţa proteinelor si lipidelor.

Vitamina DVitamina D (calciferolul) posedă  un rol important în asimilarea calciului si a fosforului în organism cu menţinerea unui raport normal între ele, precum şi în fixarea acestora în oase şi dinţi, astfel prevenind apariţia rahitismului şi altor maladii ale sistemului locomotor, de asemenea acţionează asupra metabolismului magneziului, a fierului si a hidrocarburilor. În complexitate cu vitaminele A si C, acţionează în prevenirea bolilor respiratorii acute, de ochi, a cariilor dentare. Insuficienţa vitaminei D la maturi se manifestă prin osteoporoză, iar la copiii de vârstă fragedă (până la 2 ani) –  prin rahitism, o afecţiune de decalcifiere a oaselor, care se caracterizează prin scăderea tonusului muscular, creşterea neproporţională a capului, fragilitatea oaselor şi a dinţilor, meteorism intestinal, scăderea imunităţii generale. Sursele vitaminei D se găsesc în produsele lactate, ouă, uleiuri, untură de peşte. Tot odată, vitamina D se sintetizează în piele sub acţiunea razelor solare ultraviolete.

Necesarul zilnic pentru copii este de 10 mkg sau 400 UI (până la 3 ani), pentru copiii în vârstă de 4 ani şi pentru adulţi – de 2,5 mkg sau 100 UI

Vitamina E (tocoferolul) este considerată “vitamină a reproducerii si fertilităţii”, indispensabilă pentru functionarea normală a testiculelor si ovarelor. Totodată, tocoferolul asigură protecţia plămânilor, ficatului, vaselor sanguine, a eritrocitelor, are efect diuretic şi hipotensiv. În comun cu alte vitamine, măreşte rezistenţa organismului către infecţii, fortifică musculatura, previne imbătrânirea celulelor reducând ritmul procesului de îmbătrânire. Insuficienţa acestei vitamine provoacă la bărbaţi diminuarea treptată a procesului de formare a hormonilor sexuali şi produce dispariţia instinctului sexual, iar la gravide – leziuni vasculare ale placentei si moartea intrauterină a fatului sau avort spontant. Simptomele ce caracterizează hipoavitaminoză sunt distrofiile musculare, necroza hepatică, ulcere varicoase. Sursele vitaminei E sunt ouale, ficatul, produsele lactate, uleiurile vegetale nerafinate, pânea neagră ş.a.

Vitamina K (filochinona) menţine un rol considerabil în procesul de coagulare a sângelui, acţionează la regenerarea ţesuturilor. Insuficienţa sau lipsa ei duce la apariţia hemoragiilor musculare, cerebrale si apare mai frecvent în rezultatul tratamentului îndelungat cu antibiotice si sulfanilamide, care distrug flora intestinală, aptă de a sintetiza vitamina K. Sursele: Vitamina K se conţine în legumele verzi (varza, salată verde, spanac, cereale), urzică, tomate, galbenuş de ou, produse lactate, ficat, carne, peşte.

Vitamina F ajută la menţinerea permeabilităţii normale a membranelor celulare, nu permite migraţia bacteriilor intestinale producătoare de toxine, asigură sănătatea pielii şi a părului, combate diferitele afecţiuni cardiace, ajută la scăderea greutăţii corporale, prin arderea grăsimilor saturateSurse bogate de vitamina F se găsesc în: uleiul de floarea-soarelui (de preferat, obţinut prin presare la rece), uleiul de porumb şi de soia, uleiul de măsline, fructele de cătină albă, arahide şi nuci, seminţele de dovleac (crude) şi alune, migdalele dulci şi uleiul de ficat de peşte etc.

Deoarece sunt solubile în apă, ele se pot pierde uşor în timpul preparării culinare sau industriale: spălarea, păstrarea şi fierberea în apă şi nefolosirea acestei ape. Se absorb relativ uşor şi în mare proporţie din tubul digestiv, dar pentru majoritatea dintre ele este necesară prezenţa acidului clorhidric în sucul gastric. După ce sângele şi ţesuturile primesc cantităţi adecvate de vitamine, excesul lor se elimină prin urină. În general, organismul nu-şi face rezerve importante de aceste vitamine. În caz de aport alimentar insuficient, semnele carenţei apar destul de repede. Şi transpiraţiile abundente şi repetate sunt o importantă cale de pierdere vitaminică

Vitaminele hidrosolubile

Vitamina B

Vitamina B1 (tiamina) activizează procesul metabolic al glucidelor si

proteinelor, activează peristaltica intestinului, astfel stimulând pofta de mîncare, normalizează functia sistemului nervos, contribuie la protejarea organismului împotriva infecţiilor, participă la procesul de crestere. Hipoavitaminoza determinată de această vitamină se manifestă prin insomnie, iritabilitate, dureri şi parestezii în membre, reducerea capacităţii de munca fizică si intelectuală. În forme severe provoacă boala beri-beri, manifestată prin tulburări ale activităţii sistemelor nervos central, cardiovascular şi digestiv.  Sursele:  Tiamina se conţine în cantităţi mari în coaja grăuntelor (grâu, orez etc.), în nuci, arahide, în drojdii şi în majoritatea legumelor şi fructelor.

         Vitamina B2 (riboflavina) participă în reacţiile de oxidare a

substanţelor celulare, contribuie la creştere şi reproducere, reglează metabolizbul proteinelor şi grăsimilor, sporeşte rezistenta organismului către substantele toxice si microbiene. Deficienţa de riboflavina se evidenţiază prin apariţia stomatitei, conjunctivitei, dermatitei seboreice, uscarea şi căderea părului, fragilitatea unghiilor, fotofobie, lacrimare, reţinere în  crestere. Sursele:Vitamina B2 se conţine în produse din carne, lactate, ouă, legume (zămos, bostan), nuci.

Vitamina B3 (niacina, vitamina PP, nicotinamida) contribuie la metabolismul

general al organismului, stimulează secreţia gastrică şi eliminarea bilei, scade nivelul colesterolului, favorizează circulaţia cerebrală şi coronariană. Carenta de vitamina B3 se manifestă prin somnolenţă, apatie, disfuncţii ale tractului digestiv, apariţia dermatitelor, veziculelor etc. Sursele: Vitamina PP se găseşte în ficat, cereale, drojdii, soie, nuci.

         Vitamina B6 (piridoxina) deţine un rol important în producerea eritrocitelor şi hemoglobinei, favorizează creşterea, stimulează funcţionarea ficatului, sistemului nervos, osos şi muscular, îmbunătăţeşte memoria, nu permite depunerea colesterolului pe pereţii arterelor. Carenţa în organism a vitaminei B6 se manifesta prin anemie, tulburări nervoase (agresivitate, labilitate psihică, depresie, insomnie), dureri abdominale, musculare, amorţirea mâinilor, scăderea rezistenţei organismului la infecţii ş.a. Sursele principale bogate în piridoxină sunt drojdiile, gălbenuşul de ou, ficatul, carnea, peştele, legumele (varza, spanacul) etc.

        Vitamina B12 (ciancobalamina) deţine un rol important la renovarea celulelor hepatice, participă la sinteza AND-ului, a fierului, a vitaminei C, B15, stimulează procesul de creştere. Insuficienţa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa şi tulburări nervoase. Sursele: Vitamina B12 se găseşte în carne şi produse din carne, ouă, produse lactate, precum şi în  produsele de mare: peşte, crabi, stridii, scoici.

 Vitamina C (acid ascorbinic) intervine în procesul

metabolic şi reacţiilor imunologice, care facilitează absorbţia de către organism a fierului organic, participă la formarea globulelor roşii, a dinţilor şi oaselor, contribuie la sporirea rezistenţei vaselor sanguine, este un puternic antioxidant, are acţiune antialergică, previne apariţia cataractei. Insuficienţa vitaminei C predispune organismul către infecţii, agravând evoluţia lor, scade rezistenţa la diferitele toxine, provoacă o afecţiune denumită scorbut, care se caracterizează prin anemie, oboseală, sângerări şi inflamaţii ale gingiilor, căderea dinţilor, hemoragii, dureri osteoarticulare, edeme, imunitate scăzută. Sursele: Cantităţi sporite de vitamina C conţin fructele citrice (lămâie, portocale, mandarine) si legumele (măceşul, coacăza neagra, ardeii dulci, varza, mărarul, pătrunjelul ş.a.)

Vitamina H contribuie la ameliorarea capacitatii de memorare, in tratarea alcoolismului, inateroscleroza, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, hipoglicemie, stres, ciroza hepatica, ameteli, ulcer gastric, dureri de inima, blocaj renal, o inflamare a pielii si a limbii. Concentratia acesteia in organismul uman determina si stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia, scaderea hemoglobinei, lipsa apetitului alimentar, oboseala, alterarea psihicului, calmeaza durerile musculare. Eficienta acestei vitamine sporeste prin asociere cu vitaminele A, B9, B12 si inozitolul. Inamici ai colinei sunt sulfamidele, alcoolul si tehnicile de prelucrare alimentara. Vitamina B8 este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante, doza zilnica recomandata fiind de 0,3 mg (300 mcg). Sursa - : drojdie de bere, carne, creier, inima, ficat si rinichi, galbenus de ou, produse lactate, lapte, anumite legume, cerealele integrale, porumbul, melasa, papadie, nuci, ciuperci, spanac, rosii, morcovi, dar ea mai este sintetizata partial si de catre flora intestinala.