38
Apele Minerale din România şi importanţa lor Apele minerale sunt considerate acele ape naturale, care contin diferite saruri, elemente chimice, gaze, substante radioactive, a caror concentratie depaseste cel putin una din valorile minime stabilite pentru anumiti indicatori caracteristici, dintre care cei mai importanti sunt: o Mineralizare totala ≥ 1.000 mg / l. o CO 2 (liber sau legat in dicarbonati) ≥ 1.000 mg / l. o Fier ≥ 10 mg / l. o Iod ≥ 1 mg / l. o Sulf (titrabil) ≥ 1 mg / l. o H 2 S ≥ 1 mg / l. o Arseniu ≥ 0,7 mg / l. o Brom ≥ 0,5 mg / l. o Radioactivitate ≥ 80 uM / l. In natura apele minerale au o larga raspandire. Geneza lor este legata de prezenta unor falii de adancime, de existenta reliefului muntos de natura vulcanica, precum si de arealul unor importante zacaminte de petrol, carbuni, gaz metan si sare. Cea mai importanta parte a izvoarelor minerale, provine din apele vadoase, adica din precipitatiile care se infiltreaza in scoarta terestra pana la mari adancimi, de unde revin la suprafata, incarcate cu o anumita cantitate de gaze si saruri minerale, iar in unele cazuri cu temperaturi mai ridicate sau chiar cu un anumit grad de radioactivitate. www.referat.ro

Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

Apele Minerale din România şi importanţa lor

Apele minerale sunt considerate acele ape naturale, care contin diferite saruri, elemente chimice, gaze, substante radioactive, a caror concentratie depaseste cel putin una din valorile minime stabilite pentru anumiti indicatori caracteristici, dintre care cei mai importanti sunt:

o Mineralizare totala ≥ 1.000 mg / l.o CO2 (liber sau legat in dicarbonati) ≥ 1.000 mg / l.o Fier ≥ 10 mg / l.o Iod ≥ 1 mg / l.o Sulf (titrabil) ≥ 1 mg / l. o H2S ≥ 1 mg / l.o Arseniu ≥ 0,7 mg / l.o Brom ≥ 0,5 mg / l.o Radioactivitate ≥ 80 uM / l.

In natura apele minerale au o larga raspandire. Geneza lor este legata de prezenta unor falii de adancime, de existenta reliefului muntos de natura vulcanica, precum si de arealul unor importante zacaminte de petrol, carbuni, gaz metan si sare. Cea mai importanta parte a izvoarelor minerale, provine din apele vadoase, adica din precipitatiile care se infiltreaza in scoarta terestra pana la mari adancimi, de unde revin la suprafata, incarcate cu o anumita cantitate de gaze si saruri minerale, iar in unele cazuri cu temperaturi mai ridicate sau chiar cu un anumit grad de radioactivitate. Sarurile mai frecvent intalnite in continutul apelor minerale sunt clorul, bicarbonatii, sulfurile, sulfatii si fosfatii.

Dintre gaze, cel mai des intra in combinatie dioxidul de carbon, care da nastere la apele carbogazoase.

Tipuri de izvoare minerale:

In functie de continutul in saruri, gaze sau alte elemente chimice, precum si de gradul de radioactivitate, apele minerale naturale se clasifica in:

o Izvoare carbogazoase

www.referat.ro

Page 2: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Izvoare bicarbonate carbogazoase si bicarbonate simpleo Izvoare feruginoaseo Izvoare sulfuroaseo Izvoare clorosodiceo Izvoare sulfatateo Izvoare cu ape cu iodo Izvoare cu ape cu arseno Izvoare oligomineraleo Izvoare cu ape radioactive

Raspandirea apelor minerale in functie de zona:

I. CARPATII ORIENTALI – prin mozaicul, complexitatea litologica si prezenta lantului vulcanic, cu multe depresiuni intramontane, au avut cele mai favorabile conditii de formare a izvoarelor minerale. Exista in aceasta unitate, o larga arie de masifestari postvulcanice, cunoscuta ca o aureola mofetica care este favorabila formarii izvoarelor carbogazoase prin prezenta bioxidului de carbon degajat in interiorul scoartei.

Ca urmare in aceasta zona, sunt semnalate peste 1.500 de izvoare minerale cu compozitie chimica diversa, fiind predominante izvoarele carbogazoase, bicarbonate, carbogazoase feruginoase si uneori in depresiuni, sulfuroase

In Carpatii Orientali se deosebesc trei zone importante alungite, pe directia lantului muntos:

zona cristalino – mezozoica

zona flisului

zona miopliocena

Localitati si izvoare minerale in zona Gutai – Tibles

ToroiagaAceasta zona dispune de ape minerale cu compozitie chimica complexa si calitati terapeutice deosebite. Surse importante de ape minerale, gasim in:

1. Bazinul Oas

o Tarna Mare – ape bicarbonate feruginoaseo Puturoasa Vama – ape sulfurate, sulfuroaseo Valea Morici – ape bicarbonate, dorurosodice, carbogazoaseo Bixad – ape clorurosodice, bicarbonateo Certezeo Negresti

Page 3: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Orasul Nou

2. Bazinul Baia Mare

o Valea Borcutului - bicarbonate sodice- calcice - magneziene- feruginoase

o Firiza Baray - bicarbonate- clorosodice- carbogazoase

o Chiuzbaia - bicarbonate sodice- feruginoase

o Baia Sprie - clorosodice- bicarbonate- carbogazoase

o Apa Sarata - bicarbonate- clorosodice

o Baile Danesti - sulfuroase- bicarbonate- clorurate- sulfatate- sodice

Page 4: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor
Page 5: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Baile Carbunari - sulfuroase- bicarbonate- clorurate sodice

o Sommta Mare - bicarbonate- magneziene- calcice

o Cicarlau - ape oligominerale

3. Bazinul Lapusului

o la Coas - ape bicarbonate- sulfuroase

o Magureni - sulfuroase- carbogazoase

o Stoiceni - bicarbonate- clorurate sodice- calcine-magneziene

o Baiut - carbogazoase- feruginoase- sulfuroase

o Poiana Botizei - ape carbogazoase- feruginoase- sulfuroase

o Tibles - ape carbogazoase

4. Bazinul Maramures – cuprinde numeroase izvoare minerale, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase carbogazoase. Cele mai cunoscute localitati sunt:

o Teceul Mico Sapantao Brebo Pasul Gutaio Slatioarao Poenile Gloduluio Botizao Viseul de Sus

Page 6: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

Gasim insa si izvoare neafectate la:

o Campulung pe Tisao Ocna Sugatago Costenio Dragomirestio Crasna – Petrova

5. Muntii Maramuresului si Muntii Rodnei

Au izvoare minerale pe:

- Valea Vaserului - Suligu- Lostun apa bicarbonate, calcica, clorosodica- Mihai

- Baia Borsa - Valea Vinisorului- Valea Caslei

- Borsa - Vinisorul – Repedea - Fantana si Prislop- Valea Borcutului- Valea Cercanelului

Localitati si izvoare minerale in zona Calimani – Harghita

Este cea mai bogata zona in izvoare minerale; are chiar si izvoare termale:

A. Sectorul Nordic

1. Zona Sangeorz – Bai

o Sangeorz – Bai - bicarbonate- clorurate calcine- slab bromo – iodurate

o Porvao Maieruo Auieso Santo Poiana Ilveio Magurao Ilva Mare

Page 7: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor
Page 8: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

2. Zona Dornelor – Apele sunt bicarbonate calcice si magneziene. Gasim izvoare la:

o Panacio Coverca sunt feruginoase de CO2

o Dragoiosa

Aceasta zona mai cuprinde si apele minerale carbogazoase situate in imprejurimile statiunii balneare Vatra – Dornei:

o Cosnao Dorna Candrenio Poiana Negrio Poiana Stampeio Dornisoarao Sarul Dorneio Panacio Covercao Neagra Saruluio Paltiniso Glodul Neagra - Brostenilor

3. Zona Bistricioara

a. Sectorul Tulghes - Teleg - Tosorog- Chicera- Paraul cu Pesti ape bicarbonate calcice carbogazoase- Primatorul- Valea Bradului

- aliniamentul central - Valea Borvizului - Tosorog- Valea Stanci – Tosorog- Putna- Iezul Mare- Diacului ape bicarbonate- Cibi calcice carbogazoase- Tulghes- Prisecani- Mar- Grusitu- Vararici

- aliniamentul vestic - Frumoasa- Alun- Azod

Page 9: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

- Valea Comarnicului - Barasau

b. Sectorul Borsec – Sunt binecunoscute apele minerale de la Borsec; avem ape bicarbonate calcice si magneziene cu debite ridicate.

c. Sectorul Bilbor – apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene, carbogazoase si cu concentratie scazuta in saruri

o Paraul Bilboras - izvorul Bici- izvorul Lungu

o Paraul Fundoaia - izvorul Truta- Raita

o Paraul Dobreanu - izvorul Valcanestio Cantonul Borvizului – izvoare minerale

d. Sectorul Bistra – Tosorov – Valea Bicazului – apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene, carbogazoase usor sulfuroase.

o Satul Tosoroyo Valea Stanei cu confluentii acesteiao Bicaz Chei – catunul Ghermanulo Valea Bistritei – Batea Rotundao Paraiele – bradului si Gusei

B. Sectorul Gheorghieni – apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene cu mineralizare scazuta:

Zona- depresiunea Gheorghieni - Remetea

- Mures – sat- Chileni- Voslobeni

- Ciumani

C. Sectorul Sudic – cel mai bogat in ape minerale, localizate aproape toate in Valea Oltului si in zonele depresionare.

1. Ciucul Superior2. Ciucul Inferior3. Defileul Oltului dintre Tusnad sat si Sfantul Gheorghe

1. Depresiunea Ciucului Superior

Page 10: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Miercurea Ciuco Harghita Baio Jigodiuo Lunca de suso Madaras

Balan

o Izvorul Sandominico Izvorul Oltului ape minerale carbogazoase feruginoaseo Danesti

In aval de Danestio Madaraso Racu debit redus si contin fier si bioxid de carbono Toplita - Ciuc

Miercurea Ciuc – ape minerale carbogazoase, feruginoase cu CO2 sub 1gr/lo Baile Miercurea Ciuco Baile Jigodiu

2. In Depresiunea Ciucului Inferior

o Versantul estic al Oltului – izvorul Armasesti- Ciuc - Sangeorgiu- Bancu- Sin Mortin- Cozmeni

o Valea Oltului - Sancraieni- Santimbru- Sansimion

Apele sunt predominant bicarbonatate, mai rar sulfatate calcine si magneziene, carbogazoase si in concentratii reduse in saruri si gaze.

3. In Defileul Oltului – se intalnesc numeroase izvoare minerale. Cele mai

importante sunt in raza localitatilor:

o Tusnado Bixado Halnas – Baio Valcele

Page 11: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Micfalauo Bodoco Sugaso Zizin

Statiunea balneara Tusnad – apele de la Vest de Olt, sunt bicarbonate calcice, carbogazoase cu mineralizare scazuta. Apele de la Est de Olt sunt clorosodice, mai concentrate si hipotermale. Se exploateaza in izvoarele: Stanescu, Mikes, Ileana, Izvorul Bailor. Pe versantul sudic al Masivului Sfanta Ana, exista numeroase izvoare minerale. Apele sunt bicarbonate calcice si feruginoase.

Statiunea balneara Malnas – apele sunt bicarbonate sodic, calcic si magnezian cu concentratie de saruri medie de 45 gr/l.

Statiunea de imbuteliere Bodoc – cu izvoarele Matilda si Perla – care contin apa bicarbonate alcalina, calcica si magneziana, bromoiodurata, carbogazoasa cu concentratie de saruri.

Statiunea Valcele – are numeroase izvoare minerale, a caror ape este bicarbonate sodica, calcica si magneziana cu concentratia de saruri de 3 – 4 gr/l.

Baile Sugas – utilizeaza apa minerala bicarbonate calcica si magneziana cu concentratie de saruri de 3,2 gr/l.

Statiunea Zizin – imbuteliaza apa bicarbonata sodica, calcica, magneziana si slab carbogazoasa.

In zona estica a Vaii Oltului intalnim ape minerale la:

o Iacobeni – Valea Casinuluio Slanic – Moldovao Oituzo Poiano Covasna

Page 12: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

Zona de izvoare Iacobeni – Valea Cosminului – apele sunt bicarbonate, sodice, calcice cu mineralizare de saruri si avem izvoarele:

o Piatra Albao Repato Baile Iacobeni (Perla Casinului)

La Slanic – Moldova – avem circa 15 izvoare minerale bicarbonate sodice, carbogazoase, sulfuroase, clorurate sodice, iodo – bromurate, cu mineralizare totala in saruri. In apropierea Bailor Slanic – Moldova se afla izvorul Ciunget, captat si utilizat in cura balneara.

Page 13: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

In zona vestica a Oltului – intalnim ape minerale carbogazoase in localitatile:o Praido Odorhei si Homorodo Cornudo Herculiano Batanio Dita Seacao Varghiso Biborteni

La Praid si Corund – se intalnesc ape minerale clorosodice si carbogazoase.

La Odorhei – intalnim ape minerale clorosodice, bromo – iodurate, bicarbonate calcice si magneziene.

Baile Homorod – exploateaza apa minerala carbogazoasa clorosodica, feruginoasa cu mineralizare redusa

In Depresiunea Baraolt – intalnim numeroase izvoare minerale ca:

o Herculiano Botanii Mici au ape minerale bicarbonate sodice, calcice si o Biborteni magneziene cu concentratie variabila.o Varghis

In Carpatii Orientali – avem izvoare sulfatate in localitatile:

o Putnao Sucevitao Cacicoo Bistritao Slanic Moldova

Mult mai raspandite sunt apele minertale sulfuroase si sulfatate. Astfel, gasim izvoare in localitatile:

o Moldova Solitao Poiana Maruluio Campulung Moldovenesco Brusturoasao Maliceo Sinaiao Bustenio Predealo Moinesti

Page 14: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Asauo Zemeso Bistritao Agarceao Moroienio Azugao Cheia

De retinut izvoarele hipotermale de la Sirin – Buzau.

In zona Subcarpatilor din Moldova – intalnim ape cloruroase sodice, cu mineralizare foarte ridicata.

o Cacicao Slatina – Oglinzi ape clorurate sodiceo Valea Aniniloro Monesti

O importanta deosebita o au izvoarele minerale de la Oglinzi, Boltatesti si Monesti.

Interesante sunt apele minerale de la Tg Ocna, unde parcul Puskin are 7 izvoare minerale, unele sulfuroase clorurat – sodice, altele clorurat sodice si altele doar sulfuroase.

In Subcarpatii Munteniei – exista trei tipuri de ape minerale : sarate, bromo – iodurate si sulfuroase

Slanic Prahova este statiunea balneara cu apa minerala clorosodica cu o concentratie foarte ridicata. Mai exista ape minerale sarate la: Telega, Doftana si Laculete.

Ape minerale sulfuroase:

o Vulcano fluviul Ialomita

Ape minerale clorosodice iodo – brumate gasim la:o Vulanao Bezdeado Calugarenio Sarata – Monteoru

ll. CARPATII MERIDIONALI – se intind de la Valea Dambovitei pana la Dunare. In ceea ce priveste apele minerale, se constata ca acestea se manifesta in numar foarte redus ca localitati si izvoare. Astfel, sunt cunoscute:

Page 15: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Apele minerale de la Baile Herculane - Valea Cerneio Apele minerale de la Mahadiao Apele minerale de la Teliuc – Hunedoara

Apele minerale de la Baile Herculane sunt ape sulfuroase, clorosodice, calcice cu temperatura medie de 450C.

Apele minerale din depresiunea Getica – gasim izvoare de ape sulfuroase clorurate sodice si iodurate; avem iazvoare naturale la:

o Calimanestio Caciulatao Pausao Valea Gloduluio Olanestio Valea Muiereascao Valea Cheiao Bradeto Valea Valsanului

La Calimanesti – Caciulata, sunt cunoscute doua tipuri de ape minerale:

- ape clorurate sodice, iodo – bromurate, sulfuroase slab concentrate

- ape clorurosodice, sulfate calcice si magneziene, slab litinifere si radioactive.

Apele sulfuroase sunt intalnite in localitatile:o Buletao Bunestio Bugheao Serbanesti

Page 16: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor
Page 17: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor
Page 18: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

Apele clorosodice – se gasesc in localitatile:o Ocnele Mario Ocnita (Valcea)

Apele clorosodice, iodurate si bromurate se intalnesc la:o Govorao Sacelu (Gorj)o Ticlenio Balao Schela Clodova

IV. APELE MINERALE DIN MUNTII APUSENI

In Muntii Apuseni se cunosc cateva zone importante cu ape minerale, care sunt:o Moneasao Vatao Geoagiu termaleo Calan

o Baholto Bampotoco Burniene recio Panliso Chimindia

Page 19: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor
Page 20: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

V. APELE MINERALE DIN DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI

Aici intalnim trei tipuri de ape minerale:

o Ape clorosodice sau muriaticeo Ape clorosodice iodo – bromurateo Ape sulfatate, sulfuroase

Apele sarate, apar pe zona de rama a depresiunii sub forma de lacuri. Cele mai importante localitati sunt:

o Ocna Dejeuluio La Cojocnao Ocna Mureso Ocna Sibiuluio Somesenio Turdao Sebeso Vestem

o Avrigo Rodbov (Brasov)o Miercurea Sibiuluio Deva (Baia Sarata)o Sadu (pe parau)o Bradu (Sibiu)o Persani

Marginea de Est a depresiunii Transilvaniei, dispune de numeroase izvoare minerale:

o Ape cloro – sodice, sulfatate, bicarbonate – Rupea si Homorodo Ape minerale sarate – Hercheasa, Hartinis, Sanpaul

- la N – V de Rupea avem:- Sarata Odorheiul Secuiesc- Cornud- Praid

Statiunile Baile Sovata- dispune de ape clorosodice concentrate, formand lacurile:

o Ursuo Alunis

o Negruo Verde

Page 21: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

Spre N- V de Sovata, intalnim:o Baile Ideciul de Joso Brancovenestio Sangeorgiu de Mureso Pintico Sasarin – pe Valea Slatineio Beclean – pe Valea Slatinei

Page 22: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Hintino Dumitra – Slatinita

VI. APELE MINERALE DIN CAMPIA DE VEST

Ape termale – intalnim la:

o Oradeao Felixo 1 Maio Morovitao Foienio Codeao Sannicolau de Munteo Ceavaso Socodoro Satu – Mareo Calaceao Timisoarao Bihariao Tameseu

Temperatura apelor termale variaza de la o zona la alta si de la o adancime la alta. Izvoarele termale sunt bicarbonate calcice si magneziene.

Ape clorosodice concentrate, bromo – iodurate – au temperature intre 70 – 800C, si le intalnim la:

o Borso Dernao Mihai Bravuo Sandra Calacea

Page 23: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor
Page 24: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Saniobo Abramuto Timisoarao Arad

o Cherestur - Teremia

VII. PODISUL MOLDOVEI – aici apele minerale se gasesc in cantitati variabile cam in toate formatiunile. Cele mai cunoscute sunt localitatile:

o Breazu - apa bogata in sulfat de sodiumo Strunga - apa bicarbonate calcica, magnezianao Dranceni - ape sulfuroase clorosodiceo Valinta – Iasi - ape sulfatate sodice si magnezieneo Banesti – Vaslui - ape sulfatate calciceo Raducaneni - zvoare sulfuroaseo Barnova si Copouo Harlau – Dolhascao Repedea – Iasio Pascani - Falticeni

VIII. DOBROGEA

Din punct de vedere geologic, Dobrogea este constituita din trei unitati structurale distincte:

Dobrogea de Nord Dobrogea Centrala Dobrogea de Sud

Apele minerale cu continut de clorura de sodium, intalnim in zona Talazu Mare.

Apele minerale ce contin cloruri – sodice sulfatate, le intalnim in zona Mangalia

Pe teritoriul Dobrogei, de-a lungul Dunarii, intalnim izvoare minerale in localitatile:

o Capidava – izvoare sulfuroaseo Topaluo Celea Mare izvoare sulfuroase termaleo Celea Micao Harsova (Privalul Puturoasa) – ape sulfuroaseo Harsova (vadu Oii)

Page 25: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor
Page 26: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

Ape minerale clorosodice, calcice, magneziene, se gasesc in delta Dunarii la:

o Sfantul Gheorgheo Chilia Vecheo Crisano Leteao Caraormano Saraturileo Petrisoro Insulele Chituc si Lupiloro Cordonul litoral Periteasa

Lacuri Sarate – intalnim la:

o Complexul lagunar de la Sud – Vest de Delta Dunarii

Pe litoralul Marii Negre, intre Cerbu si Mangalia, se afla lacurile:

o Corbuo Tasaulo Sintghiolo Tabacarieio Agigeao Techirghiolo Mangalia

IX. CAMPIA ROMANA – cuprinde tinuturile dintre Dunare si colinele Subcarpatice. Apele minerale sunt reprezentate prin lacuri sarate si ape de zacamant de petrol.

Lacuri sarate, intalnim la:

o Snagovo Caldarusanio Comanao Fundatao Amarao Strachinao Bataguo Balta Amarao Iancao Faurei

Page 27: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

o Lacul Sarato Chichinetuo Pleascuo Movila Miresii

IZVOARE RADIOACTIVE

Multe izvoare minerale au o radioactivitate naturala prin imbogatirea cu ioni radioactivi din radiatia rocilor eruptive acide, granite si porfire. Radioactivitatea se masoara in picocurie (pCi), o unitate insemnand 3,71010 dez / sec (dezintegrari pe secunda), in rutherford (1 ed = 106 dez / sec), in microrutherford (urd/106 = 106 / 106 / sec).

Izvoarele radioactive, pot fi:

1. Izvoare minerale foarte slab radioactive – care au < 500 pCi:

o Danestio Madataso Sancraienio Lentao Bibortenio Vatra dorneio Baile Felixo Baile Govorao Mangaliao Covasnao Cojocnao 1 Mai

2. Izvoare minerale cu radioactivitate slaba – cu concentratii intre 900 – 1.000 pCi. Acestea sunt legate de vechile vetre vulcanice si le gasim la:

o Stoicenio Santimbru Baio Cartao Vlahitao Stana de Valeo Moneasao Buzias

Page 28: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

3. Izvoare minerale cu radioactivitate moderata – care au intre 1.000 – 5.000 pCi. Aparitia lor este direct legata de rocile eruptive acide, granite, gresii si de marnele din flisul carpatic. Le gasim la:

o Bilboro Borsao Valea Vinuluio Oradeao Lipovao Timisoarao Topaluo Caciulatao Calimanestio Baitao Tulgheso Geoagiu Baio Slanic Moldova

4. Izvoare minerale cu radioactivitate foarte mare – sunt cuprinse intre 5.000 – 10.000 pCi si chiar cu valori mai ridicate si se gasesc la:

o Sangeorz Baio Baile Tusnado Baile Herculane

IMPORTANTA APELOR MINERALE

Prin varietatea compozitiei lor chimice si prin continutul de gaze, izvoarele minerale sunt folosite la tratarea bolilor de nutritie (Slanic Moldova), a bolilor hepato – biliare (Caciulata, Calimanesti, Baile Herculane), la afectiuni digestive (Borsec, Caciulata), nephrite si litiaze renale (Calimanesti), la afectiuni respiratorii si cardio – vasculare (Covasna, Vatra Dornei, Baile Tusnad, Borsec, etc). In prezent, descoperirea si studierea unui numar mare de izvoare minerale situate in perimetrul a peste 500 localitati, au favorizat, pe de-o parte dezvoltarea si modernizarea vechilor statiuni balneo – climaterice, iar pe de alta parte aparitia unora noi.

In contextul acestor realizari, medicina balneologica romaneasca, a inregistrat succese remarcabile, prin amenajarea unor sanatorii si statiuni balneo – climaterice, profilate dupa valoarea terapeutica a apelor minerale.

Putem mentiona statiunile Baile Herculane, Baile Felix, Geoagiu Bai, Covasna, Calimanesti, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Techirghiol, care demult si-au dobandit un renume european, asa incat anual sunt folosite de un numar din ce in ce mai mare de turisti straini si nu numai.

Page 29: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

De asemenea, pe langa proprietatile lor curative, izvoarele minerale constituie o importanta bogatie a subsolului nostru, valorificate astazi la un nivel inalt de industria alimentara.

Atat apele minerale medicinale, cat si apele minerale de masa, solicitate astazi din ce in ce mai mult, au favorizat infiintarea unei industrii de imbuteliere a lor.

Inceputurile acestei activitati sunt semnalate inca de la sfarsitul secolului al XIX – lea, cand in cateva statiuni se folosea apa imbuteliata. In prezent prin extinderea ei si modernizarea instalatiilor de imbuteliere intr-un mare numar de statiuni balneare (Borsec, Bodoc, Malnas – Bai, Covasna, Biborteni, Zizin, Buzias, Slanic Moldova, Caciulata, Poiana, Sarul Dornei, Poiana Negri, Poiana Cosnei, Valcele, Tusnad, Perla Harghitei – Sancraieni, etc), s-a ajuns la o productie anuala de circa un sfert de milliard de litri de apa minerala.

Apa Plata

Apa plata constituie tipul de apa potabila naturala ce apartine de regula, de grupa izvoarelor oligominerale reci. Are o mineralizare mai mica de 1.000 mg / l. Denumirea acestui tip de apa, a fost data de profesorul francez B. Ninard, in 1971, cu termenul de “L’eau Plate”, termen preluat in intreaga lume si in literatura hidrologica.

Apa plata este de origine vadoasa, in sensul ca ea se formeaza din precipitatiile ce patrund prin fisuri si prin sorburi in masivele ce calcar omogen carstificate si apar sub forma de izvoare, cu debit variabil la o cota inferioara fata de punctual zonei de alimentare. Circulatia apei prin masa de calcar se presupune ca are o durata de cateva luni, timp in care se realizeaza stabilitatea ei microbiologica. Ca urmare, apa plata trebuie sa prezinte o stabilitate o proprietatilor fizice, chimice si organoleptice pe o perioada de aproape un an.

Temperatura izvoarelor cu apa plata se mentine tot timpul anului, indiferent de anotimp, intre 5 – 70C. Compozitia chimica a apei este dominata de anionul bicarbonic (HCO3

-), insotit de cele mai multe ori de cationic ce calciu (Ca++), magneziu (Mg++) si natriu (Na+), precum si de anionii de sulfat (SO4

–) si clor (Cl–), fara ca limita maxima a acestor saruri dizolvate sa depaseasca 1.000 mg / l. Dioxidul de carbon (CO2), lipseste din continutul acestor ape.

Apa plata care provine din izvoarele ce apar din masivele de calcar, are un gust placut, este incolora si inodora si este lipsita de anumiti germeni patogeni sau colibacili. Concentratia ionilor de hydrogen, caracterizeaza, cel putin pentru apele plate studiate la noi in tara, prezenta unui pH cu tendinta neutral (7,3) sau in unele cazuri slab alcalina (7,8 – 8).

Apa plata poate fi imbuteliata fara nici un amendament tehnic si poate fi tinuta in butelii de plastic de 1,5 – 2 l, la temperaturi variabile (5 – 300C) si folosita apoi dupa o perioada de 12 luni, fara ca in prealabil sa-si schimbe continutul ionic. In aceasta situatie ea poate fi transportata la mari distante prin gari, aeroporturi, plaje marine si lacustre, fiind considerata ca un produs alimentar superior.

Page 30: Www.referat.ro-apele Minerale Din Romania Si Importanta Lor

Primele descoperiri ale unei surse de apa s-au facut in Franta, apoi Belgia, Italia, Iugoslavia, Grecia, Bulgaria, iar din deceniul al noualea si in Romania. Productia mondiala de apa plata, a ajuns astazi la circa un milliard de litri. Aceasta apa de natura oligominerala, este foarte consumata in Europa si este deosebit de cautata in tarile cu indice de ariditate mare – Kuweit, Arabia Saudita, Irak, Israel, Bahrein, Quatar, Oman, Libia, Liban, s.a.m.d.

La noi in tara, studii asupra acestei surse de apa s-au facut din anul 1984 de catre ISPIF, ajungandu-se la concluzia ca apa plata are un gust agreabil chiar dupa 12 luni de la imbuteliere.

In present, in Romania se fac imbutelieri de apa plata din mai multe izvoare. Este vorba de “Izvorul Minunilor”, din Muntii Vladeasa – Apuseni, de langa localitatea Stana de Vale, precum si din mai multe izvoare din depresiunea Dornelor – jud Suceava. Asa este “Izvorul Alb” din zona Dorna – Candreni, unde apa intra intr-o camera de captare si de aici este transmisa la statia de imbuteliere printr-o regiune de protectie. Apa “Izvorului Alb” este oligominerala plata si are un grad de mineralizare de 191 mg / l. Continutul ei chimic este dominat de anionul HCO3

– (137,8 mg / l) si de ionii de Ca++ (45,8 mg / l), Mg+

+ (4,5 mg / l), Na+ (1,5 mg / l), K+ (0,5 mg / l) si Cl–.

De asemenea, au mai fost semnalate izvoare cu apa plata si in alte puncte din formatiunile calcaroase cum ar fi: Carand din jud Arad, Scropoasa din jud Dambovita, Baile Herculane din jud Caras – Severin, Murighiol din jud Tulcea si Chitila din Bucuresti.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate