Embed Size (px)
Citation preview
CAPITOLUL I
CADRUL GENERAL
1. Asezarea geografica
Italia este un stat situat in sudul Europei, fiind inconjurata din trei parti de mari: Marea
Adriatica (E), Marea Ionica, Marea Mediterana, Marea Tireniana (S) si Marea Ligurica
(V).
Vecinii Italiei sunt: in nord-vest Franta, in nord Elvetia si Austria, in nord-est
Slovacia.
Tara este impartita in 20 de regiuni, dintre care 15 au `statut obisnuit`, iar 5 au `statut
special`(Sicilia, Sardinia, Trentino, Friuli Venetia Giulia, Valle d`Aosta), in functie de
caracteristicile etnice, geografice si lingvistice.
Cele 20 de regiuni italiene sunt impartite in provincii, in numar de 94, apoi in comune
(in jur de 8000).
2. Relieful
Italia cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si
din Campia Padului, si o alta peninsulara ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de
dealuri si de campii litorale inguste; se adauga o serie de insule, intre care Sardinia,
Sicilia, Elba.
Alpii aflati in nord, se prezinta sub forma unui zid masiv, desfasurat pe aproximativ
1200 km pe directia vest-est, incluzand Alpii Piemontezi (Vf. Gran Paraiso 4061 m.),
Alpii Lombarzi si Alpii Venetieni.
www.referat.ro
Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si in insula Sicilia,
sunt fragmentati, prezinta altitudini mai scazute decat Alpii (altitudinea maxima-Vf. Gran
Sasso d`Italia 2914 m.) si sunt cunoscuti prin caracteristicile lor vulcanice (inclusiv
vulcani activi: Vezuviu, Etna).
Coastele Italiei măsoară peste 9000 Km, sunt joase şi nisipoase spre marea Adriatică
şi înalte şi abrupte spre marea Tireniană. Numeroasele băi şi golfuri au favorizat
dezvoltarea porturilor.
3. Clima
In Italia regasim mai multe tipuri de clima: climat alpin, continental, sub-
mediteranean, mediteranean-cald si semiarid, dupa cum urmeaza: in sud si pe insule
clima este mediteraneana, iar in nord mai mult continentala.
In Alpi vremea este similara cu cea din Elvetia, dar mai umeda. Pe valea raului Pad
verile sunt calde si insorite, insa iernile pot fi foarte reci.
Temperatura medie la Milano este de 20 C in ianuarie si 250 C in iulie, iar cantitatea de
precipitatii este de 1000mm pe an.
Italia peninsulara, muntoasa in partea interioara, este mai rece si mai umeda decat
coastele,insa durata si caldura verii creste peste tot inspre sud.
Depresiunile de pe coasta sunt foarte calduroase vara, iar coasta de vest este mai
umeda decat cea de est.
4. Reteaua hidrografica
Italia are o retea hidrografica bogata cu rauri in general scurte si numeroase lacuri. Ea
este traversata de raurile Pad si Adige care se varsa in Marea Adriatica. Se remarca prin
existenta unor lacuri glaciare (Como,Garda,Maggiore), lacuri vulcanice
(Bolsena,Trasimeno) si lagune (Laguna Venetiei).
5. Populatia
Tara numără aproximativ 60.000.000 locuitori (1861: 22.18.000 locuitori; 1901:
32.965.000 loc; 1961: 50.623.000), natalitatea 9,80/00, mortalitatea 9,60/00, populaţia
urbană fiind de 69%.
Oraşe principale după numărul de locuitori:
1. Roma-capitala 2 791 000
2. Milano 1 432 000
3. Napoli 1 206 000
4. Torino 992 000
5. Palermo 734 000
6. Geneva 701 000
7. Bologna 412 000
8. Florenţa 408 000
9. Catania 364 000
10. Bari 353 000
11. Venezia 318 000
Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt cetăţeni ai altor ţări.
Populaţia este concentrată în mare parte în jumătatea nordică şi în deosebi în
Câmpia Vaduzului şi în zona apropiată (cu focarele Milano, Torino, Bolognia,
Venezia). În Sud (Mezzogiorno), principala concentraţie de populaţie este cea din
jurul oraşului Napoli. Cele mai puţin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia şi
sectorul peninsular la S de Napoli.
6. Structura de stat
Denumirea oficiala a tarii este Republica Italiana, iar forma de guvernamant este de
republica parlamentara democratica. Constitutia a fost adoptata in decembrie 1947 si a
intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948.
Seful statului este Presedintele Giorgio Napolitano, ales la 10 mai 2006 pe o perioada
de 7 ani.
Parlamentul este bicameral - Senat si Camera Deputatilor. Initiativa legislativa
apartine guvernului, fiecarui membru al celor doua camere, altor organe si organizatii
carora le este conferit acest drept prin legea constitutionala.
Guvernul - Consiliul de Ministri - exercita puterea executiva si este compus din
presedintele Consiliului de Ministri si ministri si este confirmat de catre Parlament.
Presedintele Consiliului de Ministri este numit de presedintele Republicii; tot presedintele
numeste, la propunerea primului ministru, pe ministri.
Din punctul de vedere al spectrului politic, in Italia exista numeroase partide si
grupari politice: Forta Italia, Alianta Nationala, Centrul Crestin Democrat, Liga
Nordului, Democratii de Stanga, Refondarea Comunista, Partidul Popular Italian,
Reinnoirea Italiana, Verzii, Uniunea Democrata pentru Europa, Partidul Democrat al
Comunistilor italieni, Federatia Crestin Democratilor Uniti – CDU.
7. Istorie
Istoria Italiei este probabil cea mai importantă în privinţa dezvoltării culturale şi a
dezvoltării sociale din mediterană. Ţara a fost o gazdă pentru importante activităţi în
timpurile preistorice, şi de aceea săpături arheologice pot fi găsite în multe regiuni: Lazio
şi Toscana, Umbria şi Basilicata. După Magna Graecia, Civilizaţia etruscă şi Imperiul
Roman care a venit să domine acestă parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul şi
Renaşterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei şi artei europene. Oraşul Roma
conţine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.
Italia în era modernă a devenit un stat-naţiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - când
statele peninsulei şi Cele două Sicilii au fost unite de către regele Victor Emmanuel II din
dinastia Savoy. Arhitectul unificaţiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di
Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma însăşi a râmas o decadă sub
Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finală a
unificării unificării italiene. Vaticanul este acum o enclavă independentă înconjurată de
Italia, ca şi San Marino.
Italia participă alături de Antantă în primul război mondial.
Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o alianţă
dezastroasă cu Germania nazistă şi cu Japonia numită alianţa Berlin-Roma-Tokio
(Puterile Axei) şi la înfrângerea ultimativă a Italiei în cel de-al doilea război mondial. Pe
2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat în stabilirea Republicii Italiene,
care a dus la adoptarea unei noi constituţii pe 1 ianuarie, 1948. Membrii familiei regale
au fost trimişi în exil datorită asocierii lor cu regimul fascist.
Italia a fost membră fondatoare a NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat grupului
de creştere a unificării politice şi monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea
Euro în 1999.
8. Politica externa
Politica externa italiana a cunoscut un salt calitativ important, incepand cu anul 1996
cand la conducerea tarii s-a aflat guvernul de centru-stanga condus de Romano Prodi, iar
ministru de externe a fost Lamberto Dini. Prin masurile energice luate in planul
dezvoltarii economice a tarii si indeplinirea parametrilor stabiliti in Tratatul de la
Maastricht, Italia s-a situat in primul grup de tari care au introdus, de la 1 ianuarie 1999,
moneda unica, Euro. Acest fapt a determinat o consolidare a pozitiei tarii in plan
european si international, antrenand, totodata, elaborarea unor noi orientari ale fostului
guvern Berlusconi in planul politicii externe, care s-a definit prin clarviziune si coerenta,
prin cresterea implicarii italiene in solutionarea unor probleme conflictuale, prin
afirmarea rolului specific, de putere regionala, pe care Italia il poate juca in zona
balcanica si a Mediteranei.
CAPITOLUL II
ECONOMIA ITALIEI
1. Economia Italiei-aspecte generale
Din punct de vedere economic, de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial
Italia a fost una dintre cele mai dinamice state ale continentului european, transformandu-
se dintr-o natiune preponderent agricola intr-un stat cu o economie extrem de dezvoltata.
Datele Institutului National de Statistica (ISTAT) arata ca structura economica a Italiei
este similara cu cea a celor mai dezvoltate natiuni europene.
Doua treimi din PIB-ul Italiei (aproximativ 69%) este reprezentat de sectorul
serviciilor al carui punct forte il reprezinta turismul. Aproximativ 29% din venitul
national se datoreaza industriei (incluzand si sectorul constructiilor), iar restul de 2%
deriva din agricultura. Cele mai dezvoltate sectoare ale industriei sunt cele constructoare
de masini si confectiile/textilele. In ceea ce priveste repartizarea geografica, se observa
urmatoarele: aproximativ 31.8% din PIB este produs in regiunile din nord-vestul tarii,
22.3% in regiunile nord-estice, 21% din PIB este produs in centrul Italiei, iar regiunile
sudice contribuie la PIB cu 24.8%.
Una din particularitatile sistemului italian o reprezinta acel model industrial constand
intr-o `tesatura`densa de intreprinderi mici si mijlocii, fiecare specializata pe o anumita
faza de productie, intreprinderi asezate intr-o zona bine definita. Gratie acestui sistem,
Italia este un stat in care initiativa antreprenoriala este foarte dezvoltata si in care
autonomia antreprenoriala a condus la dezvoltarea creativitatii si concentrarea pe
frumusetea si bunul gust a acelor produse finite care au ridicat sintagma `Made in Italy`la
grad de faima mondiala.
Economia Italiana nu consta insa numai in intreprinderi mici; exista numerosi colosi
industriali care au constribuit la dezvoltarea economica a tarii de-a lungul timpului.
Expresia `Made in Italy` nu inseamna numai tesaturi elegante, design sofisticat si
masinarii avansate; aceasta se traduce insa, inainte de toate, prin exporturi care au
contribuit substantial la sustinerea economiei nationale.
Sectorul agro-alimentar, cel al constructiilor de masini, confectiile/textilele,
producerea de mobila sunt sectoare care nu numai ca sunt printre cele mai inportante in
materie de venit, locuri de munca si numar de intreprinderi, dar care au stat la baza
exporturilor italiene, contribuind la balantul comercial al tarii.
In ciuda prezentei agresive a Chinei si a altor state pe piata mondiala, Italia este al
optulea mare exportator si al saselea mare importator al lumii.
Economia italiana este sustinuta ,de asemenea, de un alt pilon important: turismul,
gratie inestimabilului patrimoniu arheologic si artistic al tarii. Intradevar, potrivit
UNESCO, mai mult de jumatate din patrimoniul istoric/artistic al lumii poate fi gasit in
Italia, tara care numara sute de situri arheologice si peste 2000 de muzee.
Turismul reprezinta un item important al economiei Italiei: in fiecare an turistii straini
cheltuie peste 30 de miliarde de euro in tara, in timp ce italienii care calatoresc in
strainatate cheltuie in jur de 18 miliarde de euro. Astfel, se aproximeaza ca sectorul
turismului, incluzand activitatile pe care le genereaza, contribuie cu o treime la PIB-ul
Italiei si creaza in jur de un milion de locuri de munca.
2. Caracterizare economica
Italia este o tara dezvoltata, cu o politica economica de tip liberal si o economie de
piata bazata pe legea cererii si ofertei.
Din punctul de vedere al resurselor naturale, acestea sunt destul de reduse. Productia
nationala a celor mai importante materii prime : carbune 93,7 mii tone, titei 5,1 mil.tone,
gaze naturale 17,6 miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, saruri potasiu 1,0
mii tone, sare 3.700 mii tone, marmura 14.000 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat 3.800
mii.tone, caolin 370 mii tone, bentonita 891,1 mii tone, nisip silicios 13.900 mii.tone.
Principalele productii :
In agricultura: grau 7,8 mil.tone, porumb 10,0 mil.tone, orez 1,4 mil.tone, cartofi
2,1 mil.tone, masline 3,9 mil.tone, citrice 2,9 mil.tone, vin 25,5 mil.hl;
In industrie: -ciment 67,3 mil.tone, cocs 4,9 mil.tone, fonta 1,04 mil.tone, otel
83,9 mil.tone, aluminiu 387 mii tone, autoturisme 1,4 mil.buc, tractoare 78,1 mii
buc, rulmenti 270,0 mil.buc, frigidere 6,6 mil.buc, congelatoare 2,0 mil.buc,
masini de spalat rufe 7,4 mil.buc, masini de spalat vesela 2,4 mil.buc, televizoare
color 1,6 mil.buc, becuri 726,9 mil.buc, vagoane 137 buc, energie electrica 288,0
miliarde kwh, autospeciale 288,0 mii buc, autobuze 3,0 mii buc.
In industria alimentara: carne bovina 1.030 mii tone, carne porc 1.980 mii
tone, carne peste 106,7 mii tone, lapte si produse din lapte 3.453.600 mii tone.
Rezervele valutare oficiale ale Italiei sunt de 45.801 milioane euro, din care:
rezerve in valuta convertibila: 17.678 milioane euro din care:
Ø titluri de valoare: 13.483 milioane euro;
Ø valuta in depozite bancare: 4.145 milioane euro din care:
rezerve la FMI: 2.719 milioane euro;
DST: 106 milioane euro;
aur : 25.348 milioane euro.
Principalii indicatori economici ai Italiei:
( variatie fata de anul anterior)
Indicatori economici Anul Anul Anul
(1)
2005
(2)
2006
(3)
2007
(4)
- Produsul Intern Brut 0,1 1,8 1,3
- Productia industriala -0,9 2,1 0,6
- Consum intern 1,8
-Investitii fixe
-constructii
-masini si utilaje
0,8
-1,4
2,0
3,2
1,3
2,6
- Cheltuieli /familie 0,1 2,0 1,7
(1) (2) (3) (4)
- Exportul de marfuri si servicii 0,7 4,4 2,2
- Importul de marfuri si servicii 1,8 4,8 3,5
- Rata de schimb $/Euro 1,25 1,26 1,35
- Soldul balantei comerciale,
in raport cu PIB -0,05
- Soldul balantei de plati curente,
in raport cu PIB -1,2
- Rata medie a plasamentelor bancare (*) 5,3 5,6 6,3
- Forta de munca angajata -0,4 1,3 0,5
- Rata somajului, in % (**) 7,7 7,0 6,7
- Rata inflatiei, in % 2,0 2,1 1,7
- Datoria publica, in raport cu PIB, in % 106,6 107,1 107,1
- Deficitul bugetar, in raport cu PIB, in % 3,4
(*) - rata medie anuala
(**) - raportul intre someri si forta de munca
Sursa: ISTAT, Banca d’Italia, Prometeia
3. Principalele sectoare de productie
Ca urmare a dezvoltarii industriale inregistrata in ultimii zeci de ani, Italia a ajuns
sa faca parte din grupul restrans al tarilor cu o industrie avansata, modificandu-si
structura economica, care era preponderent agricola, jumatate din PIB provenind din
sectorul primar. S-a ajuns ca printr-o dezvoltare sustinuta, treptata, industria si serviciile
sa ocupe locul principal (peste 90% din PIB).
Din punctul de vedere al repartitiei geografice, puctul slab al structurii economiei
il reprezinta Mezzogiorno (sudul Italiei), care se diferentiaza radical fata de regiunea
centrala si de nord.
Sectorul industrial are un rol important in structura economica a tarii, o
contributie esentiala avand-o sectorul serviciilor legate de distributie sau adiacente
vanzarii de bunuri industriale (cca. 2,3% din PIB).
A. Industria.
Pe parcursul anilor, Italia si-a castigat o pozitie importanta pe piata internationala in
domeniile bunurilor de consum si investitii (in special in urmatoarele sectoare: confectii
textile, incaltaminte si pielarie, mecanic, chimic, constructii de automobile, aparatura
electrocasnica).
Modelul de dezvoltare industriala este bazat pe o strategie flexibila si o puternica retea
de intreprinderi mici si mijlocii, deosebit de dinamice si cu o rentabilitate ridicata,
organizate pe zone sau sisteme locale de lucru, precum si pe mari intreprinderi, precum
FIAT, FINMECCANICA, PIRELLI, ENEL si ENI, care in ultimii 20 de ani au suferit
puternice restructurari. Aplicarea unor politici exigente de calitate si servicii pentru
client, reducerea costului de fabricatie pe unitatea de produs si, nu in cele din urma,
angrenarea in globalizarea pietelor, au permis marilor grupuri industriale sa obtina o
crestere consistenta a competitivitatii si rentabilitatii.
In cadrul sectorului productiei de bunuri de investitii, o crestere importanta s-a
inregistrat in sectorul masinilor unelte pentru prelucrarea metalelor si in cel al masinilor
textile (sector care este inca supus unei concurente externe puternice). Urmeaza, ca
realizari, sectorul utilajelor pentru ambalare si al celor pentru prelucrat cauciucul,
materialele plastice si lemnul. Rezultate bune au avut si sectoarele produselor electronice,
informatica si telecomunicatiile. Siderurgia a inregistrat un trend pozitiv in ultimii ani,
din cauza cresterii cererii de otel, atat pe piata externa cat si la export. In schimb,
productia de neferoase a avut un ritm oscilant de dezvoltare.
Productia de bunuri de consum a cunoscut o perioada dificila in ultimii 4 ani, atat in ceea
ce priveste sectorul textile-confectii, cat si cel al incaltamintei si pielariei. Se intrevede o
revenire, in special la produsele de in si bumbac.
a) Industria energetica
Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale,
hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt
constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana.
Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci
extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in
zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual.
Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t anual.
Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca:
Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma.
Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din
Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze
naturale este in scadere.
Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei
si oarecum a zincului.
b) Siderurgia
Productia de otel si fonta a crescut vertiginos, mai ales productia de otel care detine
locul 3 in Europa si locul 9 pe glob.
Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova – Carnigliano, Serto
San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio.
c) Industria constructoare de masini
Este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei.
Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor.
In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica
o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere,
biciclete etc.
Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul
dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari,
Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.
Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La
Spezia, Napoli, Palermo.
Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in
Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona.
d) Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele
sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala.
e) Industria chimica
Este foarte variata, facandu-se remarcata prin productia de cauciuc sintetic, anvelope,
fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in:
Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli.
Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor
sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in
special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import.
f) Industria textila
Are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de
prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii
naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale.
Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre
sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de
lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante
centre sunt in nordul tarii.
Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si
Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene
sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata.
g) Industria alimentara
Este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform
repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline,
zahar, conserve de peste si vin.
B. Agricultura.
In conditiile unui exod al populatiei catre oras si a scaderii interesului pentru
dezvoltarea agriculturii, in favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundar
in cadrul economiei (sub 3% din PIB), Italia fiind nevoita sa importe o mare parte din
produsele agricole necesare consumului (cu exceptia legumelor si fructelor). Pricipalele
culturi sunt cerealele (grau si porumb, in special), urmate de fructe, intre care vita de vie
ocupa un loc special (Italia este unul dintre principalii producatori mondiali de vin),
masline si citrice.
Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator
de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de
orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator
european de orez, cu cele 14 milioane de tone anual, productia fiind reprezentativa si pe
plan mondial.
Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice,
obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria.
Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt
caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura,
fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat.
Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai
intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord.
Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe
masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip
industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si
caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate.
Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul
direct sau in industria alimentara.
Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai
slab dezvoltata in Sud.
C. Serviciile.
In cadrul acestui sector, un rol de o deosebita importanta, desi greu de cuantificat, il
are turismul.
Italia este una din puţinele ţări europene unde se regăsesc aproape toate formele
posibile de turism: ţara se mândreşte cu numeroase monumente aflate în patrimoniul
cultural al umanităţii, are mii de kilometri de litoral, munţi impresionanţi, unde se pot
practica în voie sporturile de iarnă, staţiuni balneoclimaterice, şi, în general vorbind, cam
tot ce-i trebuie pentru a atrage în fiecare an zeci de milioane de turişti străini.
Dată fiind extraordinara densitate a monumentelor istorice şi a colecţiilor faimoase de
artă din Peninsula Italică, reflectată şi prin existenţa a 41 de situri incluse pe lista
UNESCO, turismul cultural se bate de la egal la egal cu sejururile estivale în privinţa
numărului de turişti străini, favorizand totodata si crearea de locuri de munca, nefiind
afectat de anotimpuri.
Turismul concentreaza 8% din intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai
ridicate ponderi de pe glob.
Italia detine peste 1,7 mil locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni.
Turismul contribuie intr-o tot mai mare masura la balanta de plati, asa cum se
inregistreaza in alte tari din bazinul Marii Mediteraneene: Grecia, Spania, Turcia.
Una dintre cele mai importante centre turistice din Europa si chiar din lume dupa
Franta, Spania, SUA, China, Italia este vizitata anual de peste 50 de milioane de turisti.
Principalele atractii turistice sunt : orasele cu obiective culturale si arhitectonice
(Roma, Florenta, Milano, Genova, Perugia, etc.), litoralul Marii Mediterane, Muntii Alpi
(cu statiunile turistice montane ).
In 2009, in contextul crizei economice care a afectat economiile tuturor statelor,
veniturile Italiei din turism au fost de 16,5 miliarde de euro, cu aproape 18% mai mici
comparativ cu 2008.
Turismul a generat în urmă cu un an, în Italia, venituri de 20 de miliarde de euro.
Reteau de transport a Italiei diversificata si modernizata are un rol deosebit in
dezvoltarea turismului in Italia. Volumul principal al transporturilor este asigurat de caile
rutiere. Italia este strabatuta de o retea densa de sosele modernizate si de autostrazi.
Autostrada Soarelui strabate intreaga peninsula, facilitand schimbul de produse si
penetratie turistica spre statiunile din Sud.
Sistemul italian de transporturi este format din 305.881 Km de strazi asfaltate, dintre
care 6.400 Km autostrazi. Reteaua feroviara se intinde pe 20.000 km, controlata de catre
Ferrovie dello Stato (Caile Ferate de Stat). Transportul maritim este foarte extins, data
fiind configuratia geografica a Italiei. Transporturile maritime au un rol dominant in
schimbul extern de marfuri al Italiei.
In privinta transporturilor aeriene, alaturi de compania nationala Alitalia opereaza o
serie de companii private. O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar
aeroporturile internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi
internationale ale celorlalte tari.
O crestere importanta a cunoscut sectorul serviciilor legate de informatica si
telecomunicatii, reflectata printr-o multiplicare a numarului de utilizatori de Internet si de
servicii oferite prin retea, in special dupa initiativa dezvoltarii acestor servicii de catre
multi operatori de telefonie.
CAPITOLUL III
RELATIILE COMERCIALE ALE ITALIEI
1. Relatiile comerciale ale Italiei
Ca membra a Uniunii Europene, Italia este foarte activa in ceeea ce priveste comertul
european, fiind un partener important pentru mmulte din tarile Europei, dar si pentru
SUA si mare parte din Asia.
Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele
Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii si Franta.
Conform datelor publicate de ISTAT (Institutul Italian de Statistica), in 2008, volumul
schimburilor comerciale ale Italiei, a fost de 743,1 miliarde euro.
De asemenea, oficialii ISTAT declara ca economia Italiei trece in prezent prin cea mai
grava recesiune de dupa 1992 din cauza exporturilor in scadere si investitiilor tot mai
putine.
Banca Italiei estimeaza ca economia italiana nu isi va reveni dupa socul crizei
economice nici in 2010, urmand sa se inregistreze o stagnare a PIB-ului dupa recesiunea
de -5,2% din PIB prevazuta pentru 2009.
A. Exportul Italiei
Italia reprezinta una dintre cele mai importante tari exportatoare ale lumii.
Principalele grupe de produse exportate sunt: masini si utilaje, produse chimice,
mijloace de transport, autovehicule, minerale si metale neferoase, textile si imbracaminte,
produse alimentare, bautura si tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu
exceptia unor reglementari privitoare la comertul cu armament, produse stupefiante si
unele produse de inalta tehnologie. Licentele de export sunt necesare numai pentru unele
produse agricole.
Designul specific este cel care a tranformat Italia intr-un stat de renume international,
fie ca e vorba de textile, automobile sau arhitectura.
Numeroase brand-uri au purtat numele Italiei peste granita.
Grupul Fiat este unul dintre cele mai cunoscute brand-uri industriale din tara care
produce urmatoarele automobile, toate exportate:
FIAT
Lancia
Maserati
Alfa Romeo
Lamborghini
Intr-un numar limitat sunt exportate si Pagani si Bugatti, marci produse in Italia si
destinate unor cumparatori exclusivisti.
De asemenea, Italia este cunoscuta pentru exporturile de motociclete, in special cele
de la Ducati, Aprilia, and Piaggio. Bimota este un alt brad cunoscut, reprezentand insa o
mica parte din exporturile de acest fel ale Italiei.
Brandurile Italiei in materie de confectii produse si exportate sunt:
Valentino
Docle & Gabbana
Versace
Ellesse
Roberto Cavalli
Tod's
Benetton
Luxottica
Prada
Armani
Industria alimentara a Italiei cuprinde urmatoarele brand-uri exportate:
Ferrero
Barilla
Campari
Martini & Rossi
Parmalat
Baci
Brand-urile de electrocasnice Merloni si Candy, firmele din industria de aparare si
industria aviatica precum Agusta, Alenia si Finmeccanica sunt recunoscute pe plan
mondial si asigura un procent important in ceea ce priveste exporturile Italiei.
In domeniul exportului de arme de foc se remarca Beretta.
In anul 2005, exportul Italiei a fost de 295.739 milioane euro (crestere cu 5,3% fata de
2004). Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2005 au fost: Germania
(13,1%), Franta (12,2%), SUA (8,1%), Spania (7,4%), Marea Britanie (6,4%), Elvetia
(3,9%), Belgia (2,7%), Austria (2,4%), Olanda (2,4%), Turcia (2,1%), Rusia (2,1%),
Grecia (2%), Polonia (1,8%), ROMANIA (1,6%) – locul 14 si altii.
In anul 2008, exportul Italiei a fost de 365,8 miliarde euro (crestere cu 2,0% fata de
2007). Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2008 au fost: Germania
(12,9%), Franta (11,4%), Spania (7,4%), SUA (6,8%), Marea Britanie (5,8%), Elvetia
(3,7%), Belgia (3,0%), Rusia (2,7%), Polonia (2,4%), Austria (2,4%), Olanda (2,4%),
Grecia (2,1%), Turcia (2,0%), China (1,8%), ROMANIA (1,5%) – locul 15, si altii.
B. Importul Italiei
Cu toate ca Italia prezinta o gama foarte mare de climate si caracteristici fizice ideale
pentru minerit, agricultura, pescuit, cresterea de animale, precum si alte resurse naturale,
majoritatea materiilor sale prime necesare pentru sustinerea diferitelor tipuri de industrie
sunt importate.
De asemenea, mai mult de trei sferturi din necesarul de energie al tarii sunt sunt
importate. Aceasta reprezinta o problema foarte importanta pentru Italia, si, prin urmare,
are unul din sistemele de energie cele mai avansate şi mai eficiente fata de celelalte tari.
Dar, in ultima instanta, functionarea acestor centrale electrice necesita gaz care in lipsa
unor rezerve nationale trebuie importat.
Ca o măsură de protecţie, Italia are rezerve pentru aproximativ două luni de gaz -
poate cea mai mare cantitate de rezerve de gaz din lume. Ca atare, gazul de import este
absolut esential.
Principalele grupe de produse importate de Italia sunt:
echipamente mecanice
masini si utilaje
produse chimice
mijloace de transport
produse energetice
minerale si metale neferoase
textile si imbracaminte
produse alimentare
bautura
tutun
In anul 2005, importul Italiei a fost de 305.686 milioane euro, ceea ce reprezinta o
crestere cu 8,3% fata de 2004. Principalii furnizori ai Italiei au fost: Germania (17,1),
Franta (9,9%), Olanda (5,6%), R.P.Chineza (4,6%), Belgia (4,5%), Spania (4,2), Marea
Britanie (4%), Rusia (3,9), SUA (3,5%), Libia (3,2%), Elvetia (3%), Austria (2,4%),
Algeria (2%), Japonia (1,6%), Turcia (1,4%), Arabia Saudita (1,4%), Polonia (1,4%),
ROMANIA (1,3%) – locul 18 si altii.
In anul 2008, importul Italiei a fost de 377,3 miliarde euro, ceea ce reprezinta o
crestere cu 2,5% fata de 2007. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (16,9%),
Franta (9,0%), China (5,9%), Olanda (5,5%), Belgia (4,3%), Spania (4,25%), Rusia
(3,9%), Libia (3,8%), Marea Britanie (3,3%), Elvetia (3,0%), SUA (3,0%), Austria
(2,4%), Algeria (1,72%), Polonia (1,73%), Japonia (1,46%), Turcia (1,45%), Elvetia
(1,12%), ROMANIA (1,1%) – locul 17 si altii.
2 Relatiile comerciale româno-italiene
Schimburile comerciale ale României cu Italia se deruleaza, de la 1 ianuarie 2007, in
baza principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare, precum si cele ale
politicii comerciale comune ale Uniunii Europene.
Evolutia schimburilor comerciale bilaterale
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total 5.937,0 7.153,4 7.913,7 8.528,7 9.302,25 10.592,1 11.498,5 11.566,6
Export 2.837,7 3460,7 3.773,6 4.014,0 4.270.11 4.637,2 5.013,1 5.182,6
Impor
t3.099,3 3.692,7 4.140,1 4.514,7 5.032.14 5.954, 9 6.485,4 6.384,0
Sold -261,6 -232,0 -366,5 - 500,7 - 762,03 - 1.317,7 - 1.472,3 -1.201,4
Legenda: anii 2001-2002 milioane dolari Sursa: CRPC
anii 2003-2008 milioane euro
Din datele prezentate in tabelul de mai sus se constata ca, in ultimii ani,
schimburile comerciale româno-italiene au cunoscut o evolutie ascendenta, Italia fiind
primul partener comercial al României. In prezent, Italia este al doilea partener
comercial al României, dupa Germaia.
La data de 31 decembrie 2008 totalul schimburilor bilaterale româno-italiene au
fost de 11,6 miliarde euro in crestere cu 0,6% fata de 31.12.2007.
Exportul a fost de 5,2 miliarde euro, in crestere cu 3,4% fata de anul anterior, iar
importul de 6,4 miliarde euro, in scadere cu 1,6%.
Italia este a doua piata de desfacere a produselor românesti cu o pondere de 15,4%
si a doua piata de origine pentru marfurile aduse in România (dupa Germania), cu o
pondere de 11,3% din totalul importurilor.
Structura schimburilor de marfuri in 2008 este urmatoarea:
Export românesc: materii textile si articole din acestea (24,8%), masini,
aparate si echipamente electrice (17,6%), incaltaminte (14,8%), produse
metalurgice (14,0%), produse alimentare, bauturi, tutun (4,6%), mase plastice,
cauciuc si articole conexe (4,6%), vehicule si echipamente de transport (4,3%),
etc.
Import din Italia: masini, aparate si echipamente electrice (23,9%), materii
textile si articole din acestea (16,9%), produse metalurgice (15,2%), vehicule
si echipamente de transport (8,7%), piei brute si tabacite (6,8%), mase plastice,
cauciuc si articole conexe (5,9%), produse chimice (4,7%), etc.
Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate
