Lucinschi neagă că ar fi implicat în schemele fi nanciarefrauduloase (citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

9.05.2015

Noros, 9 22 0C

8.05.2015

Noros, 9 22 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO.............................. 20.44121 Do lar ame ri can ............. 18.01851 Leu românesc ................. 4.59701 Ru blă ru sească ............... 0.3562Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice.

Esop

Cursul valutar 8.05.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 8 mai 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Apostol și Evanghelist Marcu

Război politic în familie. Jean-Marie Le Pen „suspendat” din partidul pe care l-a creat

Jean Parvulesco. Întoarcerea acasăVasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIU (2)

Prima „victimă” după publicarea raportului Kroll. Arest la domiciliu pentru Ilan Shor

Un infractor periculos din Republica Moldova, extrădat în România

33

66

55

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

EXTERNE

GEOPOLITIC

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 16 (989)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Există „bănuiala rezonabilă” că diploma lui Gaburici este falsă

Ieri, în Parlament au avut loc audieri pe marginea situaţiei din domeniul bancar. Propunerea a venit din partea deputa-ţilor PCRM, fi ind susţinu-tă unanim și de celelalte fracţiuni. Au fost che-maţi la raport mai mulţi demnitari, între care premierul Chiril Gaburici, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, șeful CNA, Vi-orel Chetraru, directorul SIS, Mihai Balan, și pro-curorul general Corneliu Gurin.

Prim-ministrul Gaburici le-a spus deputaţilor că atunci când a venit el în funcţie, banii nu mai erau. Acesta a mai menţionat, în contextul discu-ţiilor despre eventualele demiteri ale unor demnitari, că a fost iniţiată o anchetă internă la nivelul Comite-tului Naţional de Stabilitate Finan-ciară, sperând să obţină răspunsuri concrete în timp de câteva săptă-mâni. Banii au fost furaţi în decursul câtorva ani și avem nevoie de timp pentru a clarifi ca situaţia, a mai ex-plicat premierul.

Guvernatorul BNM, Dorin Drăgu-ţanu, a ţinut să menţioneze că va-loarea pierderilor din sistemul ban-car este mare, dar că se exagerează atunci când se vehiculează tot felul de cifre.

Suma totală a posibilelor pierderi este de 13,3 miliarde de lei, a pre-cizat acesta, dar este vorba despre suma brută, care nu conţine posibi-lele recuperări refl ectate în bilanţul băncilor. Dacă scădem posibilele recuperări, suma se reduce la 9 mi-liarde de lei sau 450 de milioane de euro, și nu un miliard de euro, așa cum se speculează.

În opinia lui Drăguţanu, posibili-tatea întoarcerii banilor este foarte mare, menţionând că după a doua

fază a investigaţiilor s-ar putea da de urma acestora.

Șeful de la CNA, Viorel Chetraru, a declarat în faţa deputaţilor că rapor-tul Kroll nu conţine nimic nou și că instituţia pe care o conduce știa mai multe chiar decât a relevat investi-gaţia. Acesta a mai afi rmat că la mo-mentul preluării controlului la cele trei bănci de către grupul omului de afaceri Ilan Shor, instituţiile banca-re aveau, în total, credite neperfor-mante în valoare de peste 6 miliarde

de lei. „Nu știu ce era în capul acestui cetățean Shor”, a spus Chetraru.

Potrivit șefului CNA, banii trebuie căutaţi în ţară, în Aeroport, de exem-plu, accentuând că aceste bunuri trebuie recuperate.

Banii din Banca de Economii s-au furat cu sacul, a declarat și procuro-rul general Corneliu Gurin, care și-a făcut mea culpa, afi rmând că Procu-ratura putea face mai mult în situa-ţia dată.

FLUX

Audieri în Parlament. Raportul Kroll Audieri în Parlament. Raportul Kroll nu conţine nimic nou, banii s-au furat nu conţine nimic nou, banii s-au furat

cu sacul, iar miliardul este un mitcu sacul, iar miliardul este un mit

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

8 MAI 201522F L U XF L U X Actual

Moldova atârnă de un fi r de aţă. Final dezagreabil pentru

„povestea de succes”Opţiunea europeană în Republica Moldova a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani și de vină nu este doar propaganda rusească. Acum Moldova atârnă pe un fi r de aţă, pentru că romantismul s-a terminat. Și asta din cauza că ofi cialii UE închideau până acum ochii la multe, atât timp cât Republica Moldova păstra cursul european, se spune într-un articol despre RM, publicat pe portalul politico.eu, citat de jurnal.md.

„Când Angela Merkel a vizitat Chișinăul în 2012, Moldova a fost salutată ca „povestea de succes” a Parteneriatului Estic, o iniţiativă menită să încura-jeze reforma și să extindă legăturile comerciale cu șase ţări ex-sovietice. În afară de Georgia însă, ţările Parteneriatului Estic nu erau interesate de refor-me. Ucraina era furată de Victor Ianukovici, Azerbaidjanul lui Ilham Aliev era prea bogat în petrol ca să îi pese, Armenia se afl a în strânsoarea Moscovei, iar președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, continua să fi e numit „ultimul dictator din Europa”. Având în vedere aceste aspecte geopolitice, a fost relativ ușor pentru Bruxelles să susţină mica și săraca ţară Moldova”, se spune în articol.

Curând însă a devenit tot mai clar faptul că elita coruptă din Republica Moldova exploatează sprijinul UE, scrie politico.eu. Fondurile oferite pe tavă au creat un soi de imunitate pentru politicienii de la Chișinău, Guvernul a demonstrat că nici nu intenţionează să promoveze un mediu de afaceri pri-etenos, iar acapararea afacerilor profi tabile a devenit ceva la ordinea zilei.

„Problema corupţiei crescânde a RM a erupt recent într-un masiv scandal bancar. Un miliard de dolari din trei bănci a dispărut peste noapte. Rămâne neclar ce s-a întâmplat cu milioanele dispărute, dar tranzacţiile au avut loc cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din noiembrie 2014. (...) Atât timp cât Republica Moldova a păstrat cursul proeuropean, Bruxelles a închis ochii la multe dintre fărădelegile de la Chișinău. Acum însă roman-tismul s-a terminat. În rezultat, imaginea publică a UE a fost grav pătată, iar moldovenii asociază tot mai mult UE și corupţia”, se mai spune în articol.

FLUX, după jurnal.md

Unul dintre cei mai pe-riculoși infractori din Republica Moldova a fost extrădat marţi, 5 mai, în România, pentru omor deosebit de grav, infor-mează presa din ţara ve-cină. Iurie Procopenco ar fi asasinat, în 2011, un om de afaceri din Bacău, la comanda nepotului aces-tuia. Acesta îi datora victi-mei aproape un milion de euro și, pentru că nu voia să mai restituie suma, a tocmit niște racheţi, potri-vit StirileProTV.ro

„Pe numele persoanei în cauză, Tribunalul Bacău a emis, în anul 2013, un mandat de arestare preventivă, pentru comiterea infracţiunilor de omor deosebit de grav, tentativă la tâlhărie și violare de domiciliu, acesta fi ind dat în urmărire internaţională prin Interpol, în oc-tombrie 2014”, potrivit unui comunicat emis de Poliţia Română, citat de adevărul.ro.

După patru ani de la comiterea crimei, cetăţeanul moldovean Iurie Procopenco, unul dintre inculpaţii tri-miși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, a fost extrădat din Belarus și a ajuns în România pentru a fi audiat în faţa instanţei.

Ancheta acestei crime, care a avut loc într-o vilă de la marginea Bacăului în urmă cu patru ani, a costat statul român peste un milion de euro și a durat doi ani.

Procurorii din Bacău i-au identifi cat relativ repede pe cei vinovaţi de asasinatul la comandă, căruia i-a căzut victimă Valeriu Damian. Anchetatorii susţin că nepotul acestuia i-ar fi păcălit pe cei șase racheţi moldoveni că Valeriu Damian ar fi avut cel puţin 300 de mii de euro cash în vilă, el făcând la vremea respectivă afaceri cu petrol și având un lanţ de benzinării.

Însă potrivit procurorilor, informaţia nu era adevă-rată. Singurul scop al lui Mihăiţă Mincioaga ar fi fost,

de fapt, asasinarea unchiului, pentru a nu mai fi nevoit să-i restituie împrumutul. El a negat însă acuzaţiile care i s-au adus.

Mai grea a fost localizarea celor șase racheţi care s-au răspândit pe tot teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Doi dintre ei fuseseră arestaţi în Ucraina, dar în urma războiului nu se mai știe nimic de soarta lor, un altul se afl a în libertate pe teritoriul Republicii Moldova și despre alţi doi nu se știe, iarași, nimic, mai precizează StirileProTV.ro.

Iurie Procopenco, Ramazan Murtazaliev – fost lup-tător profesionist, Sergiu Cebotari, Petru Calamanov, Alexei Vâjâilă și Andrei Trofi m sunt acuzaţi de omor deosebit de grav și tentativă de tâlhărie, după ce l-au torturat pe Damian, căruia i-au legat mâinile și picioa-rele cu bandă adezivă și l-au asfi xiat în încercarea de a-l determina să spună unde ţine banii, notează Mediafax.

Procopenco a fost dus în faţa judecătorului din Ba-cău pentru identifi care și confi rmarea mandatului in-ternaţional de arestare. Atât el, cât și nepotul omului de afaceri și ceilalţi doi complici români riscă închisoa-re pe viaţă. Unii sunt acuzaţi de omor deosebit de grav, ceilalţi de instigare la comiterea crimei.

FLUX

Mister și surprize în cazul studiilor premierului Ga-burici. Potrivit răspunsu-lui oferit de Procuratura Generală la o solicitare a deputatului liberal Va-leriu Muntean, „rezultă bănuiala rezonabilă că în diploma de 11 clase a Gimnaziului nr. 8 „Ștefan cel Mare” din Chișinău, eliberată pe numele lui Chiril Gaburici, sunt in-troduse date false”.

Amintim că Inspectoratul General al Poliţiei a iniţiat, săptămâna tre-cută, un dosar penal în cazul diplo-melor de studii ale prim-ministrului Chiril Gaburici, cazul fi ind examinat din perspectiva unei infracţiuni cu privire la confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documente-lor ofi ciale false.

Asupra unor neconcordanţe din CV-ul premierului a atenţionat acum aproximativ două luni Ziarul de Gar-dă, care a descoperit că premierul nu deţine o diplomă de bacalaureat și, prin urmare, nu este clar în baza

cărui act de studiu a fost înmatri-culat acesta la Academia de Studii Economice. (De unde a fost exmatri-culat ulterior.)

După o lungă perioadă de reme-morare, Chiril Gaburici a declarat, în cadrul unei emisiuni la ProTV, că a fost înmatriculat la facultate în baza actelor eliberate de școala din Logă-nești, Hâncești. Dar, potrivit CV-ului, el ar fi absolvit aici doar 9 clase, iar după asta actualul premier a mers

la studii la Chișinău, la Colegiul de Microelectronică, de unde a fost ex-matriculat deoarece nu a susţinut câteva examene de bacalaureat.

După ce s-a afl at că premierul are o diplomă de 11 clase pe care a eli-berat-o Gimnaziul ”Ștefan cel Mare”, devenit între timp liceu, o echipă PRO TV s-a deplasat la faţa locului ca să afl e de la profesori dacă își amin-tesc de un așa elev.

Una dintre profesoare, care predă

la liceu din 1984, a declarat pentru postul de televiziune că Chiril Gabu-rici nu a făcut studii la ei și că cel mai probabil este vorba de un document fals: „Nu, nu a învăţat. Așa elev nu a existat”.

Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a declarat miercuri, 6 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, că ar putea urma sancţionarea persoanelor im-plicate, în cazul în care Procuratura Generală va veni cu dovezi concrete de falsifi care a actelor de studii ale premierului Gaburici.

„Din ce am văzut eu, din scrisoa-rea Procuraturii se spunea că există bănuială că actul de 11 clase ar fi falsifi cat. Înțeleg că acum trebuie să așteptăm un răspuns ofi cial de la Procuratura Generală, după care, dacă se va constata că o instituție de învățământ subordonată Ministeru-lui Educației este implicată în emi-terea unui act fals, atunci evident că vor urma consecințe.

Astfel, dacă acest fals a existat, în primul rând, instituția sau persoa-nele care au fost implicate trebuie să fie sancționate conform Codului Penal, iar dacă acești oameni mai activează în sistemul educațional, atunci riscă să fie demiși”, a subli-

niat Maia Sandu, citată de UNIME-DIA.

Fără îndoială însă, persoanele care au comis falsul nu s-au gândit la vre-mea respectivă că Gaburici va avea pretenţia să ajungă prim-ministru.

În plin scandal al diplomelor, serviciul de presă al Guvernului în-cearcă să-i mai lustruiască imagi-nea șefului. Într-un comunicat emis miercuri, acesta ne dă asigurări că prim-ministrul Chiril Gaburici, care s-a întâlnit, la Kiev, cu președinte-le Ucrainei, Petro Poroșenko, și cu omologul său ucrainean, Arseni Ia-ţeniuk, are tot suportul Ucrainei în realizarea agendei europene.

Mai mult decât atât, aceiași spe-cialiști în comunicare ne informea-ză că Mihail Saakașvili, consilierul președintelui Ucrainei, ar fi afi rmat că Chiril Gaburici „este o speranță, nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru întreaga regiune” și că „prim-ministrul moldovean are sufi -cient potenţial de a face schimbări reale în Republica Moldova”.

La asta nu putem să constatăm decât că la zile grele a ajuns atât Republica Moldova, cât și „întreaga regiune”.

FLUX

Există „bănuiala rezonabilă” că diploma lui Gaburici este falsăExistă „bănuiala rezonabilă” că diploma lui Gaburici este falsă

Un infractor periculos din Republica Moldova,

extrădat în România

8 MAI 2015 33 F L U XF L U XScandalos

În raportul companiei Kroll cu privire la jaful din sistemul bancar al Republicii Moldova apar mai multe nume, inclusiv ale unor actuali și foști demnitari, care ar fi fost implicaţi în diverse tran-zacţii la cele trei bănci care au constituit obiectul anchetei. Printre numele pomenite în document este și cel al fostului președinte al Republicii Mol-dova, Petru Lucinschi, fi ind vorba de mai multe împrumuturi, unul de aproape 5 milioane de lei contractat chiar de la omul de afaceri Ilan Shor.

Solicitat de Europa Liberă, ex-președintele a negat că ar fi implicat în schemele fi nanciare frauduloase, recunoscând totuși că este acţi-onar la Unibank. Lucinschi a explicat și cum a ajuns să fi e acţionar la instituţia bancară: „În 2012, el (Ilan Shor - n.n.) se apropie de mine și îmi spune: „Se vinde Unibank și este posibi-litate de a procura niște acţiuni și peste un an de zile ele se vor consolida, dumneavoastră le vindeţi și veţi avea un ban”. În situaţia noastră, zic: „E normal”. Cu atât mai mult că eu știu că în sistemul bancar avem o legislaţie foarte bună,

care controlează orice, nici nu mi-am pus între-barea aceasta. „Bine, dar nu am așa bani”. – „Noi avem prieteni care vă fac un împrumut”.

Împrumuturile de la „prieteni” s-au ridicat la 1,5 milioane de euro, potrivit datelor compa-niei americane. Banii au fost împrumutaţi de la „două-trei companii internaţionale”, însă pe patronii acestora Lucinschi afi rmă că nu îi cu-noaște.

Fiind întrebat despre relaţia cu Ilan Shor, fos-tul șef al statului a explicat că îl cunoaște pe acesta „prin tatăl său”, cu care a fost „în relaţii bune, prietenești, coopera foarte mult cu re-gretata doamna Antonina în diferite acţiuni”. Lucinschi a mai spus că după moartea subită a tatălui acestuia, a avut relaţii bune cu Ilan, dar „niciodată nu am avut cu el business, afaceri, eram pentru el ca un tată, îi dădeam un sfat când trebuia”.

Petru Lucinschi confi rmă însă că a împrumu-tat 4,8 milioane de lei moldovenești direct de la Ilan Shor, după cum se arată în raportul Kroll.

„Da. Când a fost următoarea emisie, a spus: „Eu

pot să-ţi împrumut”. – „Poftim”. Am numit un

om de încredere care se mai ducea la adunările

acestea, nu am fost în general la nicio adunare,

îmi spunea: „Totul e bine. A fost auditul. Totul e

normal. Banca Naţională nu are nicio observa-

ţie, nimic”, a explicat el.

Referindu-se la necesitatea returnării banilor,

Lucinschi a precizat că datoria sa de 1,5 milioa-

ne de euro menţionată în raport nu are nicio

legătură cu prejudiciul adus băncilor, pentru

că banii au fost împrumutaţi „de la o compa-

nie particulară și acestea sunt chestiile mele cu

compania aceasta”.

„Eu nu am niciun fel de datorii”, a ţinut să

sublinieze fostul președinte, accentuând că ba-

nii „sunt de la niște fi rme particulare, sunt îm-

prumutaţi de către mine, persoană fi zică. Eu cu

Banca Socială, cu alte bănci din Moldova nu am

avut niciun fel de afaceri și nici nu am, nu am luat niciun credit ca să-l pun pe urmă în acţiuni”.

Petru Lucinschi a declarat că așteaptă să fi e vândute acţiunile sale, „fi indcă în rezultat nu am avut niciun bănuţ, nici dividende, nu am avut niciun credit, nu am luat niciun credit de la această bancă ca să-l întorc, absolut nimic, aștept să le vând și să scap de chestia aceasta”.

Lucinschi nu exclude că în dosar ar putea să apară și alte nume de politicieni, iar Ilan Shor ar putea veni cu noi dezvăluiri, fi indcă este cel mai informat în privinţa afacerilor derulate la cele trei bănci: „…din raportul acesta într-adevăr se creează impresia că comanda s-a dat numai pe fi rmele lui Ilan Shor. Dar cum putea băiatul acesta în timp atât de scurt să acapareze totul? Nu știu. Probabil, el e cel mai informat în aface-rea aceasta”.

FLUX

Chiar dacă procurorul an-ticorupţie Eduard Harujen afi rma săptămâna trecută că raportul companiei ame-ricane Kroll nu are putere de probă penală, fi ind doar o sursă de informare și că nu se știe în ce măsură informaţiile care se con-ţin în document ar putea fi necesare desfășurării anchetei, iată că anume după publicarea acestuia, omul de afaceri Ilan Shor a fost reţinut de către ofi ţerii CNA. Deși admitem că ar putea fi vorba de o simplă coincidenţă, trebuie să con-statăm că numele lui Shor este pomenit cel mai des în raport, acesta fi ind conside-rat executantul principal al schemelor frauduloase prin care au fost furaţi banii.

Reprezentanţii CNA au ţinut să precizeze însă că reţinerea nu are nicio legătură cu publicarea rapor-tului Kroll. „Acuzaţiile sunt aduse în urma acţiunilor comise în dosarul Banca de Economii, Shor fi ind cerce-tat pentru gestionarea frauduloasă a instituţiilor fi nanciare vizate”, a de-clarat procurorul anticorupţie Adria-na Beţișor.

Judecătoria Buiucani a decis mier-

curi, 6 mai, plasarea omului de afa-

ceri în arest la domiciliu pentru 30

de zile. Acesta nu are voie să pără-

sească casa și să discute cu alte per-

soane.

Shor are statut de bănuit în re-

spectivul dosar din data de 17 mar-

tie, când, după mai multe perchezi-

ţii efectuate inclusiv la domiciliul și

în biroul acestuia, averea lui a fost

pusă sub sechestru.

Mai mulţi experţi economici sunt

de părere însă că Ilan Shor nu a pu-

tut acţiona de unul singur, fără com-

plicitatea unor înalţi funcţionari, iar

furtul din sistemul bancar a început

cu mult înainte de implicarea aces-

tuia în respectivele afaceri.

Ilan Shor a fost sacrifi cat de siste-

mul politic din Moldova asemenea

lui Moţoc din nuvela Alexandru Lă-

pușneanu, este de părere expertul

economic Sveatoslav Mihalache.

El a afi rmat pentru Deschide.MD

că publicarea raportului Kroll a de-

monstrat încă o dată că jaful de la

Banca de Economii, Banca Socială

și Unibank a fost posibil doar cu su-

portul unor funcţionari din sistemul

bancar.

„Doar într-o ţară unde sistemul

fi nanciar bancar este putred sunt

posibile astfel de „operaţiuni””, a

opinat Mihalache.

Expertul Institutului Economiei

de Piaţă, Viorel Gârbu, consideră și

el că problemele din sectorul ban-

car ar Republicii Moldova nu pot fi

asociate doar cu numele lui Shor. „În

sectorul bancar din Republica Mol-dova din păcate există o dezordine, dezordine care s-a instalat aici de o perioadă lungă de timp, în special la Banca de Economii. Cred că în bu-zunarul acestei bănci a băgat mâna oricine a vrut, oricine s-a afl at la pu-tere”, a declarat Gârbu într-un inter-viu pentru Europa Liberă.

Totodată, Gârbu accentuează că anume acum băncile în cauză au ajuns practic falimentare: „Această bancă a fost gestionată într-o ma-nieră foarte proastă și s-a afl at într-o situaţie proastă o perioadă lungă de timp, e ceva fi resc pentru Banca de Economii să fi e la limita supra-vieţuirii mereu. În același timp, acest lucru nu explică modul în care au evoluat lucrurile, acest lucru nu explică de ce băncile respective au ajuns la administrare specială, de ce băncile respective au ajuns la un prag sub limita acelor indicatoare minime care sunt impuse de Banca Naţională și de ce a trebuit statul să intervină să ajute băncile respec-tive să-și continue activitatea prin măsuri extraordinare.

Cu siguranţă băncile respective au fost devalizate într-o anumită mă-sură și în perioada anterioară, dar acest lucru nu a provocat falimen-tul lor. Băncile în cauză sunt practic falimentare acum și sunt menţinute doar datorită creditului oferit de Mi-

nisterul Finanţelor. Fără acest suport nu ar fi existat, ar trebui să falimen-teze”.

După publicarea raportului Kroll, Ilan Shor a declarat într-un interviu exclusiv acordat ziarului „Komsomols-kaia pravda v Moldove”, citat de NOI.md, că „gaura fi nanciară” la Banca de Economii s-a format încă până la sosi-rea investitorului privat, iar aceștia au fost nevoiţi să o acopere. „Noi înșine suntem interesaţi mai mult decât ori-cine să afl ăm adevărul – cine a furat banca, începând cu anii ’90 și până în 2013”, a mai precizat acesta.

După ce a fost pus în arest la do-miciliu, omul de afaceri a declarat că, în opinia sa, măsura este una abuzivă, „având în vedere faptul că am colaborat deschis cu organele de anchetă, m-am prezentat la solicita-rea anchetatorilor ori de câte ori am fost citat și am dat toate declaraţiile necesare”.

Ilan Shor mai afi rmă în declaraţia difuzată de serviciul său de presă că învinuirile care i se aduc sunt nefon-date și că este gata să probeze acest lucru „cu declaraţii și documente”.

Omul de afaceri a reiterat că va sprijini organele de anchetă în stabi-lirea adevărului despre cauzele care au dus Banca de Economii la situaţia difi cilă în care a preluat-o la vremea respectivă.

FLUX

Lucinschi neagă că ar fi implicat Lucinschi neagă că ar fi implicat în schemele fi nanciare frauduloaseîn schemele fi nanciare frauduloase

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a publicat luni, 4 mai, pe blogul său, raportul companiei Kroll, care a investigat tranzacţiile dubioase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, chiar dacă anterior invocase „chestiuni tehnice” legate de confi denţialitatea documentului. Candu a afi rmat că și-a „asumat responsa-bilitatea” pentru că este de un interes „deosebit de mare pentru societate” și pentru ca „cei care stau în spatele fraudei” să fi e trași la răspundere. Ne dăm seama despre ce „interes” vorbește spicherul, dacă ţinem cont de faptul că în ajun, la Chișinău au avut loc ample acţiuni de protest, în cadrul cărora a fost cerută demiterea celor care au admis „furtul secolului”, condamnarea celor vinovaţi și recuperarea banilor.

În preambulul documentului se menţionează că acesta a fost efectuat în baza datelor și analizelor Băncii Naţionale, ceea ce indică asupra faptului că aceasta era la curent cu evoluţiile din cele trei bănci, însă nu a întreprins nimic pentru a preveni dezastrul. De altfel, analistul economic Victor Ciobanu a menţionat că în raport nu se spune nimic despre rolul instituţiilor statului în acest caz, creându-se impresia că BNM a formulat din start „temele” de investigaţie pentru companie.

Prima „victimă” după publicarea raportului Kroll. Arest la domiciliu pentru Ilan Shor

8 MAI 201544F L U XF L U X Social

Exporturile au fost în descrește-re în primul trimestru al anului în curs, potrivit datelor prezen-tate de Biroul Naţional de Statis-tică. Astfel, în ianuarie-martie 2015 exporturile de mărfuri au totalizat 488,2 mln. dolari americani, volum inferior celui realizat în perioada similară din anul 2014 cu 14,8%.

Exporturile destinate ţărilor Uniunii Eu-ropene au însumat 320,0 mln. dolari, înre-gistrând o creștere nesemnifi cativă, de doar 0,3%, comparativ cu aceeași perioadă din 2014.

Exporturile de mărfuri către statele CSI s-au micșorat în schimb cu 42,4 la sută, faţă de ianuarie-martie 2014. Aceste ţări au fost

prezente în exporturile Moldovei cu o ponde-re de 21,3% (în ianuarie-martie 2014, ponde-rea fi ind de 31,6%), ceea ce corespunde unei valori de 104,1 mln. dolari.

Importurile au totalizat, în perioada de re-ferinţă, 975,9 mln. dolari, volum inferior ce-lui realizat în lunile ianuarie-martie 2014 cu 19,9 la sută. Scăderea importurilor vorbește despre o reducere semnifi cativă a consumu-lui în Republica Moldova.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 433,1 mln. dolari SUA (cu 21,1% mai puţin decât în ianuarie-martie 2014).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 290,0 mln. dolari (cu 24,5% mai puţin decât în perioada corespun-zătoare din 2014).

Se menţine în continuare un decalaj con-siderabil în evoluţia exporturilor și importu-rilor, ceea ce a determinat acumularea în ia-

nuarie-martie 2015 a unui defi cit al balanţei comer-ciale în valoare de 487,7 mln. dolari, cu 157,5 mln. dolari SUA (-24,4%) mai mic faţă de cel înregistrat în perioada corespunză-toare din anul 2014. Cu ţările Uniunii Europene balanţa comercială s-a încheiat cu un defi cit de 113,1 mln. dolari SUA (în ianuarie-martie 2014 – 230,2 mln. dolari SUA), iar cu ţările CSI – de 185,9 mln. dolari SUA (în ianu-arie-martie 2014 – 203,4 mln. dolari SUA).

FLUX

Scandalul defrișărilor ilegale în care este im-plicată fi rma austriacă Schweighofer Holzin-dustrie i-a adus preșe-dintelui României, Klaus Iohannis, o nouă poreclă. Bogdan Diaconu, liderul Partidului România Uni-tă, l-a numit pe acesta: „președintele defrișărilor bine făcute”.

Diaconu l-a acuzat pe Iohannis de

faptul că „a respins de la promulga-

re noul Cod Silvic care mai domolea

tăierile de copaci, deși nu sufi cient”.

Președintele român a ajuns să

fi e criticat până și de jurnaliștii de

la postul german Deutsche Welle pentru implicarea sa în scandalul defrișărilor abuzive. Astfel, mana-gerii din România ai fi rmei austriece Schweighofer Holzindustrie au fost fi lmaţi cu o cameră ascunsă în timp ce negociau cumpărarea de lemn tăiat ilegal. Environmental Investi-gation Agency (EIA), un ONG de me-diu cu birouri în Washington D.C. și Londra, a dat publicităţii fi lmări din care reiese că reprezentanţii com-paniei Holzindustrie Schweighofer România ar accepta cu bună știinţă și ar recompensa printr-un sistem de bonifi caţie lemnul tăiat ilegal din pădurile din România.

A surprins neplăcut faptul că președintele Klaus Iohannis a părut să protejeze operațiunile îndoielni-ce ale companiei austriece Schwei-

ghofer Holzindustrie în domeniul exportului de lemn tăiat în Româ-nia, se menţionează într-un articol publicat de Deutsche Welle.

Președintele Klaus Iohannis a fost prins pe picior greșit. Nu pu-tem spune că ar fi existat o relație între fi rma austriacă și președintele României, dar este cert că acesta a avut exact același punct de vede-re cu reprezentanții concernului. O excepțională investigație a Environ-mental Investigation Agency (EIA), o organizație de mediu cu birouri în Washington D.C. și Londra, a dove-dit că managerii companiei Schwei-ghofer Holzindustrie urmăreau cu perseverență obținerea monopolu-lui absolut al achiziționării lemnului tăiat în România, încurajând, toto-dată, defrișările ilegale. Ei plăteau bonusuri pentru cantitatea de lemn tăiată peste limitele admise de lege, scrie jurnalistul DW, Horaţiu Pepine.

După cum se arată în articol, deputați și senatori de la PSD, PC și UDMR au inițiat un proiect de modi-fi care a Codului Silvic, aducând nu-meroase amendamente comentate în fel și chip. Unele au fost conside-rate pozitive, altele mai puțin. Dar, în linii mari, proiectul introducea elemente de protejare a pădurilor virgine și de descurajare a exploa-tării haotice, autorizând Jandar-meria să controleze transporturile de bușteni. Un articol important în acest sens era acela care stabilea un prag maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă

și dreptul de preempțiune pentru producătorii locali din industria mo-bilei. Era, fără îndoială, un amenda-ment îndreptat împotriva excesului de tăieri destinate exportului, con-cluzionează autorul.

„Compania austriacă a reacționat, cerând printr-o scrisoare autorităților române să renunțe la acest amendament care le încurca mult socotelile. Dar legea a fost vo-tată fără modifi cări și textul a ajuns la promulgare. Acum urmează ade-vărata surpriză. Președintele a retri-mis legea la Parlament cu un argu-ment identic cu cel al austriecilor. Pe platforma ”România Curată”, Mihai Goțiu a pus față în față scrisoarea fotocopiată a austriecilor și cererea de reexaminare a președintelui Kla-us Iohannis. Ele sunt absolut iden-

tice. Președintele cerea, nici mai

mult, nici mai puțin, scoaterea din

lege a pragului de 30% și eliminarea

preemțiunii pentru fabricile de mo-

bilă”.

În opinia președintelui, legea ar fi

de natură să limiteze concurența și

să creeze pe piață avantaje arbitra-

re. Argumentul nu ţine însă, în con-

textul în care o singură mare fi rmă

de export a monopolizat deja piața

lemnului, stimulând defrișările fără

măsură, argumentația e cel puțin

naivă. Unii spun că e complice, dar

nu au probe sufi ciente.

În cadrul unei conferințe de presă,

președintele României a negat cate-

goric orice legătură cu fi rma austri-

acă.

FLUX

Anual, în Moldova se cheltuiesc milioane de dolari pentru procura-rea tehnicii medicale. Cu toate acestea, un raport recent arată că peste o treime din tehnica medicală este depășită, iar o parte este uzată complet și e bună de aruncat la gunoi, se menţionează într-un articol publicat de por-talul e-sanatate.md.

Conform unor date statistice preliminare, acumulate prin intermediul sistemului infor-maţional OPEN MEDIS, în sistemul ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova există peste 24.000 de dispozitive medicale. Deși ofi cial nu s-a comunicat niciodată că ar fi existat victime din cauza tehnicii uzate, cifrele arată că avem un procent destul de mare de astfel de dispozitive.

Astfel, într-o Notă informativă a Ministe-rului Sănătăţii se anunţă că peste 37 la sută din dispozitive sunt mai vechi de zece ani, pe când normele internaţionale prevăd un ter-men maxim de zece ani, iar alte 8,7 la sută nu sunt funcţionale ori necesită reparaţii majore.

Cele mai multe dispozitive uzate sunt în raioanele Orhei, Criuleni, Hâncești și Sân-gerei, unde procentul de tehnică uzată tre-

ce și de 35 la sută din totalul de dispozitive existente în spitale. O situaţie mai bună la acest capitol se atestă în raioanele Călărași, Căușeni și Briceni, pe când Chișinăul nu face parte din această listă. În capitală, procentul tehnicii uzate ajunge la 7 la sută.

Grav este că în unele instituţii, tehnica are o vechime chiar și de 40 de ani, în condiţiile în care se admite un termen maxim de până la zece ani.

O altă chestiune semnalată de autorităţi este că în ţară sunt înregistraţi 300 de ope-ratori economici care furnizează tehnică de la 300 de producători. Problema este că fur-nizorii importă tehnică practic similară, ceea ce afectează diversitatea. În plus, de cele mai multe ori se cheltuiesc bani publici pentru tehnică care dublează același tip de servicii sau servicii de proastă calitate. Astfel, banii se duc pentru lucruri scumpe și inutile.

FLUX

Klaus Iohannis şi scandalul defrişărilor abuziveKlaus Iohannis şi scandalul defrişărilor abuzive

Exporturile către Europa au crescut neesenţial, iar cele către

CSI s-au redus aproape în jumătate

Tehnică medicală care ar putea face victime

Peste o treime din dispozitivele existente în spitale ar trebui scoase din uz

8 MAI 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

Continuare din numărul precedent.Încă o dată îl putem cita pe Mir-

cea Eliade, care îi mărturisea lui Claude-Henri Rocquet: „Vous le sa-vez, la culture roumaine constitue une sorte de ‚pont’ entre l’Occident et Byzance, d’une part, et, d’autre part, le monde slave, le monde ori-ental et le monde méditerranéen (...) Je me sentais le descendant et l’héritier d’une culture intéressan-te parce que située entre deux mondes: l’occidental, purement européen, et l’oriental. Occidental, par la langue, latine, et l’héritage de Rome, par les moeurs. Mais je participais aussi à une culture in-fl uencée par l’Orient et enracinée dans le néolithique” [Mă simţeam descendentul și moștenitorul unei culturi interesante, deoarece e si-tuată între două lumi: lumea occi-dentală, pur europeană, și lumea orientală. Eu mă trăgeam deopo-trivă din aceste două universuri. Cel occidental, prin limba latină și prin moștenirea romană în obi-ceiuri. Dar mă trăgeam și dintr-o cultură infl uenţată de Orient și în-rădăcinată în neolitic”] (1).

Într-adevăr, „sunt evidenţe ge-ografi ce care se impun și ca evi-denţe spirituale” (2), notează Lovinescu în 1934, comentând o întâlnire între ziariștii români și confraţii lor sârbi și cehi. „Arun-caţi-vă ochii pe hartă – scrie cu această ocazie în paginile din „Vre-mea” – și vi se va părea evident, limpede, fără discuţie, că în jurul acestei bătrâne Dunăre, popoare-le formează un bloc, un complex divers, dar unitar lăuntric, o unita-te care există latent, providenţial, și pe care e de datoria noastră s-o scoatem din domeniul latenţelor, din blocul său de marmură, și să o perfectăm, să-i înfi ripăm viaţă” (3).

Când scrie aceste rânduri, Lovi-nescu nu regretă imperiul dună-rean al Habsburgilor, căci el judecă Austro-Ungaria „o eroare psiholo-gică”, cu toate că a fost, scrie, „o mare realizare economică” (4).

Ani mai târziu, în scrierea O icoană creștină pe Columna Traiană Lovinescu își exprimă despre im-periul Habsburgilor o opinie mai netă și categorică, considerând Hofburgul din Viena ca „centrul ul-timei rămășiţe a Imperiului roman, distrus în 1918, spre nenorocirea lumii” (5).

Dar ideea imperială reprezen-tată de dinastia catolică a Habs-burgilor, observă Lovinescu, „nu izvorăște din creștinism (...) Este precreștină și a fost instituită pen-tru Europa de doi eroi solari, Julius Caesar și Octavian August, amân-doi a sole missi, trimiși de soare, Monarhi și Pontifi ci [sic] Maximi” (6).

Citind un pasaj din Virgiliu (Geor-gice, I, 24-42), Lovinescu deduce că August „se identifi că cu semnul zodiacal al Balanţei, în realitate devenind astfel un rege de Justi-ţie, ca Melchisedec, Traian și l’alto Arrigo, cu toţii emanaţi din Tula” (7) și că instituirea Imperiului echi-valează cu „o înfrângere a forţelor infernale” (8).

De fapt, însuși Lovinescu ne amintește că vechii Părinţi ai Bise-ricii, când încercau să interpreteze enigmaticul pasaj din Epistola a doua către Tesaloniceni a Sfântu-lui Apostol Pavel, unde este vorba de katéchon-ul (adică „acela care reţine”), ei „gândeau în mod obiș-nuit că obstacolul la venirea Anti-hristului era Imperiul roman”(9). Cu alte cuvinte, Antihristul se va manifesta atunci când Imperiul ro-man se va prăbuși.

În Occident, Imperiul roman s-a prăbușit în 476, pe când în Orient a dispărut o mie de ani mai târziu, în 1453.

Totuși, în Occident, Imperiul ro-man a înviat în anul 800, ca Sfântul Imperiu, și, scrie Lovinescu, el „a avut clipe frumoase” (10), cu toa-te că nu poate fi comparat „cu ce fusese Imperiul roman ca putere, măreţie, organizaţie, continuitate, pace înăuntru și în afară, forţă mi-litară” (11).

Dar și în Orient, Imperiul roman a continuat să existe într-o formă diferită după prăbușire. Cum scrie Nicolae Iorga, „Après plus de mille

ans le Sultan turc refaisait l’oeuvre de Constantin le Grand” (12), adică: „După mai mult decât o mie de ani, Sultanul turc refăcea opera lui Constantin cel Mare”, așa încât „la domination ottomane ne signi-fi ait qu’une nouvelle Byzance, d’un caractère religieux pour la dynastie et l’armée” (13), adică: „stăpânirea otomană nu însemna decât un nou Bizanţ, cu un caracter religios pentru dinastie și armată”. Deci, în viziunea lui Iorga (14), Imperiul otoman a fost – citez încă o dată cuvintele lui – „ultima ipostază a Romei, (…) Roma musulmană a turcilor” (15).

Când Lovinescu scrie că în 1918 a fost distrusă „ultima rămășiţă a Imperiului roman”, prin această defi niţie el înţelege, cum am vă-zut, Austro-Ungaria, fără să ţină

seama de faptul că moștenirea Imperiului roman a fost revendi-cată de sultanii otomani, în mod special de Mehmed al II-lea și de Soliman Magnifi cul.

Dar moștenirea romană nu a fost revendicată numai de Otomani. Și Rusia a fost identifi cată cu Roma, după ce călugărul Filofei din Pskov a scris, în scrisoarea-panegiric adresată în 1510 marelui cneaz Va-sili al III-lea: „Două Rome au căzut. A treia rezistă. Și nu va mai exista a patra”.

Dacă ar fi avut în vedere reven-dicările otomană și rusească, Lovi-nescu ar fi avut o altă confi rmare despre natura crucială a României, constatând că această ţară ocupă un spaţiu central între teritoriile celor trei Rome.

Pe de altă parte, geopoliticienii români din perioada interbelică au insistat asupra acestei poziţii centrale, arătând cum „geografi a obiectivă” nu contrazice deloc „ge-ografi a sacră și mitică”, cel puţin în cazul României.

Dacă Gheorghe Brătianu a afirmat că „Noi trăim aici la o răspântie de drumuri, la o inter-secţie de culturi și, din păcate, la o intersecţie de invazii și de im-perialisme” (16), geopoliticianul Vintilă Mihăilescu (1890-1978), punând în evidenţă poziţia de răscruce geografică și geopoli-tică a României, a considerat că această ţară se află în punctul în care converg liniile de tendinţă provenite din Europa Centrală, din Balcani și Turcia și din Rusia (17). Simion Mehedinţi (1869-1962), în ce-l privește, a scris că România, aflându-se de-a lungul diagonalei dunărene, este pre-destinată prin însăși poziţia sa geografică să stabilească relaţii între ţările Europei apusene și ţările din Orientul Apropiat (18).

Dacă Europa, mai devreme sau mai târziu, își va recâștiga suvera-nitatea, atunci România va putea împlini rolul care îi este destinat de însăși poziţia ei geografi că: adi-că, nu un rol de avangardă al Occi-dentului atlantic, ci o funcţiune de pod în continentul eurasiatic.

Claudio MUTTI

________________

1. Mircea Eliade, L’épreuve du Laby-rinthe, Entrétiens avec Claude-Henri Rocquet, Pierre Belfond, Paris, 1978, pp. 26, 116.

2. Vasile Lovinescu, Sensul unei con-ferinţe, „Vremea”, nr. 344, 24 iunie 1934.

3. Vasile Lovinescu, Sensul unei confe-rinţe, cit.

4. Vasile Lovinescu, Sensul unei confe-rinţe, cit.

5. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), Cartea Românească, București, 1996, p. 172.

6. Vasile Lovinescu, Note de lectură. La romanul lui Gustav Meyrink, Der Engel von westlichen Fenster, în Incantaţia sângelui, Institutul European, Iași, 1993, p. 190.

7. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), Cartea Românească, București, 1996, p. 172.

8. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), cit., ibidem.

9. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), cit., p. 188.

10. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), cit., p. 154.

11. Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană (Glose asupra melancoliei), cit., p. 154.

12. Nicolas Iorga, Byzance après Byzan-ce, Paris, 1992, p. 48.

13. Nicolas Iorga, Formes byzantines et réalités balkaniques, Paris-Bucarest, 1922, p. 189.

14. Care este aceeași cu viziunea lui Arnold Toynbee: „The Greek Christian Roman Empire fell to rise again in the shape of a Turkish Muslim Roman Empire” (Arnold Toynbee, A Study of History, ed. a doua, London – New York – Toronto, 1948, vol. XII, p. 158).

15. Nicolae Iorga, The Background of Romanian History, Cleveland, 17 febr. 1930, cit. de Ioan Buga, Calea Regelui, București, 1998, p. 138.

16. Gheorghe I. Brătianu, Chestiunea Mării Negre, Curs 1941-1942, Uni-versitatea București, Facultatea de Filozofi e și Litere, ed. Ioan Vernescu, p. 11.

17. Vintilă Mihăilescu, Unitatea și funcţiunile pământului și poporului românesc, București, 1943, p. 73. Pasajul din care am citat a apărut în „Geopolitica” (București), a. VII, nr. 31 (3/2009), p. 35.

18. Simion Mehedinţi, Le pays et le people roumain: considérations de géographie physique et de géogra-phie humaine, București, 1937, pp. 99-100.

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Vasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIUVasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIU (2) (2)

Continuăm publicarea textului semnat

de italianul Claudio Mutti, care evocă

fi gura lui Vasile Voiculescu, singurul

scriitor român citat de Jean Parvulesco

printre cei treizeci și șase care, după

cum declara el însuși, „au contat cel

mai mult” pentru el și „au nutrit subte-

ran opera” sa. Lucrarea face parte din

seria de contribuţii la revalorifi carea

operei distinsului gânditor francez de

origine română Jean Parvulesco din

partea unor personalităţi marcante ale

gândirii europene, care s-au succedat la

colocviul de la București din 28 februa-

rie – 1 martie.

8 MAI 201566F L U XF L U X Externe

UCRAINA:

Rata anuală a infl aţiei a depăşit 60% în aprilie

Rata anuală a infl a-ţiei în Ucraina, deja cea mai mare din Eu-ropa, a accelerat în luna aprilie până la 60,9% de la nivelul de 45,8%, înregis-trat în luna martie, a anunţat miercuri, 6 mai, Institutul Naţio-nal de Statistică, transmite AFP, citat de capital.ro. Este cea mai mare creștere din ultimii peste 10 ani.

Preţurile produselor alimentare au crescut cu 53,7% în luna aprilie 2015 comparativ cu luna aprilie 2014, în timp ce preţurile la serviciile me-dicale au crescut cu 45,8%. De asemenea, în luna aprilie 2015, comparativ cu luna precedentă, preţurile au crescut cu 14%, după un avans de 10,8% în luna martie, o creștere de 5,3% în februarie și un avans de 3,1% în ia-nuarie.

Creșterea dramatică a preţurilor a fost determinată în mare măsură de majorarea preţurilor la energie, în conformitate cu angajamentele asu-mate de guvernul ucrainean în faţa creditorilor internaţionali. Astfel, pre-ţul gazelor naturale a urcat de peste cinci ori în aprilie, dublând facturile totale pentru utilităţi suportate de populaţie, potrivit Mediafax.

Noile preţuri majorate ale energiei fac parte din pachetul de reforme aprobat de Parlamentul Ucrainei în luna aprilie.

Potrivit estimărilor Băncii centrale a Ucrainei, infl aţia va atinge nivelul maxim în luna iulie, după creșterea tarifelor la utilităţi, după care va înce-tini până la aproape 30% la fi nele anului.

La un an de la debutul confl ictului armat cu rebelii proruși din estul industrial, Ucraina trece printr-o criză economică și, potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale, Produsul său Intern Brut se va con-tracta cu 7,5% în acest an, după un recul de 6,8% înregistrat anul trecut. De asemenea, Banca Mondială se așteaptă ca infl aţia din Ucraina să acce-lereze până la 40% în 2015, peste creșterea de 30% preconizată de Banca centrală a Ucrainei. Experţii Băncii Mondiale susţin că nivelul infl aţiei va scădea după 2015, însă cu toate acestea Ucraina nu va reveni la o infl aţie de o singură cifră înainte de 2018.

În martie, Fondul Monetar Internaţional a aprobat Ucrainei un împru-mut de urgenţă în valoare de 17,5 miliarde de dolari, în cadrul unui pro-gram internaţional de 40 de miliarde de dolari. Finanţarea este condiţio-nată de aplicarea unor reforme majore de către administraţia de la Kiev, între care se afl ă și liberalizarea preţurilor la energie plătite de populaţie.

FLUX

Această îndepărtare a cofonda-torului FN, al cărui președinte de onoare era în prezent, a fost deci-să la biroul executiv al formațiunii politice, pentru a sancționa noile declarații polemice ale lui Jean-Ma-rie Le Pen, făcute luna trecută, cu privire la Holocaust și imigrație.

Jean-Marie Le Pen, care este, de asemenea, membru al Parlamentu-lui European, a reiterat la începu-tul lunii aprilie afi rmațiile prin care defi nea camerele de gazare ca un „detaliu” al istoriei celui de-Al Doi-lea Război Mondial, care i-au adus o condamnare penală. El a luat apă-rarea „lumii albe” și a criticat progra-mul Frontului Național și anturajul lui Marine Le Pen.

Cea mai recentă provocare a fost în timpul tradiționalei manifestații de 1 mai a FN de la Paris, când, deși nu era invitat, tribunul în vârstă de 86 de ani s-a urcat pe scena ofi cia-lilor pentru a saluta mulțimea, spre nemulțumirea fi icei sale, care se pre-gătea să susțină un discurs.

„Jean-Marie Le Pen nu mai trebuie să se poată exprima în numele Fron-tului Naţional, afi rmaţiile sale sunt contrare liniei fi xate”, a afi rmat Ma-rine Le Pen, într-un interviu pentru Europe 1, iTELE și Le Monde, cu o zi înainte de ședinţa biroului executiv.

„Nu trebuie ca afi rmaţiile sale să mai angajeze mișcarea noastră”, a insistat ea, conform AFP

Într-un interviu pentru postul de

radio Europe 1, Jean-Marie Le Pen a catalogat decizia privind „suspenda-rea” sa drept „o crimă”.

Anterior, fondatorul FN, Jean-Ma-rie Le Pen, afi rma că „îi este rușine” să aibă același nume de familie ca și fi ica sa și o îndemna să se căsăto-rească pentru „a-și ușura conștiința”.

„Vreau ca președinta Frontului Na-ţional să se mărite cât mai repede ca să-și schimbe numele pentru că îmi

este rușine că îmi poartă numele. Da, sunt dur, dar acesta este doar începutul. Doare să fi i trădat, mai ales că totul vine de la propria fi ică, pe care am favorizat-o foarte mult în carieră”, a declarat Jean-Marie Le Pen, potrivit digi24.ro.

Jean-Marie Le Pen a mai declarat că se opune, „pentru moment”, unei ascensiuni la președinția Franței a fi icei sale Marine. În opinia lui Jean-

Marie Le Pen, o astfel de ascensiune ar fi „scandaloasă”.

„Dacă astfel de principii morale ar urma să prezideze statul francez, acest lucru ar fi scandalos”, după „trădarea” care a avut loc la adresa lui, a declarat eurodeputatul, în opi-nia căruia fi ica sa este „o variantă chiar mai rea” decât partidele afl ate în prezent la guvernare în Franța, „pentru că un adversar atacă frontal, în timp ce aici este vorba de un atac pe la spate”.

„Exces” și „deviere” – în acești ter-meni a reacționat Marine Le Pen, președinta Frontului Național fran-cez, la criticile vehemente formulate la adresa sa de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, în interviul oferit postului Europe 1, informează cotidianul Le Figaro, citat de AGERPRES.

„Acest exces demonstrează că nu exista altă soluție”, a spus Mari-ne Le Pen, contactată de Europe 1. Președinta FN vede în declarațiile tatălui său „violență” și declară că nu s-a așteptat la o asemenea reacție din partea lui. „Cred că nimeni nu se putea aștepta la asta”, a spus Marine Le Pen.

FLUX

Ambasadorul SUA pe lângă NATO, Douglas Lute, spune că a obţinut mai multe informaţii cu privire la situaţia din Donbas (estul Ucrainei) – teatrul unui confl ict militar între armata Kievului și separatiștii proruși – din reţelele de soci-alizare decât din buletinele serviciilor de informaţii, relatează Sputniknews, citată de Agerpres.

Reţelele de socializare sunt o sursă de informare mai bună decât serviciile secrete pentru ambasadorul SUA la NATO.

„Noi toţi trebuie să ne întrebăm de ce știm atât de puţin despre ceea ce se petrece în prezent în Donbas. Vă spun cinstit că reţelele sociale îmi oferă mai multe in-formaţii despre evenimentele din această regiune decât reţelele de informaţii ofi ciale”, a declarat ambasadorul

american la NATO, Douglas Lute, în cadrul unei conferin-

ţe la Bruxelles.

„De ce se întâmplă aceasta? Pentru că reţelele servici-

ilor de informaţii nu mai există”, a afi rmat el, subliniind

necesitatea de a consolida activitatea de informaţii a ali-

aţilor din cadrul NATO.

FLUX

Război politic în familie. Jean-Marie Le Pen Război politic în familie. Jean-Marie Le Pen „suspendat” din partidul pe care l-a creat„suspendat” din partidul pe care l-a creatLiderul istoric al extremei drepte franceze, Jean-Ma-rie Le Pen, a fost „suspendat” luni, 4 mai, din Frontul Național (FN), a anunțat într-un comunicat partidul condus de fi ica sa Marine, transmite AFP, citată de AGERPRES. Cu șapte voturi contra unuia, biroul execu-tiv al FN a decis să-l suspende pe patriarhul formațiunii și să convoace în următoarele trei luni o „adunare gene-rală extraordinară” pentru a modifi ca statutul partidu-lui și pentru a suprima „președinția de onoare” pe care o deține Jean-Marie Le Pen.

Ambasadorul SUA la NATO se informează despre situaţia din Donbas de pe reţelele de socializare

Colectarea masivă de date telefonice de către Agenția de Securitate Națională a SUA (NSA) este ilegală, a decis ieri o Curte de apel din New York, argumentând că aceasta a depășit cadrul stabilit de Congres, relatează AFP, citată de AGERPRES.

Legile pe care se sprijină NSA pen-tru a strânge aceste informații „nu au fost niciodată interpretate pen-tru a autoriza ceva care se apropie de amploarea supravegherii gene-ralizate afl ate în discuție”, a apreciat instanța americană într-un docu-ment de 97 de pagini.

Fără a merge până la a judeca

constituționalitatea programului,

instanța a estimat că guvernul a

depășit cadrul stabilit de Congres

în faimosul „articol 215” al legii anti-

teroriste Patriot Act, adoptată după

atacurile din 11 septembrie 2001.

Plângerea a fost depusă de pu-

ternica Asociație pentru Apărarea

Libertăților ACLU (American Civil

Liberties Union) împotriva NSA,

agenția de informații însărcinată cu

interceptarea comunicațiilor, și a FBI, poliția federală ameri-cană, după dezvăluirile făcute în iunie 2013 de fostul consul-tant al NSA, Edward Snowden.

Milioane de „metadate” telefonice colectate de NSA includ numere de telefon, du-rata convorbirilor telefonice sau localizarea lor, însă nu și conținutul lor.

ACLU consideră, de aseme-nea, că acest program constituie o încălcare masivă a vieții private fără a ajuta o altă măsură de combatere a terorismului.

Cu toate acestea, instanța a refu-zat să emită un ordin pentru oprirea programului, argumentând că nu ar avea sens, deoarece legea va expira la 1 iunie. În prezent, membrii Con-gresului dezbat o modifi care sau o prelungire a legii în cauză.

FLUX

Programul NSA de colectare a datelor telefonice – ilegal

8 MAI 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 365 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 11 MAI LUNI, 11 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Sufl et călător (r) 10:15 Tele-shopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5009 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.178, 179 17:10 Serial: Las Bravo, ep.82 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.79, 80 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.95 23:15 Serial: Terra nostra, ep.138 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 12 MAI MARŢI, 12 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară per-fectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.5009 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.180, 181 17:10 Serial: Las Bravo, ep.83 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.81,82 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.96 23:15 Serial: Terra nostra, ep.139 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 13 MAI MIERCURI, 13 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară per-fectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.5011 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.182, 183 17:10 Serial: Las Bravo, ep.84 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.83, 84 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.97 23:15 Serial: Terra nostra, ep.140 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 14 MAI JOI, 14 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară per-fectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.5012 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.184, 185 17:10 Serial: Las Bravo, ep.85 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.85, 86 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.98 23:15 Serial: Terra nostra, ep.141 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 15 MAI VINERI, 15 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară per-fectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.5013 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.186, 187 17:10 Serial: Las Bravo, ep.86 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.87,88 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.99 23:15 Serial: Terra nostra, ep.142 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 16 MAI SÂMBĂTĂ, 16 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bra-vo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Tran-dafi rul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Chelsea Settles, ep.9, 10 15:15 Serial: Înger sălbatic, ep.188, 189 17:15 Serial: Las Bravo, ep.87 18:15 Serial: Sufl et călător, ep.5, 6 20:15 Serial: Fugara, ep.89, 90 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.100 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep 302, sezonul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

DUMINICĂ, 17 MAI DUMINICĂ, 17 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bra-vo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Sufl et călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Chelsea Settles, ep.11, 12 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.190, 191 17:15 Serial: Las Bravo, ep.88 18:15 Serial: Sufl et călător, ep.7, 8 20:15 Serial: Fugara, ep.91, 92 22:15 Serial: Dragoste de viaţă, ep.101 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep.303, sezonul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Dincolo de poveștiri (r) 05:45 Reţeta de acasă (r)

LUNI, 11 MAI LUNI, 11 MAI 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.15 Dor. Ștefan Petrache. 9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.20 Moldovenii de pretutindeni. 10.55 Presa în obiectiv. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 14.35 Desene animate. „Corsarul negru”. 15.00 Cântecele Credinței, Speranței și Iubirii. 16.00 Focus. Magazin TV. 16.35 Reporter de gardă. 17.15 Documentar. „Ars 21”. 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Portrete în timp. Andrei Băleanu. 20.20 Vectorul European. 21.30 Electorala 2015. Votul tău. 21.40 Cântec, dor și omenie. Ansamblul „Țărăncuța” din s. Bardăr, Ialoveni. 22.55 Săptămâna sportivă. 23.40 ARTelier. 0.10 Film. „LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). Episodul 3..

MARŢI, 12 MAI MARŢI, 12 MAI 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Valeria Dascăl: TV - prima mea dragoste. 9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.20 Baștina. Magazin agricol. 11.05, 2.30 Portrete în timp. 11.30 Videoteca copi-ilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Evantai folcloric. 14.45, 0.10 Săptămâna sportivă. 15.30 „....Pe-ai țării umeri dalbi”. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Documentar. „La drum!”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00 Moldova în direct. 21.20 „O lecție de educație fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Dialog social. 22.55 În premieră. Prezentarea fi lmului „Eva-darea” de N.Negară. 23.55 Tezaur.

MIERCURI, 13 MAI MIERCURI, 13 MAI 6.05 Gagauz ogea. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Destine de colecție. 9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Electorala 2015. Votul tău. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.10 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.05 W.A. Mozart. Concertul nr. 21. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Svitanok. 17.15 Documentar. „Global 3000”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00, 3.00 Moldova în direct. 21.20 „O lecție de educație fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.55 Anatol Dumitraș. „Anii mei, destinul meu”. Spectacol muzical. 0.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.40 Focus. Magazin TV. 5.30 Art-club (rus).

JOI, 14 MAI JOI, 14 MAI 6.05 Svitanok. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Portrete în timp. 9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.20 Vectorul European. 10.50 Sfatul psihologului. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.10 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Cultura azi. 14.55 Ora stelelor. 15.50 Părinți și copii. 16.30 Recital. Orchestra „Tharmis” cu V.Uzun, A.Moon și M.Bulicanu. 17.15 Documentar. „Almanah cinematografi c”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00, 3.00 Moldova în direct. 20.45 Super-loto „5” din „35”. 21.20 „O lecție de educație fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Reporter de gardă. 22.55 Anatol Dumitraș. „Anii mei, destinul meu”. Spectacol muzical. 0.05 Film. „ANCHETA FAMILIEI”. 1.45 Știri pozitive. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

VINERI, 15 MAI VINERI, 15 MAI 6.05 Documentar. „Cultura ceaiului în munții Wuyishan”. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Identitate Basarabia. 9.50, 22.25 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.20 Dor. Program muzical. 10.50 Profi l de savant. 11.00, 3.00 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.10 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 14.40 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Documentar. „Arts 21”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.20 „O lecție de educație fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Povestea generațiilor. 22.55 Fii tânăr! 23.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.20 Documentar. „Marica”.

SÂMBĂTĂ, 16 MAISÂMBĂTĂ, 16 MAI 6.05 Documentar. „Mozart, superstar”. 7.00 Legendele muzicii. 7.10 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.35 Desene animate. „Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineața de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Ora stelelor. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 Chișinăul de ieri și de azi. 13.50 „....Pe-ai țării umeri dalbi”. 14.55 Prin muzică în Europa. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.45 Dialog social. 18.05 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. 22.25 „Bach în showbiz”. Zoli THOT Project. România. 23.50 Serial. „CRIMINI” (Italia). 1.30 Fii tânăr! 2.15 În premieră.

DUMINICĂ, 17 MAI DUMINICĂ, 17 MAI 6.05 Documentar. „Încălțăminte made în China”. 7.00 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 „De pe plaiuri românești”. Selecțiuni din cadrul festivalului „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Rugby. „Sporting” (ASFM) - „Poli” (Odesa). Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 16.35 „Tot cu dansul mă mângâi”. Ansamblul folcloric „Iasomie” din Strășeni. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP-CADRU. 19.45, 4.30 Ora stelelor. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.25 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Erudit-cafe. 0.55 Documentar. „Mozart, superstar”. 1.50 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.25 Casa mea.

LUNI, 11 MAI LUNI, 11 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-shopping 10:45 La Maruţă (r)

12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vede-telor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.2, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruţă (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 12 MAI MARŢI, 12 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.3, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruţă (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 13 MAI MIERCURI, 13 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ști-rile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinţi ep.19 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.4, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.3, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 14 MAI JOI, 14 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ști-rile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.20 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii, ep.5, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.4, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 I like IT (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 15 MAI VINERI, 15 MAI 08:30 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: El Dorado – City of Gold 00:00 Film: Soldatul universal: Întoarcerea 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 16 MAI SÂMBĂTĂ, 16 MAI 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Toate pânzele sus, ep.9, 10 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Karate Kid 2 15:45 Film: El Dorado – City of Gold (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Film: Non-Stop 22:45 Ferma vedetelor 00:30 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 01:15 Film: Non-Stop (r) 03:15 Știrile PROTV (r) 04:15 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

DUMINICĂ, 17 MAI DUMINICĂ, 17 MAI 07:00 Știrile PROTV Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Nebunia zeilor II 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:20 Film: Atât de aproape de cer 16:15 Film: Idilă cu dădaca mea 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Film: Greu de ucis 4 23:15 Film: Transfer de identitate 01:00 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 01:45 Greu de ucis 4 (r) 04:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 11 МАЯ 11 МАЯ

06:00 Новости 06:10 „Людмила Касаткина. Укротительница” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Teleshopping 09:25 “Умницы и умники” 10:00 Новости 10:15 “Слово пастыря” 10:30 “Смак” 11:05 К юбилею актрисы. Премьера. “Жанна Прохоренко. “Оставляю вам свою любовь...” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Горько!” 13:05 “Теория заговора” 14:40 Андрей Соколов, Владимир Меньшов, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Многосерийный фильм “Личные обстоятельства” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 “Точь-в-точь” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 Премьера документального фильма. “Донбасс в огне” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Люди Икс: Первый класс”

ВТОРНИК, 12 МАЯ ВТОРНИК, 12 МАЯ 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:40 “Модный приговор” 11:35 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 “Смак” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:10 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Жди меня” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Бавария” - “Барселона”. Прямая трансляция 23:45 Премьера. “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 01:30 “Primele știri” (rus) 01:40 “Вечерний Ургант”

СРЕДА, 13 МАЯ СРЕДА, 13 МАЯ 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:40 “Модный приговор” 11:35 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 “Смак” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:10 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Реал Мадрид” - “Ювентус”. Прямая трансляция 23:45 Обзор матчей Лиги чемпионов UEFA 00:10 Премьера. “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 01:55 “Primele știri”

ЧЕТВЕРГ, 14 МАЯ ЧЕТВЕРГ, 14 МАЯ 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:40 “Модный приговор” 11:35 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 “Смак” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:10 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 Премьера. “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 “На ночь глядя”

ПЯТНИЦА, 15 МАЯ ПЯТНИЦА, 15 МАЯ 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:40 “Модный приговор” 11:35 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 “Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 “Смак” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:00 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:25 Марк Уолберг в остросюжетном фильме “Макc Пэйн” 03:00 “Модный приговор”

СУББОТА, 16 МАЯ СУББОТА, 16 МАЯ 06:00 Новости 06:10 “Светлана Светличная. Светить всегда” 07:05 Комедия “Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещен!” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Наталья Богунова. Расколотая душа” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Идеальный ремонт” 13:10 “Барахолка” 14:00 Людмила Касаткина в фильме “Укротительница тигров” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Фильм “Укротительница тигров”. Продолжение 15:50 Юрий Богатырев в фильме “Свой среди чужих, чужой среди своих” 17:25 “Угадай мелодию” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 “Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:20 Коллекция Первого канала. “Розыгрыш”. Лучшее 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 Коллекция Первого канала. “Прожекторперисхилтон” 00:20 Вупи Голдберг в детективе “Джек-Попрыгунчик” 02:00 Премьера. Джуди Денч, Стив Куган в фильме Стивена Фрирза “Филомена”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 17 МАЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 17 МАЯ 05:35 Жанна Прохоренко в фильме “А если это любовь?” 06:00 Новости 06:10 Фильм “А если это любовь?” Продолжение 07:25 Лирическая комедия “Зеленый огонек” 08:35 “Служу Отчизне!” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Горько!” 13:05 “Теория заговора” 13:55 “Молодые миллионеры” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Андрей Соколов, Владимир Меньшов, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:35 Многосерийный фильм “Личные обстоятельства” 19:00 “Replica” 20:00 “Точь-в-точь” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:25 “Точь-в-точь”. Продолжение 00:20 Коллекция Первого канала. “ДОстояние РЕспублики” 01:55 “Оскар-2013”. Жан-Луи Трентиньян, Эммануэль Рива в фильме Михаэля Ханеке “Любовь”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 11 МАЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 11 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Знакомство с Факерами. Комедия. США 2004 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Знакомство с Факерами. Комедия. США 2004 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 12 МАЯ ВТОРНИК, 12 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Cоучастник. Криминал. США 2004 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Cоучастник. Криминал. США 2004 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 13 МАЯ СРЕДА, 13 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 На крючке. Фантастика. США 2008 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 На крючке. Фантастика. США 2008 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 14 МАЯ ЧЕТВЕРГ, 14 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Престиж. Триллер. США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Престиж. Триллер. США 2006 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 15 МАЯ ПЯТНИЦА, 15 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gar-dă. 20:00 Новости. 20:30 Лига выдающихся джентльменов. Фантастические приключения. США 2003 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Дело Астахова Дело Астахова 02:00 Știri. 02:30 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:10 Știri. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 16 МАЯ СУББОТА, 16 МАЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 “Autostrada”. 11:00 Лига выдающихся джентльменов. Фантастические приключения. США 2003 13:10 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Менталист. Детектив. США 2008 17:00 Știri. 17:10 Менталист. Детектив. США 2008 20:00 Новости. 20:40 Шрек навсегда. Мульт. США 2010 22:20 Двойной просчет. Криминальный триллер. США 1999 23:00 Știri. 23:30 Двойной просчет. Криминальный триллер. США 1999 (продолжение) 0:40 Știri. 1:10 “Autostrada”. 2:10 Știri. 2:30 Двойной просчет. Криминальный триллер. США 1999 4:20 Știri. 4:50 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 17 МАЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 17 МАЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Шрек навсегда. Мульт. США 2010 12:20 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Тёмный рыцарь: Возрождение легенды. Фантастика. США 2012 23:00 Știri. 23:30 Тёмный рыцарь: Возрождение легенды. Фантастика. США 2012 (продолжение) 00:00 И пришел паук .Боевик. США 2001 1:40 Știri. 2:10 Дело Астахова. 3:50 И пришел паук .Боевик. США 2001 5:40 Дело Астахова.

8 MAI 201588F L U XF L U X Cultur=

BERBECTe-ai tot gândit la planuri și idei care îţi pot aduce câștiguri noi, iar săptămâna aceasta este o idee bună să începi să ”testezi apele”. La sfârșitul săptămânii te-ai putea certa cu o persoană impor-tantă, cearta punând și punct relaţiei voastre – ai grijă pentru că acest lucru te va afecta puternic pe viitor!

TAURO discuţie interesantă cu o persoană de sex opus poate deschide calea unei noi relaţii de cuplu. Când Marte intră în semnul tău te vei simţi plină de ener-gie și pregătită să te confrunţi cu ori-ce problemă răsare sau să te apuci de lucruri pe care le-ai lăsat baltă în ulti-mul timp.

GEMENIȘtii ce vrei și cei din jur te admiră pen-tru puterea decizională de care dai do-vadă. Ai grijă ce povestești și cui, săptă-mâna aceasta ar trebui să ţii mai multe informaţii pentru tine și să îţi planifi ci următoarea mișcare cu grijă.

RACDacă ești în căutarea iubirii, săptămâ-na aceasta norocul îţi surâde, întrucât o persoană de sex opus îţi poate face o ofertă pe care n-o vei putea refuza. Dacă apare vreo oportunitate să lu-crezi pentru un proiect nou, nu o rata!

LEUDatorită planetei Marte în zodia Taur, te simţi mai inspirată și parcă ai mai multă încredere în propriile puteri, ast-fel încât abia aștepţi să îţi prezinţi noi-le idei la locul de muncă. Este un mo-ment bun să asculţi sfaturile celor din jur, mai ales dacă au avut succes cu idei asemănătoare.

FECIOARĂTe concentrezi mai mult asupra pro-blemelor asociate cu resursele fi nanci-are – este timpul să discuţi cu un profe-sionist din domeniu, mai ales dacă nu ţi-a mers foarte bine în utlima vreme. Ai avut mult de muncă până acum, așa că este cazul să-ţi mai faci și planuri de vacanţă.

BALANŢĂUn lucru pe care ţi l-ai dorit de mult timp parcă tot ţine să îţi apară în faţa ochilor, iar astrele chiar îţi spun că poa-te fi un moment bun să îl și achiziţio-nezi. Dacă cineva îţi propune o colabo-rare zilele acestea, afl ă toate detaliile înainte să te cufunzi cu totul. În week-end cooperarea cu familia este ideală, dacă vrei să eviţi certurile cu cei dragi.

SCORPIONDacă cineva are o propunere pentru tine, infl uenţa planetei Marte te face să te uiţi cu atenţie la toate detaliile. Poate fi o opţiune viabilă, o adevăra-tă oportunitate. Săptămâna aceasta se arată destul de plină de activităţi, atât la locul de muncă, dar și acasă.

SĂGETĂTORMarte în zodia Taurului poate fi exact ce aveai nevoie să te simţi iar plină de energie și să dai tot ce e mai bun din tine la locul de muncă. Activităţile cre-ative și întâlnirile plăcute îţi distrag atenţia, iar dacă ai visat la o vacanţă frumoasă pentru vara aceasta, acum e un moment bun să îţi faci planurile.

CAPRICORNÎţi iese în cale oportunitatea să ieși la o întâlnire romantică chiar cu persoa-na pe care o placi pe ascuns. Profi tă de această șansă fără să mai stai pe gân-duri, dacă nu vrei s-o ratezi! Viaţa de acasă poate părea haotică, dar spre sfârșitul săptămânii lucrurile se mai calmează.

VĂRSĂTORActivităţile de acasă te atrag cel mai mult zilele acestea, din cauza proble-melor apărute în ultimul timp și care ţi-au consumat toată energia. Cu cât te odihnești mai mult, cu atât te vei pu-tea concentra mai bine la munca ta, cu șansă de succes.

PEŞTISăptămâna aceasta, astrele arată po-sibilitatea întâlnirii cu o persoană din trecutul tău. Dacă la început nu ești în-cântată de această idee, după ce staţi de vorbă, te va surprinde cât de mult s-a schimbat această persoană. Revi-zuiește-ţi priorităţile și gândește-te bine înainte să faci orice pas pentru împlinirea planurilor tale.

8-15 mai8-15 mai

12.IX.199512.IX.1995Ieri îi telefonez lui Nicolae Breban. Aștep-

ta telefonul – între noi moderase A. Christi. Posibil să ne revedem pe 20-25 la Neptun, la PEN-Centru. Nu este exclus să vină la Chișinău, însă, deocamdată, nu are o invitaţie ofi cială din partea lui M. Cimpoi.

Ce am mai constatat în lungile zile de sejur la ţară, la Negureni, Telenești, prin autobuze? (Am cam făcut drumuri multe.) Vorbărie anos-tă, ca o certifi care aproape generală a stării de incultură și igrasie a spiritului pipernicit sub comunism și care încă nu-și revine în relativa democratizare. În schimb, copii frumoși, care mai menţin cât de cât vie speranţa care, deo-camdată, reușește să se salveze de acaparanta obsesie a prospecţiunilor în gol ale omului din Est ce nu știe, nu poate ști cum se va încheia acest secol, cum va începe următorul…

Alte contacte telefonice: vorbesc cu dl Bâr-lea de la Sighetu Marmaţiei, confi rmând că venim la festivalul de poezie, împreună cu Ar-cadie și Spinei.

Cu regret, nu pot onora invitaţia dlui Sârbu de la Inspectoratul Cultură Focșani de a par-ticipa pe 4-5-6 la Saloanele Dragosloveni, dat fi ind că 6-7-8 vom fi la Sighet.

Sterian Vicol mă invită la manifestările Gri-gore Hagiu, pe 30 septembrie. Încă nu știu, nu… Parcă Ioan Mânăscurtă ar fi predispus să mergem. Dar mai vedem…

O sintagmă tragico-ridicolă: „În tot restul vremii”. Vremea nu are nici integritate, nici re-sturile imposibilei integrităţi.

17.IX.199517.IX.1995Unul ca mine care, în ultimii ani, a străbătut

poate că sute de mii de kilometri și care are în faţă, proxime, alte câteva deplasări (Neptun, Galaţi, Sighetu Marmaţiei…), ar fi insensibil rău, dacă ar trece indiferent pe lângă o con-statare a lui Eugen Lovinescu: „Reprezentând o accelerare a ritmului vieţii, o condensare de posibilităţi mai mari într-un spaţiu de timp mai restrâns, odată cu valorile temperamentale, călătoriile sporesc și diferenţele sufl etești din-tre oameni”. Dar e bine sau rău că nu suntem „atenţi” la astfel de diferenţe?... Poate că chiar ele, de cele mai multe ori, și fac diferenţa…

Probabil, critic fi ind și citindu-l pe Lovinescu, Mihai Cimpoi reluă o formulă de la acesta, pe care i-o aplică dlui Savin, secretar la teatrul chișinăuian „Luceafărul”, despre care zice că ar cunoaște multe limbi și tace cu succes în toate. Lovinescu spunea despre un Caragiale (Ion) că acesta „tăcea ursuz în toate limbile pământu-lui”.

19.IX.199519.IX.1995Plecăm cu trenul la București, de unde avem

a o lua spre sud, la Neptun, unde va avea loc simpozionul PEN. Într-un compartiment cu Aureliu Busuioc, Serafi m Saka și colegul găgă-uz Dionisie Tanasoglu, acesta etalându-și – și bine face – insigna și legitimaţia de veteran al Armatei Române (vreo 2 luni a luptat în Ardel, contra hortiștilor). La staţia Ungheni, până se schimbă ecartamentul, ne amuzăm-plictisim, bem câte ceva. Ca pe timpul comuniștilor, ni se dau să îndeplinim declaraţii vamale. Și chiar purcedem a ne amuza copios de tâmpe-niile cerinţe-interogaţii din acele formulare. La capitolul „Valută străină” Aureliu Busuioc scrie: „… 1 (o!) rublă”. Valoare, dom’le, nu glu-

mă! Pentru a nu rămânea impasibil la haz, la

punctul „Obiecte anticariat”, eu scriu: „Trei

pensionari: Busuioc, Saka, Tanasoglu”. Așa și

prezentăm anchetele, fi ind siguri că nu le va

citi nimeni. (De fapt, Serafi m dă dovadă de

nesiguranţă, tremurici și ancestrală timiditate

faţă de fi tecine-vameșii.)

La mare, cu familia Cristea (Dan și grecoaica

sa soţie Ioana), cu familia Tartler (Grete, fi ica

și soţul), cu Lucian Vasiliu și Adrian Popescu,

renunţăm să plecăm și noi la Constanţa, apoi

la festinul de la pivniţele Murfatlar, pentru a

prinde ziua cu soare (de fapt, după-amiaza).

O hotărâre de foarte bun augur: după aia, n-a

mai fost soare la Neptun. Ne bronzăm. Bubu,

câinele Cristeștilor, aleargă, se repede spre va-

luri, vrând să le… sfâșie, nu alta! Jucându-se,

fuge de asaltul lor.

În penultima zi, sâmbătă, mergem spre Tul-

cea, de acolo – spre Deltă. În autocar, după

ce probez reportofonul – suportabil! – intru

în dialog cu Ana Blandiana (tronsonul Ma-

maia – Babadag). Mircea Martin se hotărăș-

te mai greu, dar când se decide totuși e cam

târziu: am reușit să dialogăm doar… un sfert

din prima întrebare, apoi ghida a început-o

cu explicaţiile, turuite în engleză și vuruite în

românește. Nu mai puteam face nimic. Abia a

doua zi, pe 25, reluăm dialogul cu dl Martin,

când mergem deja spre București. Dl Mircea

mă roagă să-i expediez dactilograma, s-o re-

vadă. Dna Blandiana e mai democrată și mai

puţin „exigentă” – zice doar: „Vedeţi, suprimaţi

eventualele bâlbâieli și… vedeţi!”.

6.X.19956.X.1995În disperare de cauză, vă anunţ că sunt op-

timist.

Leo BUTNARU

ÎN DISPERARE DE CAUZĂ, VĂ ANUNŢ CĂ SUNT OPTIMIST(Pagini de jurnal)

Monument de arhitec-

tură de însemnătate

locală, introdus în

Registrul monumentelor

de istorie și cultură a

municipiului Chișinău,

alcătuit de Academia

de Știinţe, amplasat pe

strada Vlaicu Pârcălab,

77. Edifi ciul datează de

la sfârșitul secolului al

XIX-lea, construit în stil

eclectic cu elemente

neoclasice.

A fost construită ca o institu-ţie de învăţământ pentru băieţi pe lângă sinagoga Mare Horală din Chișinău, care aparţinuse Societăţii „Talmud-Tora”. Clădi-rea a suferit în timpul celui de al Doilea Război Mondial, fi ind refăcută cu modifi carea inte-rioarelor, adaptată pentru un cămin.

Construcţia ocupă o poziţie de la colţul cartierului, aliniată liniilor roșii ale străzilor Colum-na și Vlaicu Pârcălab. Clădirea este cu trei etaje, ridicată pe un demisol. Intrarea iniţială era din partea curţii interioare, printr-un rezalit. O scară interi-oară servea pentru comunicare între etaje.

Faţada este cu parametrul în zidărie aparentă cu detalii din piatră cioplită, care contrastea-

ză cu bosajele orizontale. Do-minarea liniilor orizontale este subliniată de brâiele late care delimitează etajele, compuse din frize și cornișe. Compoziţia faţadelor este simetrică, col-ţurile clădirii sunt evidenţiate prin rezalite, încununate cu frontoane triunghiulare cu atic. Faţada orientată spre strada Columna este decorată în plus cu balcoane cu îngrădire în ajur din fi er forjat, deasupra cărora este amplasat un fronton cu atic. Axa de simetrie a aces-tei faţade este susţinută și de compoziţia ferestrelor triple, la parter – goluri în arc în plin cintru și circulare. În compozi-ţia faţadelor a fost utilizat pro-

cedeul de o aerare treptată pe verticală a decorului plastic. La parter și la primul etaj, ferestre-le sunt fără ancadramente, sin-gurul element decorativ fi ind bolţarii de la buiandrugul plat, care trec în bosajele orizontale. La al treilea etaj cu bosaje sunt decorate doar rezalitele. Feres-trele de la ultimul etaj au anca-dramente și cornișe elegante și fi n executate. Cornișa proemi-nentă a clădirii este susţinută de console din piatră.

În anii 90 ai secolului al XX-lea, încăperile de la parter au fost date în arendă. Au apărut intrări adăugătoare din partea străzii Vlaicu Pârcălab.

Sursa: monument.sit.md

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Clădirea fostei şcoli Talmud Tora