1 EURO..............................16.45261 Do lar ame ri can ............. 11.65731 Leu românesc ................ 3.90081 Ru blă ru sească ............... 0.4128Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Tot ce e bine e greu de făcut. Să mori e ușor, să pierzi e ușor, să tri-șezi e ușor, să fi i mediocru e ușor. Evită lucrurile ușor de înfăptuit.

Scott Alexander

Cursul valutar 17.06.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 17 iunie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

17.06.2011

Soare, 18 31 0C

18.06.2011

Soare, 18 32 0C

Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasis și Filip de la Niculiţel; Sf. Mitrofan, Patr.

Constant.; Cuv. Sofi a (Harţi)

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana MunteanDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Eminescu, modelul dintâi al ziaristului român

Care sunt costurile şi pericolele inflaţiei?

Politica – o schemă banală, electoratul – o pradă uşoară

Kisinyov versus Chişinău. Budapesta rusificatoare în numele UE

66

77

22

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

RECONSTITUIRI

ECONOMIC

ACTUAL

ATITUDINI

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1205TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 22 (802)

EDI|IA DE VINERI

Un nou episod din epopeea regelui trafi canţilor de ţigăriContrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Având în vedere faptul că, după primul tur de scrutin al ale-gerilor locale din municipiul Chișinău, unii concurenţi electorali au afi rmat public precum că rezultatele ar fi fost falsifi cate, co-miţându-se numeroase încălcări ale legislaţiei, precum și faptul că cei doi contracandidaţi se situează foarte aproape ca șanse electorale,

Asociaţia Juriștilor Creștin-Democraţi, în parteneriat cu săp-tămânalul FLUX, anunţă opinia publică despre decizia luată de comun acord de a participa la monitorizarea procesului electo-ral. În acest scop vor fi mobilizaţi peste 200 de voluntari, care vor supraveghea desfășurarea alegerilor la secţiile de votare din capitală.

După încheierea scrutinului va fi prezentat un raport asupra modului în care s-au desfășurat alegerile.

Biroul de presă al AJCD

16 iunie 2011

AJCD şi FLUX vor monitoriza alegerile de duminică

Cine a fost şi de ce a fost omorât şeful staffului electoral al lui Mihai Godea?

La doi ani de la instaurarea noii guvernări, pretins democratică și proeuropeană, corupţia și crima organizată nu doar că nu s-au diminuat, ci par să fi atins cote fără precedent, extinzându-se primejdios în toate structurile statului. Crime răsună-toare, omoruri la comandă rămân nedes-coperite, pentru că criminalii par să fi e în strânsă legătură și să fi e protejaţi chiar de către cei care ar trebui să-i prindă. Refor-ma justiţiei și a organelor de drept nici nu a fost începută, în pofi da promisiunilor din campaniile electorale și a cerinţelor impuse de organismele internaţionale, pentru că guvernanţii sunt interesaţi în păstrarea actualului statu-quo, singura lor preocupare fi ind redistribuirea sferelor de infl uenţă. Vă propunem în cele ce urmea-ză o investigaţie independentă care dez-văluie adevărata dimensiune a nivelului pe care l-a atins crima organizată în ţara noastră și a concreșterii ei cu structurile abilitate ale statului, preluată din publica-ţia adevărul.md.

De ce vrea Ghimpu renumărarea

voturilor?

70 de ani de la deportările 70 de ani de la deportările românilor din Basarabia românilor din Basarabia

şi Bucovinaşi Bucovina

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

Scriitorul și bloggerul rus Eduard Baghirov a fost reținut la Chișinău, fi ind acuzat de par-ticipare și organizare a dezordinilor în masă din aprilie 2009. Despre aceasta scrie prietenul său, cunoscutul scriitor și publicist rus Serghei Minaev, într-o postare recentă pe blogul său. Acesta susține că a fost telefonat de Baghirov, care l-a anunțat că este reținut pe trei zile de către procurorii moldoveni. Anterior, potrivit sursei, Baghirov ar fi fost chemat de două ori la interogatoriu, iar a treia oară a fost reținut. „Nu confi rmăm, dar nici nu infi rmăm această informație”, a declarat pentru UNIMEDIA șefa serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru.

Se pare că în timpul evenimentelor din apri-lie 2009, Eduard Baghirov se afl a la Chișinău. Fosta lui soție este moldoveancă și acesta ve-nea des în Republica Moldova. Baghirov se cunoaște și cu Natalia Morari. Aceasta a confi r-mat pentru UNIMEDIA că Baghirov ar fi venit la Chișinău zilele trecute, iar acum nu răspunde la telefoane.

Eduard Baghirov este o personalitate con-troversată la Moscova. Acesta a publicat trei romane care au provocat vâlvă în capitala rusă. El este scenarist și fondator al unuia dintre cele mai cunoscute site-uri literare ruse, litprom.ru. Pe blogul său, el a dedicat multe postări situației politice din Republica Moldova, inclu-siv evenimentelor din aprilie 2009, criticând

guvernarea comunistă, dar și cea a Alianței pentru Integrare Europeană. Majoritatea pos-tărilor sale abundă în limbaj necenzurat.

Sursa: Unimedia.md

SURSE NEOFICIALE:

Baghirov, reţinut la Chișinău

PPCD:

,,Nu ,,Nu susţinem susţinem nici un nici un candidat candidat în turul în turul doi la doi la Chişinău”Chişinău”

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

17 IUNIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

FLASH

Exibiţionism la urnele de votGhimpu a spus, CEC-ul

a acceptat! Gata cu intimi-tatea în cabinele de vot. Următoarele alegeri vor fi fără perdea, iar actul (vo-tării) mai la vedere. Pe data de 19 iunie, cabinele de vot vor fi deschise și toţi doritorii vor putea aprecia acum votul nostru liber, ne-vândut și ne-cumpărat. Sugerăm angajarea unor băgători de seamă, care să

urmărească dacă alegătorii votează corect și pun ștampila acolo unde trebuie.

Ori Ghimpu minte, ori CEC-ul s-a dat cu comuniştii

Unul dintre mo-tivele pentru care Partidul Liberal a declarat că alege-rile au fost fraudate și a cerut renumă-rarea voturilor a fost numărul prea mare, în opinia lor, de voturi declarate nevalabile. Iată că după examinarea acestor buletine, CEC afirmă că lu-crurile stau tocmai invers. Într-un comunicat al instituţiei se arată că numărul buletinelor de vot invalidate la alegerile locale ge-nerale din acest an a scăzut semnifi cativ, comparativ cu cel de la scrutinul local din 3 iunie 2007. De exemplu, la alegerea consiliilor municipale (Chișinău, Bălţi) și raionale, în 2007 au fost declarate nevalabile 4,51 la sută din buletinele de vot, iar anul acesta – doar 2,73%. La alegerea primarului general al municipiului Chișinău, numărul buletinelor nevalabile în 2007 a fost de 2,41%, în 2011 – de numai 1,9 la sută. După cum se observă din toate datele prezentate de CEC, descreșterea este evidentă. Sau nu este evi-dentă? În mod sigur, CEC-ul îl sabotează pe Ghimpu!

Ministrul Justiţiei îşi învinuieşte predecesorul

Seful Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), Vadim Cojocaru, a fost demis miercuri, 15 iunie, de către noul minis-tru al Justiţiei, Oleg Efrim. Ministrul a descoperit că general-maiorul Cojocaru, care anterior se pensiona-se, a fost reangajat ilegal prin ordinul ministrului Justiţiei de atunci, Alexan-

dru Tănase. Declaraţia este cu bătaie lungă și vrea să sugereze devotamentul total al ministrului Efrim faţă de angajatorul său, primul ministru Vladimir Filat. Pentru că nu Tănase i-a adus ofense grave premierului și nu a pus el la îndoială dorinţa acestuia de a promova reformele?

„La reangajare a fost admisă o încălcare de competenţă, deoarece, conform legislaţiei, conducătorul DIP este numit de către colegiul Ministerului Justiţiei și norma respectivă nu a fost respectată”, a spus Efrim. „Se numește prin ordinul ministrului Justiţiei. Toţi au fost numiţi așa”, a ripostat Tănase, care sugerează că succesorul său ar cam bate câmpii, iar funcţia respectivă i-ar fi „juruită” unui candidat de-al partidului. S-a anunţat deja că, până la întrunirea Colegiului Ministerului Justiţiei, conducerea Departamentului va fi asigurată de către directorul general interimar, Veaceslav Ciobanu, și, prin cumul, soţul interpretei Aura. Prin presă s-a scris că acesta ar fi bun prieten cu ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, și cumătru cu cumnatul ministrului, Iurie Ciocan, președintele CEC.

Amintim că la momentul plecării sale din funcţia de ministru al Justiţiei, Alexandru Tănase l-a recomandat pe Efrim în calitate de posibil succesor al său, considerându-l drept cel mai potrivit candidat pentru acest post.

„Dânsul și-a expus un punct de vedere, propunerea însă o voi face eu, în calitate de prim-ministru”, a replicat tăios Filat la timpul respectiv. Dar, după ce mai multe persoane pe care le-a solicitat, i-au declinat oferta, premierul a ajuns tot la Efrim. Acum, Filat a putut să se convingă că a făcut o alegere bună.

Închisoare pentru mită electoralăSenatul României

a dezbătut o iniţia-tivă legislativă care prevede pedeapsa cu închisoarea pentru darea de mită electo-rală. Senatorii au sta-bilit că, pe lângă bani, alimentele, băuturile alcoolice sau nealco-olice și produsele din tutun se încadrează la categoria incriminată a foloaselor oferite alegătorului pentru a-l determina să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

Pedeapsa atât pentru cel care oferă astfel de bunuri, cât și pentru cei care le primesc, ar putea fi închisoare între 6 luni și 5 ani. Îi sugerăm doctorului în știinţe juridice și înverșunatului luptător cu macaroanele, orezul și vodca electorală să vină și el cu o iniţiativă legislativă similară în Parlamentul de la Chișinău.

Politicienii şi EminescuDupă exerciţii

repetate, politici-enii au reușit să înveţe câte o po-ezie de Mihai Emi-nescu. De câţiva ani buni, în zilele de 15 ianuarie și 15 iunie, ziariștii marcaţi de origi-nalitate, de pe la

toate televiziunile, îi întreabă invariabil pe potentaţii zilei dacă pot să recite vreo poezie de Mihai Eminescu. Anul acesta, la co-memorarea morţii marelui poet, aproape toţi au venit cu poezia învăţată. Și nu una simplă, cum ar fi „Somnoroase păsărele”, ci dintre cele patriotice sau fi losofi ce. De mare actualitate, cum a remarcat unul dintre cei care ne guvernează cu mult succes și de unul singur. Astfel că, după ce și-au ţinut recitalul, cu tâlcuri în rostire, emoţii în voce și pauze sugestive, lăsând impresia că ar fi fost chiar părtași la scrierea acestor versuri, politicienii au arătat și ei parcă mai împovăraţi de înţelepciune. Oricum, este bine. Au învăţat și ei ceva. Și, oricum, dă bine la imagine.

„Know-how-ul” acestei comemorări a fost întrebarea despre eventualele preferinţe electorale ale lui Eminescu. Marc Tkaciuk este sigur că marele poet ar vota cu Dodon, Ghimpu crede că Chirtoacă ar fi , fără îndoială, preferatul. Eu cred însă, ca și dum-neavoastră, că Eminescu s-ar prăpădi de râs.

Ioana FLOREA, ELUX

Alianţa ne-a umplut din nou de bucurie. Capii acesteia ni s-au arătat iarăși, dacă nu prietenoși, atunci cel puţin dispuși să se suporte. Ne-au spus că nu s-au certat, ci că ar fi doar foarte diferiţi, iar vorbele grele despre cine și ce controlează, care și de pe unde se căpătuiește, cine și ce vrea să privatizeze, nu au fost decât niște glume între prieteni. Și trebuie să-i cre-dem, pentru că avem alegeri, iar ţara este în pericol.

Ceea ce se întâmplă de la un timp încoace, nici spectacol nu mai poate fi numit. Politicienii par să acţioneze după o schemă pusă la cale de ei, nouă fi indu-ne

rezervat rolul de masă de ma-nevră cu ajutorul căreia aceștia își asigură succesul electoral și se menţin pe linia de plutire. În linii mari, schema funcţionează cam așa: politicienii se unesc (alegeri) – ne mint – îi votăm – împart puterea – se ceartă și dau gunoiul din casă (gunoiul mi-roase destul de urât) – se unesc (iarăși alegeri) – ne mint – îi cre-dem - îi votăm – împart puterea (dar nu împart prea bine) – se ceartă (gunoiul emană miasme pestilenţiale) – se unesc (fatali-tate, iarăși alegeri) – îi credem – îi votăm (și suntem prostiţi ca întotdeauna). Nu are rost să continuăm, pentru că lucrurile se vor derula mereu la fel, după calapodul prestabilit, iar ultima apariţie a celor trei, dar și bă-lăcăreala care a precedat-o, ne întăresc în această convingere. Și iată că unuia îi arde inima de bucurie, întrezărind apropiata victorie, pe altul îl mănâncă palmele, iar unui al treilea îi fuge pământul de sub picioare.

Liderii (pocăiţi) ai Alianţei,

necorupţi și incoruptibili, ne-au îndemnat să participăm activ la votare pentru candidaţii AIE, pentru că doar astfel vom alege un viitor democratic (și luminos) pentru Moldova. De ce „viitorul democratic” se lasă atât de mult așteptat, iar reformele rămân doar o poveste de adormit elec-toratul, despre asta politicienii preferă să tacă. Mai ales șeful democraţilor, Marian Lupu, este îngrijorat, pentru că dacă Dorin Chirtoacă va pierde alegerile, ne avertizează el, criza politică din republică, provocată de nealegerea președintelui, se va aprofunda și va duce la conse-cinţe ireversibile. Adică, oricum am da-o, tot la ideea obsesivă a lui Lupu ajungem. Soluţia ar fi una: dacă, Doamne ferește, nu ajunge Chirtoacă primar, mă-car interimarul să-și vadă visul împlinit, că poate scoatem criza mai la suprafaţă.

După atâta minciună și ipo-crizie, este tot mai difi cil să te alături cu inima deschisă și cu sufl etul împăcat la mobilizarea

generală în susţinerea lui Dorin Chirtoacă, chiar dacă nici sim-patizant ai lui Igor Dodon nu ești. Pentru că este tot mai greu să crezi în sinceritatea politici-enilor care, după luni de zile în care s-au învinuit de corupţie, interese meschine și sabotarea reformelor, apar în faţa noastră cu chipurile crispate de ură și ne spun că trebuie să-i „votăm masiv”, pentru că altă soluţie nu avem. Dar ce facem cu păpușa-rul care, potrivit unui politician curat ca lacrima, este pe cale să înghită Republica Moldova. Îl votăm la pachet? Sau totul a fost o glumă și păpușarul este doar un Moș Crăciun deghizat?

Într-o perioadă nu prea înde-părtată, electoratul, dezamăgit și sătul de minciuni, sancţiona politicienii prin absenteism. Is-toria ar putea să se repete, dacă politicienii, uniţi doar în faţa pe-ricolului de a scăpa puterea din mâini, vor avea drept singur ar-gument sloganul: suntem buni, pentru că ei au fost și mai răi.

Ioana FLOREA, FLUX

Politica – o schemă banală, electoratul – o pradă uşoarăPolitica – o schemă banală, electoratul – o pradă uşoară

Duminică, 12 iunie 2011, Puterea a organizat un miting la Chișinău, chiu-purile, de comemorare a victimelor primului val de deportări în masă din Basarabia, orchestrat de către ocupan-ţii sovietici acum 70 de ani. De fapt, evenimentul care a avut loc în capitală și la care au participat toţi liderii AIE a fost unul mai puţin de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice, cât, mai degrabă, unul propagandistic, electoral, menit să îmbunătăţească imaginea deja rău șifonată, în mai puţin de 2 ani de guvernare, a lui Filat, Ghimpu și Lupu. Discursuri cu ondulaţii emotive, plângăcioase și chiar isterice, patriotism găunos de paradă, declara-tivism și festivism liberal și democrat, acestea sunt caracteristicile de bază ale respectivului eveniment. În special, s-au remarcat Ghimpu și Chirtoacă, care au făcut spune la gură în încercarea de a converti efectele publice ale unui miting de comemorare în voturi în favoarea primarului general la alege-rile de duminică. Privit dintr-o parte, spectacolul a fost doar dezgustător. Spectacolul ar fi fost și revoltător dacă cele câteva sute de foști deportaţi care au fost aduse să participe la clounada politică a AIE-ului ar fi schiţat măcar un minim gest de dezacord faţă de guvernanţii care încearcă să transforme în benefi cii politice până și suferinţa, și jertfa omenească.

Pentru că prostia unora nu are ho-

tare, la fel ca și dorinţa guvernanţilor

de a se menţine cu orice preţ la putere,

mitingul de comemorare a victimelor

ocupaţiei sovietice s-a transformat în

unul de idolatrizare, la propriu, nu la

fi gurat, a capilor partidelor de guver-

nământ: Vladimir Filat, Mihai Ghimpu,

Dorin Chirtoacă și Marian Lupu. Unul

dintre vorbitori, un domn Vasiliev din

Telenești, fi ind, probabil, într-atât de

înfi erbântat la cap de soarele de iunie, a

comis o blasfemie: „Ne închinăm sfi ntei noastre Alianţe, care e din beton”.

O să-l contrazicem pe domnul Vasiliev,

AIE nu e din beton, cu atât mai mult nu

e sfântă. Ba chiar e păcătoasă, mult prea

păcătoasă. Și o să vă explicăm de ce.

Dacă liderii AIE ar fi avut măcar un

pic de bun-simţ, ei nu ar fi organizat

mascarada din 12 iunie. Filat, Ghimpu

și Lupu se afl ă la guvernare, ei deţin

puterea, frâiele administrative, menirea

lor nu este să facă mitinguri la care să-i

adune pe foștii deportaţi ca să le plângă de jale în faţa camerelor de luat vederi, dar să facă ceva concret pentru ei. Spre exemplu, să le facă măcar un pic de dreptate, să le returneze proprietăţile confi scate de sovietici sau contravaloa-rea acestora la preţul de piaţă. Așa cum s-a făcut în Ţările Baltice, spre exemplu. Adevărul este că, deși în curând se vor împlini 20 de ani de independenţă a ţării noastre și, în același timp, de la eliberarea de sub ocupaţia sovietică, foștii deportaţi încă nu au fost despă-gubiţi pentru proprietăţile confi scate de ocupanţii sovietici (compensaţia unică de 500 de lei pentru fi ecare sufl et deportat, promisă cu atâta pompă de guvernanţi, nu e decât o batjocură, o luare în râs). Iar „sfi nţii” noștri guver-nanţi organizează mitinguri prin care să prostească populaţia ca să-i mai voteze o dată, în loc să rezolve problemele oa-menilor, inclusiv ale foștilor deportaţi.

Filat, Ghimpu, Chirtoacă și Lupu au plâns duminică cu lacrimi de crocodil de jalea deportaţilor. De fapt, ei sunt niște indivizi fără scrupule, absolut in-sensibili la nevoile celor pe care public îi compătimesc. Altfel, nu s-ar ocupa doar de afacerile lor, de trafi cul cu ţigări, în special, ci ar face măcar ceva și pentru populaţia ţării, inclusiv pentru foștii deportaţi, pe care o menţin într-o stare de sărăcie lucie.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Comemorarea victimelor deportărilor comuniste sau plânsul „sfi nţilor” cu lacrimi de crocodil

9 membri ai grupării criminale „Makena” au fost

trimişi în instanţă Serviciul de presă al Procuraturii Ge-nerale a anunţat că această instituţie a defi nitivat cercetă-rile și a expediat în instanţa de judeca-tă o cauză penală, în care, în calitate de inculpaţi, fi gu-rează 9 deţinuţi ai Penitenciarului nu-mărul 16, comuna Pruncul, învinuiţi de șantaj, precum și de crearea și con-ducerea unei orga-nizaţii criminale.

Iată ce relatează comunicatul expediat pe adresa redacţiei de către Serviciul de presă al Procuraturii Generale:

„Toţi cei 9, potrivit procurorilor, fac parte din organizaţia criminală condusă de condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”.

Această cauză penală a fost declanșată la începutul anului trecut, ca urmare a plângerilor unor deţinuţi, care reclamau că ar fi fost șantajaţi prin aplicarea violenţei și ameninţarea cu moartea de către un grup de condamnaţi ai penitenciarului, membri ai organizaţiei criminale „Makena”.

În cadrul urmăririi penale, procurorii au stabilit că în anii 1999-2010, Vladimir Moscalciuc, condamnat și deţinut în diferite penitenciare din republică, a format organizaţia criminală cu denumirea „Makena”, al-cătuită din reuniuni de grupări criminale, una dintre care își desfășura activitatea infracţională pe teritoriul Penitenciarului Pruncul.

Cu scopul de a crea fonduri bănești pentru susţinerea organizaţiei în instituţiile penitenciare și pentru atragerea altor membri din rândurile deţinuţilor, membrii reţelei interlope îi șantajau pe alţi condamnaţi ai penitenciarelor. Ultimii, fi ind ameninţaţi cu moartea, erau impuși să achite sume impunătoare de bani.

Datele procurorilor arată însă că organizaţia criminală „Makena” își des-fășura activitatea criminală atât în penitenciarele ţării, cât și în afara ei.

Prin urmare, procurorii i-au trimis pe banca acuzaţilor atât pe liderul organizaţiei criminale Vladimir Moscalciuc, cât și pe alţi opt membri ai grupării, printre care fi gurează și numele lui Lilian Chirica, conducătorul grupării criminale din Penitenciarul Pruncul.

Toţi inculpaţii își ispășeau pedepsele pentru comiterea unor infracţiuni grave și deosebit de grave.

Dosarul a fost transmis spre examinare în Curtea de Apel Chișinău.Potrivit procurorilor, probele acumulate au demonstrat că gruparea

criminală din Penitenciarul nr.16, sub conducerea condamnaţilor Mos-calciuc Vladimir și Chirica Lilian, își realizau faptele infracţionale prin susţinerea unor angajaţi ai închisorii, cu care erau în cârdășie de mai multă vreme.

Procurorii continuă acţiunile de urmărire penală în privinţa unor an-gajaţi ai Departamentului Instituţii Penitenciare a Ministerului Justiţiei, care au statut de învinuiţi”.

,,Lăsăm electoratul să decidă cui va acorda votul în turul 2 al alegerilor din mun. Chișinău”, a declarat președintele Partidului Popular Creștin Democrat din Moldova, Victor Ciobanu, în exclu-sivitate pentru Info Prut. Comentând rezultatul scrutinului de duminică, în care liberalul Dorin Chirtoacă a obţinut un scor electoral mai mic de-cât al candidatului comunist Igor Dodon, liderul PPCD a precizat că alegătorii din municipiul Chi-șinău au fost dezamăgiţi de activitatea primarului liberal, care a lăsat să activeze în primărie aceeași echipă de funcţionari cu care a lucrat și Serafi m Urechean. Totodată, întrebat pe cine ar prefera să vadă administrând problemele Chișinăului din fotoliul de edil, Victor Ciobanu a declarat că Radu Bușilă, candidatul formaţiunii creștin-democrate, ar fi trebuit să ocupe această funcţie, deoarece dispune de pregătirea necesară pentru a soluţi-ona problemele Chișinăului. În ceea ce privește candidatura reprezentantului PCRM, Igor Dodon, Victor Ciobanu a menţionat că acesta ar fi potrivit să ocupe funcţia de premier al R. Moldova sau un alt post central în actul guvernării.

Președintele PPCD a evaluat scorul electoral înregistrat de formaţiunea comunistă la nivelul R. Moldova ca fi ind unul ,,imprevizibil, ridicat”, obţinut pe fundalul nemulţumirii populaţiei faţă de guvernarea Alianţei pentru Integrare Euro-peană și de certurile publice din cadrul acesteia. ,,Într-o jumătate de an – un an, vom fi martori la o nouă revenire la putere a PCRM, la fel ca în 2001, din cauza actelor de corupţie și a certurilor din

interiorul alianţei de guvernare”, este de părere liderul creștin-democrat.

În ceea ce privește rezultatul obţinut la scrutinul din 5 iunie a.c. de partidul pe care îl conduce, Victor Ciobanu a remarcat o creștere în preferinţele alegătorilor, faţă de anul 2010, când au avut loc alegeri parlamentare. ,,Suntem pe drumul cel bun. Am avut mulţi candidaţi tineri care vor crește de la un scrutin la altul”, a adăugat acesta.

Info Prut aminteș-te că potrivit rezul-tatelor anunţate de Comisia Electorală Centrală după pro-cesarea a 100% din buletinele de vot, Partidul Popular Creștin Democrat a obţinut 1,04% din voturi valabil exprimate pen-tru primării, 1,06% pentru consiliile lo-cale și 1,43% pentru consi-liile raionale.

Sursa: www.infoprut.ro

Studenţii cu viză de reședinţă în Chiși-nău, care în ziua alegerilor se vor afl a în localităţile de baștină, vor benefi cia de transport gratuit din partea Partidului Liberal, pentru a putea participa la turul doi de scrutin pentru funcţia de primar general al capitalei. Liberalii întocmesc deja listele doritorilor. Astfel, cei care vor ţine să ajungă duminică pe gratis la Chi-șinău, o vor putea face, dar, evident, cu o escală obligatorie la secţiile de votare.

Informaţia este confi rmată de liderul Clubului studenţilor liberali, Ion Bargan, care a precizat că liberalii vor să faciliteze participarea membrilor și simpatizanţilor săi la vot.

Solicitat de Publika TV, președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Cio-

can, a afi rmat că astfel de acţiuni sunt

legale, în cazul în care cheltuielile vor fi

menţionate în raportul fi nanciar al par-

tidului. Totuși, nu crede Ciocan că orga-

nizarea acestor transporturi de către un

concurent electoral înseamnă, implicit,

propagandă electorală în ziua alegerilor,

iar operaţiunea transport gratuit contra

vot pentru candidatul liberal aduce a

mită electorală?

PREŞEDINTELE PPCD:

,,Nu susţinem nici un candidat în turul doi la Chişinău”

Transport gratis pentru votanţii Transport gratis pentru votanţii lui Chirtoacălui Chirtoacă

17 IUNIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Atitudini

Acum despre AIE și obligaţia mea de-a menţine cu orice preţ la putere această gu-vernare. Nu contaţi pe mine. Eu nu cred că democraţie înseamnă obligaţia de a alege răul cel mai mic. Plus, și cel mai important, nu prea văd diferenţa între guvernarea pretins democrată și pretinsul regim comunist. Dacă până acum presa era loială unui partid, acum e devotată la trei, fi ecare cu propriul patron. Și aici îmi amintesc de istoria vechiului NTV care l-a promovat pe Putin la putere, tot apropo în lupta cu comuniștii, fi ind ulterior cu succes distrus în semn de profundă recu-noștinţă. Vorba ceea, numai lașii învaţă din greșeli străine. Dar presa moldovenească, din păcate, niciodată nu a avut parte de manageri talentaţi în ţara noastră și fi e a trăit din granturi, fi e din banii patronului.

Respectul pentru lege, toţi egali în faţa le-gii, alegeri corecte și libere, bla, bla, bla. Nici nu știu de unde să încep și mă tem că nu mă voi putea opri. Deci nu comentez. Suntem într-un interimat interminabil și puterea ne roagă, din nou, să avem răbdare.

Lupta cu sărăcia a eșuat. Guvernanţii s-au gândit că nu este cazul să inventeze roata și au apelat la tactica feodalilor – jupoaie su-pușii cu elan și dragoste. Evident, în secolul nostru, majorarea impozitelor și a preţurilor se numește – reformă. Mă rog, s-ar putea să fi învăţat defi niţii diferite ale fenomenului, dar, dragii mei, vorba președintelui interimar, în Moldova nu au existat ţărani șerbi niciodată.

Să vă spun cum văd eu lucrurile. Voi vorbi despre mine, ca să nu generalizez. Stră-stră-buneii mei și-au vândut într-o zi casa, iar

a doua zi a avut loc o reformă în Imperiul Ţarist, care le-a mâncat banii prin devalori-zare. Șocul sărăciei care i-a pălit subit a dus la moartea strămoșilor mei în mai puţin de un an. Norocul meu că reforma a avut loc după apariţia pe lume a străbuneilor mei. Străbunelul era profesor și ca orice om cu studii în vremea aceea, era ofi ţer în armata română. Fratele său și-a făcut studiile la Sankt Petersburg și a fost înrolat în armata rusă. Pe primul l-a salvat de la soldaţii cu mandat pentru execuţie nevasta, care a pus copiii în faţă și a spus călăilor să-i împuște mai întâi pe aceștia, că oricum vor muri de

foame fără tata, pe urma pe ea, că nu va putea trăi fără copii, iar apoi și pe el, dacă tot au ordin. Ostașii au fost dezarmaţi de curajul femeii și i-au lăsat în pace. Din păcate fratele străbunelului meu nu a reușit să se însoare și a fost executat de ofi ţerii roșii.

Străbuneii mei au trăit o perioadă în Ro-mânia, fapt care le-a permis să evite deportă-rile, care au dus departe de casă toate rudele noastre. Dorul de casă i-a întors în satul de baștină, unde au găsit casa cu 9 odăi goală, iar podul plin de oase. Fiind cea mai mare clădire din sat, noua putere a decis să o folosească drept magazin, depozit și, ulterior, ca abator.

Oamenii din sat s-au îndurat să le întoarcă un pat și câteva scaune, restul au menit de sănătate. Au luat-o de la zero, cu răbdare și înţelegere - ţara suferea o nouă reformă...

Buneii meu au muncit toată viaţa și nici-odată nu s-au gândit să amintească statului sovietic că au fost dezmoșteniţi fără nici un drept, că pământurile lor au devenit brusc colective, că le-a fost schilodită copilăria, că se temeau să-și amintească cine sunt. Au muncit și au pus deoparte, dar a venit o nouă reformă, s-a schimbat puterea și tot ce au adunat s-a dus pe apa sâmbetei.

Părinţii meu s-au pus pe treabă și mun-cesc sărmanii din greu, reușind chiar din salariile de bugetari să pună și deoparte că vine pensia și știu că din mila statului nu vor supravieţui. Dar cine știe, cum va fi cu reformele...

Nu zic, avem mare nevoie de reformă, dar de una adevărată, globală. Singura proble-mă este că nu știu cum am reuși să găsim niște guvernanţi care să poată gândi în ter-meni care ar depăși o generaţie. De unde să scoatem strategii într-o ţară fără memorie, o ţară unde părinţii nu lasă moștenire decât frica pentru reforme.

De asta mă tem că votul pentru AIE nu poate salva situaţia, cel puţin în actuala formulă a guvernării. Nu vreau să-i creditez după doi ani de dezamăgire. Știţi cum se spune, dacă nu-i de dimineaţă, nu-i nici peste noapte. Asta cred eu, omul pentru care democraţie înseamnă boicotarea alegerilor în lipsa unui candidat credibil.

Iuliana BORDEIANUSursa: allmoldova.md

Dacă după alegerile din aprilie 2009 afi rmaţiile despre fraudarea alegerilor erau oarecum explicabile (deși mulţi naivi mai așteaptă și as-tăzi să vadă probele promise), este ridicol să vorbească despre fraude partidele aflate acum la putere, pentru că aceste partide și-au numit oamenii în Comisia Electorală Cen-trală, deţin controlul asupra consi-liilor electorale de circumscripţie și a Întreprinderii „Registru”, aceste partide au făcut atâtea modifi cări la Codul electoral, de câte au avut nevoie. Să înţelegem, deci, că s-au furat aliaţii pe ei înșiși?

„Pentru a evita speculaţii în ceea ce privește fraudarea voturilor, ne-am consultat cu colegii din AIE și am decis să cerem renumărarea voturilor acordate pentru consilierii din Primăria capitalei”, a precizat Chirtoacă. Speculaţii din partea cui?

Și de ce nu pun la îndoială liberalii corectitudinea numărării voturilor acordate candidaţilor la funcţia de primar? Doar pentru că respectivul rezultat, care a făcut posibilă or-ganizarea turului doi de scrutin, le convine, iar faptul că nu le-a ajuns un singur mandat pentru a avea majoritatea în Consiliul Municipal le-a încurcat socotelile? Este posi-bil ca în cadrul aceluiași exerciţiu electoral, voturile să fi fost furate selectiv, doar acolo unde crede Mihai Ghimpu?

Pentru a câta oară, actualii guver-nanţi jonglează cu adevărul și inter-pretează democraţia și legalitatea în funcţie de cum le cere interesul. Pe ei pare să nu-i intereseze faptul că toa-te aceste manevre și incoerenţe, ca, de altfel, și bâlbâielile anterioare ale CEC-ului, întreruperea numărătorii voturilor, anunţarea cu întârziere a

rezultatelor, trezesc doar suspiciuni

și să generează interpretări și specu-

laţii. Considerându-se părinţi fon-

datori ai democraţiei din Republica

Moldova, acești politicieni cred că

pot să schimbe niște lucruri care nu

le sunt pe plac și care le creează anu-

mite stări de insatisfacţie, prin tot

felul de șmecherii, însă cu un pretext

nobil – înlăturarea comuniștilor de

la putere. Dar este absurd să critici

fosta guvernare pentru derapajele

antidemocratice și să procedezi

la fel cum a procedat și aceasta.

Nu poţi recurge la niște tertipuri

pentru a te menţine la putere, doar

pentru că și guvernarea comunistă

a procedat anterior la fel. Or, dacă

între cele două guvernări nu există

nici o deosebire, cetăţenilor le-ar

putea fi chiar totuna cine va accede

la putere.

Lucrurile acestea sunt periculoa-

se, mai ales pentru că guvernarea

recidivează. Să ne amintim că atunci

când coaliţia de guvernământ nu a

avut o majoritate confortabilă în

Parlament, a modifi cat regulamen-

tul de funcţionare a Legislativului

și a redus pragul de asigurare a

cvorumului pentru adoptarea de-

ciziilor. Apoi au urmat numeroase

modificări la Codul Electoral, in-

clusiv cea care prevede împărţirea

egală între partidele care au acces

în Parlament a voturilor acumulate

de formaţiunile care nu au trecut

pragul electoral. Tot ei au modifi cat

și Legea cu privire la funcţia publică

și statutul funcţionarului public,

pentru ca viceminiștrii să nu mai

fi e desemnaţi în bază de concurs, ci să fi e numiţi de Guvern, astfel încât politicienii să-și poată îndestula cu funcţii clientela politică. Șirul acţi-unilor bazate pe principiul „pentru că așa ne convine nouă” ar putea fi continuat, dar acestea ar putea să cadă, în viitor, ca un bumerang, tot în capul celor care le-au generat.

Revenind la declaraţiile lui Mihai Ghimpu despre voturile furate și cumpărate, avem o întrebare care ne frământă și căreia nu-i găsim răspunsul: De ce nu i-o fi acuzat oare

șeful liberalilor și pe amicii săi de-mocraţi de cumpărarea alegătorilor, atunci când aceștia au tot împărţit torbele cu macaroane, sare și scute-ce pentru nou-născuţi. Sau nu sunt bune doar macaroanele comuniști-lor, pe când cele cu gust democratic fac doar bine la stomac?

Ca să nu fi m acuzaţi de miopie politică și favorizare a comuniștilor, vom mai adăuga că nici Judecătoria Centru nu a considerat sufi ciente dovezile liberalilor pentru a de-clanșa procedura de renumărare

a voturilor pentru Consiliul Muni-

cipal Chișinău. O fi de vină greaua

„moștenire” comunistă și judecă-

torii obedienţi fostului regim? În

orice caz, liberalii nu sunt dispuși

să renunţe și afi rmă că vor apela la

instanţa superioară. De remarcat că

democraţii și liberal-democraţii au

preferat să privească de pe margine

cum caută liberalii „mandatul de

aur”. Să fi înţeles aceștia din start că

este o cauză pierdută?

Ioana FLOREA, FLUX

Toată lumea s-a obișnuit deja cu faptul că denumirea capitalei Republicii Moldova, Chișinău, este transpusă în limbile străine care folosesc alfabetul latin ca și în originalul românesc. Singura abatere de la această regulă, impusă de Regulile Internaţio-nale de Transcriere, este a omi-terii semnelor diacritice în cazul literelor românești „ș” și „ă”, astfel încât denumirea capitalei este redată astfel: Chisinau. Excep-ţie fac limbile în care denumirea Chișinăului are forme istorice specifi ce respectivelor limbi. În cazul altor limbi străine, care nu folosesc alfabetul latin, se aplică principiul transcrierii fonetice sau este respectată tradiţia isto-rică, dacă toponimul are o formă consacrată de mult timp. Astfel, chiar versiunea rusă, fi xată în Constituţie, a denumirii capitalei noastre respectă acest principiu, denumirea ofi cială în rusă fi ind: Кишинэу. Cu toate acestea, tra-diţia istorică și uzul menţin în paralel și denumirea consacrată, cea de Кишинёв. Versiunile ucraineană Кишинів și, respec-tiv, bielorusă Кішынёў sunt, de

asemenea, în uz, ca forme tradi-ţionale ale toponimului. Tradiţia a impus și formele Kišiniovas în lituaniană, Kišiņev în letonă, Kiszyniów/Chișinău în polonă, Kiishinaw în fi nlandeză, Chi-șinău/Kischinau în germană, Kišiněv/ Chișinău în cehă, Κισινάου în greacă, Кишињев/Kišinjev în sârbă, Kišinjev în croată, Chișinău în estonă, engleză, spaniolă, franceză, ita-liană, portugheză și suedeză, Chizinau în uzbecă, Kișinov în azeră, Кишинэу în bașkiră.

Când este vorba de limba maghiară, după cum arătam mai sus, toponimul Chișinău a circulat în forma originală românească între 1918 și 1944, în paralel cu o altă formă consa-crată istoric: Kisjenő. Aceasta din urmă datează de până la 1918. Forma românească are circulaţie și astăzi. De exemplu, Wikipedia în limba maghiară ne anunţă, în articolul consacrat Republicii Moldova, că „Fővárosa és legna-gyobb városa Chișinău” (Capitala și cel mai mare oraș este Chiși-nău). Nici un fel de Kisinyov nu apare în acel articol, cu toate

că este indicată, între altele, și forma istorică Kisjenő.

Întâmplarea face că în Româ-nia există, chiar în apropiere de frontiera cu Ungaria, o localitate omonimă: Chișinău Criș din judeţul Arad. Uneori, denumi-rea localităţii din România este redată și Chișineu Criș. Limba maghiară este mai puţin tole-rantă cu denumirile străine sau, cel puţin, refractară la acestea, având tendinţa traducerii cva-sigenerale a toponimelor de altă origine decât cea maghiară. Astfel, în limba maghiară Chiși-nău Criș devine, pur și simplu, Kisjenő („Ineul Mic”, în retrover-siune) sau Köröskisjenő. După cum Cetatea Albă devine Fehér-vár sau Dnyeszterfehérvár (Cetatea Albă de pe Nistru), Alba Iulia devine Gyulafehérvár, Brașov – Brassó, Sibiu – Szeben sau Nagyszeben, Bacău – Bákó, Zalău – Zilah, Cluj-Napoca – Kolozsvár, iar Viena – Bécs, Bel-grad – Nándorfehérvár și Bra-tislava –Pozsony. În sine, aceste forme nu sunt deloc deranjante

sau condamnabile. Ele sunt, după cum am mai spus, consacrate istoric. Aceasta este tradiţia limbii maghiare și vorbitorii respectivei limbi știu exact despre ce este vorba când li se spune despre Bécs, Gyulafehérvár sau Poz-sony. Și în română avem aseme-nea forme consacrate, ca Mos-cova pentru rusescul Moskva, Chiu pentru slavonescul Kiev, Budapesta pentru ungurescul Budapest sau Londra pentru englezescul London.

De unde a apărut totuși topo-nimul Kisinyov (citit Kișiniov) în uzul ofi cial al Ambasadei Ungariei și a Centrului European Comun de Vize de la Chișinău? Vrea să însemne acest fapt o sfi dare a formei originale româ-nești (Chișinău) sau a formelor consacrate, conforme cu tradiţia și specifi cul limbii maghiare (Kis-jenő și Chișinău)? Reprezintă forma Kisinyov o transliterare fonetică a rusescului Кишинёв? Sunt întrebări la care diplomaţia maghiară ne datorează răspun-suri clare.

Nu vom greși foarte mult dacă am presupune că ambasadorii și diplomaţii maghiari la Chișinău, în general cunoscători ai limbii ruse, au avut opţiuni personale, legate de simpatiile și antipatiile lor culturale personale. Altmin-teri este greu să ne explicăm cum a ajuns să fi e respinsă denu-mirea originală a celui mai mare oraș al Republicii Moldova, după cum a fost neglijată însăși tradi-ţia limbii maghiare și denumirile consacrate istoric, cele de Kis-jenő și Chișinău. Asta nu poate să nu deranjeze. Subiectul este prea sensibil.

Am avut o situaţie cumva similară în cazul denumirii Repu-blicii Moldova, în redarea ei în limba germană. Iniţial, dându-i-se curs unei obișnuinţe nefaste, diplomaţia și ofi cialii germani au redat denumirea statului prin Moldawien, o adaptare a ruses-cului Молдавия. După aborda-rea publică și repetată a subiec-tului, germanii au renunţat la Moldawien în favoarea numelui istoric consacrat Moldau, iar

denumirea ofi cială a ţării este astăzi doar Republik Moldau. Gestul germanilor a fost nu doar unul de revenire la o veche tradi-ţie proprie, ci, mai ales, de respect și luare în calcul a sensibilităţilor noastre cultural-lingvistice și – de ce nu? – geoculturale.

Zeci și sute de mii de con-cetăţeni ai noștri, care își obţin vizele de călătorie într-un număr important de state din spaţiul Schengen, sunt supuși zilnic umilinţei de a li se aplica în pașa-poarte vize europene în care denumirea capitalei noastre este redată nici ungurește, nici româ-nește, ci rusește în transliteraţie fonetică maghiară. Această prac-tică vicioasă ar trebui să înceteze. Va înceta oare? Este necesar ca cetăţenii noștri să-l sesizeze în acest sens pe Comisarul euro-pean pentru Multilingvism? Sau se va autosesiza ministrul mol-dovean al Afacerilor Externe și al Integrării Europene, Iurie Leancă, care și-a făcut studiile în perioada sovietică în Ungaria și cunoaște foarte bine limba

maghiară, ca și tradiţia acesteia de a folosi formele consacrate pentru denumirea capitalei noastre (Kisjenő și Chișinău)?

Nu de alta, dar invenţia recentă și neglijentă (Kisinyov) a diplomaţilor maghiari de la Chișinău ne aruncă într-un soi de boscorodeală lipsită de orice frumuseţe și rafi nament. Apropo de boscorodeală. „Boscorodeală” vine în română de la „a boscorodi”, iar „a boscorodi” de la arhaicul „boscor”, care în româna veche însemna literalmente „bașkir”, nu „ungur”, cum s-a crezut și, poate, se mai crede. Bașkirii care au convieţuit timp de secole cu strămoșii maghiarilor pe Volga, au avut un aport important la etnogeneza maghiară într-o regiune limitată din arcul intra-carpatic, fi ind plasaţi de către unguri la marginea spaţiului lor de control politic în epoca medi-evală. Cu timpul, acești bașkiri s-au maghiarizat în mare parte și au fost cunoscuţi mai târziu cu numele de secui. Până ca româ-nii băștinași să le spună secui,

i-au numit așa cum se autoide-ntifi cau ei: „boșkor” sau „boskor”. Limba primilor bașkiri aduși de strămoșii maghiarilor în zona intracarpatică era ciudată și neînţeleasă pentru români. De aceea, a boscorodi înseamnă astăzi a vorbi pe neînţeles. Există și alte cazuri când nume etnice au devenit substantive comune. De la goţii prădalnici ne-a rămas cuvântul „hoţ”, de la avarii din Caucaz – „avar”, de la lituanie-nii (litfanii) catolici cu care s-a învecinat Moldova într-o vreme – „liftă”, de la vandalii de neam germanic care au prădat Roma – „vandal”. Lăsând la o parte această poveste, vom reţine că bașkirii de astăzi, cei din Boșkor-kostan, îi spun Chișinăului exact cum îi spunem și noi românește, chiar dacă ei folosesc alfabetul rusesc: Кишинэу. Asta demon-strează că bașkirii sunt un popor respectuos cu noi și cu limba română, chiar dacă nu fac parte din Uniunea Europeană.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Va supravieţui PCRM fără

Dodon?Printre ana-liștii politici și jurnaliști predomină ideea că simbolurile comuniste și nostalgia după trecu-tul sovietic

sunt elementele care oferă capital politic PCRM. Ideea a devenit atât de răspândită în pofi da faptului că nu există nici un studiu care ar proba acest lucru. Dimpotrivă, cer-cetările sociologice efectuate pe parcursul acestor ani in-dică clar faptul că alegătorii votează liderul, nu ideologia sau programul partidului. Miracolul „secerii și ciocanu-lui” nu este decât un mit.

Schimbările radicale a mesajelor cu care a venit PCRM în campaniile electorale din 2001 (comunism și apropiere de Fede-raţia Rusă) și 2005 (neoconservatorism și apropiere de SUA), demonstrează o dată în plus că ceea ce cu adevărat contează este încrederea electoratului faţă de liderul politic și mai puţin platforma partidului. Brandul, mesajul politic, ideologia nu sunt decât elemente „decorative”, care au sarcina de a construi imaginea liderului – „locomotiva” electorală a partidului. Ce contează astăzi PL fără Dorin Chirtoacă, PD fără Marian Lupu, PLDM fără Vladimir Filat sau PCRM fără Voronin?

Iată de ce ascensiunea lui Igor Dodon va necesita schimbări radicale în PCRM, desigur, în cazul în care „garda veche” îl va accepta în calitate de lider al forma-ţiunii, ceea ce, la moment, este greu de imaginat.

În cazul în care acest lucru nu se va în-tâmpla, Dodon nu va avea decât o singură opţiune: lansarea propriului său partid politic, ceea ce va însemna trecerea PCRM-ului pe linie moartă. Ce va conta PCRM în politica basarabeană după plecarea lui Voronin? Iar el neapărat va pleca odată și odată. Ce va conta atunci PCRM fără Dodon?

Un partid care nu este capabil să conști-entizeze necesitatea schimbărilor radicale într-o perioadă de criză profundă este inevitabil sortit pieirii.

Timpul trece în defavoarea comuniști-lor: Voronin se pregătește de pensionare politică, iar Partidul Comuniștilor devine tot mai strâmt pentru ambiţiile tot mai mari ale echipei lui Dodon. Un alt candidat la funcţia de lider al comuniștilor, care, totodată, nu ar face de râs partidul și ar da dovadă de loialitate, nu se prea ivește în zare.

În plus, lansarea unui nou proiect poli-tic ar putea fi salutată cu ambele mâini de componentele AIE, care vor „identifi ca” în persoana lui Dodon un partener de dialog pentru o soluţionare „onorabilă” a pro-blemei alegerii președintelui ţării, fără a risca să fi e suspectaţi de „trădare” de către electorat și patronii săi occidentali.

În orice caz, un lucru este sigur: în urmă-toarea perioadă, politica moldovenească urmează să treacă printr-un nou val de “schimbări miraculoase”. Să vedem cât de utile vor fi acestea.

Octavian RACU, vox.publika.md

Kisinyov versus Chişinău. Budapesta rusifi catoare în numele UECentrul European Comun de Vize din Republica Moldova, situat la Ambasada Ungariei din Chișinău, a introdus, din momentul deschiderii sale, o practică vicioasă de rusifi care a denumirii capitalei noastre, denumire pe care o redă (doar) în limba maghiară astfel: Kisinyov. Asta în condiţiile în care denumirea orașului are o formă consacrată istorică în limba ur-mașilor lui Attila: Kisjenő. Există și o altă linie a tradi-ţiei maghiare de utilizare a toponimului în forma lui românească: Chișinău. S-ar părea că este vorba despre un detaliu și încă despre unul foarte nesem-nifi cativ. Nu este însă nici pe departe așa. Precum se știe, diavolul este ascuns întotdeauna în detalii, iar neglijarea lor, într-un caz sensibil, care ţine de dem-nitatea naţională, poate conduce la confuzii politice grave și chiar la confl icte diplomatice.

De ce vrea Ghimpu renumărarea voturilor?De ce vrea Ghimpu renumărarea voturilor?La actualele alegeri locale, câteva lucruri l-au făcut nefericit pe liberalul Mihai Ghimpu: ziua de duminică, perdelele la cabinele de vot și tinerii care au mâncat sămânţă. De aceea, imediat după scrutin, acesta a spus că alegerile au fost fraudate, demonstrând niște poze de pe telefonul mobil și afi rmând că are dovezile că au fost furate voturile pentru Consiliul Municipal. Dacă, iniţial, cineva a crezut că doar Ghimpu este amnezic și a uitat că de doi ani se afl ă la guvernare, a greșit totuși. Pentru că, la câteva zile distanţă, deja nepotul acestuia a spus că Partidul Liberal va cere renumărarea voturilor pentru Consiliul Municipal Chi-șinău. Întrebarea este de ce numai pentru Consiliu, dar nu și voturile date pentru candidaţii la funcţia de primar general al capitalei?

Răbdarea moldovenilor pasionaţi de geopoliticăSe spune că trebuie să alegem în turul doi nu un primar de Chișinău, dar să alegem între Est și Vest și cel mai important să votăm pentru a păstra AIE la guvernare. Eu, la rândul meu, nu înţeleg ce treabă are geopolitica cu faptul că locuiesc într-un bloc care timp de doi ani nu poate fi dat în exploatare și de ce AIE nu s-a îngrijit să aibă copilul meu un teren de joacă decent în zonă și trebuie să mă milogesc ca să-mi bag odrasla la grădiniţă. Dacă îmi veţi im-puta miopie politică, voi primi, în schimb vreau să spun că am dreptul să fi u egoistă și să aleg simplu un primar sau să nu-l aleg, pentru că eu am naivitatea să cred că impozitele pe care le-am plătit de-a lungul anilor îmi dau dreptul să le cer demnitarilor indiferent de coloratură un elementar feedback.

17 IUNIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIŞocant

Moartea afaceristului moldovean Igor Ţur-can, spulberat marţi (7 iunie n.n.) în explo-zia unei mașini-capca-nă, în centrul Chișină-ului, dezvăluie o lume în care crima orga-nizată și instituţiile care ar trebui să lupte împotriva ei colabo-rează strâns în statul afl at la graniţa de est a Uniunii Europene. Asasinatul, investigat de Organized Crime and Corruption Re-porting Project (OC-CRP), developează o realitate unde poliţiști și criminali fac afaceri împreună și unde politicul este doar o platformă pentru acti-vităţi ilegale ce duc la crime violente.Igor Ţurcan a fost unul dintre

reprezentanţii acestei lumi: pe scena publică, victima asasina-tului era consultant politic, șef de federaţie sportivă și afacerist cu ochelari auriţi și îmbrăcat la patru ace, în spatele cortinei însă, același Ţurcan se mișca printre milioane de euro și afa-ceri subterane cu ţigări, printre criminali condamnaţi, șefi din Poliţie, interlopi periculoși și ofi ţeri de informaţii.

Bomba detonată la distanţă, plasată într-un automobil Lada cu numere rusești furat din Ucraina, completează un puzzle de conexiuni pe care OCCRP le-a investigat în Moldova și le-a pus cap la cap.

Confl ictul. Plângeri penale de 40.000 de euroCu 50 de zile înainte de aten-

tatul din Chișinău, pe 19 aprilie, soţia lui Igor Ţurcan deschide un dosar civil la Judecătoria raionului Criuleni. Aproape con-comitent, femeia înregistrează și o plângere penală la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC). Juridic, acţiunile Rodicăi Cob-zari-Ţurcan se contopesc, pentru că ambele privesc aceeași faptă și sunt îndreptate împotriva ace-leiași fi rme: Bulgartabac Group MB SRL.

Ca parte civilă, soţia lui Ţur-can revendică o datorie de 650.000 de lei moldovenești (40.000 de euro) de la această companie. În prima instanţă, Ţurcan are câștig de cauză, dar Bulgartabac Group MB a atacat decizia la Curtea de Apel. Asta se întâmpla în mai.

Ţurcan a făcut afaceri cu această firmă în care OCCRP a descoperit prezenţa unor oameni de afaceri cu trecut criminal sau cu legături cu ser-viciile de informaţii sau Poliţia din Republica Moldova.

Criuleni. Fabrica de fumÎn marginea orașului Criu-

leni, cu 200 de metri înainte de graniţa militarizată dintre Moldova și republica separa-tistă Transnistria, funcţionează o fabrică de ţigări. O hală mare albastră, câteva containere de transport și ghereta unui

portar care bea votcă e tot ce se vede prin plasa de oţel a gardului. Restul reiese din documente: fabrica aparţine Bulgartabac Group MB SRL – companie înfi inţată în aprilie 2009.

Ofi cial, acţionarul majoritar (90%) al fi rmei este generalul (r) Igor Ștefan Ursachi din Serviciul de Informaţii și Securitate (SIS) – contraspionajul moldovenesc. Ursachi a activat în Subdiviziu-nea cu Destinaţie Specială An-titeroristă „Alfa” a SIS, de unde a ieșit în rezervă, retrăgându-se

în afaceri și la conducerea unei organizaţii a veteranilor din Serviciu.

Acţionarul minoritar (10%) al Bulgartabac Group MB este bulgar. Îl cheamă Manolov Chav-dar Krastev și mai deţine o com-panie în Sofi a de intermedieri alimentare.

Director al fi rmei Bulgarta-bac Group MB este Iurie Ștefan Lungu - un fost ofi ţer de poliţie care a lucrat în Departamentul pentru Combaterea Crimei Organizate și a Corupţiei. Asta până în octombrie 2002, când Lungu a fost condamnat la 20 de închisoare, fi ind unul dintre cei care l-au asasinat pe Valeriu Rotari, zis „Zelionâi” - un așa-numit „Vor v zakone” („hoţ în lege”). Astfel se numesc șefii grupărilor criminale din fostul spaţiu sovietic care urmează modelul de organizare pirami-dală al mafiei ruse. Împreună cu alţi doi interlopi moldoveni, fraţii Vitalie și Pavel Levinţa, Iurie Lungu a comis crimele la comanda lui Popovici Gâlca Petru, zis „Micu” - primul „hoţ în lege” dovedit în Moldova care, la acea vreme, își lichida rivalii („Zelionâi”, „Jeca”) și care se afl ă încă în pușcărie. Spre deosebire de Iurie Lungu și de fraţii Levin-ţa, eliberaţi în 2008, înainte de termen, pentru „comportament pozitiv”.

Cu Lungu, Ursachi și Krastev a făcut afaceri Igor Ţurcan, ucis marţi (7 iunie – n.n.) în Chiși-nău. Ilustrativ e faptul că în momentul înfi inţării, compania Bulgartabac Group MB SRL și-a declarat sediul social la aceeași adresă ca fi rma familiei Ţurcan, Seita Tobacco Co SRL (fosta East Consulting Company): Chișinău, str. Lazo Serghei, 21, o zonă centrală a capitalei moldovene. Ulterior, Bulgartabac și-a mutat cartierul general la Criuleni. În tot acest timp, Seita Tobacco Co, al cărei acționar principal (50%) este Rodica Cobzari-Ţurcan, a

rămas în afaceri de consultanţă și furnizări cu fabrica de ţigări de la Criuleni, administrată de Iurie Lungu. Tovărășia însă a celor trei din Bulgartabac cu familia Ţurcan se termină brusc, în aprilie a.c., când certurile pe bani culminează în acuzaţii penale și un dosar civil afl at pe masa judecătorilor.

O lună și jumătate mai târziu, la nici 24 de ore de la decesul lui Igor Ţurcan, Iurie Lungu urma să împartă o bancă într-un parc, alături de un vechi „coleg din Poliţie”.

Chişinău. Întâlnirea din parcul BucurieiParcul este situat chiar în faţa

sediului central al Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate (DCCO), din strada Bucuriei, Chișinău. „Colegul” cel vechi al lui Iurie Lungu este locotenent-colonelul de Poliţie, Alexandru Pânzari - actual șef adjunct al Secţiei de Contracarare a Gru-părilor Criminale din cadrul DCCO și fost director-adjunct al DCCO.

Miercuri, în jurul orei 13, Pînzari și Lungu au petrecut aproximativ un sfert de oră împreună, pe o bancă, discu-tând pe un ton scăzut, într-o atmosferă relaxată. Scena a fost surprinsă de reporterii OCCRP aflaţi în proximitate. Contactat telefonic de către OCCRP, după un scurt moment de ezitare, lt. col. Alexandru Pânzari a confi rmat întâlnirea neofi cială cu directorul fabricii de ţigări din Criuleni: „Da,...ne-am întâlnit. Eu am fost co-leg la Academia de Poliţie cu Iurie Lungu, așa cum am fost și cu Igor Ţurcan... Apoi, l-am predat colegilor de la Direcţia de fraude care aveau misiunea să verifi ce activitatea econo-mică a fabricii în cauză (de la Criuleni - n.r.). (...) Nu, nu vă pot spune dacă le-a furnizat vreo informaţie, nu sunt la curent cu ancheta. Da, eu l-am întâlnit pe Lungu în legătură cu acest caz, cu moartea lui Ţurcan. Era angajat la decedat, care avea ceva plângeri cu el și eu l-am chemat și i-am zis: „uite, mergem la colegii de la investigarea fraudelor ca ei să-ţi pună întrebări”?...”

Acestea fi ind zise de lt. col. Alexandru Pânzari, rămâne totuși neclar la ce „verificări economice” s-a referit acesta sau unde l-ar fi „predat pe Lungu”,

atât timp cât și unul, și altul au plecat în direcţii diferite: ofi ţerul spre sediul Poliţiei, iar interlopul spre o mașină înmatriculată în Chișinău.

Mai limpede e că în afacerile suspecte cu ţigări din Moldova - un punct important pe harta internaţională a contrabandei cu tutun, - sunt implicaţi foști poliţiști specializaţi în crimă organizată care, la rândul lor, sunt conectaţi, prin cumetrii și afi nităţi, la șefi actuali ai Poliţiei. În acest carusel, Igor Ţurcan, și el fost absolvent al Academiei de Poliţie, avea legături de afaceri cu mulţi dintre colegii săi. O parte dintre ele s-au sudat în 2005, în orașul Orhei, în inima Republicii Moldova.

Orhei. Contrabanda ŢurcanilorPe 7 noiembrie 2005, Igor

Ţurcan se asociază cu ucrai-neanul Igor Martyniuk în fi rma International Tobaccco SRL. Compania opera fabrica de ţigări din Orhei - apărută tot în acea perioadă. În schemă, a fost cooptat și maiorul Oleg Gheor-ghe Ţurcan - fost șef adjunct al Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate din Departamentul Serviciilor Operative. Cu un an înainte, în 2004, Oleg Ţurcan ie-șise șifonat din aparatul Poliției prin ordinul ministrului de Inter-ne, după ce fusese acuzat ofi cial de complicitate și protecţie acordată unei puternice grupări de contrabandiști („Căciulă”), dar și de obstrucţionarea anche-telor din acel caz.

Deși au același nume de fami-lie, Igor și Oleg n-au fost rude, ci doar amici din aceeași promoţie a Academiei de Poliţie, împreu-nă cu lt.col. Pânzari, interlopul Iurie Lungu și alţi funcţionari infl uenţi care închid cercul in-vestigat de OCCRP.

Din start, fabrica din Orhei intră puternic pe piaţă, iar pro-ducţia devine a doua din Mol-dova, după cea a întreprinderii de stat. Diferenţa dintre cele două este că, la stat, marfa e controlată mai riguros, în timp ce la Orhei contrabanda începe să înflorească. Asta o spune chiar un comunicat CCCEC (Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţi-ei) din iulie 2007: „Pe teritoriul fabricii de producere a ţigărilor din Orhei, ce aparţine Î.M. „In-ternaţional Tobacco” SRL, pe lângă ţigaretele produse de această fabrică în mod legal (Focus, Prefect, Wind - n.r.), (...) au fost depistate și ridicate: 400.000 de ţigarete cu filtru fără inscripţia denumirii produ-cătorului și 850.000 ţigarete de marcă „Regal” și „Super King’s”, produse conform inscripţiei pe pachete în Marea Britanie și nemarcate cu timbre de ac-cize. (...)”.

Între timp, despre dosarul penal deschis de CCCEC nu s-a mai afl at nimic, iar fabrica din Orhei a funcţionat bine-mersi cu cei doi Ţurcani plus ucrai-neanul partener. Numai că, de-a lungul timpului, între cei doi moldoveni au survenit tot felul de neînţelegeri fi nanciare. Confl ictul s-a acutizat, iar Oleg a reușit să-l scoată pe Igor încet din afacere. În prezent, compa-nia International Tobacco SRL, pe care funcţionează fabrica de ţigări din Orhei, este controlată (92%) de Oleg Ţurcan, iar asociat minoritar a rămas ucraineanul Martyniuk.

Tot Oleg fi gurează ofi cial ca administrator al fi rmei. El este fi nul de cununie al altui Ţurcan, și mai controversat: Ion Serghei Ţurcan, actualul șef al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” (trupele de intervenţie, „mascaţii” moldoveni - n.r.), fost șef al Departamentului de Servicii Operative. Și acest din urmă Ţurcan, poliţist cu ștate vechi, ar fi fost implicat în acti-vităţi de contrabandă, potrivit documentelor obţinute de OC-CRP de la Ministerul de Interne moldovenesc.

Contrabandă şi asasinate la comandăConfl ictul dintre cei doi foști

poliţiști, Oleg și Igor, a avut consecinţe cu efecte imediate pe piaţa ţigărilor din Moldova. Scos din afacerea de la Orhei, Igor Ţurcan își mută interesele la Criuleni, unde apare noua fabrică, în 2009 - cu ofi ţerul (r) SIS, interlopul și bulgarul în acte. Astfel, Bulgartabac Group (Criuleni) intră rapid în concu-renţă cu International Tobbaco (Orhei), cele două fabrici de ţi-gări devenind cele mai prolifi ce entităţi private în domeniu din republică.

Pentru mulţi dintre ofi ţerii de Poliţie moldoveni de la Crima Organizată, fabrica de la Criuleni e însă un fel de subiect tabu. Vorbesc în șoaptă despre asta, în locuri ferite de întâlnire la margi-nea Chișinăului sau pe Internet - acolo unde comunicaţiile ar fi mai greu de monitorizat decât pe telefoanele lor mobile. Încet, un aparat tăcut se pune în miș-care cu poliţiști, procurori, func-ţionari de la Fisc și din Ministerul Justiţiei, acţionând discret, pe lângă funcţie, dar încercând să denunţe public infl uenţa crimei organizate. Investigând afacerile cu ţigări din Moldova, OCCRP a intrat în contact cu mulţi dintre aceștia, chiar înaintea morţii lui Igor Ţurcan.

Triplul asasinatAstfel, au apărut informa-

ţiile, încă nedovedite judiciar, care leagă apariţia fabricii din Criuleni de un triplu asasinat comis la sfârșitul anului 2000 în raionul Ialoveni, Moldova. Victimele, Ilie Buruiană, Mihai Guzun și Andrei Plămădeală, trei afaceriști moldoveni, au fost răpiţi, torturaţi și executaţi cu automate Kalașnikov. Cadavrele lor incinerate au fost îngropate într-o pădure. Acolo au zăcut aproape zece ani. Abia în 2009, cei trei au fost dezgropaţi și identifi caţi de Poliţie.

Ce s-a stabilit judiciarEscadronul de asasini a fost

condus de interlopul Robert Gârleanu, care a acţionat împre-ună cu Serghei Banaru, Vitalie Vîrtos și Dumitru Nicolae Catruc. Acesta din urmă a fost prins de ofi ţerii Secţiei de Servicii Opera-tive din cadrul DCCO, condusă de lt.col. Alexandru Jizdan și de adjunctul Alexandru Pânzari - șeful Secţiei de Contracarare a Grupărilor Criminale. Catruc și-a recunoscut vina, a descris în detaliu tripla crimă și i-a turnat pe toţi, inclusiv pe cel care ar fi comandat-o: Ion Anton Druţă, zis „Pisateli” - un alt moldovean certat cu legea.

La scurt timp, fi lmul operativ în care Catruc face mărturisirea, adică proba-cheie, a dispărut

chiar din dosarul poliţiei, ceea ce le-a permis lui „Pisateli” și Robert Gârleanu să se plimbe nestingheriţi prin România și Moldova. Filmul însă reapare brusc în 2010 la dosarul incom-plet afl at pe masa procurorului Denis Rotaru din Ialoveni. Aces-ta îi pune pe toţi, oficial, sub învinuire pentru tripla crimă printr-o ordonanţă obţinută de OCCRP. Acum, dosarul e pe rolul Judecătoriei Ialoveni, dar Druţă și Gârleanu, principalii acuzaţi, se ascund în România, după ce, în prealabil, au reușit să obţină cetăţenie. Primul e rezident la Iași, celălalt locuiește în Bucu-rești. Ambii sunt locotenenţii lui Ion Gușan, zis „Patron” - un alt „hoţ în lege” moldovean care, la rândul lui, face afaceri prin România.

Culmea este că Robert Gâr-leanu, cel care i-a ciuruit efectiv pe cei trei afaceriști moldoveni, a fost reţinut în noiembrie 2010, în România, de procurorii DII-COT. Anchetatorii au stabilit că Gârleanu e liderul unei grupări de contrabandiști cu ţigări după ce depistaseră într-o hală a unei firme din Urziceni, judeţul Ia-lomiţa, 1339 de baxuri de ţigări de diferite mărci provenind din Moldova și Ucraina. Taxele va-male aferente capturii depășeau suma de un milion de euro. În prezent, Robert Gîrleanu se afl ă în libertate.

Ce nu s-a dovedit judiciarMai mulţi ofiţeri de poliţie

moldoveni din cadrul DCCO susţin că dispariţia fi lmului cu interogatoriul lui Catruc a fost plătită cu 150.000 de euro. Cu o parte din acești bani s-a înfi inţat fabrica de ţigări din Criuleni, care funcţionează pe firma Bulgartabac Group MB - admi-nistrată de fostul poliţist Iurie Lungu, condamnat pentru alte asasinate la comandă.

Alexandru Jizdan: „Jur pe epoleţii mei, nu am nicio legătură”Contactat de OCCRP, lt.col

Alexandru Jizdan, șeful Direc-ţiei Servicii Operative din care a dispărut controversatul fi lm, susţine că nu are nicio legătură cu toate acestea. Îi redăm decla-raţia integral: „De ce nu-l între-baţi pe Igor Ursache (patronul din acte al fabricii de la Criuleni).

El este fost ofi ţer SIS. Nu sunt banii interlopilor. Eu cunosc cine-i acest Ion Druţă – „Pisa-teli”. N-are treabă el cu fabrica. El trăiește în Iași acum. Ăștia, Druţă și Gârleanu, au legături cu trafi cul de ţigări în România. Eu jur pe epoleţii mei că n-am legătură cu asta. Am fost acuzat de-a lungul timpului de trafi c de heroină, de contrabandă, de câte și mai câte. Sunt multe zvonuri, dar nimic nu-i adevărat. Da, îi cunosc pe toţi. Am fost colegi la Academie și în Poliţie, cu Pânzari, Igor Ţurcan (asasinat marţi în Chișinău – n.r.), Oleg și Lungu. Eu vă spun așa: Oleg Ţurcan (directorul fabricii din Orhei, fost poliţist acuzat de contrabandă - n.r.) este în relaţii ostile cu Iurie Lungu (directorul fabricii din Criuleni, fost poliţist condamnat pentru crimă-n.r.). Și Igor cu Oleg erau certaţi de la afacerea cu fabrica din Orhei. Eu sunt în relaţii bune cu Oleg, eram și cu Igor, dar nu vă lăsaţi manipulat. Cineva are intere-sul... Știu că cineva vorbește despre mine că am tangenţă cu lucrurile astea, cu alde „Patron”, prostii... Da, Patron are clubul Bamboo în Constanţa, parcă. NU avem noi treabă. La câţi ofi ţeri SIS și poliţiști erau lângă Igor Ţurcan, nu puteţi să ne acuzaţi pe noi...”

Şefi i Poliţiei, acuzaţi de contrabandă încă din 2004Autobuzele aparţinând fir-

mei „A. Căciula”, care asigurau transportul în comun pe ruta Odessa-Chișinău, încărcate cu mărfuri de contrabandă, au fost reţinute de poliţiști în 2004. Ulterior, Ministerul de Interne (MAI) a stabilit că, chiar sub pro-tecţia Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate din Republi-ca Moldova au fost introduse, din Ucraina în Moldova, mărfuri de uz casnic, tehnică audio și video, vestimentaţie, articole de parfumerie și alimente prin Vama Hârbovăţ și „protejate” pe teritoriul Republicii Moldo-va de escorte ale serviciului de patrulă și santinelă al acestui punct vamal. Documentele semnate de ministru impun sancţionarea disciplinară a trei șefi din DCCO și Direcţia Servicii Operative Alexandru Jizdan, Oleg Gheorghe Ţurcan și Ion Serghei Ţurcan.

De dirijarea întregii reţele de contrabandiști se ocupa un fost inspector de poliţie din Criuleni, Ion Știrbu, afl at în post până în 1994, exact perioada în care Ion Serghei Ţurcan era șeful Poliţiei criminale a acelui comisari-at. De protecţia „din umbră” a mărfurilor se ocupau doi înalţi funcţionari ai Poliţiei: adjunc-tul Direcţiei de Combatere a crimei organizate, maiorul de poliţie Oleg Gheorghe Ţurcan, și șeful Secţiei de Documentare și Supraveghere a Organizaţiilor Criminale, maiorul de poliţie Alexandru Efi m Jizdan.

În cazul în care vreunul dintre autobuzele de contrabandă ar fi fost reţinut, cei doi solicitau, prin ameninţări transmise de subal-ternii lor, eliberarea acestora. De altfel, în documentele obţinute

de OCCRP se precizează că, la momentul reţinerii, șeful Di-recţiei Operative, colonelul de poliţie Ion Ţurcan, a intervenit în ancheta organelor de con-trol. Pentru încălcarea legilor privind combaterea corupţiei și protecţionismului, Alexan-dru Efim Jizdan a fost propus pentru sancţiuni disciplinare, dar el a solicitat să fi e eliberat din funcţie în octombrie 2004. Situaţia s-a repetat în cazul ma-iorului Oleg Gheorghe Ţurcan, în timp ce colonelul Ioan Sergiu Ţurcan a fost trecut în rezervă și pus la dispoziţia MAI pentru cercetări.

Anterior, aceiași Alexandru Jizdan și Oleg Gheorghe Ţur-can, împreună cu Alexandru Pânzari, au fost sancţionaţi dis-ciplinar pentru obstrucţionarea unui alt dosar grav de corupţie: cazul „Gemenii-Maidan”. Toţi cei amintiţi mai sus ocupă, în prezent, funcţii înalte în Poliţia moldoveană, conducând direcţii de combatere a crimei organiza-te. Singura excepţie este Oleg Ţurcan, care atunci a ieșit din sistem ca să facă afaceri cu ţigări la Orhei.

Alexandru Jizdan confirmă documentele, dar susţine că în 2004 s-a făcut o greșeală: „Da, m-au băgat și pe mine acolo. Ion Știrbu (coordonatorul reţelei „Căciulă” - n.r.) era o persoană care se afl a sub protecţie ofi ci-ală, sub protecţia statului. Deci, îl apăram noi. Pretextul pentru care au vrut să mă elibereze pe mine din Ministerul de Interne a fost legat de faptul că Știrbu m-a sunat pentru că avea probleme cu niște persoane mascate. Așa, am fost eu acuzat că îl tutelez. Dar în instanţa de judecată, eu i-am făcut praf. Am câștigat procesul”, a declarat lt.col. Ale-xandru Jizdan.

El răspunde simplu și atunci când e întrebat de ce, în situaţia în care nu se simţea vinovat, și-a dat atunci demisia, evitând astfel sancţiunile: „M-au rugat atunci colegii și prietenii mei să-mi dau demisia ca să nu aibă ei probleme, înţelegeţi? Peste patru luni, m-am întors, după proces”.

Lanţul cumetriilor cu epoleţiLanţul cumetriilor din Poliţia

moldovenească e complicat. Alexandru Jizdan și Alexandru Pânzari sunt cumetrii lui Vitalie Rotaru, alt fost poliţist la Crima Organizată, care acum, politican fi ind, e consilierul premierului Moldovei, Vlad Filat. Vitalie Ro-taru este ginerele generalului Gh. Stratulat din Serviciul de Protecţie și Pază de Stat din Mol-dova. Jizdan și Pânzari sunt pri-eteni buni și cu Damir Dorin, un afacerist fost poliţist. La rândul său, Damir e fi nul de cununie al oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc.

Oleg Ţurcan, fabricantul de ţigări din Orhei, dat afară din Poliţie, este finul de cununie al lui Ion Ţurcan (și el acuzat de contrabandă) - actualul șef al Brigăzii „Fulger” din Poliţia moldovenească.

Investigaţia a fost realizată de reporterii Organized

Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP)

Cine a fost şi de ce a fost omorât şeful staffului

electoral al lui Mihai Godea?

La doi ani de la instaurarea noii guvernări, pretins democratică și proeuropeană, corup-ţia și crima organizată nu doar că nu s-au diminuat, ci par să fi atins cote fără precedent, extinzându-se primejdios în toate structurile statului. Crime răsunătoare, omoruri la comandă rămân nedescoperite, pentru că criminalii par să fi e în strânsă legătură și să fi e protejaţi chiar de către cei care ar trebui să-i prindă. Reforma justiţiei și a organelor de drept nici nu a fost începută, în pofi da promisiunilor din campaniile electorale și a cerinţelor impuse de organismele internaţionale, pentru că guvernanţii sunt interesaţi în păstrarea actualului statu-quo, singura lor preocupare fi ind redistribuirea sferelor de infl uenţă. Vă propunem în cele ce urmează o investigaţie independentă care dezvăluie adevărata dimensiune a nivelului pe care l-a atins crima organizată în ţara noastră și a concreșterii ei cu structurile abilitate ale statului, preluată din publicaţia adevărul.md.

„Ministerul moldovean al Crimei Organizate” sau ce a precedat asasinarea „Ministerul moldovean al Crimei Organizate” sau ce a precedat asasinarea afaceristului Igor Ţurcan, spulberat de explozia unei maşini-capcană în Chişinăuafaceristului Igor Ţurcan, spulberat de explozia unei maşini-capcană în Chişinău

Fabrica de tutun dinFabrica de tutun din Criuleni Criuleni Fabrica de tutun dinFabrica de tutun din Orhei Orhei

17 IUNIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Investiga\ii

Cine controlează vămile şi trafi cul de ţigări din sudul Republicii MoldovaFrancu Ruslan Ion, născut la

14.07.1980, în satul Chetrosu, Drochia, a fost adus la postul vamal Cahul-Oancea de către cumătrul său, Vladlen Stadler, în acea perioadă, șef al vămii respective, actualmente șeful Bi-roului vamal Leușeni-Albiţa, tot-odată și persoană de încredere a directorului Serviciului Vamal din Moldova (SVM), Tudor Baliţchi. A contribuit, de asemenea, și nașul său de cununie, șeful Postului va-mal Briceni, care este și cumătru cu Vladlen Stadler.

Numirea acestuia în funcţie s-a făcut cu scopul de a controla vămile din sudul republicii, Sta-dler controlând vama Leușeni, și pentru a implementa noi modalităţi de contrabandă cu ţigări. Pentru atingerea scopuri-lor, locotenentului-major Ruslan Francu i s-a permis de către Ba-liţchi să-și aducă oamenii săi de la vămile din nordul republicii, de la Briceni, unde a activat, inclusiv pe cumnatul său, care lucrează pentru el. Acesta adună sume enorme de bani pentru mituirea reprezentanţilor SIS, ai Procuraturii anticorupţie și MAI pentru zona de sud, ca să poată activa în liniște, acumulând bani pentru conducerea vămii, care ajung mai departe la PLDM.

În ce privește persoanele ca-re-l protejează, R. Francu deseori se laudă că el îi hrănește pe toţi și că, neofi cial, Baliţchi și Filat i-au încredinţat să controleze toate schemele frauduloase care activează în vămile din zona de sud și că ar cunoaște mai multe persoane influente din ţară, cu care a făcut cunoștinţă pe

linia partidului. Despre Stadler Francu zice că, la moment, îl manipulează, în ultima perioadă vorbind cu invidie despre aces-ta și afi șând că s-a săturat să-i asculte indicaţiile, pentru că, în timp ce el personal își riscă carie-ra, Stadler se odihnește pe banii lui. De exemplu, el a menţionat că V. Stadler, împreună cu pri-etenul său apropiat, Veaceslav Turevici, unul dintre cei mai tari producători de ţigări contrafă-cute, care are linii clandestine de producere a ţigărilor în Grecia și Bulgaria, au fost împreună cu familiile la odihnă în Cehia, în orașul Karlovy Vary, hotelul HUMBOLT. Foile de odihnă, care au costat câte 5000 de euro per persoană, pentru familia Sta-dler au fost achitate de Ruslan Francu. Acestuia însă nu i-au fost permise nici măcar câteva zile de odihnă, fi indcă trebuia să facă bani și să supravegheze bu-sinessul ilegal. Francu mai spune că ultimii au plecat la odihnă „cifrat”, părăsind ţara prin vămi diferite, dar că el cunoaște totul. El a mai afi rmat că cei doi sunt foarte apropiaţi și sunt prieteni de familie. Veaceslav Turevici i-a dăruit recent soţiei lui Stadler un Mercedes ml class, număr de înmatriculare CTT 044 și, respec-tiv, lui Vladlen Stadler o mașină Scoda Octavia nouă, ca să nu bată la ochi. Iniţial, trebuia să-i dăruiască un Land Rover, însă despre aceasta a afl at Baliţchi și l-a mustrat. Francu îl urăște pe Stadler pentru că, menţionează el, nu destul că-i plătește lunar sume enorme de bani, dar tot el trebuie să-i achite și costurile pentru foile de odihnă.

Ruslan Francu a stabilit care sunt persoanele care-l susţin pe V. Stadler și, prin anumite relaţii, a ajuns direct la Tudor Baliţchi și la o persoană infl uentă din anturajul prim-ministrului

Filat și se așteaptă că, în curând, va fi numit în locul lui Stadler, mărindu-și astfel arealul de infl uenţă. O parte din banii pe care-i obţine ilicit, R. Francu a menţionat că îi duce lui Baliţchi pentru PLDM, care-l protejează și-l va avansa în funcţie. Referitor la protecţia acestuia, este bine cunoscut faptul că Francu îi plă-tește procurorului anticorupţie, zona sud, cu care sunt prieteni. Îl are în cârdășie și pe șeful po-liţiei economice pentru zona de sud, Beschieru Ruslan. Deși recent acesta a fost avansat în aparatul central al MAI de către noul ministru de Interne, Alexei Roibu (care face parte, la fel, din „echipa” lui Filat și încă de pe când era la Serviciul Grăniceri este la curent cu toate schemele de contrabandă), Francu afi rmă că el continuă să participe activ la favorizarea și prosperarea contrabandei cu ţigări, având cota parte în afacere. O parte din atribuţii acesta le-a delegat noului șef al poliţiei economice, V. Baban, o persoană de încrede-re a ministrului, care l-a și numit în funcţie.

R. Francu are organizate două scheme infracţionale prin care își desfășoară activitatea frau-duloasă.

Trecerea ţigărilor prin Vama Cahul-OanceaÎmpreună cu alte persoane

(de exemplu, Borș din s. Băcioi, prietenul lui Stadler, care are autocare cu locuri special ame-najate pentru contrabanda cu ţigări în Italia, acestea nefi ind oprite pentru verifi care în vama Leușeni), Francu a procurat mai multe unităţi de transport pe care le-a reutilat și le-a amenajat cu locuri speciale pentru trans-portarea ţigărilor.

Câteva exemple:Câteva exemple:- C PD 807, microbuz Iveco

Daily, în 2007 a fost adus în ţară de R. Francu și înregistrat pe numele său, cu nr. de înmatri-culare BL CW 481și transporta ţigări prin vama de la nord unde activa. În 2010, odată cu venirea în noua funcţie, trans-portul respectiv fost înregistrat pe Morari Constantin, născut în 1948, pensionar, care nici nu știe

că are microbuz. La volanul aces-tuia se afl ă, de fapt, o persoană de încredere a lui Francu, Petru Negruţă. Microbuzul respectiv circulă doar în timpul nopţii și este înregistrat ca transport fără marfă. Este interesant că trans-portul dat traversează frontiera numai prin locul și în timpul în care activează Ruslan Francu. Din momentul numirii lui Francu la sud, Negruţă Petru a traversat vama respectivă cu transporturi-le lui Francu de peste 100 de ori, de fi ecare dată fi ind înregistrate ca fi ind fără marfă;

- K AN 613 Mercedes 315 CDI, înmatriculat pe numele lui Rotaru Alexandru, persoană de

încredere a lui Francu;

- K AN 673 Opel Omega, se deplasează Negruţă Petru;

- CA 4467 HT Honda Prelude, se deplasează Negruţă Petru;

- K AR 417;

- Un microbuz cu numere de înmatriculare românești, locali-tatea Dâmboviţa ș.a.

Trecerea mașinilor respecti-ve prin vamă are loc de fi ecare dată la același schimb și în timp foarte limitat. (De exemplu, pe data de 31.03.2011, ora 02.48.58 – 02.49.03, C PD 807, adică în numai 5 secunde transportul a fost verifi cat, înregistrat și tre-cut. Și acest lucru se întâmplă de fi ecare dată, de nenumărate ori.) Ţigările sunt comercializate în localităţile din zona de frontieră. Vameșii nu verifi că mijloacele de transport menţionate, deoarece R. Francu spune că sunt ale unor oameni mari, făcând trimitere la Filat și Baliţchi. În momentul de faţă sunt stabilite locurile unde sunt încărcate acestea cu ţigări și sunt documentate de CCCEC,

secţia sud. Însă, cel mai probabil, nu va urma nimic, banii murdari din contrabandă urmând să ajungă și la cei din CCCEC.

Trecerea ţigărilor prin vama Giurgiuleşti-GalaţiAcelași principiu de lucru, nu-

mai că alte persoane și alte unităţi de transport – autocamioane. Una dintre cele mai de încredere persoane ale lui Francu în zona dată este Grecu Ion. Acesta se de-plasează cu un Jaguar de culoare albă, cu numere de înmatriculare românești. El se ocupă de contra-banda cu ţigări, sub acoperirea colectării și exportului de metal uzat în România, ascunzând în fi ecare camion cu metal câte 300 de cutii cu ţigări. Grecu activează 50/50 cu Francu, fi ecare având ro-lul său: I. Grecu aranjează trecerea cu vama românească, iar Francu – cu cea moldovenească. Cei doi au cumpărat împreună o uzină mare la nordul republicii, contra sumei de 1 milion de euro, fi ind achitată în bani cash suma de 400 de mii de euro, câte 200 de mii fi ecare, restul urmând să fie achitat în timpul apropiat. Uzina a fost pro-curată pentru dezasamblarea și exportarea metalului uzat, pentru a ascunde, de fapt, contrabanda cu ţigări. Grecu Ion și Francu Ruslan își ascund activitatea cri-minală sub acoperirea a câtorva întreprinderi: SC „Vasion-Comp” c/f 1006603001773/3400787, „Jeanionintertrans” c/f român 18616314, SC „Grandfox” c/f ro-

mân 18493467. Acestea activează atât pe teritoriul RM, cât și pe teri-toriul României, fi ind gestionate de Grecu.

Recent, R. Francu și-a pro-curat un apartament de lux în Chișinău, unde urmează să-și aducă familia.

R. Francu de multe ori se laudă în companiile în care obișnuiește să consume alcool că are o susţinere enormă în partidul pe care-l finanţează, adică PLDM, și V. Filat. Aceste informaţii au ajuns la urechile lui Tudor Baliţchi, care l-a sus-pendat temporar din funcţie, până când atenţia de la persoa-na acestuia va fi distrasă de alte circumstanţe.

Dar, deși Francu este sus-pendat din funcţie, el continuă să supravegheze activitatea ilicită de trecere a ţigărilor peste frontieră prin posturile vamale Cahul-Oancea și Giurgiulești-Galaţi, deoarece șefi i responsa-bili de tură sunt persoane aduse, la propunerea lui Francu, de la vama Briceni și alte vămi ca să activeze la aceste posturi va-male. (Ex.: Rusu Adrian, Botnari Andrei, Zaim Pavel, Ţîbirnac Ion – cumnatul lui Francu, Buză Ion, Talmaci Marin, Stamati Vladislav, Nistor Eugen.) Astfel, este asigurată continuitatea activităţii criminale, prin inter-mediul persoanelor sus-menţio-nate. Exemplu sunt următoarele unităţi de transport care circulă cu regularitate în România, în care sunt ascunse ţigări și care le plătesc vameșilor din echipa

lui Francu câte 150-300 de euro pentru fi ecare unitate de trans-port, la fi ecare trecere:

VL AF 094 din luna februarie 2011 are 91 de traver-sări;

CH AW 361 din luna martie are 183 de traversări;

CH AM 613 din luna martie are 39 de traversări;

CH AX 670 din luna martie are 89 de traversări;

CH AZ 854 din luna aprilie are 50 de traversări

CH AS 978 din luna martie are 71 de traversări;

CH AF 850 din luna martie are 164 de traversări:

CH AN 870 din luna martie are 44 de traversări:

CH AV 427 din luna martie are 66 de traversări;

CH AW 775 din luna martie are 28 de traversări;

CT 79 BNX;

BR 04 BSU;

BR 03 TVA, ș.a.

Banii sunt acumulaţi de Rus-lan Francu. Acesta le spune șe-fi lor de tură că banii sunt trans-miși pentru fi nanţarea PLDM, în legătură cu alegerile locale.

Chiar dacă este suspendat din funcţie, Francu se afl ă zilnic la posturile Cahul-Oancea și Giurgiulești-Galaţi și coordo-nează activitatea ilicită, poves-tindu-le inspectorilor și altor persoane că se afl ă în concediu de două săptămâni.

Pe lângă faptele menţionate mai sus, în scopul colectării sumelor de bani pentru PLDM, Ruslan Francu se mai laudă că el, împreună cu „oameni mari”, cum ar fi Stadler Vladlen și Ba-liţchi Tudor, mai patronează o activitate ilicită, și anume schim-barea facturilor la frontieră a autocamioanelor cu marfă care tranzitează teritoriul Republicii Moldova. Unităţile de transport enumerate mai jos sunt înmatri-culate în Ucraina și pornesc din Turcia sub acoperirea Carnetului TIR și cu o valoare facturară care depășește 100 000 de euro. Dar la traversarea Republicii Moldova, cu permisiunea lui Francu și Stadler, facturile sunt legiferate cu o valoare de până la 50 000 de euro. Despre aceste acţiuni ilicite, directorul SVM, Tudor Baliţchi, este la curent, dar le tolerează și nu întreprinde nimic, în schimbul sumelor de bani pe care le primește cu re-gularitate de la cei doi. Primește și alte cadouri de preţ, cum ar fi televizoare Samsung de ultimă

generaţie, la preţul de 30-40 de mii de lei, de la șeful reţelei de magazine Maximum, în schim-bul mașinaţiilor făcute de acesta la importul electrocasnicelor. Prejudiciul adus statului este de milioane de lei, o parte dintre care se duc direct în buzunarul acestuia și a celui care l-au numit în funcţie:

CE 3769 AO;CE 7884 XX;AB 6788 BE;AB 7878 XT;CE 2961 AO;CE 7558 XX;AB 0848 BE;AB 6790 XT;AB 3088 BC;AB 6788 XT;AB 8300 AM;AB 3988 XT;CE 9816 AK;CE 6767 XX;AB 9588 AH;AB 4608 XT;Aceste acţiuni au loc din anul

2010.Încă o dovadă a legăturii

dintre cei trei s-ar putea obţine dacă s-ar pune la control telefo-nul mobil al lui Ruslan Francu, 079222428, pentru a vedea de câte ori pe săptămână se depla-sează acesta de la locul lui de muncă ce se afl ă la Giurgiulești, în timpul orelor de serviciu, la Vama Leușeni, la Stadler, și la Chișinău, la Baliţchi, pentru a duce sumele bănești și a coordo-na acţiunile sale frauduloase de mai departe. Odată cu lansarea campaniei electorale, Stadler a pus în sarcina fi ecărui șef de tură din vama Leușeni să adune fi ecare câte 12 mii de euro lunar, iar ultimii au ridicat, respectiv, taxele percepute ilegal de la persoanele fi zice și juridice. Cum se vede din cele expuse mai sus, Francu Ruslan și Stadler Vladlen, care conduc și coordonează activităţile ilicite (ex. CONTRA-BANDA DE ŢIGĂRI) la posturile vamale Giurgiulești-Galaţi și Ca-hul-Oancea, Giurgiulești-Reni, Leușeni-Albiţa, sunt apropiaţi ai lui Baliţchi Tudor. Acesta, la rândul său, a fost întărit în func-ţie personal de prim-ministrul Vladimir Filat, ca persoană de încredere. După cum se vede, Filat ar fi la curent cu schemele expuse aici, protejându-le din umbră.

ActualizareDupă apariţia pe site-ul FLUX.md a articolului privind sche-

mele de contrabandă cu ţigări (titlul: Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?), am fost contactaţi telefonic de către un domn care s-a prezentat Ruslan Beschieru și care este menţionat în textul respectiv ca una dintre persoanele ce ar fi implicate în contrabanda cu ţigări. Ruslan Beschieru ne-a spus că el nu are și nici nu a avut, în perioada în care a deţinut funcţia de șef al poliţiei economice pentru zona de sud, dar nici după, vreo implicare în schemele de contrabandă cu ţigări. Totodată, el ne-a cerut să scoatem din respectivul text referirea la persoana sa.

Pornind de la normele deontologice ale jurnalistului și cele legale, anunţăm public că domnul Ruslan Beschieru respinge categoric implicaţia sa în schemele frauduloase denunţate în in-vestigaţia în cauză. De asemenea, îl anunţăm pe domnul Ruslan Beschieru (am făcut-o și în cadrul discuţiei telefonice) că ne poate solicita dreptul la replică în cazul în care se consideră nevinovat și dorește să dezmintă public acuzaţiile care i se aduc. Mai ales că noi am anunţat din start, în textul introductiv al scrisorii, că admitem că nu toate faptele expuse ar fi sută la sută veridice, mai ales că investigaţia nu este realizată de noi.

În același timp, precizăm că nu putem interveni în textul original al scrisorii deoarece acesta nu ne aparţine și vizează un subiect de interes public major.

Anunţăm că publicaţia noastră este gata să ofere dreptul la replică oricărei persoane vizată în articolul respectiv. Totodată, suntem în așteptarea unui punct de vedere ofi cial pe marginea acestui subiect, în special de la instituţiile care sunt vizate în mod direct sau indirect: Serviciul Vamal, Ministerul de Interne, Serviciul de Grăniceri, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, Serviciul de Informaţii și Securitate, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Guvernul, în ansamblu, și premierul Vladimir Filat, în particular.

În același context, menţionăm cu regret că, deși au trecut deja 3 zile după apariţia materialului respectiv, nu am avut, deocam-dată, nici o reacţie ofi cială la acuzaţiile ce au fost aduse unui șir de instituţii de stat și responsabili din cadrul acestora.

Un nou episod din epopeea regelui trafi canţilor de ţigăriDupă ce am publicat o serie de articole, în care dezvăluiam neregulile din sistemul va-mal, care duceau invariabil spre contrabanda cu ţigări și spre vechiul practicant al acestei îndeletniciri, actualul premier V. Filat, cineva ne-a transmis la redacţie materialul de faţă. Stilul și maniera de documentare ne spun că ar putea fi vorba de un vameș onest, care nu mai poate să rabde fărădelegile pe care vede că le comit șefi i, sau de un ofi ţer din structu-rile de forţă, care știe bine că superiorii lui nici nu vor, nici nu pot să facă nimic pentru a curma trafi cul de ţigări și a pedepsi contra-bandiștii.Textul de mai jos constituie o documentare solidă a câtorva

personaje implicate în trafi cul ilegal de ţigări de pe teritoriul Republicii Moldova spre România. În fruntea Caracatiţei se pare că stă „baronul mafi ei ţigărilor”, Vladimir Filat. Alături de el ar sta mâna lui dreaptă în acest business negru, Tudor Baliţchi, șeful Serviciului Vamal, omul care a administrat și ofi cial o parte din afacerile actualului premier, până a ajunge în fruntea Vămii. Despre cei doi opinia publică a mai auzit. Dar despre cineva pe nume Ruslan Francu până în prezent nu s-a auzit nimic. Se pare că este doar unul din valeţii presupusului „clan Filat”, care ar opera sub protecţia acestuia și a lui Baliţchi.

Am văzut ce a păţit Igor Ţurcan, se pare, din cauza implicărilor în confecţionarea ilegală și contrabanda cu ţigări. Cartelurile criminale ale contrabandiștilor specializaţi în ţigări din Moldova încep să semene leit cu cele ale trafi canţilor de droguri din Mexic. Acolo, războaiele dintre grupările criminale sunt permanente și sunt ucise o mulţime de persoane implicate în aceste confl icte. Va evolua situaţia de la noi în aceeași direcţie, vor urma și alte victime?

Această „scurgere de informaţii” s-a produs, probabil, în contextul asasinatului de săptămâna trecută și a dezvăluirilor care i-au urmat acestuia, dezvăluiri care duc tot mai clar către mafi a ţigărilor. Sau este vorba despre o redistribuire a sferelor de interese între clanurile care controlează acest business?

Ne dăm seama că cei care au colectat și prelucrat informaţia pe care o prezentăm în cele ce urmează, nu au nici un chef să li se ia viaţa pentru datele pe care ni le-au furnizat incognito. Ei nu cred în justiţie, în capacitatea statului de a lupta cu corupţia și, cu atât mai puţin, în conducerea de azi a ţării, pentru că statul nostru este sufocat de corupţie și reţele de tip mafi ot. Noi nu ne putem pronunţa cu certitudine în privinţa veridicităţii tuturor faptelor expuse în scrisoare, dar, fi ind în posesia mai multor in-formaţii care vizează neregulile din cadrul sistemului vamal, nici nu le putem trece cu vederea. Sperăm că Procuratura Generală, CCCEC și alte organe abilitate cu asemenea împuterniciri, vor cerceta cazurile semnalate aici și vor da un răspuns clar opiniei publice, care este tot mai îngrijorată de dimensiunile la care a ajuns corupţia, dar și de infl uenţa crescândă a clanurilor mafi ote în societatea noastră.

Redacţia „FLUX”

17 IUNIE 2011

Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?

17 IUNIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIReconstituiri

Muzeul Naţional de Istorie a României a vernisat dumini-că, 12 iunie, expoziţia „70 de ani de la deportările din Ba-sarabia și Bucovina de Nord din 12–13 iunie 1941”, înso-ţită de o conferinţă susţinută de E.S. Vasile Soare, fostul ambasador al României în Kazahstan (2002–2008).

După cum se cunoaște, Pactul Rib-bentrop-Molotov a avut consecinţe tragice pentru populaţia românească din Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinu-tul Herţa și sudul Basarabiei. Anexarea acestor provincii românești de către URSS la 28 iunie 1940 a fost urmată de măsuri represive și de deznaţionalizare a românilor basarabeni și bucovineni de către regimul stalinist – deportări în masă și trimiteri la muncă forţată în Si-beria și Kazahstan în anii ’40 –’50 a zeci de mii de persoane, unele dintre acestea ne mai întorcându-se niciodată.

Conferinţa susţinută de Vasile Soare a abordat cele trei valuri de deportări. Primul dintre acestea a avut loc în 12–13 iunie 1941, când din Basarabia și nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29 839 de persoane, dintre care 5 479 fi ind arestate („membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare și alte elemente an-tisovietice”) și 24 360 au fost deportate. În gările de unde au fost transportaţi, cei arestaţi au fost separaţi de familii și trimiși la des-tinaţii diferite. Ulterior, ajunși în lagăre, aceștia au fost supuși unei represiuni dure, mulţi fi ind condamnaţi la pedeapsa capitală pentru „activitate antisovietică”. Românii din Basarabia și Bucovina au fost deportaţi în vagoane de vite către Siberia și Kazahstan.

Cel de-al doilea val s-a desfășurat în 6-7 iulie 1949. Operaţiunea, denumită conspirativ „IUG” (Sud), s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc, din 6 aprilie 1949, „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane și românești, a membrilor partidelor politice, a gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care preve-dea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia a 11 280 de familii cu 40 850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifi ca decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”. În fapt, au fost deportate 11 293 de familii, respectiv 35 796 de persoane, din care 9 864 de bărbaţi, 14 033 de femei și 11 889 de copii.

Ultimul val, din 1 aprilie 1951, a constituit operaţiu-nea numită conspirativ „SEVER” (Nord). Aceasta a fost pusă în aplicare în baza aceleiași Hotărâri a Consiliului de Miniștri al URSS Nr. 1290 –467cc, din 6 aprilie 1949, completată cu Hotărârea Consiliului de Miniștri al URSS nr. 667–339cc, din 3 martie 1951, care prevedea „deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a membrilor sectei ilegale antisovietice a iehoviștilor și membrilor familiilor acestora, în total 5 917 persoane”. Au fost arestate și deportate în Siberia 723 de familii, respectiv 2 617 persoane, dintre care 808 bărbaţi, 967 de femei și 842 de copii.

Diplomatul Vasile Soare a prezentat și situaţia etnicilor români care trăiesc astăzi în statele Asiei Centrale (Kazahstan, Kârgâzstan), supravieţuitori ai deportărilor din urmă cu peste o jumătate de veac, urmași ai acestora și alte categorii, pe care i-a întâlnit în timpul misiunii sale diplomatice de 6 ani pe acele meleaguri. Cea mai numeroasă comunitate de etnici români trăiește în Republica Kazahstan. În anul 2000, în această ţară erau înregistrate ofi cial 20 054 de per-soane de etnie română, din care 594 declarate români și 19 460 „moldoveni”. Majoritatea acestora trăiesc în localităţi situate în regiunile din nordul Kazahstanului – Karaganda, Aktubinsk, Akmola, Pavlodar, Kustanai, dar și în Alma-Ata, Shymkent din sudul ţării. La 28 aprilie 2005, în orașul Karaganda, la iniţiativa amba-sadorului României în Kazahstan, Vasile Soare, a fost înfi inţată și înregistrată juridic Societatea Culturală Română „DACIA”, care astăzi desfășoară o activitate susţinută pentru păstrarea identităţii naţionale a et-nicilor români din Kazahstan. Comunităţi românești, neorganizate în asociaţii culturale, trăiesc astăzi și în Kârgâzstan (circa 800 de persoane), Uzbekistan (circa 1 000 de persoane) și Turkmenistan (circa 2 000 de persoane), mai informează Muzeul Naţional de Istorie al României.

Totodată, la Chișinău, doctorul în istorie Ion Varta și-a lansat cartea intitulată „Deportările în masă din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească – 13-16 iunie 1941”. În lucrarea sa, autorul prezintă documente și liste întregi de persoane care au fost expulzate forţat de organele represive sovietice.

Ion Varta, cunoscut drept un militant al istoriei nefalsifi cate, a menţionat că volumul de documente este o contribuţie a sa personală și a soţiei sale, Tatiana Varta, în vederea elucidării adevărului istoric despre evenimentele tragice din iunie 1941. Autorul celor

circa 400 de pagini ale cărţii susţine că nu-mărul de documente prezentate în studiu este destul de mo-dest, deoarece o bună parte din acestea au fost pierdute pentru totdeauna. Lansarea cărţii s-a desfășurat la Biblioteca Naţională din centrul capitalei în cadrul unei conferin-ţe știinţifi ce dedicate împlinirii a 70 de ani de la primul val de de-portări ai locuitorilor Republicii Sovietice Socialiste Moldove-nești. La conferinţă au fost prezenţi și unii ofi ciali moldoveni, is-torici și profesori uni-versitari.

Sursa: Roncea.ro

15 iunie, ziua sfârșitului pă-mântean al pământeanului Eminescu și ziua intrării sale în neuitarea românilor. Ziariștii și-l amintesc sau ar trebui să o facă și întrucât este spiritul tutelar al îndeletnicirii și misiunii lor. Să încercăm, bunăoară, să-l cu-noaștem pe gazetarul Eminescu și să-i înţelegem locul în lumea presei romanești. Să nu ne lăsăm descurajaţi de zefl emeaua, în-dreptăţită de altfel, a lui George Călinescu la adresa celor ce-l văd pe Eminescu primul și cel mai mare în toate.

Despre ce a scris gazetarul Eminescu, despre cuprinderea tematică a publicisticii sale, exegezele și datul cu părerea în texte însumează un material mai mare decât voluminosul corpus al scrierilor sale în presă, de la 1870, când a început-o ca ziarist ocazional la „Albina” și „Federa-ţiunea”, din Pesta, la 1888, când a acceptat conducerea revistei „Fântâna Blanduziei”, cu apogeu prelungit în anii 1877-1883, ani și de neagră, dar sublimă sala-horie la „Timpul”.

Ne interesează, acum și aici,

nu ce a scris, despre ce a scris, ca ziarist, ne interesează pentru ce a scris și cum a scris.

A fost un împătimit al mese-riei, chiar dacă a intrat în ea de nevoie, iar istovitoarea muncă de gazetar i-a răpit mult din truda creaţiei poetice, ba, mai mult, i-a înrăutăţit starea sănătă-ţii, i-a însoţit agonia și i-a grăbit moartea. Căci Eminescu a fost un sacrifi cat și al gazetăriei („Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!”).

A lucrat la un ziar de partid, ziar infl uent al unui mare par-tid al vremii, dar s-a exprimat întotdeauna în nume personal („Și mai potoliţi-l pe Eminescu!”, îi scria un lider al partidului lui Titu Maiorescu). De la alt ziar, „Curierul de Iași”, venise la „Tim-pul”, pentru că nu voise să scrie un articol comandat, de laudă pentru un oarecare.

A fost corector, redactor și redactor-șef și a fost, mai ales pe timpul verilor, el singur, în-treaga redacţie a unui cotidian. Nu a lucrat însă, în nici o împre-jurare, superfi cial, avea respect egal pentru orice cuvânt scris și tipărit.

Presei îi vedea un rol formativ,

fără a încerca să-și impună, de-cât cu argumente, propria opi-nie: „Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţării e creșterea morală a generaţiunii tinere și a genera-ţiunii ce va veni. Nu caut adepţi la ideea cea dintâi, dar la cea de a doua sufl etul meu ţine ca la el însuși”.

A fost ziarist prin excelenţă politic, dar, remarca George Călinescu, „este poate cel dintâi gânditor politic român care să-și sprijine doctrina pe economic”. Afirmaţie cam categorică, dar care vorbește de profesionalism și temeinicie. Pe tema România, tânăra Românie, în cuprinsul geopolitic de la Dunăre și Marea Neagră, un cercetător a numă-rat, ca surse de documentare, 65 de publicaţii străine, agenţiile de presă Wolf, Reuter și Havas, documente istorice și declaraţii politice ale zilei. Iar pe atunci nu era nici Internet, nici Biblioteca Academiei.

Ziaristica politică e plină de capcane și tentaţii, e predis-pusă la ipocrizie, la minciună, la meschinărie. Dar gazetăriei eminesciene îi sunt străine toate

acestea, căci gazetarul știe pe ce teren minat lucrează: „Caracte-rul obștesc al luptelor din viaţa politică a românilor nu sunt lup-te de idei, ci de persoane”.

Se exprima direct, formula „adevărul curat, spus neted”, nu „mai cu înconjur” și recunoș-tea că folosește „pentru orice idee expresia cea mai exactă posibil”, fără însă „o intenţie de a ponegri”. Dar e o datorie „a spune ticăloșilor că ticăloși sunt”. Deontologie profesională, s-ar spune astăzi.

S-a ocupat, în articolele sale, de toate problemele realităţii romanești a momentului, un moment deosebit de frământat și al începuturilor în multe pri-vinţe, un moment al revoluţiilor și naţiunilor. De fiecare dată s-a întemeiat pe argumente și a transmis un mesaj clar de fi ecare dată.

Pentru Eminescu, ziaristica are menire obștească, ea e a patra putere în stat, cum avea să se numească mai târziu, e che-mată să vegheze la bunul mers al celorlalte puteri în stat.

Iar comandamentul suprem al presei, fie ea și politică, de partid, militantă, este adevărul:

„Lupta noastră de căpetenie e o luptă pentru adevăr”.

Nu va fi fi ind Eminescu singu-rul gazetar român însufl eţit de asemenea convingeri, dar aura de înaltă spiritualitate pe care i-o conferă creaţia sa poetică îl instituie ca model dintâi pentru ziaristul român din orice vreme. Nu oricare ziarist de azi și de ori-când poate scrie „Luceafărul”, nu oricare poate limpezi într-atâta limba română, nu oricare poate avea un verb atât de incandes-cent, nu oricare este pe deplin imun la concesii. Cu aceste vir-tuţi, și atâtea altele, Eminescu este și ziarist nepereche. Pere-che cu Eminescu, în ziaristică, nu putem fi , dar pe urmele acestui „prim-redactor” al românilor nu ne rătăcim de calea cea dreaptă a presei.

Corneliu VLAD

Sursa: ZiaristiOnline.ro

Ion Negru este unul dintre expo-nenţii de vârf al Generaţiei 1989. Învăţătorul de muzică și dirijorul de cor din satul Ţaul, raionul Don-dușeni, umbla cu bicicleta din sat în sat, adunând semnături pentru Limbă și Alfabet, chemând lu-mea la Marea Adunare Naţională, făcând agitaţie pentru candidaţii noștri la funcţiile de deputaţi, iniţi-al în Sovietul Suprem al URSS, apoi în Parlamentul naţional.

Ion Negru reprezintă un caz tipic al roman-ticului invincibil, al luptătorului pentru cauza naţională, inspirat din faptele de glorie ale înaintașilor noștri. Fascinaţia istoriei naţionale, asumată integral, trăită pasional, studierea febrilă, până la lacrimi, cu patimă și ardoare, a culturii românești, retrăirea dureroasă a vieţii și operei „apostolilor Neamului” au aruncat această fi re vulcanică la cele mai înalte culmi ale trăirilor sufl etești.

Ca om de o elevaţie intelectuală deosebită și de o delicateţe sufl etească aparte, Ion Negru a suferit din plin starea de sufocare sub regimul sovietic, teroarea totalitară și deznaţionaliza-rea afectând-l până în cele mai adânci coarde sufl etești. Decenii la rând, el, ca atâţia alţi fi i ai acestui pământ năpăstuit, a practicat în mod exemplar „rezistenţa prin cultură”, altoindu-le copiilor și ţăranilor din sat dragostea faţă de valorile naţionale. Muzica, cântecul coral, fol-clorul, literatura erau armele acestui războinic de pe frontul supravieţuirii fi inţei naţionale, supuse unei cumplite asimilări.

Perestroika, acea relaxare a dictaturii, a re-prezentat și pentru el o șansă a vieţii lui de a-și dezrobi neamul, de a se ridica din genunchi și a recuceri drepturile politice și culturale. Riscul cotidian, înfruntarea făţișă a regimului a devenit pentru Ion Negru o stare permanentă, o condiţie fundamentală a existenţei, care i-a dat vieţii lui un rost suprem. Eram puţini și temerari, sfi dam cu entuziasm și bucurie toate primejdiile și ameninţările. El, alături de Simion Suhalitca și Andrei Ţurcanu, erau cei trei brazi mândri și viguroși, care reprezentau nucleul de aur al mișcării de emancipare naţională de la Dondușeni. Nelipsiţi la toate mitingurile, de-monstraţiile și cenaclurile din Chișinău, cei trei, alături de alţi bărbaţi vrednici ai Neamului, care puteau fi număraţi pe degete în fi ecare raion, au făcut posibilă ridicarea unui val al mișcării populare de o forţă neașteptată chiar pentru organizatori.

Acum 23 de ani, la 3 iunie 1988, se producea Congresul Mișcării Democratice pentru Susţine-rea Restructurării. Era prima organizaţie politică de rezistenţă faţă de regimul comunist după multe decenii, când bărbaţii care s-au ridicat la luptă împotriva dictaturii au fost împușcaţi,

deportaţi, băgaţi în pușcării, degradaţi social. În acele zile de fi erbere generală, nimeni dintre noi nu știa ce va urma. Nimeni nu putea prezice câte zile mai avem pentru a lărgi spaţiul liber-tăţii, pentru a ne aduna, când în stradă, când în săli, când prin satele noastre, pentru a cere, a smulge din mâinile regimului drepturile noas-tre fi rești. Au urmat sute de demonstraţii neau-torizate, campania de colectare a semnăturilor pentru Limbă și Alfabet. A urmat ziua de 20 mai 1989, când am fondat Frontul Popular din Moldova, apoi 27 August 1989, când s-a produs miraculoasa Mare Adunare Naţiona-lă, apoi 31 August, când am obţinut Limba de Stat și Alfabetul Latin. Apoi primăvara anului 1990, cu primele alegeri democratice pen-tru Parlamentul Moldovei, apoi 27 August 1991, când s-a proclamat Independenţa. Ion Negru poate să spună cu mândrie urmașilor și elevilor săi: „Și eu am fost acolo!”. El a fost primul președinte al fi lialei noastre teritoriale Dondușeni timp de mulţi ani de zile. Cine nu a fost cu el și cu atâţia alţii în vâltoarea acelor evenimente nu știe ce este stare de fericire deplină, absolută, ce este bucuria unor vic-torii pașnice, obţinute de un popor de ţărani, asupra cărora plana blestemul resemnării, a falsului mioritism, a vorbei neghioabe „capul plecat sabia nu-l taie”.

Ion Negru, ca și toţi cei care au trăit sa-tisfacţia aleasă a marilor împliniri, dar și amarul marilor înfrângeri și pierderi, care au urmat fascinantei perioade 1988-1991, este un avantajat al sorţii. El privește cu milă și mahnă la insectele sociale din jur, care se închistează în „raiul fi listin” redus la obsesia supravieţuirii prin lașitate, căpătuială și îm-buibare. El știe bine că face parte din acea cohortă de „veterani” uitaţi și marginalizaţi pe nedrept de puzderia de parveniţi, care au transformat politica într-o meserie degra-dantă. Omul care a pus pe altarul Neamului propria tinereţe și sănătate, a trăit, a rămas întotdeauna fi del unor principii morale ne-clintite, adevărate virtuţi ale celor care respiră, modest și senin, starea de luptători. El știe bine ce înseamnă să servești o cauză majoră, cum să aperi valorile care îţi sunt dragi mai mult decât propria viaţă. Acest exponent de excepţie a Generaţiei 1989 poate repeta cu ușurinţă, după Radu Gyr, „Noi nu am avut tinereţe”. Fapta unor oameni ca el nu este urmată de aplauze, lauri și onoruri. Locul vechilor luptători a fost preluat cu abilitate de parveniţi, lichele și nulităţi. Ei nu primesc distincţii de stat, nici mulţumiri de la semeni. Iar atunci când nu sunt huliţi, sunt daţi uitării. Și singurul remediu împotriva mahnei și deznădejdii este înţelegerea profundă a faptului că ai făcut ce trebuia să faci. Așa cum învaţă înţelepciunea creștină: „Fă bine și nu aștepta răsplată.”

Radu Gyr, cu cei 21 de ani de pușcărie politi-că, a fost condamnat la moarte pentru o poezie. Apoi, după un an de așteptare, în celulă, legat

în lanţuri de mâini și de picioare, a fost anunţat că pedeapsa cu moarte i se substituie cu pri-vaţiune de liberate pe viaţă. Mi-am amintit de el tocmai pentru că anume poemul de la care i s-a tras acea faimoasă condamnare exprimă perfect motivaţia profundă, intimă, care l-a animat pe Ion Negru să se ridice în picioare și să-și urle durerea și setea de Libertate. Să îl mai citim odată împreună.

Ion Negru, cu sufl etul brăzdat de cicatricele memoriei, a înţeles că Istoria tragică a Neamului nu trebuie doar cunoscută, ci și trăită vibrant. Bunul Dumnezeu i-a oferit rarisima șansă să participe la făurirea ei. Binecuvântaţi fi e părinţii care i-au dat viaţă, binecuvântat fi e satul lui natal, Vălcineţ, raionul Călărași, unde a văzut pentru prima dată lumina zilei. Suntem vecini cu satele, al meu este Hirova, același raion. Iar codrenii nu se lasă bătuţi cu una, cu două.

Sâmbătă, 18 iunie, bunul meu prieten și camarad de luptă, Ion Negru, împlinește 70 de ani. Am fost surprins să afl u că între noi sunt tocmai două decenii. Eu îl consideram de-o seamă cu mine. Și chiar suntem. Pentru că și eu am fost acolo.

Deunăzi l-am vizitat împreună cu Simion Suhalitca. În locuinţa lui mică dintr-un bloc din satul Ţaul, el e înconjurat de cărţi, de ziare și mai ales de note. Profesorul de muzică nu se lasă.

Învaţă elevii care deprind de la el nu doar cultură, dar și trăire adâncă a destinului naţional, și dragoste pentru idealuri măreţe.

Dragă frate Ioane, te știu cam mâhnit în ultima vreme. Nu dispera. Noi nu am făcut degeaba um-bră pământului. Poate alţii nu știu și nu înţeleg ce a fost pentru noi acea vreme de mult apusă. Dar între noi, prietenii, știm bine cât de mare a fost bucuria participă-rii împreună la cele în-tâmplate odinioară. Sus fruntea, Ioane, nu e mult până departe. Destinul nostru este unul împlinit. Iar lupta continuă. Prin tinerii pe care i-am ridicat împreună. Și nu uita:

„Sus ne-așteaptă „Sus ne-așteaptă vulturii, în ciocurivulturii, în ciocuri

cu cununa spaţiilor cu cununa spaţiilor sfi nte.” sfi nte.” (Radu Gyr. Jnepii)

Iurie ROŞCA

Eminescu, modelul dintâi al ziaristului românEminescu, modelul dintâi al ziaristului românAcum 122 de ani, la 15 iunie 1889, se stingea din viaţă, în casa de sănătate a dr. Șuţu, și trecea în eternitate Mihai Eminescu, poetul, ziaristul și omul de cultură. Mii de pagini s-au scris despre viaţa și mai ales opera sa, oscilând între cultul construit pe sintagme de manual, în care osanalele, metaforele tocite prin uz, se înghesuie, sufocând imaginea vie a poetului, și virulenta contestare. Și totuși, la 122 de ani după, modul în care a murit poetul rămâne o enigmă, subiect de controverse. Pe lângă ipoteza asasinării sale prin otrăvire cu mercur chiar de către cei care ar fi trebuit să îl trateze sau a uciderii sale de către un „coleg” de ospiciu, mai există varianta morţii sale ca o consecinţă fatală a contractării sifi lisului. Oricare ar fi adevărul, statuia lui Eminescu nu coboară de pe piedestal, nu se năruiește, nici nu este ciuntită, iar el poate fi și contestat, dar și pentru asta trebuie atent citit și recitit.

70 de ani de la deportările românilor din Basarabia şi Bucovina

Ion Negru, un codrean cu notele în mână şi cu privirea spre cer

RIDICĂ-TE, GHEORGHE, RIDICĂ-TE, IOANE!Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,nu pentru patule, nu pentru pogoane,ci pentru văzduhul tău liber de mâine,ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin șanţuri,pentru cântecul tău ţintuit în piroane,pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mania scrâșnită-n măsele,ci ca să aduni chiuind pe tapsaneo claie de zări și-o căciula de stele,ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Așa, ca să bei libertatea din ciuturiși-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboaneși zărzării ei peste tine să-i scuturi,ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Și ca să pui tot sărutul fi erbintepe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane,pe toate ce slobode-ţi ies înainte,ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!Ridică-te, Ioane, pe sfi nte ciolane!Și sus, spre lumina din urmă-a furtunii,ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

17 IUNIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Economic

În textul Declarației se

menționează că cea mai bună

modalitate de a menține stabi-

litatea în regiune este de a în-

curaja și promova cooperarea

mai strânsă dintre statele din

regiune, inclusiv oferirea unei

perspective clare de aderare la

UE. În acest context, declarația

cheamă toți reprezentanții sta-

telor participante la Procesul de

Cooperare în Europa de Sud-Est

să contribuie la elaborarea unei

noi platforme instituționale

parlamentară a Procesului de

Cooperare în Europa de Sud-

Est ținând cont de interesele și

prioritățile regionale.

De asemenea, participanții la

conferinţă au salutat progresul

Croației, care a încheiat proce-

sul de negocieri cu UE, precum

și progresul altor candidați

potențiali și state ce aspiră să

obțină statutul de candidat.

În discursul său din prima zi a

evenimentului, Vlad Plahotniuc

a solicitat sprijinul și solidarita-

tea țărilor din regiune privind

acordarea țării noastre a per-

spectivei de aderare la UE, atât

ca o pârghie valoroasă în imple-

mentarea reformelor, cât și ca

un catalizator necesar pentru

sprijinul public pentru aceste

reforme. „Pentru Republica Mol-

dova, ca și pentru majoritatea

statelor membre, participarea

la procesele de cooperare regi-

onală din Europa de Sud-Est re-

prezintă un cadru important și

indispensabil pentru avansarea

sa pe calea integrării europene,

precum și o oportunitate de a

se afi rma drept un partener de

încredere în regiune”, a declarat

Vlad Plahotniuc.

În cadrul lucrărilor conferin-

ței, Plahotniuc a avut întreve-

deri bilaterale cu dl Vasja Kla-

vora, vicepreședintele Adunării

Naționale a Republicii Slovenia,

și cu dl Grigorios Niotis, prim-

vicepreședintele Parlamentului

Republicii Elene. În cadrul între-

vederilor au fost abordate di-

verse subiecte, printre care in-

tensifi carea relațiilor bilaterale,

în special pe dimensiunea par-

lamentară, extinderea cadrului

juridic bilateral și consolidarea

relațiilor economice bilaterale.

Plahotniuc a adresat interlo-

cutorilor săi invitații de a vizita

țara noastră. Ambii interlocu-

tori s-au declarat disponibili

să onoreze aceste invitații, ur-

mând să fi e stabilite termenele

cele mai favorabile.

DECLARAŢIA SEECP:

“Libera mişcare a persoanelor - valoare majoră “Libera mişcare a persoanelor - valoare majoră pentru dezvoltarea democratică a regiunii”pentru dezvoltarea democratică a regiunii”

“Procesul de liberalizare a vizelor, care confi rmă

una dintre cele patru libertăți fundamentale pen-

tru UE - libera mișcare a persoanelor - trebuie să

fi e privit drept o valoare majoră pentru dezvol-

tarea democratică a regiunii”, se menţionează în

declaraţia fi nală adoptată în cadrul celei de-a 9-a

conferințe a Președinților de Parlamente a Proce-

sului de Cooperare a Europei de Sud-Est. La aceas-

tă conferinţă a participat și o delegație din Repu-

blica Moldova, condusă de prim-vicepreședintele

Parlamentului, Vlad Plahotniuc.

În primele 4 luni ale anului curent, Banca Naţională a Moldovei a făcut cele mai mici intervenţii pe piaţa valutară autohtonă de pe parcursul ultimului deceniu (de când se publică datele respective). În această perioadă, BNM a operat vânzări de valută străină cu echivalentul a 3,5 milioane de dolari în ianuarie și cumpărări de circa 0,4 milioane de dolari în aprilie. Astfel, autoritatea monetară a fost practic invizibilă pe piaţa valutară moldovenească, cursul valutar fi ind lăsat în plutire liberă în funcţie de variaţiile cererii și ofertei. Care este esenţa acestor im-portante schimbări în politica valutară a băncii centrale și cât de justificată este pasivitatea acesteia în contextul volatilităţii sporite și mult mai persistente a cursului de schimb?

Majoritatea băncilor centrale recurg la inter-venţii pe pieţele valutare în vederea atenuării fl uctuaţiilor excesive a ratelor de schimb ale monedelor naţionale. Spre exemplu, în cazul creșterii puternice a cererii pentru valută străină, autoritatea monetară operează vânzări de valută din contul rezervelor valutare internaţionale pentru a evita deprecierea bruscă a monedei naţionale. Luând în consideraţie concentrarea destul de înaltă a economiei moldovenești și, prin urmare, prezenţa unui număr mic de compa-nii mari (ex: Moldova-Gaz) care ar putea infl uenţa puternic cursul de schimb, BNM, tradiţional, a fost nevoită să intervină pe piaţa valutară. Astfel, până în prezent, am asistat la un regim de curs fl otant administrat.

În momentul de faţă, asistăm la o abordare diferită a politicii valutare prin care autoritatea monetară încearcă să elimine termenul „admi-nistrat”, astfel încât cursul valutar să fi e deter-minat exclusiv de mecanismele de piaţă. Noua abordare a început să fi e implementată din 2010, odată cu aplicarea Strategiei de ţintire a infl aţiei, fapt analizat de Expert-Grup în ultima publicaţie MEGA. Astfel, tentativele BNM de a lăsa cursul valutar în plutire liberă este direct corelat cu Strategia de politică monetară pentru perioada

2010-2012, care stipulează expres că „ajustarea sistematică a cursului de schimb valutar poate duce la modifi cări incompatibile (…) cu obiecti-vul infl aţiei adoptate”. Prin urmare, noua politică valutară a băncii centrale sugerează tentativele acesteia de a implementa o politică autentică de ţintire a infl aţiei, în care cursul valutar nu este infl uenţat de autoritatea monetară și servește la atenuarea șocurilor externe.

Efectele directe ale acestei noi abordări a BNM este creșterea volatilităţii cursului de schimb. Astfel, deviaţia standard – indicator convenţi-onal al volatilităţii – pentru primele 4 luni ale anului curent a constituit 21,3%, faţă de 17,2% din perioada respectivă a anului precedent.

Totodată, este interesant că fl uctuaţiile din anul curent, deși se menţin în limite constante, sunt mai înalte și persistente chiar faţă de perioada crizei economice (cu excepţia unor scurte episoade de deprecieri bruște de la fi nele anului 2008 și 2009) (fi gura 1).

Pe de o parte, aceasta relevă preţul noii politici valutare, care implică mai puţine intervenţii și, prin defi niţie, fl uctu-aţii mai înalte. Pe de altă parte, creșterea volatilităţii ar putea fi asociată cu creș-terea puternică a infl uxurilor valutare în primele 4 luni (creșterea exporturilor cu 63% și a remitenţelor cu 19,7%) și a fluctuaţiilor pe pieţele externe, toate soldate cu aprecierea constantă a mo-nedei naţionale faţă dolarul SUA (fi gura 2). În ambele cazuri, creșterea volatilităţii cursului de schimb, cel mai probabil, este una temporară. Astfel, în condiţiile unui regim flotant autentic, cursul va ajunge aproape de echilibru, iar actuala tendinţă de apreciere se va atenua pe măsura relansării depline a economiei moldovenești.

În concluzie, noua politică valutară denotă eforturile BNM în vederea im-

plementării unei strategii autentice de ţintire a infl aţiei, deoarece „administrarea” frecventă a cursului de schimb este incompatibilă cu obiec-tivul sau central. Totodată, actuala volatilitate sporită a cursului este una temporară, fi ind un rezultat evident al diminuării intervenţiilor pe piaţa valutară, precum și al recuperării robuste a economiei moldovenești. În cele din urmă, un curs valutar afl at în plutire liberă va genera benefi cii pentru întreaga economie datorită unei politici antiinfl aţioniste mai efi ciente a băncii centrale care va putea fi concentrată exclusiv asupra obiectivului său de bază, precum și o confi denţă mai înaltă în moneda naţională.

Adrian LUPUŞOR, Expert-Grup

Dinamica comerţului extern: viitorul arată bine?

Comerţul ex-t e r n c o n t i n u ă să se afle pe un trend ascendent, demonstrând o creștere extrem de robustă. Da-t e l e s t a t i s t i ce p e n t r u i a n u a -rie-aprilie 2011 atestă o creștere vertiginoasă de 63% în compa-raţie anuală, un nivel nemaivăzut

cel puţin din 2005. Importurile cresc iute și ele, postând un avans de 43,9% pentru aceeași peri-oadă. Aceasta este la nivel cu creșterea record din ultimii 5 ani, observată în 2008, înainte ca efectele crizei economice mondiale să se fi făcut simţite și în Republica Moldova.

Totodată, remarcăm că aceste ritmuri de creș-tere sunt excepţionale și în comparaţie mondială sau regională. De pildă, exporturile globale s-au majorat cu 22,3% în primul trimestru al 2011, iar exporturile din ţările CSI și UE au postat rate de creștere de 28% și, respectiv, 18,6% (exporturile moldovenești au crescut în primul trimestru al anu-lui curent cu 58,2%). În afară de aceasta, ca valoare absolută, atât exporturile, cât și importurile au atins și au depășit valorile maxime istorice din perioada corespunzătoare din 2008.

Dacă ne uităm la datele statistice privind indicii valorici și indicii volumului fi zic, vedem că expan-siunea fizică (a volumului) exporturilor a jucat un rol mai important decât creșterea prețurilor mărfurilor exportate de companiile moldovenești. Aproximativ aceeași situaţie se observă și în cazul importurilor.

Ţinând cont că, în ultimul timp, în Moldova nu au fost descoperite rezerve mari de petrol sau pietre preţioase, este fi rească întrebarea: ce stă în spatele creșterii robuste a comerţului extern, și cel mai important al exporturilor? Bineînţeles, avem de a face cu o suită de cauze:

În primul rând, comerţul extern continuă să se recupereze urmând recuperarea economică în ţările din regiune. Pentru exporturi aceasta înseamnă re-cuperarea cererii pentru mărfurile moldovenești pe pieţele externe. În acest caz, recuperarea exportului de metale și deșeuri de metale este cel mai elocvent exemplu. În cazul importurilor, aceasta implică întâi de toate sporirea infl uxului de remitenţe de peste hotare, care în continuare servesc motorul princi-pal în spatele consumului din economia Republicii Moldova.

În al doilea rând, are loc expansiunea geogra-fică („descoperirea” noilor pieţe) a exporturilor moldovenești. Exporturile către pieţele în afara partenerilor tradiţionali, UE și CSI, cresc ceva mai robust la nivel agregat.

În al treilea rând, se atestă și consolidarea unor sectoare ale exporturilor, ce până nu demult nu au fost considerate „tradiţionale” pentru Republica Moldova. Întâi de toate, este vorbă de exporturi de „mașini și echipamente pentru transport”, care în mod clar au o creștere robustă și ocupă un loc tot mai mare în exporturile per ansamblu. Ceea ce poate însemna și o schimbare calitativă a exporturilor mol-dovenești, fi ind susţinută și de o creștere pronunţată a investiţiilor în sectorul respectiv (http://expert-grup.org/index.php?go=news&n=194&nt=4).

Astfel, putem conchide că convalescenţa comer-ţului extern se datorează unei serii de factori, unii refl exivi, alții proactivi. Ultimii ar putea servi drept semnale, deocamdată timide, ale unor schimbări calitative ale creșterii economice din Moldova. Tot-odată, aceste schimbări puţin probabil că ar putea dobândi prezenţa persistentă și decisivă fără abor-darea constrângerilor principale pentru creșterea economică din Moldova: infrastructura și capitalul uman … nemaivorbind de aspecte de guvernanţă, precum stabilitatea politică și climatul de afaceri.

Alex OPRUNENCO, Expert-GrupSursa: expert-grup.org

Creşterea investiţiilor în capital fi x – speranţa pentru o creştere

economică mai bunăÎn primul trimestru al anului curent, pro-

cesul de investire în economie a continuat. Ritmul de creștere a investiţiilor în active ma-teriale pe termen lung a revenit la nivelul ani-lor 2007-2008. Cu siguranţă, aceasta este una din cele mai importante evoluţii economice, având în vedere obiectivul autorităţilor de a trece la acel model de creștere economică ba-zat pe investiţii, competitivitate și inovaţii.

Creșterea a fost însă destul de neomo-genă. De fapt, revenirea și avansul puternic s-au datorat aproape în exclusivitate creșterii investiţiilor în utilaje și mașini (cu 60,6%) și în mijloace de transport (cu 73,8%). Astfel,

relansarea din sectorul real al economiei este percepută deja stabilă de către agenţii economici care decid să-și extindă afacerile în prezenţa unui potenţial de creștere în sector. Investiţiile în sectorul privat și cel mixt (public și privat) au contribuit cel mai mult la creșterea înregistrată - 90%, acestea fi ind fi nanţate din mijloacele proprii ale agenţilor economici și populației. În același timp, interesul investitorilor străini se epuizează, investițiile în active materiale pe termen lung, fi nanțate din surse din străinătate, fi ind în scădere cu 25%. Astfel, climatul investițional și instabilitatea politică din țară determină dezinteresul investitorilor străini atât în stabilirea afacerii în Moldova, cât și în extinderea afacerilor existente.

Investițiile în active materiale fi nanțate din bugetele unităților administra-tiv-teritoriale aproape că s-au dublat (creșterea de 85%), asemenea evoluție nefi ind surprinzătoare în contextul preelectoral. Chiar dacă trendul ascendent a început încă mai devreme, în 2010, ajunul alegerilor locale a fost o oportuni-tate bună pentru autoritățile locale să-și arate grija pentru comunitate. Totuși, acestea au un rol nesemnifi cativ, ponderea lor în totalul investițiilor în active materiale fi ind sub 2%.

Aparent, lucrările de construcţie și montaj s-au temperat, ritmul de creștere reducându-se comparativ cu T4’10. Astfel, numărul în creștere a locuinţelor date în folosinţă în T4’11 este rezultatul investiţiilor din anul precedent, investițiile în case de locuit fi ind în scădere în perioada dată. Totuși, o concluzie exactă nu poate fi formulată pentru că trendul nu este unul stabil și a variat pe parcursul anului.

Această publicație apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză și prognoză economică independentă”, implementat de Expert-Grup cu suportul fi nanciar al Fundației Soros-Moldova. Informaţiile și concluziile expuse în acest articol aparţin în exclusivitate autorului și nu sunt împărtășite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.

Ana POPA, Expert-Grup, sursa: expert-grup.org

Contextul generalDin start trebuie să remarcăm

faptul că actualul nivel al infl aţiei anuale, deși este superior ţintei băncii centrale (5%, ±1,5 p.p.), rămâne a fi destul de mic și chiar atipic pentru economia moldove-nească. Spre exemplu, în perioada 2000-2008, preţurile în expresie anuală au crescut în medie cu 13,4%. Cu toate acestea, cele mai multe îngrijorări trezește infl aţia cumulată, care deja la fi nele lunii mai a atins nivelul de 4,9% – un ni-vel similar cu cel „tradiţional”. Toto-dată, creșterea preţurilor are loc pe fondul unei recuperări economice care încă nu este asociată cu ame-liorarea situaţiei pe piaţa muncii. Astfel, la fi nele primului trimestru al anului curent, rata de ocupare a crescut cu doar 0,8%, rămânând la un nivel destul de redus – 34,6%, iar

rata șomajului a atins nivelul 9,4%. Prin urmare, erodarea puterii de cumpărare, asociată cu fenomenul infl aţionist, agravează și mai mult situaţia socială, și așa precară, a populaţiei. În mod evident, cele mai afectate sunt păturile sărace, care alocă cea mai mare parte din bugetul familiei pentru produsele de larg consum.

Costurile infl aţiei sau cât ne fură „hoţul invizibil”?Costurile directe generate de

creșterea preţurilor sunt specifi ce păstrării banilor în numerar sau în depozitele la vedere. Acestea ţin de diminuarea puterii de cumpărare (sărăcirea populaţiei) și creșterea costurilor de oportunitate (păs-trarea banilor lichizi în schimbul

investirii sau plasării sub forma depozitelor la termen). Luând în calcul că, la fi nele anului 2010, vo-lumul total al banilor în circulaţie și a depozitelor la vedere a constituit 15720,2 milioane de lei, rata anuală a infl aţiei – 7,4%, iar rata nomina-lă medie a depozitelor atrase în moneda naţională – 7,56%, putem conclude că costul direct al creșterii preţurilor pentru anul 2010 a con-stituit aproximativ 1257,6 milioane de lei sau 1,8% din PIB.

Care sunt pericolele infl aţiei?Pe lângă costurile imediate aso-

ciate cu creșterea preţurilor, aceas-ta presupune și un șir de pericole pe termen mediu și lung care sunt prezentate în continuare.

1. Distorsionarea activităţii economice. Astfel, pentru industrie efectele benefi ce de pe urma creș-terii preţurilor (asociate cu crește-rea veniturilor) se menţin timp de circa 2 trimestre, după care urmea-ză o perioadă lungă de contracţie. O tendinţă similară caracterizează și activitatea agricolă, unde creș-terea preţurilor este avantajoasă pentru fermieri o perioadă foarte scurtă de timp. În cazul serviciilor, creșterea preţurilor presupune efecte strict negative, însă magni-tudinea contracţiei este practic de două ori mai mică.

Per ansamblu, simulările relevă faptul că infl aţia nu poate fi con-siderată drept un „rău necesar”

relansării economice. Mai curând, aceasta distorsionează persistent activitatea economică datorită erodării capacităţii de cumpărare a populaţiei, imposibilităţii consti-tuirii contractelor pe termene mai lungi de timp, precum și a factorilor enunţaţi în continuare.

2. Scumpirea creditelor. Crește-rea preţurilor este una din principa-lele cauze ale costului înalt al cre-ditelor bancare – o altă problemă cronică a economiei moldovenești. În mediu, creșterea preţurilor cu 1 p.p. contribuie la creșterea ratei reale medii a creditelor cu 0.6 p.p. Aceasta se explică prin faptul că inflaţia implică o redistribuire a resurselor de la creditori spre de-bitori. Prin urmare, în asemenea

condiţii băncile aplică prime de risc, care sunt printre cele mai ridicate din regiune, fapt ce explică parţial cauza costului înalt al creditelor bancare și, respectiv, accesul li-mitat al sectorului real la aceste lichidităţi.

3. Diminuarea confidenţei în moneda naţională. La general, infl aţia nu este nimic altceva decât preţul plătit pentru utilizarea unei anumite valute. Astfel, creșterea preţurilor contribuie nu doar la erodarea puterii de cumpărare a populaţiei, dar și a încrederii în moneda naţională. Aceasta explică nivelul tradiţional înalt al valutizării economiilor populaţiei (circa jumă-tate din depozitele bancare sunt exprimate în valută străină), fapt

ce, la rândul său, afectează negativ efi cienţa politicii monetare.

Concluzii şi recomandăriPrin urmare, pericolele creșterii

preţurilor, atât sub aspect social, cât și economic sunt incontesta-bile, fapt ce subminează calitatea și durabilitatea actualei relansări economice, care este asociată cu un pronunţat fenomen infl aţionist. În vederea soluţionării problemei re-spective este necesară conjugarea eforturilor autorităţii monetare și a puterii executive. Astfel, luând în consideraţie faptul că infl aţia pe termen lung este un fenomen pur monetar, banca centrală, care a adoptat recent strategia de ţintire a infl aţiei, ar trebui să fi e mai asertivă în raport cu actualele presiuni infl a-ţioniste. Dacă autoritatea moneta-ră este responsabilă de problema creșterii preţurilor, atunci Ministe-rul Economiei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei și alte instituţii de resort ar trebui implica-te mai activ în atenuarea problemei nivelului preţurilor. Astfel, înlătu-rarea unor eventuale înţelegeri de cartel, aranjamente oligopoliste și alte măsuri de protecţie aplicate de unii agenţi economici ar putea diminua esenţial nivelul preţurilor la multe produse alimentare care, la moment, sunt superioare ţărilor din regiune.

Adrian LUPUŞOR, Expert-GrupSursa: expert-grup.org

Care sunt costurile şi pericolele infl aţiei?Conform datelor publicate de către Biroul Naţional de Statistică, infl aţia anuală, exprimată de indicele preţuri-lor de consum, pentru luna mai a con-stituit 7%. Până la fi nele anului curent, acest indicator este estimat să crească până la 8-8,5% pe fondul creșterii preţurilor la produsele alimentare și energetice pe pieţele externe, precum și a recuperării consumului intern și extern. Totodată, nu putem exclude și anumite devieri de la prognoză în ca-zul înrăutăţirii condiţiilor climaterice și, respectiv, diminuării ofertei interne

de produse agricole. Care sunt costurile și, mai ales, pericolele procesului infl aţionist din Republica Moldova?

Cursul valutar în plutire liberă – semn al unei strategii de ţintire a infl aţiei autentice?

17 IUNIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

- Luna iunie este pentru tot popo-rul nostru legată de trecerea în eternitate a poetului naţional Mi-hai Eminescu. În toate locurile în care amintirea sa este încă vie se organizează diferite manifestări culturale. Ce activităţi intenţio-nează să realizeze societatea din Cernăuţi care poartă onorantul său nume?

- În fiecare an, la 15 iunie și 15 ianuarie, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi organizează manifestări sub genericul „Eminesciana”, care diferă prin structură din an în an. Vom de-pune jerbe de fl ori la bustul poetului de la casa lui Aron Pumnul, la monu-mentul din centrul orașului și în alte locuri legate de amintirea sa. Ne vom strădui ca această dată să fi e marcată și prin prezentări de cărţi, întâlniri cu scriitori din România și Republica Moldova, vor fi scrise articole în presa periodică și vor fi vernisate expoziţii de creaţii plastice inspirate de opera eminesciană.

- Care sunt modalităţile prin care societăţile culturale românești, cu deosebire cea pe care o conduceţi, promovează cunoașterea vieţii și operei lui Eminescu în rândul românilor, dar și al ucrainenilor din regiunea Cernăuţi? Există în bibliotecile școlare ediţii în limba română și în limba ucraineană ale poeziilor eminesciene?

- Nu putem impune nimănui să-l cunoască și să-l iubească pe Eminescu. Am avut fericirea ca personalităţi precum Vitali Kolody a realizat, cu ajutorul lui Mircea Lutic, cea mai reușită traducere a „Luceafărului” în limba ucraineană. În școlile ucraine-ne se studiază Eminescu la literatura universală. Nu demult am participat la un spectacol oferit de studenţii Liceului de Arte din Cernăuţi, care au prezentat o înscenare bazată pe un reușit montaj de versuri combi-nate din operele a doi poeţi: Lesea Ukrainka și Mihai Eminescu. A fost un eveniment cultural reușit acest teatru poetic, realizat de tinerii actori, alături de profesorul lor, Grigore Sorocean. În școlile românești, Eminescu este cunoscut, iar în biblioteci există ope-re ale lui, dar nu în cantităţile dorite și necesare. Mai ales sunt necesare ediţiile de opere complete. Din păcate, nici biblioteca societăţii noastre nu dispune măcar de volumele operelor complete eminesciene. De asemenea, nu există nici studii eminescologice

recente. Ar fi bine ca editurile din Ro-mânia și Republica Moldova să doneze câte un exemplar din operele clasicilor literaturii române, fi indu-ne extrem de utile aici, în regiunea Cernăuţi.

- Societatea condusă de către Dumneavoastră realizează un periodic cu rezonanţă eminesci-ană - „Plai românesc”. Vă rugăm să spuneţi pentru cititorii noștri când a apărut această publicaţie, care sunt condeiele sale cele mai statornice și cine sunt cei care fac mecenat pentru ca ea să poată exista astăzi? Din cauza invaziei presei electronice, dar și a condi-ţiilor economice difi cile din multe ţări europene, dispar multe publi-caţii și tocmai de aceea ar fi bine să cunoaștem care sunt urmașii lui Stroescu și Gavriliţă de la Cer-năuţi?

- „Plai românesc” a început să apa-ră în 1990 prin grija poetului Vasile Tărâţeanu. O perioadă de șapte ani publicaţia nu a apărut. Din 2008, când am fost ales președinte interimar al so-cietăţii, mi-am propus ca obiectiv edi-tarea periodicului „Plai românesc”. Am reușit câte 3-4 apariţii anuale. În 2011 au văzut lumina tiparului două nu-mere. Ne ajută persoane private, dar și conducerea regiunii Cernăuţi, care, printr-un program special, a oferit 23 000 de grivne, o sumă care ne-a aju-tat la editarea ziarului. Ne propunem în continuare ca „Plai românesc” să fi e difuzat la abonaţi, să aibă o tematică mai bogată, chiar și publicitate. Există mai mulţi jurnaliști care colaborează dezinteresat la această publicaţie, pre-cum Dumitru Covalciuc, Dragoș Olaru, Constantin Ungureanu de la Chișinău, pedagogul Octavian Voronca sau mai tinerii Dumitru Mintencu, Constantin Dascaliuc și Daniela Bâcu.

- Fiind prezent la o lansare de car-te în sediul societăţii, am văzut că într-un spaţiu relativ mic se des-fășurau mai multe activităţi: Co-rul „Dragoș Vodă” avea repetiţie, erau îndeplinite și dorinţele soli-citanţilor de carte românească la bibliotecă, plus pomenita lansare de carte, astfel încât cele câteva încăperi erau solicitate la maxi-mum. Datorită acestei densităţi a activităţilor desfășurate simultan, nu credeţi că aţi fi îndreptăţiţi să primiţi un spaţiu suplimentar?

- Nu vrem spaţiu suplimentar decât întreaga clădire oferită de statul ucrai-nean fără chirie și care a aparţinut Societăţii pentru Cultură și Literatură

Română din Bucovina, pe care so-cietatea noastră o moștenește. Din păcate, în Ucraina nu există o lege de retrocedare a imobilelor, însă sperăm să apară odată cu integrarea acestei ţări în Uniunea Europeană. Densitatea activităţilor pe care aţi văzut-o a fost o simplă coincidenţă. Uneori avem și perioade mai puţin aglomerate.

- La Liceul „Taras Șevcenko” din Sighetul Marmaţiei, judeţul Ma-ramureș (România), unde elevii etnici ucraineni studiază în limba maternă, a fost lansat un concurs pentru elevii de alte etnii, ce viza cunoașterea tradiţiilor pascale ale altor popoare. În Ucraina există și sunt încurajate manifestări cultu-rale care fac să relaţioneze tineri aparţinând unor etnii diferite? Vă rugăm să exemplifi caţi cu date din regiunea Cernăuţi.

- Bineînţeles că sunt încurajate asemenea manifestări. Există diferite proiecte care implică și participarea elevilor, tinerilor din Republica Mol-dova și România. Societăţile culturale poloneze, evreiești, germane, inclusiv cele ucrainene, se invită reciproc la manifestările lor culturale. Ultimul eveniment de acest tip a fost Festivalul șlagărului polonez, desfășurat pe 2 mai, unde fi ecare concurent trebuia să prezinte un cântec polonez și unul aparţinând repertoriului naţional al fi -ecăruia. Au fost și participanţi de etnie română și au avut rezultate bune.

- În Cernăuţi își desfășoară activi-tatea mai multe asociaţii culturale și profesionale românești. Româ-nii sunt a doua minoritate etnică din Ucraina, după ruși. Cum sunt ei văzuţi de opinia publică din aceas-tă ţară?

- Avem oameni de vază, personali-tăţi integrate în toate domeniile vieţii social-politice din Ucraina. În mare majoritate suntem văzuţi ca cetăţeni cu aceleași drepturi ca și ucrainenii și cu aceleași obligaţii faţă de statul în care locuim. Am foarte mulţi prieteni ucraineni și din rândurile minoritarilor din Cernăuţi. Ce-i drept, există și o categorie de persoane care cred că am avea prea multe drepturi, însă sperăm că numărul lor va scădea.

- Anul acesta, când s-au împlinit șapte decenii de la masacrul cu mii de victime nevinovate de lângă lo-calitatea Fântâna Albă, în Româ-nia a fost supusă spre dezbatere parlamentară declararea zilei de 1 Aprilie - Zi naţională a memori-

ei românilor victime ale regimului sovietic în nordul Bucovinei, Ţinu-tul Herţa și întreaga Basarabie. Există vreo iniţiativă venită din partea organizaţiilor românești din Cernăuţi pentru cercetarea îm-prejurărilor masacrului, stabilirea corectă a numărului de victime și a vinovaţilor de crima colectivă comisă?

- De această cercetare românii din nordul Bucovinei și nu numai ei, ci și ucrainenii (un ucrainean a publicat primul la Moscova documente despre masacrul de la Fântâna Albă) se ocu-pă de mult. Au apărut sute de pagini despre această tragedie. Cercetările continuă și astăzi, descoperindu-se noi liste ale jertfelor inocente de la Fântâna Albă, Lunca și alte locuri de tristă pomină, unde au avut loc masacre. Sute de pagini de mărturii ale supravieţuitorilor atrocităţilor sovietice au fost publicate în revista „Ţara fagilor”. În fi ecare sat s-au făcut troiţe. Societatea „Golgota” are drept scop principal cunoașterea celor ce s-au petrecut atunci.

- Revenind la Eminescu, v-am ruga să ne spuneţi ce întreprinde socie-tatea care-i poartă numele pentru ca muzeul dedicat prezenţei sale în casa lui Aron Pumnul să poată fi vizitat cât mai curând?

- Muzeul dedicat lui Mihai Emi-

nescu se afl ă sub jurisdicţia Muzeului

Etnografi c Cernăuţi și tot prin interme-

diul acestui muzeu se vor face lucrări

de restaurare, care necesită eforturi

fi nanciare uriașe - bani de care socie-

tăţile românești nu dispun. Sper că se

vor găsi mijloace la Ministerul Culturii

pentru ca acest lucru să se facă în mod

profesionist. Societăţile românești

vor contribui cu voluntari sau colecte

de bani. E bine că s-a eliberat casa de

locatari și vor putea începe lucrările.

- Ce planuri de viitor aveţi?

- Dorim să terminăm repararea

sediului pentru ca societatea să devi-

nă un adevărat centru de cultură, cu

bibliotecă mai bogată, chiar și cu cărţi

în format electronic, cu o sală de cal-

culatoare, una de conferinţe, sisteme

multimedia, sală de expoziţii. Dorim

ca sediul să fi e la un standard mai ridi-

cat, iar în privinţa colaborării, suntem

deschiși către oamenii de cultură din

Republica Moldova și România, ca și

din alte părţi.

- Domnule Bâcu, vă mulţumim

pentru interviu și sperăm să vi se

îndeplinească dorinţele cât mai

curând.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşan, pentru FLUX

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

2027. Dogmele sunt setoase de sânge ca un lup fl ămând.

Lucian BLAGA, poet și fi lozof român (1895-1961)

2028. De Stati păziţi-vă, nu de mine!

Grigore VIERU

2029. Când va buciuma Dumne-zeu, Stati nu va ști încotro s-o apuce. În Rusia? Dar nici rușii nu au nevoie de asemenea savanţi!

Vasile VASILACHE

2030. Dacă ai venit să mă cumperi, pentru că ai venit apoi pleacă cu venitul tău cu tot de unde-ai venit, venitură!Vasile ROMANCIUC

2031. E o nenorocire pentru om să lase în urma lui o pată de întuneric care îi seamănă.

Victor HUGO, scriitor francez (1802-1885)

Notă. Dacă vă veţi gândi la V. Stati, nu veţi greși!

2032. Pe Stati l-a desfi inţat ca entitate umană și știinţifi că tânăra savantă Eugenia BOJOGA, nepoată și continuatoare a marelui om de știinţă Eugeniu Coșeriu, în articolul ei ”Limba moldovenească” și dicţio-narul lui V. Stati”, apărut în ”Contra-fort”, nr. 7-8, 2008. În același articol este reprodusă o ”înaltă” apreciere a unui lingvist occidental:

Acest Stati trebuie să pască oile. De unde se iau așa tâmpenii de oameni?!

2033. Dușmanul ne-a luat cărţile noastreȘi ne-a dat cărţile lui...Nicolae ESINENCU. Cu mortul

în spateNotă. Mâzgăliturile lui Stati

sunt o ilustrare elocventă în acest sens!

2034. Prins în fl agrant delict de minciună, dezinformatorul (V. Stati) se scuză prin încadrarea acesteia în domeniul erorilor – noţiuni complet diferite: eroarea se opune realităţii, pe când minciuna se opune ade-vărului!

Eugen COȘERIU

2035. Iertată fie-mi vanitatea autocitării, dar voi spune mai jos unele lucruri pe care le-am mai spus în acest colţ de pagină, vorba publicistului Bogatu. Țin să subliniez că, de când a devenit ”ideolog al moldovenismului” (M.

Cimpoi), Stati scrie tot felul de opuri antiromânești, dar tot ce scrie este substanţă nocivă și urât mirositoare, capabilă să pună pe fugă orice fi inţă înzestrată cu simţ olfactiv nealterat. Drept pentru care, un românaș dintre cei prigo-niţi în trecut de regimul comunist a alcătuit catrenul:

Auzind că Stati screme un tratat pe sacre teme,Zis-a un șofer de rută: - Păi să scrie, nu să pută!Iar un alt ins, demograf de

meserie, a explicat dramaticul exod al populaţiei băștinașe către Occident prin același fenomen de natură... olfactivă:

Românașii ţin cărareaSpre Apus, cât mai departe,Ca să scape de duhoareaEmanată de V. Stati...Vomele ”știinţifi ce” ale lui Stati

mai sunt și puse în vânzare... Și ”po-porul” se adună ciotcă să le cumpe-re! De aici s-a iscat dialogul:

- Ce-i cu-atâta gălăgie, Chiote și frenezie?- Îl cată lumea pe Stati Să-l felicite... la spate!Precizez că acolo se vindea

genial de prostescul op al lui Vasile Stati ”Dicţionar moldovenesc-ro-mânesc”!

2036. Moldovenismul nu se opu-ne românismului, ci este o formă a lui... Există și moldovenism care își are moralitatea, eficacitatea sa (...). Poţi fi moldovenist fără a fi antiromân. Ba mai mult, poţi fi moldovenist fiind în același timp și român. Român în toată puterea cuvântului.

Eugen COȘERIU

2037. Stultorum infinitus est numerus (Numărul proștilor este infi nit).

Notă. Dicton latin îndrăgit de E. Coșeriu.

2038. Pe Emanuil Cattely (fost prefect al judeţului Bălţi, arestat a treia zi după ocuparea Basarabiei de către zbirii sovietici) îl anchetau enkavediștii cu faimă în meseria lor de călăi.

- Cine ești? îl întrebau.- Sunt român, răspundea el.- Ești moldovan, nu român!- Toţi moldovenii sunt români,

răspundea Cattely de fi ecare dată...Vadim PIROGAN, fost deţinut,

în LA, 13 mai 19992039. Gigantul Coșeriu a decla-

rat la Bălţi că aberaţiile lui Stati sunt primejdioase pentru umanitate la fel cum gunoaiele spaţiale îi pun în pericol pe astronauţi...

Valentin Mândâcanu

“Eminescu ştia foarte bine că Europa nu ar fi interesată de un popor care ar fi maimuţărit

ultima modă de la Paris sau de aiurea”. Mircea Eliade

G`ndul s=pt=m`nii

INTERVIU

Nordul Bucovinei, Eminescu şi românii noştriInterviu cu poetul Vasile Bâcu, preşedinte al Societăţii pentru cultura românească „Mihai Eminescu”, redactor-şef al „Gazetei de Herţa”

“Eminescu nu s-a încadrat niciodată în timp, în lume și în spaţiu. Poetul care a adunat în rime și în iambi toată durerea și nostalgia acestui popor, n-a scris despre noi, el ne-a creat. Eminescu este strigătul disperat al conștiinţei românești. Și nu întâmplător, în multe case din satele basarabene, întâlnim, lângă icoană, chipul lui Eminescu. Lor, ţăranilor, nu trebuie să le dovedească nimeni că Eminescu este cel mai mare poet pe care l-a dat lumii vreodată pământul

românesc. Ei îl știu pe Eminescu mai bine decât cel mai mare și mai recunoscut eminescolog. Ei îl simt pe Eminescu. Lor nu trebuie să le amintești că sunt români, ei sunt români prin Eminescu, deoarece ca-podopera lui Eminescu este neamul românesc. Una e să înveţi, să citești și e cu totul altceva să simţi, să-l ai în sânge pe Eminescu”…

Revin mereu la Eminescu, dar nu știu și nici nu pot scrie despre Eminescu. Și nici nu înţeleg ce scriu alţii despre Eminescu. Nimeni nu m-a învăţat și nici nu m-a convins să citesc din Eminescu mai bine decât însăși Eminescu. Cele apărute, publicate, scrise, comentate și răsufl ate după Eminescu nu mă interesează.

Cunosc mulţi Eminescu: Eminescu din școală, Emi-nescu din facultate, Eminescu din saloanele literare, Eminescu de la teatru, Eminescu din scuarul Sălii cu Orgă. Dar e cu noi alt Eminescu, absolut diferit de cel înfăţișat de alţii. Eminescu nostru cel de toate zilele. Eminescu și punctum. Cel mai bun ce i s-a putut întâmpla neamului românesc, pentru care opera lui Eminescu rămâne în continuare cel mai important și singurul îndrumar de conștiinţă.

Liliana POPUŞOI, FLUX

“Dacă românii recunosc în Eminescu

pe cel mai mare poet al lor, e pentru

că Eminescu tocmai a știut să exprime

în mod remarcabil sufl etul ţării sale,

traducând cu fi delitate aspiraţiile sau

visurile compatrioţilor săi”.

Alain GJUILLERMAN

“Când va răsări est Luceafăr pe ce-

rul Daciei, bătrânii ei vor întineri de

bucurie, fetele ei vor corona cu fl ori pe

îngerul care va cuteza a lua vălul străin

ce le întunecă, feciori-l vor purta în tri-

umf ca pe un mare erou, care au șters

macula străină de pe numele româ-

nesc, poporul îi va da eterna memoria

cu mormânt de neuitare pe care I-l va

înălţa inima sa cea recunoscătoare, ca

restauratoriul tinereţilor limbei sale.”

Simion BĂRNUŢIU, 1853

Eminescu nostru Eminescu nostru cel de toate zilele…cel de toate zilele…

Participanţii au concurat pentru Trofeul Festivalului, care reprezintă simbolul porţilor deschise ale Chi-șinăului cu Steaua mân-tuitoare a Betleemului, precum și pentru Marele premiu al Festivalului - 16 000 de lei, oferit de Fun-daţia Edelweiss. Anul aces-ta, participanţii la festival au fost împărţiţi pe două secţiuni: copii (8-13 ani) și tineri (14 – 30 ani), fi ecare interpretând câte o piesă în limba română. La ediţia curentă, la secţiunea tineri s-au înscris 18 concurenţi, iar la secţiunea copii - 19.

„În numele domnului Vlad Plahotniuc aș vrea să

felicit organizatorii acestui frumos festival, care pe parcursul celor 17 ediţii au demonstrat că sunt într-adevăr o pepinieră pentru talentele pe care le avem noi aici”, a declarat Diana Danu, consilierul prim-vi-cepreședintelui Parlamen-tului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc, care este și fondatorul Edelweiss.

„Ediţia din acest an e și un proiect social, pentru că mai mulţi copii și tineri defavo-rizaţi material au fost scutiţi de taxa de participare, astfel încât ne bucurăm că am reușit să facilităm prezenţa lor la acest Festival”, a mai adăugat Diana Danu.

În cele trei zile, pe scenă

au răsunat, în interpretarea

tinerilor participanţi, piese

cunoscute, precum „De-ar

fi să vii”, de Mihaela Run-

ceanu, „Nebun de alb”, de

Emerik Imre, și altele.

Premiul Mare la secţiu-

nea „Copii” a fost câștigat

de Valeria Engalâceva, din

or. Bălţi, cu numele de sce-

nă Lerika. „Emoţiile sunt

foarte plăcute. Când au

spus că eu am luat Marele

Premiu, a fost chiar cel mai

mare premiu din viaţa mea”,

a spus Valeria.

La secţiunea tineri, Tro-

feul a mers la Doina Borde-

ianu, care a cucerit juriul,

dar și publicul cu o piesă

din repertoriul regretatei

Mădălina Manole.

La solicitarea Fundaţiei

Edelweiss, în ultima seară,

după Gala premiilor, în scenă au urcat interpreţii Jozef Ivaska din Austria, și Marcel Pavel din Romania, care i-au bucurat pe cei prezenţi în sală cu recitaluri de excepţie.

Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguverna-mentală, nonprofi t și apoli-tică, înfi inţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor opor-tunităţi echitabile pentru oamenii talentaţi și deza-vantajaţi din Republica Mol-dova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiec-te în domeniul cultural, edu-caţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţia-tivele fundaţiei se bazează

pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin po-tenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oa-menilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contri-bui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se afl ă entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciu-nea și experienţa anilor.

Fundaţia Edelweiss a premiat câştigătorii Fundaţia Edelweiss a premiat câştigătorii Festivalului „Steaua Chişinăului”Festivalului „Steaua Chişinăului”

Tineri din diferite colţuri ale ţării au par-ticipat, zilele trecute, la ediţia a XVII-a a Festivalului Naţional “STEAUA CHIȘINĂU-LUI—STEAUA MOLDOVEI–2011, eveniment organizat cu suportul Fundaţiei Edelweiss.

17 IUNIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

În noaptea dintre 12 și 13 iunie 1941, tru-pele NKVD au arestat, în vederea deportării, familii întregi din satele Basarabiei și Bucovinei de nord.

Peste 32 000 de persoane de toate vârstele (intelectuali, foști angajaţi ai administraţiei româ-nești, dar și foarte mulţi ţărani înstăriţi) au fost scoase noaptea din casele lor, permiţându-li-se să ia un mic bagaj din care li se luau adesea obiectele utile sau preţioase de către cei veniţi să-i aresteze. Oamenii erau duși cu camioanele sau căruţele la gară, unde erau triaţi pe categorii. Capii de familie au fost trimiși separat în lagărele din partea asiatică a URSS și mulţi au fost acolo executaţi. Tinerii de peste 18 ani au îngroșat rândurile celor care lucrau ca sclavi în

fabricile, uzinele, minele, pădu-rile sau agricultura imperiului sovietic. Femeile cu copii mici și bătrânii aveau ca destinaţie alte lagăre de muncă în îndepărtata Siberie. Mulţi au murit pe drum, alţii în lagărele de exterminare și foarte puţini au supravieţuit, aceste victime neprimind nici până astăzi vreo despăgubire pentru pierderile și suferinţele îndurate.

Jertfa atâtor sufl ete nevino-vate nu a fost uitată de urmașii celor deportaţi și, în localităţile de baștină, se comemorează acele momente tragice.

La Stănești, raionul Hliboca (Adâncata), regiunea Cernăuţi, a fost organizată o astfel de ceremonie datorită colaborării fructuoase dintre fi liala locală și cea din Cernăuţi a Asociaţiei „Golgota” a victimelor represa-liilor staliniste, școala din sat și autorităţile locale și regionale.

După terminarea slujbei reli-

gioase, preotul Nicolae Topală, parohul Bisericii „Sfânta Paras-cheva” din localitate, a oficiat un emoţionant Te Deum în memoria celor 154 de depor-taţi din sat. Cu fraze pline de înţelepciune, părintele a reușit să reînvie în sufl etele credincio-șilor momentele groaznice prin care au trecut în urmă cu șapte decenii victimele stăneștene ale teroarei staliniste.

Profesorul universitar Ilie Popescu, președintele Asociaţiei „Golgota” din regiunea Cernăuţi, care a fost deportat la vârsta de 7 ani, a trecut de la suferinţele copilăriei sale, moment de mare impact asupra elevilor veniţi în număr mare la acest eveniment, la importanţa cunoașterii cu mai mare exactitate a celor întâm-plate atunci, pentru că, după surse documentare diferite, numai din zona Cernăuţilor au fost deportaţi între 13 000 și 20 000 de oameni.

Aleksandr Grigorișin, repre-zentant pentru minorităţi din partea administraţiei regiunii Cernăuţi, a arătat că ucrainenii au împărţit aceeași soartă cu românii în perioada de teroare stalinistă și a apreciat pozitiv organizarea unor asemenea ac-ţiuni de comemorare, asigurân-du-i pe participanţi de sprijinul autorităţilor în acest sens.

Președintele Asociaţiei „Gol-gota” din Cernăuţi, profesorul Octavian Bivolaru, precum și președintele filialei locale al aceleiași organizaţii, profesorul Ion Posteucă, au rostit cuvinte emoţionante despre calvarul îndurat de către cei deportaţi. Profesorul Posteucă a povestit cum o mătușă de-a sa, care a fost deportată împreună cu cei șase copii ai săi, căuta rădăcini comestibile într-o pădure si-beriană. Au fost simţiţi de lupi și trei animale începuseră să le dea târcoale. Neștiind ce să facă

într-o asemenea situaţie, femeia și-a strâns copiii împrejur și a în-ceput să se roage la Dumnezeu. După terminarea rugăciunii au plecat doi lupi, apoi și al treilea s-a dus fără să le facă vreun rău. Această întâmplare reală, a spus vorbitorul, demonstrează că slu-jitorii lui Stalin erau mai răi decât lupii, iar cruzimea lor o întrecea pe cea a fi arelor.

Primarul Gheorghe Gireadă, descendent al unei familii cu membri deportaţi, un gospo-dar desăvârșit și un sensibil poet religios, a argumentat necesitatea cunoașterii de că-tre tânăra generaţie a ceea ce s-a întâmplat atunci, pentru ca asemenea lucruri să nu se mai repete niciodată.

Un grup de elevi îndrumat de către profesoarele Elena Cârcu și Olga Iaţeniuc au recitat poezii, având ca temă calvarul deportă-rilor, cele mai multe fi ind creaţii ale localnicilor. Trebuie men-

ţionat faptul că satul Stănești este locul de baștină al poetului Vasile Posteucă, care a plecat din calea tăvălugului sovietic și a ajuns profesor universitar în Ca-nada și SUA. Și acum în această localitate bucovineană poezia este la ea acasă, oamenii având un deosebit talent în exprimarea lirică a trăirilor mai importante, autorii versurilor recitate în

biserică nefi ind numai oameni de condei, ci gospodari care-și înfrumuseţează astfel puţinele clipe de răgaz.

Apoi toată lumea a mers la cimitir, unde Asociaţia „Golgota” a înălţat două monumente ală-turate, unul dedicat victimelor deportărilor și celălalt ostașilor morţi în război. S-au depus coroane de fl ori și lacrimile au

inundat ochii celor ce și-au adus

aminte de rudele dispărute

acum șapte decenii. Urmașii

deportaţilor nu i-au uitat pe cei

dragi, care au murit pe melea-

guri îndepărtate, fără vreo vină

și fără a avea parte de o lumâna-

re sau o cruce la căpătâi.

Iuliu-Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

13 iunie 1941 – 13 iunie 2011

Comemorare la StăneştiComemorare la Stăneşti

Astfel, din 12 iunie, Episcopia Daciei Felix va avea doi Vicari ad-ministrativi: unul pentru Voievo-dina (la nord de Dunăre) și altul pentru Timoc (la sud de Dunăre). Primul Vicar administrativ pentru Timoc (Valea Timocului, Valea Moravei și Homolie) este preotul iconom stavrofor Boian Alexan-drovici din Negotin, protopop al Daciei Ripensis și paroh de Mălainiţa și Remesiana. Vicarul administrativ pentru Voievodina este preotul Moise Ianeș, paroh de Straja (Banatul sârbesc), care ocupă această funcţie din perioa-da dinaintea înfi inţării Episcopiei Ortodoxe Române a Daciei Felix, când aceasta avea statutul de Vicariat al Patriarhiei Române în Republica Iugoslavia, iar mai târ-ziu în Serbia și Muntenegru.

Episcopul Daniil Stoenescu arată în Decizia sa chiriarhală din 12 iunie că apreciază și recu-noaște „în mod deosebit întreaga activitate misionară, pastorală și bisericească” desfășurată de pă-rintele Boian Alexandrovici „timp de opt ani de zile, pentru binele românilor/vlahilor ortodocși din Serbia de Răsărit”, exprimându-și „deplina încredere în faptul că

Sfi nţia Sa va continua și va spori și pe mai departe toate cele înce-pute, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu binecuvântarea Patriarhiei

Române și cu susţinerea și îndru-marea” arhierească a Preasfi nţiei Sale.

Românii reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din Serbia, fi ind repartizată teritorial în mod inegal. Astfel, circa 30 de mii de români locuiesc în Provin-cia autonomă Voievodina, la nord de Dunăre, și se bucură de drep-turi culturale și naţionale (școli, biserici, mass-media), iar peste 300 de mii de români locuiesc în Timoc, pe văile râurilor Dunărea,

Timoc și Morava, fără a le fi asigu-rate drepturile culturale și naţio-nale elementare. Situaţia acestei comunităţi a făcut obiectul dez-baterilor în Adunarea Parlamen-tară a Consiliului Europei, care, la 1 octombrie 2008, a adoptat Re-zoluţia 1632 (2008) și Recoman-darea 1845 (2008), intitulate: „Si-tuaţia minorităţilor naţionale din Voievodina și a minorităţii etnice române din Serbia”.

Rezoluţia 1632 (2008) spune, între altele: „Adunarea este con-știentă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Vene-ţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile și organi-zaţiile religioase din Republica Serbia și se asociază recoman-dării acesteia prin care cere o defi nire mai exactă a statutului dreptului canonic și a hotărârilor instanţelor bisericești. Pe de altă parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă Sârbă și cu Biserica Ortodoxă Ro-mână pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă efecti-vă libertatea religiei în partea de răsărit a ţării, așa cum este deja în cazul Voievodinei”.

Totodată, APCE le-a cerut autorităţilor de la Belgrad „Să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce privește ga-rantarea efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.), punând integral în

aplicare, și pe întreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acest do-meniu; Să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/ro-mânilor care locuiesc în estul Ser-biei (pe văile Timocului, Moravei și Dunării) accesul la învăţământ, la presă și la administraţie publi-că în limba lor maternă și să le ofere acestora mijloacele de a-și ţine servicii religioase în această limbă; Să identifi ce și să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanelor din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina”.

Până în 1833, când provincia sud-dunăreană autonomă Mar-ginea, populată preponderent de români, a fost anexată de statul sârb, românii din Timoc au ţinut administrativ-bisericește de Mitropolia Ungrovlahiei cu reședinţa la Târgoviște, iar apoi la București. Biserica Ortodoxă Sârbă a promovat o politică în-verșunată de sârbizare a etnicilor români din această regiune și s-a opus oricăror revendicări privind folosirea numelor românești și a limbii române în cultul public bisericesc. În ultimele două de-cenii, mai multe parohii ortodoxe române au fost înfi inţate în Ti-moc, dintre care prima la Mălaini-ţa, comuna Negotin, în frunte cu protopopul Boian Alexandrovici.

Nota FLUX: Dacia Ripensis este denumirea unei provincii romane care a făcut parte din Dacia Aure-liană, organizată pe la anul 283 după Hristos de către împăratul Aurelian, când el a pus pietrele de graniţă și una dintre ele a fost

reînnoită de Gaianius, după retra-gerea lui din Dacia de la nordul Dunării. Ratiaria a fost stabilită drept capitală a Daciei Ripensis (înainte fi ind o colonie, fondată de împăratul Traian, în Moesia Superior). Ratiaria se afl ă în Bul-garia, lângă Dunăre, la 17 km sud de Vidin. Capitala servea atât ca sediu al guvernatorului militar, cât și ca bază militară a legiunii romane a XIII-lea, Gemina. După Priscus, Dacia Ripensis a fost o provincie înfl oritoare, în secolele al patrulea și al cincilea ale erei noastre. Însă la începutul anilor 440, hunii au cucerit provincia

(înainte de asta având loc câteva confl icte între romani și huni, în urma cărora hunii cuceriseră Cas-tra Martis). Deși provincia a fost redobândită pentru o perioadă scurtă, până la urmă a fost deci-mată de către avari în anul 586. Pe o notă mai specifi că, Aurelian a dezvoltat Dacia Ripensis de-a lungul Dunării, și anume între Moesia Superior și Moesia Inferi-or. Pe timpul domniei împăratului Traian, multe cetăţi și fortifi caţii au fost construite în această pro-vincie. Aceste cetăţi/fortifi caţii au inclus Singidunum (Belgradul de astăzi), Viminacium (Kostolaţ), Ta-

nata, Zernis, Doukepratou, Capu-tboes, Zanes și Pontes.

Dacia Ripensis a avut câteva orașe mai mari, în care au funcţio-nat și centre episcopale, de unde s-a răspândit creștinismul timpu-riu. Pe lângă Ratiaria, unul dintre centrele principale era și orașul Aquae, care era și sediu episco-pal. La sinodul din Sardica (Sofi a de astăzi) în anul 343 este men-ţionat, între alţii, și episcopul „Vi-talis et Daciae Ripensis de Aquis”. Această episcopie este amintită și de împăratul Iustinian în cunos-cuta sa novelă numărul 11.

Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis este o scânteie vie a creștinismului daco-roman, dând expresie organizatorică bisericească comunităţii nume-roase a românilor din Timocul de astăzi, români pe care sârbii și bulgarii îi numesc vlahi și care sunt băștinași în Serbia de răsărit și în cea de nord-est (ca și în Bul-garia de nord-vest).

Episcopia Ortodoxă Română a Daciei Felix pentru românii din Serbia există prin iconomie (sau pogorământ de la principiul ju-risdicţiei teritoriale), întrucât și la Timișoara există, prin reciprocita-te, din 1918, o Episcopie Ortodo-xă Sârbă, condusă de un episcop sârb (acum Preasfi nţitul Lukian Pantelić), pentru toţi etnicii sâr-bi de confesiune ortodoxă din România. În prezent, Episcopia Ortodoxă Sârbă cu sediul la Timi-șoara cuprinde 56 de parohii și 5 mănăstiri, organizate în 3 proto-popiate (Arad, Socol, Timișoara).

Vlad CUBREACOV, FLUX

Românii ortodocşi de la sud de Dunăre au un Vicar administrativ propriuDecizie istorică cu privire la românii ortodocși din Serbia de Răsărit. Duminică, 12 iunie, Epi-scopul locţiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Daciei Felix de la Vârșeţ, Doctor Daniil Sto-enescu, a înfi inţat un nou post de Vicar admi-nistrativ pentru credincioșii români din Serbia, fi ind vorba despre românii din sudul Dunării, mai exact din Timoc.

Primăvara care a trecut a fost dol-dora de fl ori și vise împlinite încât pentru unii rămâne o frumoasă amintire! Tocmai în acest anotimp am avut inima bolnavă și a trebuit să mă internez la spital. Ce să-i faci dacă inima umană se îmbolnăvește uneori de prea multă frumuseţe, dar și de durere uneori. O boală grea și un verdict al medicilor care au decis că trebuie o intervenţie chirurgicală serioasă... A fost foar-te difi cilă intervenţia, a durat 8 ore.

Acum sunt acasă, dar cu gândul în secţia de chirurgie cardiacă de la Spitalul Republican din Chișinău. Pentru că acolo am simţit că mai există oameni în ha-late albe care nu uită ce au jurat lui Hipo-crate. Câtă căldură, atenţie, bun-simţ au manifestat medicii, infi rmie-rele, tot persona-lul medical. Niște oameni cu respon-sabilităţi mari, buni profesioniști și gata să-ţi întindă o mână de ajutor.

Lumea noastră încă nu-i pierdută dacă ne mai au-zim unii pe alţii când strigăm de durere. Asta a fost concluzia

mea, dar și a colegelor mele de suferinţă cu care am stat în același salon și ne-am ajutat cum am putut.

La despărţire am scris cuvinte de preţuire în cartea de sugestii a secţiei, dar am avut o înţelegere, noi, niște femei venite să-și lecu-iască inima din diferite colţuri ale Moldovei, să le adresăm un cuvânt cald și prin interme-diul ziarului.

„Domnilor și doamnelor Doctori, Vă mulţu-mim pentru că ne-aţi lecuit inimile! Vă rămâ-nem întotdeauna recunoscătoare că aţi ţinut în palmă o inimă plină de suferinţă, dar ne-aţi trimis acasă cu INIMILE SĂNĂTOASE, iubitoa-re de copii, de soţi, de viaţă.

În această lume, totul și toate sunt în armonie: vă dorim sănătate, înţe-

lepciune și o mare de fl ori!Bunul Dumnezeu să vă răs-

plătească pentru faptul că nu lăsaţi o inimă bolnavă

să împovăreze o mamă, o soră, o soţie, o iubită!

Un ocean de recu-noștinţă, domnilor doctori Gheorghe

Manolache, Sergiu Panarciuc, Vitalie Morozan, Gheor-ghe Ţurcanu, Ta-tiana Ion, Maria

Petru.”

Vă mulţumesc din inimă, domnilor medici!

Cu sincere mulţumiri şi

preţuire, Anişoara PLEŞCA,

satul Văratic, raionul Râşcani

Părintele Vicar Boian Alexandrovici al Timocului Părintele Vicar Boian Alexandrovici al Timocului cu Părintele Episcop Lukian Pantelić cu Părintele Episcop Lukian Pantelić al sârbilor din Româniaal sârbilor din România

Olga Greceanu - femeia misionară a Ortodoxiei româneşti

Olga Greceanu era cunoscută ca o foarte apropiată a Bisericii Orto-doxe, atunci când intra în grupul "iniţiaţilor" de la Rugul Aprins. Iar în acest grup erau acei intelectuali care susţineau cauza Bisericii și trăiau în Biserică.

Olga Greceanu era un membru demn al acestui grup care medita și se ruga încă din vremea Cer-năuţilor afl aţi sub oblă-duirea mitropolitului Tit Simedrea. Olga Greceanu era cunoscută ca singura femeie care avea binecu-vântare de la patriarhul Nicodim, apoi Justinian, de a predica de la amvon, era cea care înfăţișa Scrip-tura și istoria Bisericii prin zugrăvelile pe care le executa în lăcașurile de cult sau lucrările pe care le prezenta în expoziţiile primite chiar și peste hotare. Olga Greceanu era cea care lupta pentru respectarea femeii, așa cum fusese răscumpărată de Maica Domnului. Având origine boierească, fusese doamnă de companie a reginei Maria. Cu toate acestea, avea o smerenie exemplară, care o situa alături de marile trăitoare ale vieţii creștine. Cu aceeași smerenie a acceptat nedreptăţile regimului comunist ca pe o mare încercare de la divi-nitate, știind că dreptate i se va face în lumea drepţilor.

Adrian Nicolae PETCU, sursa: ziarullumina.ro

Preotul Roman Braga în lupta spirituală împotriva comunismului

Este originar din Condriţa Lăpușnei, născut în 1922 într-o familie de credincioși ortodocși. Își începe pregătirea teolo-gică la seminariile de la Cernica, București, apoi Chișinău.

În 1947 a absolvit cursurile Facultăţii de Teologie din București, pentru ca un an mai târziu să se înscrie la doctorat. Apropierea de viaţa autentică creștină o începe de la vârsta de 12 ani, când a intrat pe poarta Mănăstirii Căldărușani. Însă vocaţia sa de luptător se va concretiza în timpul facultăţii, când căuta calea pentru a înfrunta ideologia comunistă. Îl cercetează pe Sandu Tudor la Antim, la conferinţele cu miros duhovnicesc ţinute de mo-nahi și intelectuali ortodocși. Sandu Tudor este cel care îl convinge că împotriva comunis-mului se poate lupta numai cu armele duhovnicești. Totodată, tânărul Braga este implicat în grupul studenţilor de la Teologie care nu puteau accepta instalarea regimului comunist în România. Alături de alţi colegi, precum Antonie Plămădeală, Nicolae Bordașiu sau Paul Munteanu, redactează un manifest intitulat "Fraţi creștini", în care îi îndeamnă pe români să păstreze în post sâmbăta din Săptămâna patimilor, care cădea de 1 mai. La 9 iulie 1948 este arestat, apoi condamnat la cinci ani temniţă grea. A fost trimis la Peninsula-Valea Neagră, în "brigada preoţilor", unde a muncit timp de 582 de zile. La 27 iulie 1953 a fost eliberat.

Istoria Bisericii noastre în imagini

17 IUNIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Dacă aveţi musafi ri...Dacă aveţi musafi ri...

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELOR

Conopida

Conopida este considerată un bun aliment anticancerigen și detoxifi ant al organismului.

Consumul acestei legume de cel puţin trei ori pe săptămână previ-ne anemia și reglează tensiunea arterială. Conopida este reco-mandată persoanelor care vor să slăbească.

ProprietăţiProprietăţiConţine enzime, proteine și vitamine, toate

bune pentru a fi folosită în favoarea unui orga-nism sănătos.

Conopida are 21 de calorii, vitaminele C, A, B1, B6, B2, fosfor, zinc, calciu, magneziu, fi er, mangan, caroten, cupru, nu are colesterol, nu conţine amidon și poate fi consumată în curele de slăbire.

Uz internUz internPrintre proprietăţile importante ale conopi-

dei se numără prevenirea bolilor de inimă, a atacului cerebral, detoxifi erea organismului, bun anticangerigen, antireumatic, energizant natural, analgezic antianemic, oftalmologic, scade nivelul colesterolului și sprijină sistemul imunitar. Datorită conţinutului de fosfor, cono-pida are un efect benefi c asupra dentiţiei. Co-nopida este benefi că și în cazul bruxismului și a altor ticuri nervoase.

Conopida este recomandată fumătorilorConopida este recomandată fumătorilorPersoanele care fumează ar trebui să consu-

me de câte ori au ocazia conopidă, dar și bro-ccoli, fi ind două legume ce conţin substanţe anticancerigene.

Conopida poate fi folosită gătită sau murată. Dacă nu s-a folosit toată conopida la gătit este indicat să se păstreze la rece împachetată în fo-lie, însă nu pentru mult timp.

Atenţie! Persoanelor care au probleme cu glanda tiroidă (hipertiroidă) le este recoman-dat consumul moderat de conopidă, deoarece predispune la apariţia gușei endemice.

Uz externUz externConopida este benefi că și în combaterea mă-

treţei.De asemenea, datorită lipsei de colesterol, a

unui indice caloric și glicemic mic și a calităţii sale, această legumă poate fi inclusă în dieta persoanelor care vor sa slăbească sănătos.

Salată picantă cu pui, caise şi nuci

Ingrediente: 1 jumătate de pui fript, rece, 6 caise tari, 100 grame miez de nucă, 150 grame frunze de salată asortată, 100 grame tulpină de ţelină verde, 2 linguri ulei de măsline, 4 linguri oţet balsamic, 4 linguri sos de soia light (preferabil cu ciu-perci), piper proaspăt măcinat

Preparare: Dezosaţi puiul și scoateţi pie-lea de pe carne. Tăiaţi carnea de pui în fâ-șii. Tăiaţi ţelina rondele. Scoateţi sâmburele caiselor și tăiaţi-le felii. În patru boluri sau farfurii de servire așezaţi un pat de salată amestecată cu tulpina de ţelină. Adăugaţi carnea de pui și caisele. Amestecaţi ușor. Formaţi un dressing din sosul de soia, oţetul balsamic și ulei și distribuiţi-l egal peste fi e-care farfurie. Presăraţi miez de nucă și piper proaspăt măcinat. Salata picantă de pui se servește ca atare, la temperatura camerei, sau scoasă de la rece.

Cartofi umpluţi cu brânzăIngrediente: 4 cartofi medii, 50 grame

brânză de vaci, 50 grame unt, 3 linguri de

smântână, 50 grame brânză de burduf, un vârf de linguriță de chimen măcinat, parmezan, sare și piper

Preparare: Spălați bine cartofi i. Puneți-i într-o tavă și băgați-i la cuptor la foc me-diu 30 de minute. Amestecați într-un bol brânza de vaci cu brânza de burduf. Scoateți cartofi i din cuptor. Crestați-i pe lungime și scoateți cu o lingură miezul. Amestecați miezul cu brânzeturile.

Mânuiți cartofi i cu un prosop pentru a nu vă arde. Adăugați smântâna peste amestecul din miez de cartof și brânze-turi. Încorporați untul cât miezul de car-

tof este încă fi erbinte ca să se topească. Potriviți de sare și piper. Umpleți cartofi i cu umplutură. Presărați chimenul mă-cinat. Băgați-i la cuptor încă 10 minute. Cartofi i umpluți se servesc calzi, cu par-mezan ras deasupra.

Friptură de porc aromată cu vin şi usturoiIngrediente: 2 bucăţi cotlet, ceafă sau

spată de porc (a câte 250-300 grame fi -ecare), 4 căţei de usturoi, 2 linguri de untură de porc, 1 cană de vin alb sec, 1

lingură amestec de rozmarin, oregano și (opțional) fulgi de ardei iute, 1 foaie de dafi n, sare, piper

Preparare: Încingeţi cuptorul la 190 de grade (foc mediu). Bateţi carnea, dacă e cazul (dacă are zgârciuri sau dacă feliile

sunt prea groase), cu un ciocan de șniţele sau latul unui satâr. Asezonaţi carnea cu amestecul de condimente, sare și piper. Puneţi bucăţile de carne într-o tavă încă-pătoare. Adăugaţi în tavă untura de porc, foaia de dafi n, vinul și căţeii de usturoi necurăţaţi, zdrobiţi doar cu latul cuţitului. Acoperiţi tava cu o folie de aluminiu și in-troduceţi-o la cuptor. Lăsaţi tava acoperi-tă timp de 45 de minute. După cele 45 de minute, scoateți tava din cuptor, dați la o parte folia de pe tavă (cu atenție la aburii fi erbinți). Creșteţi temperatura cuptoru-lui la 210 grade (foc mare). Reintroduceți carnea la cuptor, câte 8-10 minute pe fi -ecare parte, până se rumenește. Friptura de porc se servește ca atare, cu diverse garnituri, cu sosul format în tavă. Dacă sosul a scăzut prea mult, mai adăugaţi o jumătate de cană de vin la fi nalul prepa-rării.

Tartă cu macIngrediente: Pentru aluat: 250 g făină,

150 g unt, 120 g zahăr, 1 pachet zahăr va-nilat, 1 gălbenuș

Pentru umplutură: 1 pachet budincă de vanilie, 500 ml lapte, 150 g zahăr, 300 g mac, 1 compot de mandarine, 1 albuș, 1 pachet zahăr vanilat

Pentru glazură: 100 g zahăr, 2 linguri zahăr pudră

Preparare: Se amestecă rapid făi-na, zahărul, zahărul vanilat, untul și găl-benușul, până se ob-ţine un aluat nisipos. Se împarte în două, se acoperă cu folie transpa-rentă și se pune la frigider pentru jumătate de oră. Com-potul se desface și se lasă la scurs într-o strecurătoare.

Pentru umplutură, se prepară budin-ca de vanilie conform instrucţiunilor de pe pachet, folosind laptele și zahărul. Se lasă să se răcească și se amestecă ușor cu mandarinele tăiate cubuleţe și cu macul fi ert jumătate de oră în sucul din compot. Se păstrează la rece până în momentul în care se folosește.

Se ia o bucată din aluat, se întinde într-o foaie subţire și se așază într-o tavă unsă cu puţin unt. Se pune crema de mac în care s-a încorporat și albușul bă-

tut spumă cu zahărul vanilat, iar deasupra se pune restul de aluat dat pe răzătoarea mare. Se coace în cuptorul bine încins, la

foc potrivit, 25-30 de minute.

Când se răcește, se ornează cu gla-

zura de lămâie și câ-teva mandarine din compot.

Salată de fructeIngrediente: 1 porto-

cală (sau mandarină), 1 banană, 1/2 grepfrut roșu, 1

mango, 200 gr. căpșuni, 1 lingură zeamă de lămâie sau 2 de lichior, frișcă

bătută, iaurt sau smântână pentru ser-vire

Preparare: Curăţaţi fructele îndepăr-tându-le coaja și sâmburii. Tăiaţi fruc-tele în cuburi relativ egale. Amestecaţi fructele într-un vas cu zeama de lămâie și lichiorul. Zeama de lămâie și lichiorul previn oxidarea fructelor. Serviţi salata de fructe din cupe, cu un top de smân-

tână, iaurt sau frișcă bătută. Salata se poate decora cu frunze

de mentă sau fructe de pă-dure.

Să presupunem că în week-end aveţi musafi ri și vreţi să le oferiţi o masă cu feluri mai puţin cunoscute. Reţetele pe care le-am selectat și pe care vi le propunem sunt delicioase și ușor de pregătit.

Toate doamnele și domnișoarele vor să aibă gambe fi ne și sexy, cu piele catifelată, o dorinţă realizabilă, de altfel, datorită produselor cosmeti-ce de ultimă generaţie și masajelor propuse de specialiști.

Pentru a avea picioare fi ne trebuie să în-grijiţi cu atenţie două zone foarte sensibile, genunchii și gleznele, care sunt primele afec-tate, mai ales în cazul în care apar probleme la nivelul sistemului circulator. Pentru ge-nunchi, cea mai efi cientă soluţie o reprezintă efectuarea de două ori pe zi a unor masaje speciale, cu mișcări circulare, în sensul acelor de ceasornic, “frământând” pielea pentru a stimula sângele. Pentru a spori efi cienţa aces-tui masaj, puteţi folosi o cremă pentru toni-fi ere sau una pentru slăbire. Pentru glezne sunt indicate mișcări circulare, “aplicate” de la călcâi până la baza pulpei.

Pentru a ajuta drenajul limfatic la nivelul gambelor, descoperiţi noua generaţie de creme și geluri de îngrijire. Având proprie-tăţi de combatere a celulitei, aceste produse sunt special create pentru a lupta împotriva stratului de grăsime ce se depune pe picioare. Aceste creme sau geluri sunt produse pe bază de cafeină, ceai verde sau alb, alge sau uleiuri esenţiale, care au proprietăţi de dinamizare și remodelare. Se recomandă să fi e aplicate în fi ecare zi cu mișcări ascendente, începând de la glezne și până pe coapse.

Explicaţia pentru această senzaţie ce apare în special în timpul verii este faptul că în inte-riorul venelor există niște “supape”, care urcă sângele spre inimă. Din cauza căldurii, vene-le se dilată, iar aceste “supape” nu mai func-ţionează așa cum ar trebui și, prin urmare, sângele rămâne la nivelul gambelor. Pentru a evita această neplăcere, medicii recoman-dă să nu purtaţi pantaloni prea strânși și să nu staţi prea mult în picioare. Este indicat să mergeţi cât mai mult pe jos, pentru a stimula circulaţia sângelui, iar atunci când ajungeţi acasă este bine să vă odihniţi picioarele, spri-

jinindu-le pe o pernă poziţionată mai sus de-cât restul corpului.

Pentru a stimula circulaţia la nivelul picioa-relor, puteţi folosi creme speciale. Acestea sunt produse pe bază de camfor, mentol sau viţă de vie roșie, ingrediente active ce stimu-lează circulaţia în vene. Aveţi de ales între geluri, care se aplică dimineaţa și seara, sau sub formă de spray, ideale pentru utilizarea în timpul zilei.

Pentru folosirea unor astfel de produse, așezaţi vă pe sol, cu picioarele ușor fl exa-te, aplicaţi gelul sau pulverizaţi sprayul pe picior și întindeţi soluţia pe gambă, până la genunchi.

Puneţi mâinile de o parte și de alta a pi-ciorului și masaţi pulpa în sus și în jos, apă-sând ferm, până când crema intră complet în piele.

Pielea de pe picioare are în mod natural mai puţine glande sebacee, de aceea are ne-voie de îngrijiri speciale pentru a nu deveni aspră. Iată ce trebuie să faceţi pentru a vă păstra pielea fi nă și catifelată. În primul rând, faceţi un gomaj de două ori pe săptămână, insistând pe zonele mai deshidratate.

Folosiţi o loţiune de corp specială, mai gra-să decât cea pe care o folosiţi pentru restul corpului, sau, în caz de urgenţă, optaţi pentru creme cu aplicare la rece. Nu ezitaţi să folosiţi loţiuni grase, pentru că pielea de pe picioa-re are nevoie de cât mai multă hidratare. La sfârșitul “tratamentului” aplicaţi un gel auto-bronzant sau unul sclipitor, pentru un plus de strălucire. Dacă pielea prezintă mici imper-fecţiuni (vânătăi, varice), le puteţi acoperi cu fond de ten.

evenimentul.ro

Căpșunele protejează inima, reduc riscul de cancer, au rol antiinfl amator și sunt benefi ce pentru creier, spun cercetătorii de la Healthy Aging Project din Chica-go. Aceștia au descoperit că adulţii care consumă căpșune cel puţin o dată pe lună sunt mai puţin predispuși la declin cognitiv.

Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul Berry Health Symposium. Argumentele cercetătorilor în favoarea efectelor benefi ce pe care aceste fructe le au asupra creierului au con-stat în demonstrarea că, în marea lor majoritate, celulele sunt afectate de diferite tipuri de infl a-maţii. Prin consumul de căpșune, se reduce riscul infl amaţiilor și, implicit, creierul este protejat.

Astfel, la femeile care au consumat mai mult de o masă de căpșune lunar pier-derile de memorie au fost cu 16,2 procente mai mici decât la cele care mâncau puţine sau deloc.

Printre alte benefi cii ale căpșunelor, specialiș-tii au mai enumerat:

• tratarea afecţiunilor hepatice și reumatice. Ei recomandă, în acest sens, 200 g de suc de căpșune, băut timp de zece zile.

• reducerea aportului grăsimilor în orga-nism, fi ind indicate în curele de slăbit (500

de căpșune de mărime medie conţin nu-mai 100 de calorii).

• favorizarea producerii de globule roșii, stimularea metabolismului și creș-

terea capacităţii de ardere a grăsimilor.

• prin conţinutul lor bogat de fructoză, sorbitol și xilitol, căpșunele păstrează nivelul glucidelor și al insulinei din organism în limite normale.

Controlul natural al paraziţilor din casă

Fiecare locuință este vizitată, la un moment dat, de diferite soiuri de dăunători, de la fur-nici, gândaci până la muște, țânțari sau purici.

Pentru combaterea acestora există soluții și spray-uri otrăvitoa-re, mai mult sau mai puțin efi ciente, însă cu siguranță dăunătoare și pentru organismul nostru.

Dacă vrei să elimini prin metode naturale prezența paraziților din casă, folosește remediile de mai jos, care se încadrează în categoria produselor prietenoase cu mediul înconjurător.

Prima și cea mai sigură regulă cu care trebuie să începi este să le elimini sursele de apă și hrană. Păstrează bucătăria și baia curate, atât la suprafață, cât și în profunzime.

Șterge suprafețele din aceste încăperi, după fi ecare spălare, cu o soluție alcătuită în proporții egale din apă și oțet. Îndepărtează petele de apă și repară orice scurgere la robinet.

Pentru a scăpa de furnici:• așază felii de castravete în zonele cu activitate intensă• menta, cuișoarele, lămâia și boabele de cafea sunt, de aseme-

nea, elemente care intimidează furnicile. Plasează-le la intrarea în fi ecare cameră

• pentru a omorî aceste insecte realizează un amestec dintr-o cană de zahăr, o lingură de borat de sodiu și 250 ml apă. În această soluție îmbibă câteva bile de vată, pe care apoi plasează-le într-un container de plastic cu multe găuri. Furnicile care vor pătrunde în vas vor duce momeala otrăvitoare în colonie și vor muri.

Pentru a scăpa de gândaci:• sunt valabile și aici cojile de castravete, considerate un adevărat

inhibitor• usturoiul și foile de dafi n se înmoaie pe timpul nopții în apă fi ar-

tă. Acest lichid se va pulveriza în spatele dulapurilor și de-a lungul bordurii parchetului.

Pentru a scăpa de purici:• usturoiul și oțetul din mere, adăugate în hrana cățelușilor de

casă, vor preveni invazia puricilor sau mușcăturile• toarnă câteva cești de apă fi artă peste 2 lămâi tăiate felii și lasă

peste noapte. Cu acest lichid și cu un burete spală câinii și pisicile. Puricii vor fi imediat distruși.

Pentru a scăpa de păianjeni:Păianjenii sunt, de fapt, insecte care ajută la combaterea altor

paraziți. A avea în preajmă câteva exemplare din acești băieți buni este chiar indicat.

Totuși, dacă vrei să scapi de ei, curăță ramele ferestrelor și ușilor cu soluție de lămâie.

Muștele pot fi păstrate afară din casă cu ajutorul frunzelor de mentă, dafi n și eucalipt. Atârnă la ferestre săculeți plini cu aceste verdețuri. Sau toarnă câteva picături de ulei de eucalipt în apă și pulverizează în jurul ușilor și ferestrelor.

Cum să... reutilizezi cafeaua folosită

Dacă ești un bău-tor serios de cafea, există mari șanse să pregătești cel puțin o ceașcă în fi ecare zi. Această plăcere îți aduce o cantitate mare de cafea mă-cinată folosită, pe care o poți considera nefolositoare.

Totuși, zațul de cafea este foarte benefi c și valoros pentru tine și pentru locuința ta. Iată doar câteva metode prin care poți re-utiliza cafeaua folosită:

• Dezodorizează chiuveta• Dezodorizează chiuvetaFierbe 5 căni de apă. Pune pe fundul chiuvetei o jumătate de

cană de zaț apoi toarnă apa fi artă peste.

• Fertilizează solul• Fertilizează solulAdaugă cafea folosită uscată pe pământul din curte pentru a

spori creșterea plantelor (trandafi ri, azalea, trandafi ri japonezi, arbori cu frunza verde tot anul, camelii).

• Înlătură pisicile și furnicile• Înlătură pisicile și furnicileDacă vrei să scapi de furnicile care îți invadează casa, arun-

că pe cărarea folosită de acestea bucăți umede de cafea. Sau dacă te deranjează pisicile străine care își fac nevoile în grădi-nă, împrăștie peste teren un amestec din zaț de cafea și coji de portocale.

• Întărește culoarea mobilierului• Întărește culoarea mobilieruluiFirimiturile de cafea pot fi folosite pentru vopsirea pieselor

închise la culoare, mascând astfel petele și zgârieturile. Pune ca-feaua într-un ciorap de nylon, leagă-l și scufundă-l într-o ceașcă cu apă fi erbinte pentru 10 minute. Colorează apoi părțile de mobilier afectate.

• Sporește strălucirea părului brunet• Sporește strălucirea părului brunetCât timp ești încă la duș, după șamponarea și clătirea părului,

freacă-l delicat cu puțin zaț de cafea. Dacă mirosul te deranjea-ză, folosește apoi balsam de păr.

• Înlătură puricii de pe cățel• Înlătură puricii de pe cățelÎn timp ce speli animalul utilizează pe blăniță și puțină cafea

folosită. Clătește apoi din abundență.

• Împiedică pulberea din șemineu să se împrăștie• Împiedică pulberea din șemineu să se împrăștieÎnainte de a curăța șemineul, aruncă zațul umed de cafea pes-

te cenușă, în loc să-l arunci la gunoi.

• Construiește lumânări• Construiește lumânăriAmestecă ceara cu cafeaua folosită, adaugă un fi til, dă-i for-

ma dorită și…lumânarea cu miros de cafea este gata.

• Dezinfectează• DezinfecteazăUsucă zațul în cuptor, pune-l într-un bol și lasă-l un timp în fri-

gider sau în congelator pentru a înlătura mirosurile neplăcute. La fel poți proceda în cazul dulapurilor sau cămărilor, atârnând un săculeț plin cu zaț de cafea în aceste locuri.

• Încetinește dezvoltarea celulitei• Încetinește dezvoltarea celuliteiAmestecă un sfert de cană de zaț călduț cu o lingură de ulei de

măsline. Aplică soluția peste zonele cu probleme, în timp ce stai în picioare. Apoi, învelește locul cu un material care te strânge și stai așa câteva minute. La fi nal clătește cu apă călduță. Repetă procedura de două ori pe săptămână.

Căpşunele, prietenele creieruluiCăpşunele, prietenele creierului

Îţi plac la nebunie culorile vii? Te

simţi un copil în sufl et și zâmbești

imediat cum vezi buline și forme

fără noimă? Înseamnă că cel mai

indicat ar fi să-ţi „clădești” o bu-

cătărie colorată, care să te inspire

și să-i distreze de minune pe cei

mai mici dintre membrii familiei.

Până la urmă, gătitul este o joacă, mo-

mente care îţi permit să inventezi, cu re-

guli pe care câteodată vrei să le încalci.

Asta poate însemna că cel mai potrivit ar

fi să ai un spaţiu colorat, viu, nu cu prea

multe reguli.

Bucătăria ludică înseamnă imprimeuri,

plastic, elemente lucioase, multe sticle

colorate, castroane supradimensionate și

multe ustensile cu care nu știi exact ce se

face, dar par utile.

Liniile în bucătăria ludică pot fi oricum:

curbate, drepte, nehotărâte. Mobila tre-

buie să fi e viu colorată și cu multe spaţii

deschise în care să pui tot felul de recipi-

ente simpatice, cărţi și jucării.

Fă din spaţiul tău un teren de joacă

adăugând un covoraș vesel, cu desene

animate sau nu, care să te întâmpine în

fi ecare dimineaţă cu zâmbetul pe buze.

O bucătărie jucăușă este perfectă pen-

tru copilul din tine.

Ce să alegiCe să alegiPentru podele și pereţi cel mai bine ar fi

să alegi gresie și faianţă în culori vii, cum

ar fi oranj, verde praz, roz, galben pai sau

chiar turcoaz. De asemenea, poţi pune

pe blat și dulapuri oricât de multe plante

aromatice, suporturi pentru pâine, linguri

din lemn și pahare... cât mai simpatice.

Veselă și înfl oratăVeselă și înfl oratăAlege o untieră cu fl ori și cercuri colora-

te. Ea este din ceramică și are un stil unic

și jucăuș.

Distracţie la shoppingDistracţie la shoppingPătrate colorate, palete zâmbitoare și

multe accesorii pentru sare și piper. Aces-

tea sunt câteva obiecte pe care le poţi ale-

ge pentru cea mai simpatică dintre bucă-

tării. Ele nu sunt doar simple ustensile, ci

pot fi amicii tăi coloraţi, care te distrează

în fi ecare dimineaţă. Încearcă să găsești

diverse huse, suporturi sau feţe de masă

în cât mai multe culori vii.

Răsfăţ pentru picioare perfecte

Bucătăria ludicăBucătăria ludică

17 IUNIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.05 Documentar. “Drume-ţii”. 6.35 Miniserial. “VETE-RINARUL”. 8.10 Erudit-cafe.

9.00 Desene animate. “Fantaghiro”. 9.50 Legendele muziii. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.30 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 13.15 Documentar. “Unde se nasc fl uturii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Cinemateca universală. 14.45 Film. “DIVORŢ ÎN STIL ITALIAN” (Italia). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 5.00 Eugen Mamot la 70 de ani. Bună dimineaţa, Soare! Spectacol muzical. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis. 20.35 Reporterul de gardă. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 , 2.30 Ziua Internaţională Olimpică. Cursa Olimpică. 21.55 Film. “POVESTEA UNUI CAVALER” (SUA, 2001). 23.55 ȘTIRI. 0.05 O seară în familie. 1.00 TVMi. Știri. 2.50 Festivalul-concurs Naţional de Muzică Ușoară “Steaua Chișinăului”. 4.30 De ce plâng chitarele...Selecţiuni. 4.45 Picturi. 5.45 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.3,4.

Turcia 2011 20.20 Plasa de stele 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoa-rea (AP) (romance) 07:15

Teleshopping 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:15 Te-leshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea a V-a) (AP) (romance) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Doamne de poveste (reluare din 22 mai) 02:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.4, anul II 11:00 Teleshopping 11:15 Film:

Prinţese de culoare (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Inelul Nibelungilor, par-tea a II-a (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Hudson Hawk 17:15 Film: Un tătic grozav 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Armă mortală 3 23:00 Film: Identităţi furate 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Armă mortală 3 (r) 03:15 Film: Identităţi furate (r) 05:00 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Алексей Грибов, Николай Крючков, Евгений

Леонов в комедии “Спортивная честь” 8.20 “Смак” 8.55 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 70 лет назад началась Великая Отечественная война. Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение” 14.45 Олег Даль в фильме “Женя, Женечка и “Катюша” 16.10 Иосиф Кобзон, Эдита Пьеха, группа “Фабрика”, Марк Тишман и другие в творческом вечере Александры Пахмутовой 18.15 Премьера. “Валерий Золотухин. “Я устал быть Бумбарашем”. К 70-летию артиста 19.10 Премьера. Валерий Золотухин, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме “При загадочных обстоятельствах” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Какие наши годы!” 23.10 “Познер” 0.10 Дневник 33-го Московского Международного кинофестиваля 0.20 Приключенческая комедия “Лига джентльменов апокалипсиса” 1.50 Евгений Сидихин в боевике “Между жизнью и смертью” 3.15 Сериал “Спасите Грейс” 4.00 “Пока все дома”

7.00 Zestrea românilor. 7.30, 8.30, 4 . 3 5 U n i -

versul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30 Bebe magia. 15.00, 6.15 TVR 55. 16.00 Dănutz S.R.L. 18.00, 0.35 Culoarele puterii. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 3.20 Sport. 21.10 O dată’n viaţă. 23.35 Garantat 100%. 1.35 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documen-taire “Des Terres & des Hommes” Montana 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MON-DE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MON-DE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE / Documentaire “Des Terres & des Hommes” La colère de la mousson 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉLO / Cinéma 23:50 TRAGÉDIE GROUICK / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 SE SOUVENIR DES BELLES CHOSES / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Cinemateca univer-sală. 6.20 Templul muzicii. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.05 Natura în obiectiv. 10.35 La datorie. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.40 ARTeli-er. 14.10, 17.35 Filozoful Dan Puric despre: “Omul frumos”, “Cine suntem”, “Spiritul Răsăritean”. 17.00 ȘTIRI. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10, 2.30 Reporterul de gardă. 20.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40 Portrete în timp. Ion Daghi, artist plastic, doctor în pedagogie. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Abraziv. 1.45 Improvise quintet. 2.50 Music Mania. 4.30 Itinerare. 4.55 Do-cumentar. “Piaţa Poporului”. 5.15 Evantai folcloric. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.35

SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.4. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoa-rea (AP) (romance) 07:15

Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela ro-mânească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Nevastă sub acoperire (r)

12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: 7 ani de căsnicie 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4015 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Răzbunare întunecată 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.9, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.8, anul IV 01:00 Film: Răzbunare întunecată (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.25 70 лет назад началась Великая Отечественная война. “Крепость”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 23.20 Ночные новости 23.40 Фильм “День смеха” 1.10 Александр Збруев, Олег Даль, Андрей Миронов в фильме “Мой младший брат” 2.45 Владимир Гостюхин, Александр Калягин, Евгения Глушенко в комедии “В профиль и анфас” 3.00 Новости 3.05 Комедия “В профиль и анфас”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7 .00 Tele -jurnal ma-tinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00 Garantat 100%. 11.00 VIP confi denţe. 12.00, 17.20, 0.00 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 2.45 Interes general. 15.15, 1.55 Perechea potrivită. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10, 5.20 Salutare, naţiune! 2.45 Interes general. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 LE BBQ DE LOUIS 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1097 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 GRANDES VACANCES CHEZ LES CH’TIS / Documentaire 14:30 LE JOUR-NAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Quel est votre nom ? 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Par amour 17:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LE PENDU / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SE SOUVENIR DES BELLES CHOSES / Ciné-ma 23:45 SUPER ORDINAIRE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 PÉTROLE : LE DÉBUT DE LA FIN / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 DOCU-MENTAIRE

6.00 Cinemateca universa-lă. 6.15 Erudit-cafe. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15,

15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ghidul sănătăţii tale. 10.30 Focus TV. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Sub același cer. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Cultura azi. 14.25 La noi în sat. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Documentar. “În Bei-jing”. 18.05 Russkii mir. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 In memoriam. Lida Istarti. 20.30 Ziua Comemorării victimelor fas-cismului. Documentar. “Pagini negre ale istoriei. Auschwitz. Polonia”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 2.30 Din fondul TV Moldova 1. Portrete în timp. Lida Istarti. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Erudit-cafe. 4.30 Știinţă și inovare. 5.00 Lucrări picturale. 5.15 Dor. Program muzical. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.34

SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Ac-ces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.3. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima tele-novela românească: Numai iubirea (AP) (roman-ce) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă româ-nească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mir-cea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv * Ce se în-tâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 AutoExpert cu An-

drei Tabuică (r) 10:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:15 Serial: Cu un pas înainte (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Nevastă sub acope-rire 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4014 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Supravieţuitorul 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.8, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.7, anul IV 01:00 Film: Supravieţuitorul (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Прос тить” 15.00 Новос ти (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.25 70 лет назад началась Великая Отечественная война. “Крепость”. Многосерийный фильм 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.40 “Белый воротничок” 0.25 “Калифрения”. Новый сезон 0.55 Евгений Стеблов, Валентина Талызина в комедии “Культпоход в театр” 2.20 Фильм “Поезд идет на Восток” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Поезд идет на Восток”. Продолжение 3.55 Сериал “Спасите Грейс”

7.00 Telejur-nal matinal. 8.50, 4.15 Serial. “GIU-

VAIERUL PALATULUI”. 10.00, 5.20 Profesioniștii. 11.00, 2.10 Teleenciclopedia. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 15.00, 0.20 Perechea potrivită. 16.00, 6.15 VIP confi denţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 21.00, 1.20 Cu ochii’n 4. 22.10 Salutare, naţiune! 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1096 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Les grands mythes pirates 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’AMOUR À MORT / Cinéma 16:30 FLASH INFO 16:35 DES NO-EUDS DANS LA TÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Quel est votre nom ? 20:25 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Par amour 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MON-DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MIRADOR / Fiction Le principe de transparence 1:35 MIRADOR / Fiction La spirale du silence 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MON-DE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Documentar. “În Beijing”. 6.30, 2.30 Ghi-dul sănătăţii tale. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimi-neaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOA-SĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Accente economice. 10.30 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Săptămâna sportivă. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Miniserial. “VETERINARUL” (Italia). Episodul 1. 15.10 Respiro. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Vi-deoteca copiilor. 18.00 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Templul muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 4.30 AR-Telier. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “TAXIME-TRISTA” Italia). Episodul 1. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Cultura azi. 5.00 Cinemateca universală. 5.15 Pagini negre ale istoriei. Auschwitz. Polonia. 5.35 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T.Ep.33 SUA

1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.00 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Canan – Destin furat. Ep.1,2. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Relua-re 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu po-vești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Apropo TV

(r) 11:00 România, te iubesc (r) 12:00 Serial: Tanar și nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Legenda Căutăto-rului, ep.1, 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4013 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Soldatul 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: CSI New York, ep.7, anul VI 00:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.6, anul IV 01:00 Film: Soldatul (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.25 70 лет назад началась Великая Отечественная война. “Крепость”. Многосерийный фильм 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.40 Премьера. “Безумцы” 1.15 Олег Ефремов, Олег Табаков, Вячеслав Невинный в фильме “Испытательный срок” 3.00 Новости 3.05 Сериал “Спасите Грейс” 3.45 “Давай поженимся!”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 22.10 Ne vedem la TVR. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15 Așteaptă-mă! 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 21.00, 1.25 Cu ochii’n 4. 0.25 Perechea potrivită. 2.15 Tezaur folcloric. 5.20 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1095 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCA-PADES DE PETITRENAUD 13:30 ...ET LA MUSIQUE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction Le principe de transparence 15:50 MIRADOR / Fiction La spirale du silence 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 DANS TES BRAS / Cinéma 20:55 FLASH INFO 21:00 DANS LE SANG / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 LE PENDU / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Documentar. “An-samblul construcţiilor de lut”. 6.30 Ion Creangă.

“Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 8.20 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 Portrete în timp. Victor Ștefaniuc. 12.25 “Luceafărul”. Spec-tacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 13.05 Desene animate.”Fantaghiro”. 13.55 Cuvin-tele Credinţei. 14.40 Festivalul-concurs Naţional de Muzică Ușoară “Steaua Chișinăului”. 16.00 Stu-dio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 5.00 Eugen Mamot la 70 de ani. Bună dimineaţa, Soare! Spectacol muzical. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.40, 2.45 O seară în familie. 19.00 ME-SAGER (rus.) 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Miniserial. “VETERINARUL” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Documentar. “Un loc pe-acest pământ...Crasna”. 2.30 Music Arts and Drama. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără

măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.1,2. Turcia 2011 20.20 în puii mei 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (ro-mance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima teleno-vela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30- Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 02:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Cu un pas înainte, ep.3, anul II (r)

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Prinţul deșer-tului 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Prinţese de culoare 17:00 Film: Inelul Nibelungilor, partea a II-a 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Omul Păianjen 23:00 Film: Omul de răchită 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Omul Păianjen (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6 . 0 0 Н о в о с т и 6 . 1 0 “ Ге н и и и з л о д е и ” 6 . 4 0 Приключенческий фильм “Мой домашний динозавр”

8.20 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.40 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 “Вкус жизни” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 70 лет назад началась Великая Отечественная война. Киноэпопея Юрия Озерова “Освобож дение” 17.15 Евгений Леонов, Анатолий Папанов, Нина Ургант в фильме “Белорусский вокзал” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.10 Фильм “Белорусский вокзал”. Продолжение 19.05 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.10 “Что? Где? Когда?” 23.20 Премьера. Жан Рено в боевике “22 пули. Бессмертный” 1.20 Дневник 33-го Московского Международного кинофестиваля 1.30 Фильм “Спасая Сару Кейн” 3.05 Музыкальная комедия “Фантазия на тему любви” 4.30 Алексей Грибов, Михаил Яншин в фильме “Шведская спичка” 5.20 “Играй, гармонь любимая!”

7.10 Omul ș i t impul. 8.30, 4.10 Zestrea ro-

mânilor. 9.00, 14.30 Bebe magia. 10.35 Televiziu-nea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00, 0.10 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Crucea Roșie. 23.00 Profesioniștii. 1.45 Ţinutul dinozaurilor. 4.35 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Wyoming 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PRO-FESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GEO / Documentaire Chiens, graines de champions 16:00 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6 . 0 0 D o c u m e n t a r. “Unde se nasc fl uturii”. 6.45 Cinemateca uni-

versală. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Casa mea. 10.30 Moldovenii de pretutin-deni. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Do-cumentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.45 Studio “Art plus” (rus.) 14.15 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.40, 4.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spă-taru. 18.00, 2.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Concertul nocturn de la Viena. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 0.50 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.45 Music Mania. 3.00 “Un blues autumnal în doi”. Spectacol al Teatrului republican “Luceafărul”. 4.30 Dimensiuni europene. 5.00 “Visul prinţesei Ateh”. Monoperă de Ghenadie Ciobanu. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15

Serial. K.I.T.T. Ep.36 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Ini-mă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP)

(romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (sfârșitul serialului) (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Pri-ma telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film:

7 ani de căsnicie (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Te-leshopping 14:00 Film: Dovleacul salvator 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4016 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ultimul castel 23:30 Film: Luptă dublă 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Ultimul castel (r) 04:00 Film: Luptă dublă (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е

утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДО РЕ: Игорь Николаев” 23.30 Открытие 33-го Московского Международного кинофестиваля 0.10 Закрытый показ. Премьера. Лучший фильм Кинотавра-2010. “Перемирие” 2.55 Жаклин Биссет в триллере “Охота на ведьм” 4.25 Фильм “У тихой пристани”

7 . 0 0 Te -l e j u r n a l m a t i n a l . 8.50 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 23.10 În-Trecerea anilor. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.25 Telejurnal. 14.45, 3.50 e-Forum. 15.15, 1.10, 5.20 Perechea potrivită. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 2.00 Ne vedem la TVR. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CO-ULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fic-tion 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1098 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Docu-mentaire “Des Terres & des Hommes” Montana 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE PENDU / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCU-MENTAIRE 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MIRADOR / Fiction Le princi-pe de transparence 22:50 MIRADOR / Fiction La spirale du silence 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Quel est votre nom ? 1:40 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Par amour 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 ARTelier. 6.30 Por-trete în timp. Vasile Iovu, artist al poporului. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Documentar. “Global 3000”. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Conferinţă de presă la CEC. Ediţie specială. 11.30 Vector european. 12.10 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.40 Reporterul de gardă. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 14.30 Desene animate. “Fantaghiro”. 17.00 ȘTIRI. 17.35, 4.30 Săptămâna sportivă. 18.05 Sub același cer. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 20.05 Respiro. 20.25 Abraziv. 21.00, 2.00, 4.00 MESA-GER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40 Ghidul sănătăţii tale. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Erudit-cafe. 0.05 Templul muzicii. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 La datorie. 2.50 Music Mania. 5.00 Medalion muzical. Mihai Cio-banu. 5.15 Baștina. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura pre-sei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.32 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare

13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Ac-ces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinților 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.150 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kas-sandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Aurora (“Au-rora”) (primul episod) (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu. Ediţie specială 07:10 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce

cartea 08:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu. Ediţie specială 08:10 Știrile Pro Tv 09:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu. Ediţie specială 09:10 Știrile Pro Tv 10:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-ceanu. Ediţie specială 10:10 Teleshopping 10:15 Film: Robin Hood (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Din nou pe pământ (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4012 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.6, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.5, anul IV 01:00 Film: Paznic de temut 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.25 70 лет назад началась Великая Отечественная война. “Крепость”. Многосерийный фильм 23.15 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.40 Премьера. Джереми Айронс в сериале “Борджиа” 0.35 Приключенческий фильм “Вертикальный предел” 2.30 Фильм “Паприка” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Паприка”. Продолжение 4.00 “Давай поженимся!”

7.00 Tele -jurnal ma-tinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 5.20 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45 Curier TV. 15.15, 22.00 Tezaur folcloric. 16.30 Zestrea românilor. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 2.20 Prim plan. 23.10 Replay. 0.30 Nocturne.. 1.30 La vie en rose. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1094 13:00 FLASH INFO 13:05 LE BBQ DE LOUIS 13:30 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE / Documentaire Khara Khoto : citadelle des sables 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES RACINES & DES AILES 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRADOR / Fiction Le principe de transparence 20:20 MIRADOR / Fiction La spirale du silence 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Espagne, les pompiers du ciel 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MON ONCLE D’AMÉRIQUE / Cinéma 2:55 ARTE REPORTAGE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 24 IUNIE 25 IUNIE 26 IUNIE 23 IUNIE 20 IUNIE 21 IUNIE Luni 22 IUNIE

Miercuri

MICA PUBLICITATEÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori

sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. CV pe adresa: offi ce@consultgrup.euCV pe adresa: offi ce@consultgrup.eu

17 IUNIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Varia

BerbecSe accentuează unele probleme în relaţia cu șefi i, poate pentru că nu aţi găsit curajul la timpul potrivit să deschideţi o discuţie sinceră despre ele. Cu toate acestea, aveţi spor și vor apărea și benefi ciile. Vă pu-teţi îndrăgosti la prima vedere.

TaurFrământările voastre interminabile vizează cariera și tot ce vă aduce poziţia pe care o ocupaţi la locul de muncă. S-ar putea să fi e nevoie de schimbări, mai întâi să analizaţi situaţia actuală și apoi să vedeţi ce se poate face acum.

GemeniSe întâmplă tot felul de lucruri în familie, cu părin-ţii și chiar cu proiectele voastre. Unele probleme se rezolvă de la sine, altele se agravează fără să puteţi interveni. Într-un cuvânt, o zi solicitantă și acasă, și la locul de muncă. Oricâte probleme ar apărea, sigur le veţi face faţă.

RacO problemă minoră poate deveni motiv de ceartă majoră cu unul dintre șefi sau cu o altă persoană cu autoritate. Există și pericolul de a spune cuvinte mai puţin plăcute partenerului de cuplu, care vă arată unde greșiţi din dorinţa de a vă ajuta.

LeuParcă toată lumea și-a găsit să vă pună beţe în roate chiar acum când vă este mai difi cil să vă mobilizaţi pentru a face ca proiectele începute să meargă. Ar trebui să fi ţi mai corecţi cu cei din jur și să renunţaţi la postura de victimă.

FecioarăPot să apară probleme cu bunurile sau cu banii par-tenerului, iar prima voastră reacţie este aceea de a dori să interveniţi în forţă. Sigur nu veţi rezolva ni-mic așa. Mai bine renunţaţi și vă informaţi serios îna-inte de a deschide o discuţie.

BalanţăSe acumulează din nou tensiuni în familie. Revin unele probleme pe care le credeaţi dispărute. Azi pot să iasă scântei în discuţiile cu partenerul de cu-plu, sunt prea multe nemulţumiri acumulate și nu le mai puteţi ignora.

ScorpionO problemă de sănătate a unei persoane apropiate sau chiar a voastră vă pune pe drumuri. Sunteţi spri-jiniţi de partener, de prieteni, poate și de oameni mai în vârstă, dar unele lucruri nu le puteţi rezolva decât personal.

SăgetătorSunt posibile numeroase probleme în paradisul ce-lor care s-au îndrăgostit de curând, mărturisiri vul-canice sau discuţii despre infi delităţi. Refuzaţi des-tul de brutal îndeplinirea unor dorinţe ale copiilor pe motivul că nu staţi prea bine cu banii.

CapricornSunteţi inspiraţi, scrieţi și citiţi cu plăcere, vă faceţi treburile cu implicare maximă și vă atrage ideea de a vă relaxa în moduri noi, neexperimentate până acum. Dinspre rude veștile nu sunt prea bune, dar le puteţi lăsa să se descurce singuri.

VărsătorVeștile de azi vin din direcţia copiilor sau a altor per-soane dragi, unele sunt tulburătoare, altele vă bu-cură. Dacă aveţi de făcut deplasări, e bine să fi ţi pru-denţi și cât se poate de diplomaţi cu toţi cei pe care îi întâlniţi. Aveţi tendinţa de a exagera.

PeştiEste una dintre zilele tensionate în relaţiile cu prie-tenii sau cu protectorii. Se anunţă și unele discuţii mai radicale cu familia, cel mai probabil cu tatăl. Ori-ce s-ar întâmpla, este important să știţi ce aveţi de făcut și să vă susţineţi părerile cu calm.

17-24 iunie17-24 iunie

CO

NC

UR

SC

ON

CU

RS

Câştigă un abonament Câştigă un abonament la ziarul FLUXla ziarul FLUX

Nume

Prenume

Adresa

Telefon

Recunoaşteţi personajul?Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Dragi cititori,Dragi cititori,

Concursul constă în identifi -

carea unor personaje publice

după siluetele pe care le pu-

blicăm în ziar. Vă reamintim

că cei care doresc să participe

la concurs trebuie să decupe-

ze talonul, să-l completeze,

să indice răspunsul corect și

să-l expedieze prin poștă la

adresa: Redacţia FLUX, stra-

da Nicolae Iorga, 8, Chișinău,

Republica Moldova.

Concursul s-a desfășurat pe

o perioadă de trei luni, iar

câștigătorii vor fi desemnaţi

în funcţie de numărul de răs-

punsuri corecte. Învingătorii

vor avea parte de surprize

plăcute și vor câștiga și un

abonament la ziarul FLUX.

Dintr-o confuzie regretabilă,

în numărul precedent am

indicat publicarea celei de-a

12-a siluete, care, de fapt,

a fost a 11. Cea de-a 12-a

siluetă, și ultima, o publicăm

astăzi.

Vedeţi alăturat numele celor

care, până în momentul de

faţă, ne-au trimis răspunsuri

corecte. În ediţia din 1 iulie

vom anunţa numele celor

care au dat cele mai multe

răspunsuri corecte, ajunse,

între timp, la redacţie. Deci,

fi ţi cu ochii pe noi, pentru a

vedea cine sunt câștigătorii.

Succes!

Redacţia FLUX

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?Concursul,

la fi nalDragi cititori,Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”

a ajuns la ultima etapă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fi deli (în ordinea alfabetică a nume-lui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (6 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (7 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZ-MAN Tatiana din Chișinău (3 răspunsuri); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (6 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); BUDEI Elena din Tocuz, Căușeni (2 răspunsuri); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (7 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (9 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (9 răspunsuri); CHISTOL Taisa din Chircani, Cahul (6 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLESNIC Larisa din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Tele-nești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (8 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (8 răspunsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (6 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baima-clia, Cantemir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (8 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (10 răs-punsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUCHIA-NOV E. din Munteni, Cimișlia (5 răspunsuri); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (8 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (10 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri);

MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (7 răspun-suri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Sele-met, Cimișlia (10 răspunsuri); OSIPOV Gher-man din Piatra Albă, Ialoveni (8 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răs-puns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (11 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (9 răspunsuri); SEMEN-CIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); TRAIAN Virginia din Lopatnic, Edineţ (1 răspuns); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (2 răspunsuri); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (7 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Tele-nești (11 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (6 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (8 răspunsuri).

Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această eta-pă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (11 răspunsuri) și VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (11 răspunsuri). Concursul „RECU-NOAȘTEŢI PERSONAJUL” este la fi nal. Silueta publicată astăzi în FLUX este ultima dintr-un total de 12. La expirarea unui termen de 14 zile rezervate expediţiei poștale, redacţia va anunţa câștigătorii în ediţia de vineri, 1 iulie. Tot în ediţia din 1 iulie vom publica toate cele 12 siluete cu numele corecte ale personaje-lor. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX!

Redacţia FLUX

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 11

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

BUCOVINA i MOLDOVA M n stirea PUTNA

Sf. Mare Voievod tefan al Moldovei 1 - 3 iulie 2011

P lecarea spre Suceava: Joi, 30 iunie, ora 19. Sosirea la Chi in u: Duminic , 3 iulie, ora 23.

Ziua 1, Vineri, 11 iulie Hramul Sf. Leontie de la R d u i (M n. Bogdana) SUCEAVA: M n. Sf. IOAN cel Nou, moa tele Sf. IOAN cel Nou de la Suceava, Bis. Mir u i, Cetatea de Scaun i Monumentul lui tefan cel Mare, muzeul de istorie - Sala tronului, R D U I: Catedrala, M n. Bogdana (participarea la Hram): moa tele Sf. LEONTIE, Mormântul i monumentul lui BOGDAN I – întemeietorul Moldovei, M n. PUTNA: Mormântul Sf. Mare Voievod TEFAN al Moldovei. Cazare: Putna.

Ziua 2, Sâmb t , 22 iulie Hramul Sf. Mare Voievod tefan al Moldovei M n.PUTNA: participare la Sf. Liturghie de Hram, Muzeul, Bis. Drago Vod , Dealul Crucii, Chilia Sf. DANIIL Sihastrul; M n. SIH STRIA PUTNEI; M n. SUCEVI A, mun ii CARPA I: pasul Ciumârna (1100 m.alt.) - popas, M n. MOLDOVI A: muzeul, M n. VORONE : Mormântul Sf. DANIIL Sihastrul, râul MOLDOVA - popas, M n. HUMOR - participare la Vecernie. Cazare: Gura Humorului sau Suceava.

Ziua 3, Duminic , 33 iulie M n. DRAGOMIRNA: participare la Sf. Liturghie, IA I: Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, moa tele Sf. PARASCHEVA, M n. Sf. TREI IERARHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR i Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui TEFAN cel Mare i Sfânt.

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 (+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md office@emaus.md

CALEIDOSCOP

17 iunie EvenimenteEvenimente1473: Călugărul Nicodim

de la Mânăstirea Neamţ a terminat “Tetraevan-gheliarul de la Humor”, lucrare vestită pentru miniaturile sale și pen-tru că în el se afl ă portre-tul lui Ștefan cel Mare

1940: Al doilea Război Mon-dial: Radiodifuziunea Franceză transmite dis-cursul lui Philippe Péta-in, președinte al Consi-liului de Miniștri, în care se cerea poporului fran-cez să predea armele în lupta cu armatele nazis-te: “Cu inima strânsă, vă spun astăzi că trebuie să încetăm lupta”. La 22 iu-nie 1940 a fost încheiat armistiţiul între Franţa și Germania

1944: Islanda anunţă sepa-rarea sa definitivă de Danemarca și se pro-clamă republică - ziua naţională

1950: Medicul american Ri-chard Lawler efectuează primul transplant de rinichi la Spitalul “Mary” din Chicago

1954: România a ratificat Convenţia asupra drep-turilor politice ale feme-ilor adoptată de ONU la 20 decembrie 1952.

NașteriNașteri1239: Regele Eduard I al

Angliei (d. 1307)

1818: Charles Gounod, compozitor și dirijor francez (d. 1893)

1825: Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza (d. 1909)

1882: Igor Stravinsky, com-pozitor, pianist și dirijor rus (d. 1971)

1932: Sabin Bălașa, pictor, regizor și scriitor român (d. 2008)

1939: Krzyssztof Zanussi, regizor de film, teatru și operă

1947: Paul Young, solist vocal.

DeceseDecese1925: Anghel Saligny, ingi-

ner, președinte al Aca-demiei Române (1907-1910) (n. 1854)

1996: Thomas Kuhn, fi losof american (n. 1922)

2001: Donald J. Cram, chi-mist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1919)

2007: Gianfranco Ferrè sti-list italian.

Cursuri particulare de tobeBaterist pro-

fesionist oferă lecţii de tobe pentru oamenii care vor să facă carieră în muzi-că, cât și pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Ședinţele con-ţin lecţii teore-tice care includ elementele de bază pentru însușirea acestui instrument (poziţia mâinilor și a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum și ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559Contacte: 022566791; 079007559

ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite) a

lansat un raport potrivit căruia deconec-

tarea oamenilor de la internet reprezintă

o încălcare a drepturilor omului și a pre-

vederilor internaţionale.

Documentul se adresează în special

Franţei și Angliei, care au votat de curând

legi prin care autorităţile au dreptul de

a deconecta de la internet persoanele

acuzate de încălcarea drepturilor de autor.

ONU protestează, de asemenea, împotriva

măsurilor de blocare a accesului la internet

pe baza considerentelor politice.

Raportorul Special îndeamnă toate

statele să asigure menţinerea accesului

la internet în permanenţă, inclusiv în pe-

rioade de tulburări politice. În particular,

Raportorul Special le solicită statelor să

echilibreze legile pe drepturi intelectuale

care permit ca utilizatorii să fi e deconectaţi

de la accesul la internet și să se abţină de la adoptarea unor astfel de prevederi, se mai specifi că în raportul organizaţiei.

Documentul ONU a fost emis în ziua în care o companie de monitorizare a in-ternetului a observat că două treimi din conexiunile la Internet ale Siriei au fost deconectate, ca răspuns al guvernului la protestele din ţară.

Autor: hit.ro, sursa: basarabeni.ro

CRITICILOR MEI

Multe fl ori sunt, dar puţineRod în lume o să poarte,Toate bat la poarta vieţii,Dar se scutur multe moarte.

E ușor a scrie versuriCând nimic nu ai a spune,Înșirând cuvinte goaleCe din coadă au să sune.

Dar când inima-ţi frământăDoruri vii și patimi multe,Ș-a lor glasuri a ta minteStă pe toate să le-asculte,

Ca și fl ori în poarta vieţiiBat la porţile gândirii,Toate cer intrare-n lume,Cer veștmintele vorbirii.

De-unde iei privire clară,Care’n liniște alege,La gândiri menite vieţiiViaţa’n fl oare să le-o lege.

Și c’o singur-creatoareTrăsătură de condeiUnor să le dai viaţăAltor viaţa să li iei.

Pentru-a tale proprii patimi,Pentru propria-ţi viaţă,Unde ai judecătorii,Ne’nduraţii ochi de gheaţă?

Ah! atuncea ţi se pareCă pe cap îţi cade cerul:Unde vei găsi cuvântulCe exprimă adevărul?

Critici voi, cu fl ori deșarte,Care roade n-aţi adus,E ușor a scrie versuriCând nimic nu ai de spus.

Mihai Eminescudecembrie 1883

(ea este citată și anterior de Eminescu, într-o scrisoare către Slavici)

Sursa: roncea.ro

INEDIT. Varianta originală a poeziei lui Eminescu, „Criticilor mei”INEDIT. Varianta originală a poeziei lui Eminescu, „Criticilor mei”

ONU: Accesul la Internet reprezintă un Drept al Omului

La 122 de ani de la moartea controver-sată a lui Mihai Eminescu, încă nu știm totul despre opera sa. Noroc că există însă, pe lângă niște Manolescu și Pleșu sau Patapievici și Cărtărescu, și oameni care studiază în continuare tot ceea ce a scris gânditorul Eminescu, la virgulă.

Astfel, eminescologul Nae Georgescu, căruia i-am

publicat cartea sa despre Boala și moartea lui Eminescu

pe site-ul Mihai-Eminescu.ro, creat de noi la 120 de ani

de la uciderea poetului și jurnalistului naţional, a des-

coperit că versiunea arhicunoscută a poeziei „Criticilor

mei”, așa cum apare în volumele editate până acum, nu

este cea reală, integrală. Două strofe, cu un conţinut care

poate avea o simbolistică aparte, au fost, pur și simplu,

cenzurate de Titu Maiorescu la publicarea poeziei. Des-

coperirea profesorului Nae Georgescu va fi cuprinsă

într-o lucrare de referinţă pentru eminescologie, afl ată

încă în lucru, în care sunt prezentate, inclusiv în facsimil,

versiunile originale ale unor poeme comparativ cu cele

cunoscute nouă. În premieră, cred, naţională, vă prezint

astăzi, de 15 iunie 2011, varianta originală a poeziei

„Criticilor mei”, publicată cenzurat în decembrie 1983,

la șase luni după arestarea și încarcerarea lui Eminescu,

începutul moţii civile a jurnalistului și luptătorului pen-

tru românism, în data fatidică de 28 iunie a acelui an,

sub acuzaţia de… nebunie și “terorism”.

Cu albastru sunt redate versurile cenzurate.Cu albastru sunt redate versurile cenzurate.