1 EURO..............................15.26071 Do lar ame ri can ............. 12.40561 Leu românesc ................ 3.34331 Ru blă ru sească ............... 0.3870

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Prostia este o suferinţă nedureroasă a inteligenţei”.

Emil Cioran

Cursul valutar 20.07.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vineri, 20 iulie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

20.07.2012

Soare, 18 35 0C

21.07.2012

Soare, 18 36 0C

Cuv. Toma din Maleon și Acachie; Sf. Mc. Chiriachi

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Diplomaţia moldovenească are interdicţie la iniţiative şi opinii personale

Leo BUTNARU:PAUL MIHNEA, ÎNTRE HINGHERI ŞI DEMIURG(Pagini de jurnal)

Un fost avocat şi fost procuror, acuzat de escrocherie, pretinde de la ziarul FLUX 200 000 de lei

33

99

44

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

CULTURĂ

DOSAR

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1920TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 27 (855)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Fondul de Rezervă, seceta, Joe Biden şi Nicolae TimoftiSăptămâna trecută, premierul Vladimir Filat a prezidat ședinţa Comisiei pentru Situaţii Excepţio-nale în cadrul căreia s-a discutat despre pagubele provocate de seceta din acest an, dar și de vijeli-ile și ploile cu grindină care au urmat arșiţei. Responsabili din cadrul ministerelor și serviciilor abilitate i-au raportat primului ministru despre măsurile luate în vederea prevenirii altor prejudicii și au făcut o evaluare a pagubelor provocate până acum de intemperii.

Dincolo de măsurile trasate și indicaţiile date, premierul a avut și bănuiala că miniștrii ar trage cu ochiul, mai mult decât ar fi cazul, la Fondul de Rezervă al Guvernului, suspectându-i pe aceștia de gânduri ascunse în legătură cu respectivul fond. „Toţi miniștrii vă gândiţi numai la Fondul de Rezervă”, i-a admonestat acesta. Ba mai mult, Filat nu exclude că chiar se exagerează în privinţa sumelor necesare pentru lichidarea pagubelor provocate de secetă și de ploile puternice din ultima perioadă. Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a estimat că au fost provocate pagube în valoare de aproximativ 900 de milioane de lei.

Continuare în pag. 8

Comuniștii pregătesc un răspuns pe măsură la decizia Parlamentului de a interzice secera și ciocanul. Deputaţii din PCRM pregătesc o nouă iniţiativă legislativă, care ar putea șoca opinia publică, dar și să ia prin surprindere partidele din Alianţa pentru Integrare Euro-peană. Este vorba de proiectul de lege privind lustraţia, astfel ca cei care au făcut poliţie secretă în perioada sovietică să NU aibă drep-tul să deţină funcţii publice. Surse din PCRM au comunicat pentru EPRESA.md că Vladimir Voronin a acceptat această idee și că a fost format un grup de lucru, care va elabora acest proiect, care va fi înregistrat în Parlament în această toamnă.

Primul semnal al comuniștilor că ar pregăti acest pro-iect a fost declaraţia deputatului PCRM, Artur Reșetnicov, fost director la SIS, precum că mai mulţi deputaţi liberali ar fi fost „agenţi de infl uenţă și ofi ţeri sub acoperire ai KGB”. Cel mai probabil, în calitate de director la SIS, Re-șetnicov a studiat dosarele mai multor oponenţi politici, iar acum va insista ca, prin lege, să-i scoată la iveală pe aceștia. Potrivit acelorași surse, Voronin ar fi acceptat pro-punerea ţinând cont de faptul că în actuala conducere a comuniștilor sunt puţini oameni care vin din sistemul so-vietic. Însă ar fi foarte greu pentru liberali să explice de ce nu ar susţine proiectul legii, despre care s-a vorbit foarte mult timp în deceniul trecut. Ţinta acestui proiect nu este doar PL, ci și PD, formaţiune care, potrivit aceleiași surse, ar avea de suferit în cazul adoptării legii.

În acest sens, comuniștii au creat și un grup pe Face-book, numit ”Pro Legea Lustraţiei”, care a adunat deja cir-ca 1000 de membri.

Amintim că Legea lustraţiei a fost adoptată în mai mul-te state din Europa Centrală, inclusiv în Polonia, România, Ţările Baltice.

Sursa: epresa.md

AIE în poziţie de PAT. Comuniştii vor Legea lustraţieiAIE în poziţie de PAT. Comuniştii vor Legea lustraţiei

Preşedintele Preşedintele Timofti are Timofti are o singură o singură preocupare: preocupare: „aranjarea” „aranjarea” odraslelorodraslelor

Legea lustraţiei – testul de sinceritate pentru AIE

Am Am condamnat condamnat

comunismul și ajunge. comunismul și ajunge. Lustraţia păstraţi-o Lustraţia păstraţi-o

pentru voi.pentru voi.

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Condamnarea comunismului – intenţie serioasă

sau spectacol politic?Vă anunţăm că în următoarele două săptămâni, Redacţia ziarului FLUX se va

afl a în vacanţă și, respectiv, în zilele de 27 iulie și 3 august, săptămânalul nos-tru nu va apărea, iar următorul număr va vedea lumina tiparului pe data de 10 august. Această întrerupere nu afectează, sub nici o formă, angajamentul Re-dacţiei faţă de abonaţi, dat fi ind faptul că, per total, vor fi editate 48 de ediţii pe anul curent, așa cum prevăd contractele ziarului cu ÎS „Poșta Moldovei” și cu alţi distribuitori, și ale acestora cu abonaţii FLUX.

Vă mulţumim pentru înţelegere. Rămâneţi cu FLUX.

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Dragi cititori,Standarde duble sau credit de încurajare? De ce este criticată România şi lăudată Republica Moldova?

Comisia Europeană a dat publicităţii

raportul pe justiţie, în care a criticat dur

România pentru derapajele din ultimele

săptămâni, care pun sub semnul între-

bării, potrivit ofi cialilor de la Bruxelles,

respectarea statului de drept. În opinia CE,

guvernul Ponta a atacat instituţiile demo-

cratice ale ţării și independenţa justiţiei.

Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea privind

presiunile exercitate de membrii Guvernului României și

de politicieni asupra Curţii Constituţionale, califi cându-le

drept intervenţii inacceptabile împotriva unei instituţii

judiciare independente. „Guvernul și oamenii politici de

la toate nivelurile trebuie să respecte principiul separării

puterilor”, se arată în raportul CE asupra progreselor făcute

de România în domeniul justiţiei.

Comisia constată că unii pași făcuţi de Guvernul Româ-

niei „au ridicat îndoieli serioase privind angajamentele de a

respecta statul de drept sau înţelegerea funcţionării statului

de drept într-un sistem democratic.

Continuare în pag. 3

20 IULIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Stimate domnule președinte Stimate domnule președinte Timofti!Timofti!

Eu ca cetăţean al Republicii Moldova

cer explicaţii de la D-voastră, ca de la

garantul respectării legilor în această

ţară: – Din ce cauză se încalcă legea

Republicii Moldova, al cărei președinte

sunteţi? Din ce cauză timp de 4 luni, de

când sunteţi ales în funcţia de președinte,

D-voastră personal nu aţi propus o can-

didatură pentru conducerea SIS-ului, pe care eraţi obligat să o propuneţi conform legislaţiei?

Toţi știm că legea în ţara noastră nu se respectă, dar atunci când ea este neglija-tă și de președintele ţării, deja e culmea. În care ţară din lume, mă refer la cele civilizate și democratice cu adevărat, se permite ca garantul Constituţiei să nu-și respecte obligaţiunile? Nu există așa o ţară, cel puţin pe continentul european, dar la noi în ţara „de succes” se poate în-tâmpla orice. Fiecare interpretează legea după placul și necesităţile sale.

Eu aș dori să atrag atenţia D-voastră la un interviu al președintelui Parlamentu-lui Republicii Moldova la postul public de televiziune. Domnia sa declara: – Nu este o situaţie bună atunci când pe o perioadă atât de lungă o instituţie ca Serviciul de Informaţii și Securitate rămâne cu inte-rimatul șefului. Dar, nu sunt de acord că aceasta este o restanţă a Parlamentului. Deputaţilor le revine doar ultima formulă de a vota candidatura. Propunerea tre-buie să vină din partea șefului statului,

dar nici el nu este alfa și omega aici. Este o decizie comună a Alianţei pentru Integrare Europeană. Partidul Liberal vine la Alianţă cu propuneri, după care candidatura considerată cea mai bună este înaintată șefului statului. Ulterior, președintele vine în plen cu propunerea. Dar poate și să nu accepte candidatura. De multe ori am întrebat, haideţi, ce se aude, și mi s-a răspuns mai este un pic de lucru”.

Cu adevărat, din data de 13 octombrie 2011, Serviciul de Informaţie și Securitate al Republicii Moldova nu are conducător. Vă aducem aminte că pe data de 13 oc-tombrie, anul trecut, directorul SIS-ului, Gheorghe Mihai, a fost demis cu voturile deputaţilor PCRM și PLDM. De 9 luni, acest serviciu important în menţinerea securităţii statului este fără conducător.

În acest caz avem o încălcare gravă a legii? Conform articolului 13, alin.1 a Legii Nr. 753 din 23.12.1999 cu privire la Serviciul de Informaţie și Securitate al Republicii Moldova, serviciul este con-dus de un director, numit în funcţie de

Parlament, la propunerea președintelui Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani. În nici unul din articolele acestei legi nu se stipulează că directorul acestui serviciu este propus de o fracţiune din Parlament sau de un partid politic. Sunt convins că se încalcă legea Republicii Moldova și atunci din ce cauză nu sunt trase la răspundere persoanele vinovate de aceste încălcări?

Acest comportament al Dumnea-voastră ne demonstrează încă o dată că alegerea Domniei Voastre în această funcţie a fost doar o farsă. Nu sunteţi un președinte cu împuterniciri complete a acestei ţări. Dacă nu sunteţi în stare să vă respectaţi obligaţiunile conform Consti-tuţiei Republicii Moldova, prezentaţi-vă demisia de onoare sau demonstraţi-vă Dumneavoastră personal că sunteţi bărbat și sunteţi gata, cu capul sus, să Va impuneţi și să le impuneţi respect faţă de Lege tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, fără excepţii.

Veaceslav BURLACSursa: vox.publika.md

După cum se știe, acum câ-

teva zile, Guvernul a decis să

aloce Consiliului Superior al

Magistraturii 400 de mii de lei

din rezerva de stat, ca această

sumă să-i fi e transferată lui Ni-

colae Timofti pentru achitarea

indemnizaţiei de concediere din

funcţia de judecător. Solicitat

de un post privat de televiziune

să comenteze această situaţie,

șeful statului a explicat cu multă

pedanterie de ce lui i se cuvine

această sumă: „Vă explic, ca să

fi e clar. Conform Legii cu privire

la statutul judecătorului, jude-

cătorul, când pleacă în demisie

sau se eliberează din funcţie, lui

i se cuvine o indemnizaţie unică,

viageră, prevăzută de lege, în

mărime de anii lucraţi înmulţit la

valoarea unui salariu. Eu am 36

de ani lucraţi. Salariul meu este

de 9 mii și 300 de lei. Înmulţiţi

și o să vedeţi ce o să vă dea. Dar

trebuie să faceţi calculele corect,

fi indcă sunt și reţineri. Și eu am

calculat și trebuie să mi se dea

vreo 320 și ceva de mii de lei. Nu

400 de mii”.

El deja a calculat. Și nu are

nici un dubiu că lui i se cuvin

acești bani, că este perfect legal

ca el să-i încaseze. Admitem,

este legal, dar pe cât este și

de moral? Ar mai fi de înţeles

alocarea acestei indemnizaţii

dacă Timofti s-ar fi concediat

din sistemul judecătoresc și ar fi

rămas pe drumuri, fără un venit

stabil, fără o bucată de pâine.

Dar nu a fost așa, el a acces într-o

funcţie și mai bine plătită decât

cea de președinte al Consiliului

Superior al Magistraturii. El a

ajuns președinte de ţară, care

se bucură de o maximă protecţie

socială din partea statului, care

nu duce lipsă de nimic, căci statul îi asigură și casă, și masă, și pe masă și chiar o mașină lu-xoasă. Și mai ales că în această funcţie, el are un salariu mai mare decât cel pe care l-a avut în calitate de magistrat, Timofti pune în fi ecare lună în buzunar un salariu de 10 mii de lei.

Când stai și te gândești că, potrivit statisticilor ofi ciale, 10 la sută din populaţia Republicii Moldova suferă de foame, că sunt mii și zeci de mii de copii care nu au o pereche de sandale ca pe 1 septembrie să meargă la școală, atunci pretenţiile lui Timofti, care are un salariu lunar de 10 mii de lei, de a mai încasa încă 400 de mii de lei din buget ca indemnizaţie de concediere, sunt de-a dreptul penibile. Dacă nu ar fi fost atât de hapsân, atât de preocupat de propria persoană, Timofti ar fi renunţat la indemnizaţia de 400 de mii de lei, cel puţin, din spirit de echitate, de solidaritate cu câ-teva sute de mii de sărmani din ţara aceasta care nu în fi ecare zi au patru lei pentru o bucată de pâine. Mai ales că Timofti este și președintele acestor nevoiași și este responsabil de soarta lor.

Preşedintele Timofti şi „aranjarea” lui Nicu şi Ştefan Dar Timofti este preocupat

doar de problemele lui perso-nale. Acest lucru s-a văzut foarte bine din interviul oferit acelui post de televiziune. Întrebat ce va face cu acești bani, Timofti

a răspuns: „E-e-e-e, cât am eu de făcut, nu știu dacă o să-mi ajungă. Hâ-hâ-hâ. Am multe de făcut pentru că am băieţi necă-sătoriţi, nearanjaţi, care încă nu au apartament: nici Nicu, nici Ștefan. În afară de Alexei. Alexei și-a făcut, pentru că este băiat mare de acum, este căsătorit și are familie și el are apartament și nu doar aici în ţară. Dar a făcut cu munca lui, vă spun, cine se interesează poate să cerceteze. […] Decizia este legală. Da, pof-tim, verifi caţi. Și nu numai eu am primit, au primit și alţii. Dar dacă eu am lucrat 36 de ani…”.

Ce scuză invocă președin-tele ţării: nu mă judecaţi că nu doar eu am profi tat, „au primit și alţii”.

Din 23 martie până în pre-zent, adică din ziua în care a de-venit șeful statului, niciodată nu l-am auzit pe Nicolae Timofti să vorbească cu atâta preocupare, cu atâta însufl eţire despre vreo problemă de stat cu câtă preo-cupare a vorbit despre „aranja-rea” celor doi fi i ai săi care sunt necăsătoriţi și fără apartamente. Se pare că Timofti se gândește zilnic numai la problema odras-lelor sale, a căpătuirii lor, în rest nu-l interesează nimic.

Timofti recunoaşte că este un impotent politic Eu cred că Nicolae Timofti

nici nu are capacităţile necesare pentru a contribui măcar cumva la rezolvarea multelor și grave-lor probleme ale acestei ţări. El însuși recunoaște că nu este

în stare să facă ceva chiar din poziţia de președinte de ţară pe care o deţine. Atunci când a fost acuzat în public că este „un mo-șulică, impotent politic” (acuza-ţie venită ca urmare a faptului că președintele nu a desemnat un director la SIS), Timofti a răspuns în felul următor acestei acuzaţii: „Au spus că sunt un moșneag, impotent politic. Dar cine sunt ei? Cei care vorbesc așa au fost

aruncaţi la gunoi de către soci-etate”. Vedeţi, Timofti nici măcar nu neagă că ar fi un impotent politic, el acceptă acest califi ca-tiv, nu-l respinge pentru că nu are nici un argument pentru a-l combate. El, în mod laș, lansează acuzaţii împotriva celor care i-au spus verde-n ochi cine este de fapt. Cât privește cine și cum a fost aruncat la „lada de gunoi a societăţii” ar face bine să nu se

grăbească cu astfel de concluzii. Nu e mult până departe sau nu aduce anul cât aduce ceasul, vorba unui politician de la Chiși-nău. S-ar putea ca în foarte scurt timp președintele să constate că în respectiva ladă a fost aruncat chiar el. Iar cei pe care el astăzi îi brăcuiește la lada de gunoi, s-ar putea să mai aibă un cuvânt greu de spus în politica moldo-venească. Așa că poate chiar are

dreptate Timofti să se grăbească

cu căpătuirea odraslelor sale.

Asta ar putea fi singura realizare

în mandatul său de președinte.

A, și încă una: promulgarea

peste noapte a Legii cu privire

la egalitatea șanselor, adică legi-

ferarea pederastiei în Republica

Moldova. Și doar atât.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Preşedintele Timofti are o singură preocupare: „aranjarea” odraslelorPreşedintele Timofti are o singură preocupare: „aranjarea” odraslelorPreocuparea de bază a președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu este rezolvarea pro-blemelor, nevoilor ţării, ci ale familiei lui. Acest lucru s-a văzut cât se poate de clar din inter-viul pe care șeful statului l-a acordat unui post privat de televiziune și în care a încercat să expli-ce de ce 400 de mii

de lei din haznaua statului trebuie să treacă în buzunarul lui personal.

Acesta este Acesta este Nicu și el, de asemenea, Nicu și el, de asemenea,

nu-i însurat și nu are nu-i însurat și nu are apartament…apartament…

SCRISOARE DESCHISĂ

„Preşedintele Timofti nu este Alfa şi Omega…”. El este marioneta AIE

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

BANATUL, ARDEAUL i OLTENIA: 28 – 31 iulie 2012 (4 zile / 5 nop i)

Pe urmele înainta ilor: Zamolxe, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu i Arsenie Boca Grup: 18/7 pers. Pre : 110/120 eur/pers. Plecarea: Vineri, 27 iulie, ora 21. Sosirea: Miercuri, 1 august, orele 6-8. Traseu: Chi in u - Târgovi te - Târgu Jiu - Hunedoara - Bra ov - Chi in u.

M n stiri: DEALU, VIFORÂTA, STELEA, IEZER, GOVORA, SURPATELE, ARNOTA, HUREZ, BISTRI A, POLOVRAGI, TISMANA, LAINICI, LOCURELE, PRISLOP, BERIVOI, DEJANI, BRÂNCOVEANU, Biserica Densus / Sf.Moa te întregi: Sf.Antonie i Sf.Grigorie Decapolitul / Mormântul p r. Arsenie Boca / Pe teri: Sf. Ioan, Liliecilor, Zamolxe i Polovragi / Cheile Olte ului / TÂRGOVI TE: Curtea Domneasc , Turnul Chindiei / TÂRGU JIU: Coloana infinitului, Masa t cerii i Poarta s rutului a lui Brâncu i / HUNEDOARA: Castelul Corvinilor / SARMISEGETUSA ULPIA TRAIAN / SARMISEGETUSA REGIA / BRA OV. Caz ri: M n.DINTR-UN LEIMN, M n.TISMANA, HA EG

MOLDOVA i ARDEALUL 3 – 5 august 2012 (3 zile / 3 nop i)

Piatra Neam /Lacul Ro u/Cheile Bicazului/M n stiri nem ene/Acas la Ion Creang /Cetatea Neam

Grup: 40 pers. Pre : 60 eur/pers. Plecarea: Joi, 2 august, ora 19. Sosirea: Duminicî, 5 august, orele 22-24. Traseu: Chisin u – Piatra Neam - Tg.Neam – Ia i. M n stiri: BISTRI A, PÂNG RA I, V RATEC, AGAPIA, NEAM , VOVIDENIA, SECU, SIH STRIA / Participare la Hram: M n. NEAM 5 august, Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neam -Hozevitul - Catedrala Sf. Ioan Iacob / Sf.Moa te întregi: Sf.Necunoscut / Icoane f c toare de minuni / Casa memorial "Mihail Sadoveanu" / Cresc toria de zimbri "Drago Vod " / HUMULE TI: Casa memorial "Ion Creang " / Cetatea Neam / PIATRA NEAM : urcare în mun i cu telegondola, Biserica Sf.Ioan i Turnul lui tefan cel Mare, Biserica Sf.Treime / IA I: Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, moa tele Sf. PARASCHEVA, M n. Sf.TREI IERAHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR i Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui TEFAN cel Mare i Sfânt. Caz ri: BICAZ, M n.NEAM

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

În prima parte a lunii iulie, au avut loc două sesiuni ale Universităţii de Vară a Noii Generaţii, la care au participat peste 60 de tineri creș-tin-democraţi, membri ai Orga-nizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”. În special, la Universi-tatea de Vară au participat tinerii creștin-democraţi veniţi din raioa-nele Republicii Moldova, mai puţin de la centru.

Ei au fost instruiţi de traineri olandezi, dar și de instructori creștin-democraţi locali (între care Iurie Roșca; președintele PPCD, Victor Ciobanu; Ghenadie Vaculovschi; Radu Bușilă) pe diverse teme și subiecte, între care: analiza perspectivelor de dezvoltare social-politică, motivaţie, dezvol-tarea capacităţii de acţiune, analiza problemelor regionale după mai mulţi factori, valorile creștin-democrate, dezvoltarea culturii politice în rândul tinerilor. Universitatea de vară și-a desfășurat activitatea cu sprijinul Fundaţiei Eduardo Frei din Olanda și a Fundaţiei pentru Democraţie Creștină (FDC) de la Chișinău.

Toate cunoștinţele și abilităţile deprinse în cadrul acestei sesiuni urmează să fi e puse în apli-care în organizaţiile teritoriale din care au venit participanţii la Universitatea de Vară.

Potrivit Luciei Cujbă, președintele O.T. „Noua Generaţie”, în această vară va mai fi organizată

încă o școală de vară cu genericul „Managementul politic și organizaţional”, ce va avea menirea să-i înveţe pe viitorii lideri politici cum să-și dezvolte calitativ fi lialele pe care le reprezintă.

Igor Curca, Igor Curca, Chișinău:Chișinău:

Universitatea de Vară din acest an a fost o posibilitate unică de a consoli-da echipa și de a ne cunoaște mai bine. Am reușit să învă-ţăm foarte multe, dar și să ne distrăm frumos. Piscina, plaja și Nistrul au fost locurile cele

mai „solicitate” de tineri. După o zi plină, încărca-tă, meritam și noi un pic de odihnă, nu? În ultima seară l-am avut în calitate de invitat pe fostul președinte al partidului, domnul Iurie Roșca, care ne-a dat o adevărată lecţie de patriotism. Pentru mine personal această activitate a fost una deose-bită, de sufl et. Mi-a fost întărită dragostea faţă de ţară și dorinţa de a face ceva pentru viitorul meu și al familiei mele.

Cristina Sorocean, Bălţi: Cristina Sorocean, Bălţi: Mi-a făcut o deosebită plăcere să particip la

Universitatea de Vară. Pentru mine a fost o posibi-litate reală de a îmbina utilul cu plăcutul. Vremea

caniculară nu ne-a împiedicat să par-ticipam activ la se-minare, să ne expu-nem păreri, puncte de vedere, să or-ganizam dezbateri și lucru în grup, să absorbim cât mai multă informaţie nouă și să venim cu idei proaspete. Astfel de acţiuni contribuie foarte mult la consolida-

rea organizaţiei noastre de tineret. M-am bucurat să-mi revăd și unii colegi din Noua Generaţie din alte regiuni.

Doina Cebanu, Doina Cebanu, IaloveniIaloveni

Am par ticipat pentru prima dată la acest gen de ac-tivităţi. Iniţial mă gândeam că mă voi integra mai greu în această echipă. Însă nu a fost deloc așa. Am realizat că alături de mine sunt

tineri foarte deschiși și binevoitori. În aceste câte-va zile am avut o activitate intensă. La seminare și la activităţile practice am studiat și am analizat multe probleme politice și sociale din Republica Moldova. Datorită trainerilor din Olanda și lec-torilor din Republica Moldova am acumulat noi cunoștinţe și am realizat că și eu pot face ceva pentru ţara mea.

Cătălina Cătălina Vudvud, echipa Vudvud, echipa de organizare:de organizare:

Și în acest an mai mulţi tineri din toa-te colţurile ţării au avut oportunitatea să participe la Uni-versitatea de Vară. S-au dat la o par-te teoretizările și s-a trecut la munca practică, de grup. Tinerii din acest an au dat dovadă de perseverenţă la seminare și de creativitate în afara programului. Ceea ce a urmărit să dezvolte Noua Generaţie în acest an a fost, în primul rând, responsabilitatea civică a tinerilor în calitate de cetăţeni activi și spiritul de echipă. Sper ca participanţii să valo-rifi ce cunoștinţele obţinute și să rămână la fel de receptivi.

Serviciul de presă al PPCD

Noua Generaţie învaţă şi varaStatul trebuie să vândă toate proprietăţile, iar ce nu poate vinde să

cedeze la 1 leu contra unor investiţii grase

Fiecare apariţie în meniul privatizării a unei bucăţi mai gustoase generează revolte printre vânzătorii proprietăţii publice. Circul din Chi-șinău nu a fost o excepţie. Imediat ce a apărut pe lista obiectelor expuse vânzării, Ministerul Culturii a solicitat excluderea acestui lot.

„Circul din Chișinău face parte din patrimoniul cultural de stat, este unic în regiune și reprezintă valoare naţională. Este ușor să-l supunem privatizării, să vină un patron, care va decide că nu este nevoie de o asemenea instituţie culturală”. Aceasta e poziţia ministerului.Ce-i interesează pe ofi cialii care se împotri-vesc privatizării mai mult? Să nu-l cumpere alţii? Ce voi avea eu de la aceasta? Poate reușim să-l scoatem de pe listă și să-l dăm cuiva dintre ai noștri în chirie, obţinând din această tranzacţie dividende și nu doar spiritual?

Nu știu. Cert e că în această situaţie există o soluţie foarte simplă – vânzarea, chiar și la un preţ de 1 leu, principala condiţie fi ind păstrarea și modernizarea circului. Circul din Chișinău poate fi o afacere destul de profi tabilă. Aceasta o demonstrează circurile ambulante care adună sute și mii de oameni, chiar dacă biletele ajung la 150 de lei. În plus, circul poate lejer să fi e transformat într-un centru de agrement pentru copii. Magazine, cafenele și centre de distracţii.

În cazul în care Guvernul va căuta bani să relanseze de sine stătător circul, vom fi martorii unei povești similare cu cea a stadionului republican.

Regulile economiei de piaţă îl vor impune pe noul proprietar să ofere preţuri acceptabile. Iar pentru a-și face PR, ei inevitabil vor desfășura acţiuni sociale cu bilete la 0 lei pentru casele de copii sau cei din familii defavorizate.

Executivul trebuie să vândă toate proprietăţile publice. Mai mult decât atât, accentul principal să fi e pus pe programul in-vestiţional și nu numai pe preţul primit în momentul vânzării. Care va fi culoarea noului proprietar, cel puţin pentru societate, nu contează. Regulile economiei de piaţă, chiar și în Republica Moldova, vor civiliza orice business.

Atâta timp cât proprietatea statului va fi publică, a tuturor și a nimănui, ea nu va asigura un randament maxim, iar profi turile întotdeauna vor avea tendinţa să fi e diluate cu pierderi, de multe ori, artifi ciale.

Iulian BERCUSursa: vox.publika.md

20 IULIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Vladimir Filat s-a întâlnit zilele aces-tea cu șefi i misiuni-lor diplomatice ale Republicii Moldova. Pe lângă faptul că premierul le-a cerut acestora să ne repre-zinte cu demnitate ţara, el le-a mai trans-mis un mesaj foarte clar. Unul pe care l-a formulat și l-a sonori-zat, de fapt, ceva mai de mult.

Premierul vrea, insistă chiar, ca ambasadorii să promoveze o poziţie unică și coerentă, indiferent de locul în care și-ar exercita misiunea. Fără impro-vizări și opinii personale. „Ini-ţiativă personală, interpretări personale, reieșind din opţiuni, din înţelegeri, mai departe nu vor fi tolerate. Este programul de activitate al Guvernului, care este cartea de căpătâi a fi ecărui ambasador. Și cu instrucţiuni foarte clare din partea Minis-terului de Externe, atunci când este transmis un mesaj. Mesaj nu din partea ambasadorului Republicii Moldova, mesaj din partea Republicii Moldova. Și vă atenţionez că mai departe situaţii de genul cum s-au mai întâmplat, cu expuneri de opinii personale, vor fi sancţionate imediat”, i-a atenţionat șeful

Executivului pe ambasadori. „Cred că am demonstrat, cel puţin într-un caz, această ati-tudine și vreau ca ea să fi e un exemplu pentru toată lumea”, a mai punctat Filat.

Premierului nu-i plac surpri-zele, inclusiv din partea amba-sadorilor. În străinătate trebuie să se știe că povestea de succes din ţara noastră se desfășoară după toate canoanele genului și nimic nu trebuie să tulbure această percepţie și să dea prilej de îndoială. Ambasadorii sunt în misiune, pentru a servi intereselor Republicii Moldova, iar „prioritatea numărul unu a statului nostru este integrarea europeană. Obiectivele sunt foarte clare și acestea trebuie transmise într-o formă unică și fără oscilări”, le-a mai transmis Vladimir Filat șefi lor misiunilor diplomatice.

Pe de altă parte, el le-a cerut acestora să acţioneze cu mai multă demnitate, să se deba-raseze de complexele de infe-rioritate și de falsa modestie: ”Ambasadorii să-și îndrepte, la modul direct, poziţia și să nu mai existe acel sentiment și comportament de inferioritate, foarte des întâlnit, pe care mulţi îl prezintă ca pe o modestie tra-diţională moldovenească”.

Aceste declaraţii au fost fă-cute de către Vladimir Filat în debutul întrunirii, care s-a des-fășurat în prezenţa presei. Prin urmare, ele au fost adresate în-

tr-o măsură mai mare publicului larg, decât ambasadorilor, care au mai fost avertizaţi despre ce și cât au voie să spună. În schimb, opinia publică trebuie să știe punctul de vedere al pre-mierului vizavi de reprezentarea ţării noastre peste hotare. De aceea, cu camerele de fi lmat în faţă, Filat a fost categoric și dur în exprimări.

Acel „caz” despre care a po-menit premierul se referă cu siguranţă la fostul ambasador al Republicii Moldova în Rusia, Andrei Neguţă. Vă amintim că Neguţă a fost rechemat din funcţie după ce a afirmat în-tr-un interviu că, în opinia sa, retragerea militarilor ruși din Transnistria, înainte de termen, ar pune în pericol atât securita-tea Republicii Moldova, cât și securitatea întregii regiuni.

Însă acesta nu a fost sin-gurul prilej de nemulţumire a primului ministru. Încă în iarnă, în plin proces de alegere a președintelui ţării, pe căi mai puţin ortodoxe și legale, Filat le-a cerut ambasadorilor să-și păstreze opiniile pentru uzul strict personal.

Amintim că la audieri pe tema „Republica Moldova: Eforturile crescânde ale democraţiei” de la la Washington, în Comisia pen-tru Securitate și Cooperare în Europa a Congresului american, ambasadorul nostru în SUA, Igor Munteanu, s-a arătat aproape convins de faptul că în cel mai

scurt timp se va reuși alegerea șefului statului. Imprudenţa a fost cu atât mai mare, cu cât, la vremea respectivă, guvernanţii puseseră deja de un referendum constituţional.

Radio Europa Liberă relata într-o corespondenţă că Igor Munteanu a spus în cadrul au-dierilor de la 31 ianuarie că, potrivit „așteptărilor” sale opti-miste, o nouă rundă de alegeri prezidenţiale va fi organizată în Parlamentul de la Chișinău în prima jumătate a lunii februarie. Ambasadorul și-a exprimat spe-ranţa că președintele va fi ales, iar acest lucru va aduce stabili-tatea necesară pentru sistemul politic și pentru atingerea obiec-tivelor de integrare europeană, reforma constituţională urmând să aibă loc ulterior.

Și poate că „așteptările op-timiste” ale ambasadorului nu ar fi deranjat pe nimeni, dacă acestea nu ar fi provocat reacţii defavorabile guvernării de la Chișinău. Astfel că, un mesaj, aparent, corect din toate punc-tele de vedere, în care s-a spus, așa cum îi place lui Filat, despre marea și obsedanta noastră pri-oritate – integrarea europeană, în loc să dea un „semnal bun” partenerilor occidentali, a avut un efect diametral opus.

Expertul Matthew Rojansky, director adjunct pentru Rusia și Eurasia la fundaţia americană Carnegie Endowment, a men-ţionat că a mai auzit de nenu-

mărate ori că alegerea șefului statului e ca și hotărâtă, pentru ca mai apoi aceasta să eșueze. El a avertizat Alianţa pentru Integrare Europeană că își va pierde legitimitatea dacă va în-cerca să schimbe regula jocului prin referendum constituţional, înainte ca impasul prezidenţial să fi e depășit. După părerea ex-pertului american, un asemenea pas ar pune capăt procesului de democratizare început în 2009.

Împotriva unui referendum de dragul rămânerii la putere s-a pronunţat și fostul ambasador american William Hill, care a condus în trecut Misiunea OSCE în Moldova.

Aceste atitudini defavorabile, și nu declaraţia ambasadorului în sine, au provocat atunci o reacţie extrem de nervoasă

a premierului Vladimir Filat, obișnuit să audă doar laude și aprobări din partea partenerilor externi. Premierul a fost afectat de respectivele critici deoarece, dacă nemulţumirile „pe interior” mai pot fi ignorate, cele venite „pe exterior” sunt mai difi cil de trecut cu vederea.

Ideea cu mesajele „unice”, dozate și fi ltrate, nu este, prin urmare, o noutate. Declaraţiile de atunci ale premierului au fost mai tranșante decât cele formulate la recenta întâlnire cu șefi i misiunilor diplomatice de peste hotare: „Ministerul de Externe trebuie să emită o circulară prin care să le interzică ambasadorilor să facă declaraţii politice. Am solicitat expres să se transmită urgent către toate am-basadele mesajul ca diplomaţii

noștri să nu comenteze situaţia politică din ţară. Ei au sarcini foarte clare, iar comentariile privind situaţia politică nu ţine de competenţa dânșilor”.

Prin urmare, ambasadorilor li s-a spus clar și cu mult timp în urmă că trebuie să-și ţină gura. Pentru că partenerii externi tre-buie să audă doar ceea ce va găsi de cuviinţă să le transmită premi-erul nostru, eventual, prin gura ministrului de Externe, Leancă. Menţionam și atunci că este puţin probabil că ambasadorilor noștri li se vor solicita comentarii pe marginea prognozei meteo. Este evident că acestora le vor fi solicitate anumite informaţii și opinii, inclusiv, în legătură cu situaţia politică despre care însă aceștia nu au voie să comenteze. Adică, în anumite situaţii, diplo-

maţii moldoveni vor fi obligaţi să facă pe muţii.

Dar, de dragul „integrării europene”, toate metodele sunt bune. Nu ne povestea recent Mihai Ghimpu că Alianţa se opintește din greu să ne ducă în Europa, iar pentru atingerea acestui „obiectiv major”, el închi-de ochii la hoţii și la corupţii, și-i lasă să fure în pace. Important este ca „succesele”noastre să fi e ambalate frumos și prezentate cât mai credibil în exterior. Iar ambalajul rămâne în sarcina ambasadorilor. Și cum afirma la un post de televiziune amba-sadorul nostru în Franţa, Oleg Serebrian, de la Paris, Moldova se vede chiar ca o poveste de succes. În defi nitiv, totul depin-de de perspectivă.

Ioana FLOREA , FLUX

Diplomaţia moldovenească are interdicţie la iniţiative şi opinii personaleDiplomaţia moldovenească are interdicţie la iniţiative şi opinii personale

Urmare din pag. 1Punerea sub semnul întrebării a

unor decizii ale instanţelor, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri consacrate și încălcarea prin-cipiului separaţiei puterilor în stat au pus sub semnul întrebării angajamen-tul Guvernului de a respecta statul de drept și independenţa justiţiei. Comisia Europeană este extrem de îngrijorată de încercările de manipulare și de ame-ninţările la adresa instituţiilor parte a sistemului judiciar și care pot afecta societatea în ansamblu.”

“România va recâștiga încrederea partenerilor săi din Uniunea Europeană doar prin dovezi că domnia legii este deasupra intereselor de partid, că toate părţile demonstrează respect deplin pentru deciziile juridice, inclusiv cele la nivel constituţional și că reformele sunt ireversibile“, se mai spune în raport.

Comisia Europeană le-a recomandat autorităţilor române să le ceară tutu-ror partidelor politice și autorităţilor guvernamentale să respecte indepen-denţa justiţiei, cu angajamentul de a pedepsi orice membru al Guvernului sau al vreunui partid care subminează credibilitatea judecătorilor criticând deciziile justiţiei sau punând presiune pe instituţiile judiciare. Să adopte pro-ceduri clare prin care să ceară demisia membrilor Parlamentului cu decizii fi -nale de incompatibilitate și confl icte de interese sau condamnări fi nale pentru corupţie la nivel înalt.

De ce a fost atât de drastic raportul CE? Cât din ceea ce se întâmplă în România poate fi califi cat drept luptă politică, fi e și prin metode mai puţin ortodoxe, și câtă dreptate are fosta pu-tere care afi rmă că ar fi vorba despre o lovitură de stat? A comis actuala guver-nare încălcări atât de grave sau acestea au fost exagerate cu bună știinţă de către europarlamentarii din PDL? Chiar Comisia însăși recunoaște că sistemul politic din România este unul „excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entităţile politice și acuzaţiile sunt o practică obișnuită.” (Aici nu putem să nu remarcăm că respectiva apreciere este perfect valabilă și pentru sistemul politic de la noi.)

În respectiva tradiţie de neîncredere și acuzaţii reciproce, Raportul însuși a constituit un nou prilej de învinuiri și declaraţii dure. Guvernarea afi rmă că a respectat prevederile constituţionale și că s-a conformat deciziilor Curţii Con-stituţionale, învinuindu-i pe susţinătorii lui Traian Băsescu de manipulare și denigrare a României în structurile oc-cidentale. Fosta putere, care îl sprijină pe președintele suspendat, jubilează și contabilizează „presiunile împotriva justiţiei” și deciziile „ilegale care au pus în pericol statul de drept”.

De ce nu reacţionează europenii la derapajele noastre?Este absolut firesc faptul că au-

torităţile europene se îngrijesc de respectarea normelor democratice, a separării puterilor în stat și a indepen-denţei justiţiei. Însă în contextul acestor evenimente, nu putem să nu remarcăm încă o dată completa lipsă de reacţie a acelorași structuri europene în cazul unor încălcări de același ordin, comise cu insistenţă maniacală și într-o manie-ră grotescă, de către guvernarea așa-zis democratică de la noi. Dacă o luăm pe puncte și ne referim la cerinţa Comisiei Europene de a exclude intervenţiile și presiunile asupra instanţelor juridice, atunci constatăm că guvernanţii de la București sunt mici copii pe lângă ai noștri.

Chiar dacă am scris la timpul re-spectiv despre aceste cazuri de violare grosolană a legislaţiei, le vom mai prezenta o dată (nu pe toate, pentru că sunt prea multe), pentru a face o comparaţie cu situaţia din România, dar și pentru că repetiţia este mama înţelepciunii. Adică, poate prindem la minte și nu mai trecem cu vederea, cu atâta ușurinţă, toate matrapazlâcurile guvernării, doar pentru că aceasta ne promite un viitor european luminos și ne sperie cu revenirea comuniștilor la putere.

Ghimpu, obsedat de demiterea lui MuruianuAr fi cazul să amintim doar de încer-

cările repetate ale lui Mihai Ghimpu de destituire a președintelui Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, cu încălcarea tuturor procedurilor și normelor în vigoare. Nu discutăm dacă trebuia sau nu demis Muruianu, ci despre modul în care a înţeles să o facă juristul de forţă al Alianţei, doctorul în drept (dottore, ar zice Traian Băsescu), Mihai Ghimpu. Astfel că, de două ori, la insistenţa liberalului, Parlamentul a votat, încălcând procedurile, pentru demiterea președintelui CSJ și de două ori Curtea Constituţională a constatat că eliberarea acestuia din funcţie a fost ilegală.

La prima încercare, în 2010, cel care s-a zbătut cel mai mult pentru demite-rea în regim de urgenţă a lui Muruianu, respingând toate argumentele logice și juridice, deţinea două dintre cele mai importante funcţii în stat, de pre-ședinte interimar și de spicher. Adică, prin defi niţie, era garantul respectării legalităţii și constituţionalităţii. S-au alertat cumva atunci „partenerii” noș-tri occidentali, i-au indicat aceștia lui Ghimpu că scopul nu scuză întotdeau-na mijloacele?

Și în 2011, iniţiatorul procedurii (ilegale) de demitere a șefului Curţii a fost tot capul liberalilor, care a venit în Parlament cu un proiect de lege în acest sens. Supărarea înzestratului jurist a cunoscut o nouă dimensiune după ale-gerile locale din anul trecut, când libe-ralii au cerut să fi e renumărate voturile pentru Consiliul Municipal Chișinău, în speranţa că vor mai rupe un mandat de consilier de la comuniști, pentru ca AIE să aibă majoritatea în CMC.

Pentru că CSJ nu i-a făcut imediat pe plac, Ghimpu a afi rmat că instanţa a acţionat în baza unor presiuni fi nan-ciare. În toată perioada în care o in-stanţă declara neîntemeiată solicitarea liberalilor, alta dispunea renumărarea voturilor, apoi respectiva hotărâre era anulată în urma recursului PCRM, doctorul Ghimpu nu a contenit să le dea note instanţelor și judecătorilor: cine este cinstit, cine este corupt și cu „pufușor pe botișor” și cine face de râs corpul judecătoresc. În funcţie de decizie, Ghimpu zicea ba că judecătorii sunt cumpăraţi și fac jocul comuniștilor, ba că a triumfat justiţia și am făcut un pas spre democraţie, reușind astfel să bulverseze nu doar justiţia, dar și întreaga societate.

Ne întrebăm și acum, cum ne-am întrebat și la vremea respectivă, oare acestea nu au fost presiuni asupra justiţiei, oare nu au fost încercări „de manipulare și de ameninţări la adresa instanţelor”, despre care vorbește acum Comisia Europeană cu referire la situa-ţia din România?

Cu siguranţă, justiţia noastră are nevoie de o reformare serioasă, însă politicienii, mai ales cei de la putere, nu-și pot permite luxul de a denigra

și a pune în permanenţă la îndoială corectitudinea, profesionalismul, buna-credinţă și competenţa judecătorilor, nu pot comenta și pune la îndoială orice decizie a instanţei, inclusiv a Curţii Constituţionale, de pe poziţiile inte-resului de partid. Și, cu atât mai mult, politicienii nu ar trebui să generalizeze și să-i învinuiască de corupţie pe toţi judecătorii de-a valma, numai pentru că o decizie sau alta nu i-a îndreptăţit așteptările lui Ghimpu, de exemplu. Pentru că, afi rmă Comisia Europeană, aceste manipulări și ameninţări pot afecta societatea în ansamblu.

Acum despre separarea puterilor și despre reformarea justiţiei. S-a spus atunci că obsesia lui Ghimpu pentru demiterea lui Muruianu era dictată de interesul liberalilor pentru funcţia de președinte al CSJ, revenită acestora conform algoritmului. Ghimpu a repli-cat că președintele curţii este ales de Consiliul Superior al Magistraturii, nu de Parlament. Numai că el s-a prefăcut că a uitat de faptul că Alianţa a avut grijă să schimbe raportul de forţe în CSM și să-și asigure o majoritate obe-dientă. Astfel, dacă pe vremea guver-nării comuniste Adunarea Generală a Judecătorilor avea dreptul să aleagă 7 judecători în Consiliul Superior al Magistraturii, cifra respectivă a fost diminuată la 5. Dacă Parlamentul con-fi rma doi profesori titulari cu votul a 2/3, unul din partea Puterii, altul – al Opoziţiei, anticomuniștii liberali și democraţi au majorat cifra respectivă până la 4, toţi fi ind exponenţii guver-nării, iar confi rmarea lor nu se mai face cu cel puţin 61 de voturi, ci prin simpla majoritate a deputaţilor prezenţi, adi-că, cu cel puţin 27 de voturi din 101. Toate aceste modifi cări au simplifi cat mult procedura numirii unei persoane dezirabile în fruntea CSJ.

Nu le-a plăcut Pulbere şi l-au demisNu i-a fost pe plac lui Ghimpu, dar

nici altor exponenţi ai arcului guvernă-rii, nici fostul președinte al Curţii Con-stituţionale, Dumitru Pulbere. Și dacă nu le-a plăcut, l-au demis. În raportul Comisiei Europene se vorbește despre intervenţiile inacceptabile asupra Curţii Constituţionale din România. Dar de-claraţiile și intervenţiile politicienilor noștri au fost acceptabile? Același Ghimpu a pus la îndoială decizia Curţii Constituţionale prin care a fost respins demersul AIE de modifi care a articolului 78 din Constituţie prin lege organică. „Nu aș pune mâna în foc că verdictul a fost unul strict constituţional”, și-a dat cu părerea competentul jurist, presupu-nând că aceasta s-a lăsat infl uenţată de premierul Filat.

Demisia lui Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al Înaltei Curţi a venit după ce acesta a făcut, chipurile, declaraţii politice. Amintim că Pulbere a avut imprudenţa să spună că Parlamen-tul a încălcat de două ori Constituţia, prin nealegerea șefului statului. „Să nu se bage în politică, i-a recomandat lui Dumitru Pulbere doctorul honoris causa Mihai Ghimpu. Să stea acolo și să ia decizii!” Deși, în opinia mai multor experţi, președintele CC nu a făcut alt-ceva decât să constate o stare de lucruri existentă, această situaţie a servit drept un bun pretext pentru răsturnarea „de curte”.

„Pulbere și-a permis să dea din deget Parlamentului, ceea ce este in-admisibil”, a tunat și a fulgerat Ghimpu. Tot despre Înalta Curte, șeful liberalilor a spus că ar fi sensibilă la torba cu bani. “Știu că unii deja umblă cu torba cu bani pe la Curtea Constituţională”, a afi rmat acesta, precizând că nu vede

motive din care Curtea Constituţională ar declara neconstituţională hotărârea Parlamentului (cu privire la demiterea lui Muruianu). Sunt sau nu sunt acestea presiuni asupra Curţii?

Interimarul Lupu despre deciziile „urâte” ale Curţii ConstituţionaleDe dragul adevărului, trebuie să

constatăm că Mihai Ghimpu nu a fost singurul care a contestat și a comentat deciziile Curţii Constituţionale. Marian Lupu a excelat în această privinţă, dar, în mod paradoxal, nici un ofi cial european nu s-a scandalizat și nu l-a taxat pe fostul președinte interimar al ţării. Nici un demnitar până la el nu și-a permis asemenea atacuri în adresa Înaltei Curţi.

Atunci când Curtea a declarat ne-constituţională hotărârea Parlamen-tului cu privire la lichidarea instanţelor economice, Marian Lupu a calificat decizia judecătorilor drept una „urâtă”, afi rmând că aceștia ar fi fost cumpăraţi: „De la o poștă se vede, se simte că a fost o decizie infl uenţată, o decizie coruptă, haideţi să o spunem pe șleau, fi indcă sunt toate interesele care s-au învârtit și se învârt în jurul nu al tuturor, dar al unor instanţe de apel economice. A fost mereu problema banilor!” Este sau nu este aceasta o presiune a politicului asupra justiţiei, este o denigrare și o presiune asupra CC? Este comparabilă această situaţie cu situaţia din Româ-nia? Și cine câștigă în urma acestei comparaţii?

Mai mult decât atât, în calitatea sa de președinte interimar și de garant al Constituţiei, Marian Lupu a înţeles să apere într-un mod cu totul original Legea Supremă și constituţionalitatea. Lăsându-se sedus de geniul juridic al lui Mihai Ghimpu și scotocind împre-ună cu acesta prin vidul legislativ, el a identifi cat mai multe soluţii salvatoare prin care să-și vadă împlinit visul de a ajunge președinte, acceptând și ideea de modifi care a Constituţiei prin lege organică, respinsă totuși de CC.

Alegerea preşedintelui, cu votul la vedereLupu a încălcat Constituţia prin

faptul că s-a menţinut prin tertipuri, mai mult decât i-ar fi permis legea, în fotoliul prezidenţial, că a recurs la fel de fel de șiretlicuri, prin care a denaturat procedura de alegere a șefului statului. Vă amintim că, în pofi da prevederilor constituţionale, fostul interimar a declarat fără jenă că alegerea preșe-dintelui ţării va avea loc „atunci când partidele parlamentare vor fi pregătite pentru acest exerciţiu”. „Vom sta așa până când identificăm soluţia”, ne-a avertizat candidatul unic al tuturor alianţelor. Și am tot stat așa, timp de un an și jumătate.

Și nu doar atât. Marian Lupu chiar a instigat deputaţii la încălcarea Con-stituţiei, cerându-le „respectuos” să-i demonstreze buletinele „pe faţă și pe verso” la ieșirea din cabina de vot. Cei care nu vor da curs solicitării, „vor demonstra că au pe cineva în spate și, logic, vor genera alegerile anticipate”, a ameninţat înfl ăcăratul promotor al valorilor democratice. Iar Mihai Ghimpu i-a ţinut isonul: „Cred că toţi au înţeles deja, ori Lupu președinte, ori alegeri an-ticipate”. Și iarăși ne întrebăm dacă nu a fost aceasta o subminare a statului de drept. De ce nu au observat-o prietenii noștri occidentali?

După tentativa eșuată, Marian Lupu

tot nu s-a potolit și a promis să facă investigaţii și să clarifi ce cine sunt de-putaţii care l-au sabotat și nu l-au votat, ceea ce poate fi califi cat drept tentativă evidentă de intimidare a legislatorilor.

Nici decizia Curţii de invalidare a respectivelor alegeri din 16 decembrie nu i-au temperat elanul democratului. „O decizie a instanţei nu se comentea-ză, se execută. Însă, de data aceasta, o să-mi permit să fac un comentariu, pentru că mă vizează personal, dacă doriţi. Eu îmi păstrez poziţia pe care am avut-o anterior, că în aceste acţiuni de arătare a buletinului nu este nimic anticonstituţional. Îmi păstrez această poziţie, diferită de cea a Curţii, pe sim-plul motiv că au existat precedente la alegerea spicherului”.

După episodul incalifi cabil al ale-gerilor cu buletinul la vedere, a urmat tentativa, la fel de anticonstituţională, de organizare a referendumului care să permită alegerea șefului statului cu votul a doar 51 de deputaţi. Tentativă la care au renunţat sub presiunea pro-testelor declanșate și a criticilor dure venite din partea opiniei publice, a analiștilor și experţilor.

Procuratura, pe post de bâtă politicăSe spune în raportul cu privire la Ro-

mânia și despre încălcarea separării pu-terilor în stat. La noi s-a vorbit deschis despre faptul că funcţia de procuror ge-neral ar fi fost cumpărată, cu bani grei, de către partidul lui Plahotniuc. Mai mult decât atât, cei despre care s-a spus că au cumpărat procurorul, au folosit deschis Procuratura pe post de bâtă în lupta cu adversarii politici. Spicherul și șeful democraţilor, Marian Lupu, a ameninţat demnitarii „din Guvern și din Parlament” cu dosarele instrumentate de PG și i-a cerut procurorului general să întocmească un raport detaliat cu privire la respectivele dosare pe care să-l distribuie societăţii.

Legislaţia, croită şi răscroită de AIEAnaliștii politici și experţi au enume-

rat, în repetate rânduri, toate abuzurile și încălcările la care s-au dedat repre-zentanţii coaliţiei de guvernământ. De la prima venire a Alianţei și până acum, acești democraţi prin excelenţă și proeuropeni prin naștere au încălcat de

atâtea ori legislaţia și au modifi cat-o în mod abuziv, pentru a-și satisface intere-sele, încât ar fi greu să le contabilizăm pe toate. Printre cele mai fl agrante, în afara celor despre care am vorbit deja, ar mai fi deţinerea concomitentă a funcţiilor de ministru și deputat, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a prin-cipiului separării puterilor.

De asemenea, deputaţii AIE au modifi cat legea despre Curtea Consti-tuţională, Parlamentul interzicându-i Curţii să examineze actele normative cu caracter individual.

Guvernanţii au recurs la modifi carea legii contenciosului administrativ, pen-tru a putea opera numiri și eliberări din funcţii în instituţii care trebuie să fi e de-politizate, fără ca persoanele respective să se poată adresa în justiţie.

În 2010, a fost modifi cat Codul elec-toral, diminuându-se pragul de validare a referendumului de la 3/5 (60 la sută), până la 1/3 din alegători, iar termenul de organizare a referendumului a fost restrâns de la 120 la 60 de zile.

Alianţa a schimbat modul de re-partizare a voturilor exprimate pentru partidele care nu au acces în Legislativ – de la repartizarea proporţională, la repartizarea egală între formaţiunile care au trecut pragul.

Prin alte modifi cări la Codul Electo-ral, studenţilor și elevilor cu drept de vot, dar fără viză de reședinţă tempo-rară, li s-a permis să participe la alegeri în orice secţie de votare, în baza buleti-nului și a carnetului de note.

Actualii deputaţi au modifi cat Codul Electoral și în aprilie 2011, deja după ce fusese stabilită data alegerilor locale. Potrivit acestor modifi cări, participanţii la alegerile locale nu au mai benefi ci-at de timp de antenă gratuit pentru publicitate electorală la televiziuni și radiouri.

Nemaivorbind de faptul că, pe par-cursul acestor aproape trei ani de afl are la putere, Mihai Ghimpu a insistat să-i fie votate, prin șantaj deschis, toate năstrușniciile care i-au venit în cap, cum ar fi lichidarea funcţiei de președinte al Consiliului Municipal Chișinău, de exemplu.

AIE a excelat în adoptarea unor acte neconstituţionale sau încălcări ale Legii Supreme, care au fost contestate la Cur-tea Constituţională și declarate de către aceasta drept neconstituţionale.

Actualii guvernanţi au ajuns la un asemenea grad de impertinenţă,

încât vorbesc deschis despre cine și ce interese are în structurile statului. Scandalul anexelor secrete la Acordul de constituire a Alianţei a scos la iveală faptul că aliaţii au partajat instituţiile de stat care prin lege sunt apolitice, cum ar Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Curtea de Conturi, Curtea Supremă de Justiţie, Serviciul de Informaţii și Secu-ritate, Procuratura Generală și altele. Interesul pentru aceste structuri a fost dictat exclusiv de setea de îmbogăţire, dar și de necesitatea de a se proteja și a nu da socoteală pentru ilegalităţile comise.

De asemenea, a fost modifi cată Le-gea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, fi ind introduse norme noi, cu scopul de a evita în mod abuziv dizolvarea Parla-mentului, chiar dacă acesta nu alege timp de un an șeful statului.

Nu mai vorbim despre așii din mâne-ca lui Mihai Ghimpu pe care acesta i-a fl uturat prin faţa președintelui Comisiei de la Veneţia, interpretările pe care le-a dat acesta noţiunii de „termen rezona-bil”, „măcar și până în 2013”, toate în încercarea disperată de a ocoli cumva legislaţia în vigoare și a se menţine cât mai mult timp la putere.

Și toate aceste lucruri s-au întâm-plat, dacă nu cu aprobarea, atunci cu o totală lipsă de reacţie și a oricăror critici din partea vreunui organism internaţional. Abuzurile și aroganţa celor de la putere nu au fost taxate în nici un fel, iar ofi cialii occidentali i-au tot elogiat pentru povești de succes, fără a le cere socoteală pentru lipsa de progrese în promovarea reformelor, pentru faptul că guvernare protejează raiderii și corupţii, ceea ce nu poate să genereze decât alte abuzuri și acte de corupţie. Această lipsă de coerenţă din partea Occidentului, îngăduirea exercitării antidemocratice a puterii, discreditează în cele din urmă însăși ideea de integrare europeană.

Înţelegem perfect că cerinţele faţă de România, un stat membru al Uniunii Europene, sunt diferite de cele care sunt puse în faţa noastră. Dar oare faptul că structurile occidentale tolerează toate derapajele actualei guvernări nu ar trebui să ne ducă la gândul că, de fapt, nimeni nici nu ia în serios perspectivele de integrare europeană ale Republicii Moldova?

Ioana FLOREA, FLUX

Standarde duble sau credit de încurajare? De ce este criticată România şi lăudată Republica Moldova?

20 IULIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIDosar

Amintim pe scurt că autorul pri-

mei scrisori este Maria Bădărău, o

pensionară în vârstă de 73 de ani,

care susţine că a fost deposedată prin

înșelăciune de către Serghei Mocanu

de suma de 3 mii de lei. Iar cel de-al

doilea autor este Eugeniu Colesnicen-

co, care susţine că a fost extorcat de

32 de mii de lei.

Deși în fi nalul articolului din 22

iunie 2012 îi solicitam celui vizat să

ne comunice punctul său de vedere asupra acestui caz, iată că respectivul ne trimite prin poștă o cerere preala-bilă prin care ne cere să recunoaștem că faptele și judecăţile de valoare conţinute în cele două scrisori ar fi false, ar constitui scorniri și nu ar corespunde realităţii. Totodată, acest individ ne cere să dezminţim infor-maţiile conţinute în cele două scrisori și să ne cerem scuze de la el și chiar

să-i achităm un prejudiciu moral în valoare de 200 000 de lei (sic!).

Să aducem câteva explicaţii. Afi r-maţiile privind escrocheriile de care este acuzat că le-a comis Serghei Mocanu nu vin din partea noastră, a ziarului FLUX, ci a victimelor re-spectivelor acţiuni, ce se regăsesc în această ipostază chiar în ordonanţa de începere a urmăririi penale a ofi -ţerilor CCCEC, care a fost iniţiată pe faptele săvârșite de Serghei Mocanu, pe care am publicat-o pe 22 iunie 2012 și pe care o republicăm acum, ca să ia cunoștinţă de ea și Serghei Mo-canu. Respectiv, pretenţiile pe care le înaintează acest fost avocat, care este acuzat că și-a ridicat diploma de avocat făcând uz de fals, sunt cu totul deplasate și nu constituie decât o încercare obraznică de a intimida o publicaţie independentă care relatea-ză despre pungășiile care se comit în ţara asta de indivizi fără scrupule și cu apucături criminale. Nu este de mira-re că unii indivizi își permit asemenea acţiuni, dat fi ind că în ţara aceasta procurorii, judecătorii (nu toţi, dar foarte mulţi dintre ei) sunt iubitori de luare de mită și, mai ales, sunt parte a tot felul de reţele criminale și pot da decizii și hotărâri făcând abstracţie de prevederile legale. Pe astfel de scheme mizează și le pun în aplicare tot felul de infractori și criminali cei

care ne ameninţă și apoi ne poartă prin instanţe, pre-tinzându-ne sume exorbitante.

În altă ordine de idei vom menţiona că publicaţia FLUX nu a refuzat să-i acorde lui Serghei Mocanu dreptul de a se apăra pe pagi-nile ziarului FLUX împotriva acuza-ţiilor care i-au fost aduse. Mai mult decât atât, în ce-rerea prealabilă pe care ne-a expe-diat-o prin poștă la redacţie (cu de-pășirea evidentă a termenului de prescripţie), acest individ dubios nu a adus nici o dovadă că informaţia publicată în paginile ziarului FLUX ar fi „în esenţă falsă”, așa cum pretinde și așa cum cere legea să o facă. Dacă tot zice că a fost avocat sau un fals avocat, cum spun contestatarii lui, ar fi bine să consulte prevederile arti-colului 14 „Cererea prealabilă” a Legii cu privire la libertatea de exprimare. Alineatul trei al acestuia stabilește

expres: „persoana (care se consideră defăimată – alineatul unu al aceluiași articol) va indica în cerere informaţia pe care o consideră defăimătoare și, în cazul răspândirii unor relatări cu privire la fapte, circumstanţele care demonstrează că informaţia este în esenţă falsă sau, în cazul răspândirii judecăţilor de valoare, circumstanţe-le care demonstrează ca acestea nu se bazează pe un substrat factologic sufi cient”. Dar iată că în cererea sa prealabilă, Serghei Mocanu nu aduce nici un fel de probe care ar demon-stra că cele relatate în ziar de cei doi pensionari păgubiţi ar fi niște falsuri. Dimpotrivă, ordonanţa de începere a urmării penale pe faptele săvârșite de Serghei Mocanu ne dă tot temeiul să credem că autorii celor două scrisori nu au relatat cai verzi pe pereţi, ci adevărul. Mai ales că recent am intrat în posesia unei decizii a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova prin care se confi rmă că Serghei Mo-canu a făcut uz de fals atunci când a obţinut licenţa de avocat. Și anume, acesta a omis din cartea sa de muncă că a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și a fost eliberat de acolo pentru încălcarea disciplinei. Se pare că din considerente similare, individul a fost demis din cadrul Procuraturii, fapt, de asemenea, omis din carnetul de muncă. Drept urmare, Comisia i-a retras licenţa de avocat (publicăm alăturat decizia comisiei în facsimil).

Și ni se pare chiar straniu ca o persoană care este cercetată penal și care a fost lipsită de licenţa de avocat tocmai pentru că a recurs la acţiuni nelegitime la obţinerea ei să ne ceară despăgubiri de 200 000 de mii de lei „pentru lezarea drepturilor la respectul onoarei, demnităţii și

reputaţiei profesionale”, cum scrie,

în mod cu totul agramat, acest fost

poliţist, fost procuror și fost avocat.

Chiar ne este interesant să afl ăm cum

un asemenea individ, cu o reputaţie

atât de impecabilă, imaculată, am

spune, a suportat un prejudiciu de

tocmai 200 000 de lei ca urmare a

celor scrise de noi.

Vom menţiona mai jos că după pu-

blicarea articolului din 22 iunie 2012,

la redacţie ne-au venit noi scrisori

privind matrapazlâcurile lui Serghei

Mocanu, scrisori pe care le vom da

publicităţii în ediţiile următoare.

Acum însă am fi curioși să afl ăm

ce spun cei de la procuratură cu pri-

vire la modul în care este derulată

ancheta pe faptele săvârșite de Ser-

ghei Mocanu. Sau poate respectivul

dosar a fost deja clasat? Suntem în

așteptarea unui răspuns, iar dacă

acesta nu va veni, atunci vom adresa

o interpelare ofi cială.

Atât, deocamdată. Urmăriţi-ne în

continuare.

1. Ce credeţi despre faptul că, anul acesta, deputaţii au plecat în vacanţă cu trei săptămâni mai devreme decât de obicei?

2. Cum apreciaţi activitatea din ultima jumătate de an a Parlamentului Repu-blicii Moldova?

Andrei: Andrei:

Este normal ca şi deputaţii să se odihnească

1. Nu văd nimic de-osebit că deputaţii au plecat acum în vacanţă. Și înainte tot așa era. Pleacă în vacanţă, și pri-măvara, și iarna. Este normal să fi e așa, pentru că nimic nu s-a schimbat. Cu 10 ani în urmă tot

plecau vara în vacanţă.2. Am o părere bună vizavi de activitatea Parlamen-

tului în ultima jumătate de an. Referitor la limba care se vorbește la noi, domnul Ghimpu a zis că trebuie să fi e numai română și să nu pună și limba rusă pe la radio. Eu urăsc limba rusă. De mic copil tata mi-a zis să învăţ bine româna. Însă sunt și dintre acei care n-au învăţat încă limba română. Trăiesc aici și nu știu a vorbi româ-nește. Dar noi suntem români. Sunt de acord sută la sută cu domnul Ghimpu. El a încercat să schimbe ceva și poporul a înţeles de acest lucru.

Iulia: Iulia:

Ar fi trebuit să-şi termine treaba şi apoi să plece în vacanţă1. În primul rând, ar

fi trebuit să-și termine treaba și apoi să plece în vacanţă. Chiar și la o fabrică există un grafic: pleci la odihnă după ce termini lucrul. Ei (deputa-ţii – n.n.) însă au lăsat lu-crul nefăcut și au plecat. Nu se poate așa ceva!

Trebuiau să mai aibă puţină răbdare, să rezolve pro-blemele și, după asta, puteau să plece liniștiţi.

2. Ceva s-a schimbat în bine în activitatea Parlamen-tului din ultima jumătate de an. Dar ar trebui să vedem schimbări mai mari. Tineretul, în continuare, nu are de lucru, pentru cei care absolvesc studiile problemele au rămas aceleași. Din această cauză, toţi pleacă peste hotare să caute de lucru. Astfel, rămânem fără tineret, fără familii.

Eugen:Eugen:

Anul acesta, deputaţii au lucrat mai mult decât anul trecut

1. Anul acesta, deputa-ţii au lucrat. Președintele a fost ales, s-au adoptat legi, nu mai știu câte. În ţară se repară drumurile. Dar principalul este că

secera și ciocanul au fost interzise. De aceea, se poate să plece mai devreme în vacanţă. Ce folos dacă ar fi stat încă trei săptămâni? Ce mai au de făcut?

2. Dacă ar fi lucrat în fi ecare zi, era mult mai bine, însă faptul că au lucrat doar o dată pe săptămână nu prea îmi convine. Dacă lucrau mai multe zile, poate și activitatea era mai satisfăcătoare.

Eugen Stanciu:Eugen Stanciu:

Deputaţii sunt preocupaţi de interesele lor, nu ale cetăţenilor1. Poate este bine ca

și deputaţii să se odih-nească. Părerea mea este însă că nu este normal să plece în vacanţă cu trei săptămâni înainte de termen, pentru că procesul legis-lativ trebuie înfăptuit și, cu siguranţă, sunt foarte multe proiecte de lege care încă trebuie examinate și votate. Faptul că au plecat mai devreme presupune, implicit, grăbirea proiectelor de lege care sunt planifi cate pentru aceste trei săptămâni. Ele nu vor fi examinate în modul corespunzător și, prin urmare, scade calitatea actului legislativ, ceea ce nu este bine pentru societate.

2. Nu sunt satisfăcut de modul în care au lucrat de-putaţii, pentru că s-au ocupat mai mult cu promovarea intereselor partidului pe care îl reprezintă în Parlament. Mai puţin însă atrag atenţia la interesele cetăţenilor, pentru că există multe legi care trebuie modifi cate, implementate.

Andrei Rusnac: Andrei Rusnac:

Deputaţii se ceartă pentru problemele lor şi uită de popor

1. Cam repede au obosit deputaţii noștri. Sper însă că, pe perioa-da vacanţei, vor avea timp să se gândească și să găsească soluţii

pentru problemele ţării. Însă dacă e să vorbesc serios, nu mi se pare prea normal să plece în vacanţă înainte de termenul legal.

2. În ceea ce privește activitatea Parlamentului în ultima jumătate de an, în opinia mea aceasta este una nesatisfăcătoare. Ei (deputaţii – n.n.) găsesc prea multe probleme de-ale lor și uită de cele ale poporului. Cred că ar trebui să găsească, în sfârșit, un numitor comun între ei și să se înţeleagă.

Aurelia:Aurelia:

De ce ei îşi permit asemenea vacanţe, iar noi, oamenii de rând, nu?1. Cred că deputaţii,

săracii, au obosit să facă atâtea lucruri bune și au nevoie de odihnă. Și unde au plecat: în Maldive, Canare, Republica Domini-cană, Yalta? Pe banii cui? Că doar nu cu 3000 de lei pe care îi primește lunar o vânzătoare simplă. De ce ei își permit asemenea vacanţe, iar noi, oamenii de rând, nu? Bine, și-au permis să plece în vacanţă, dar dezordinea din ţară pe seama cui rămâne? Cui să ne adresăm dacă, între timp, apare o problemă serioasă? Nu progresăm noi în așa mod.

2. Cred că în ţara noastră este ridicol să dai o apre-

ciere activităţii Parlamentului. Doar promisiuni, dintre care nici una nu este îndeplinită. Vorbe goale și zero rezultate. Activitatea Parlamentului este, de fapt, una iluzorie: există, parcă face ceva, dar fără nici un

rezultat.

Diana:Diana:

Deputaţii sunt aleşii poporului şi ar trebui să lucreze pentru noi

1. Indiferent dacă pleacă în vacanţă sau ar rămâne să lucreze, nu cred că s-ar face

mare lucru în ţara noastră. Însă dacă au decis să plece mai devreme înseamnă că nu era nimic important planificat pentru această perioadă. Deputaţii sunt aleșii poporului și ar trebui să lucreze pentru noi. Însă îi vedem doar pe oamenii simpli că lucrează și care nu au timp să se gândească la odihnă.

2. Nu mi se pare că Parlamentul a lucrat efi cient în ul-tima jumătate de an. Nu pot să spun dacă s-a schimbat ceva anume, cert este că lumea pleacă în continuare și nimic nu se întâmplă în această direcţie. Unii spun că s-a mai schimbat câte ceva, însă eu nu văd, deocamdată, nici un fel de schimbări.

Nicolae:Nicolae:

Nu avem nevoie de un asemenea Parlament 1. Eu îi dau dreptate

celui care a zis, referitor la deputaţi că „avem și boi, iar aceștia sunt perma-nent aleși în Parlament”. Este vorba de Efim Tar-lapan. Cine le permite să facă ce vor? Se vede de la o poștă cât de corupţi sunt toţi. Deputaţii nu sunt oameni cinstiţi. Ei nu fac nimic nici când sunt la serviciu, așa că nimic nu se schimbă dacă pleacă în vacanţă. Eu cred că, în genere, nu ar trebui să existe Parlamentul.

2. Deputaţii promit mult, dar nu fac nimic. Sunt co-rupţi, nu am văzut nici o schimbare. Avem nevoie de o schimbare radicală.

Un fost avocat şi fost procuror, acuzat de escrocherie, Un fost avocat şi fost procuror, acuzat de escrocherie, pretinde de la ziarul FLUX 200 000 de lei pretinde de la ziarul FLUX 200 000 de lei

FLUX a publicat pe 22 iunie 2012 două scrisori venite din partea a doi pensionari, cititori ai ziarului nostru, care se plângeau că au fost amăgiţi și escrocaţi de sume impunătoare de bani de către un fost avocat, care se numește Serghei Mocanu (în imagine), dar că Procura-tura sectorului Buiucani a clasat dosarul penal intentat pe faptele săvârșite de acesta din motive total inexpli-cabile. Cei care nu cunosc subiectul pot să ridice arhiva ziarului nostru și să citească articolul „Un fost avocat, acuzat de escrocherie. Victimele spun că procuratura îl protejează”, care este disponibil și pe internet.

Cine munceşte bine,

se odihneşte mai mult?

Joi, 12 iulie, a avut loc ulti-ma ședinţă din sesiunea de primăvară-vară a Legislativu-lui, potrivit deciziei Biroului Permanent al Parlamentului. Chiar dacă unii deputaţi s-au pronunţat împotriva înche-ierii actualei sesiuni parla-mentare înainte de termen, dorinţa aleșilor de a se odihni a fost mai puternică decât argumentele acestora.

Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că este incorect ca această sesiune a Par-lamentului să fi e încheiată atât de rapid, întrucât deputaţii au de examinat încă multe proiecte importante.

Iurie Muntean, deputat PCRM, de ase-menea, s-a arătat nemulţumit de decizia de a încheia sesiunea parlamentară cu câteva săptămâni înainte de termen. “În situaţia în care se afl ă ţara, noi închidem ședinţele Parlamentului cu trei săptămâni înainte de termen. Dacă conform legislaţiei ședinţele se desfășoară până la sfârșitul lunii iulie, atunci acestea trebuie să aibă loc”, a spus Muntean citat de MOLDPRES.

Deputatul neafiliat Mihai Godea a propus ca Legislativul să mai activeze o săptămână, deoarece deputaţii trebuie să audieze rapoartele de activitate ale mai multor instituţii de stat, însă demersul acestuia nu a fost susţinut.

Pentru a putea pleca mai devreme în vacanţă, deputaţii au lucrat miercuri, 11 iulie, până aproape de miezul nopţii. În intervalul de timp de la ora 14.00 și până la 23.36, aceștia au votat în jur de 30 de proiecte de lege.

Joi, la ultima ședinţă a Parlamentului din această sesiune, după discuţii aprinse, deputaţii Alianţei au aprobat proiectul de Hotărâre privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului totalitar co-munist din Republica Moldova. De vineri, 13 iulie, parlamentarii sunt în vacanţa binemeritată.

VOX POPULI

Deputaţii sunt preocupaţi de interesele lor, nu ale cetăţenilor

20 IULIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Ideea condamnării nu doar a crimelor regimului comunist sovietic, dar și a părtașilor aces-tuia, care, într-un fel sau altul, au slujit regimul sovietic de ocupaţie, acceptând colabora-rea cu temutul KGB, are priză la o parte importantă a societăţii. De aceea, ideea, lansată, deo-camdată, în mediul de sociali-zare online, privind adoptarea Legii lustraţiei, a fost salutată de multă lume, dintre care o bună parte nu simpatizează, nici pe departe, partidul condus de comunistul Voronin. Necesi-tatea adoptării unei asemenea legi reapare în vizorul publicului într-un moment extrem de pro-pice: alianţa de guvernământ a adoptat Hotărârea privind con-damnarea crimelor regimului comunist și a interzis utilizarea simbolurilor acestuia, decizie care a fost interpretată ca fi ind, mai degrabă, o răfuială politică decât o intenţie sinceră de a repara unele erori și drame ale trecutului. Or, după această decizie, foarte multă lume s-a întrebat, pe bună dreptate, de ce AIE condamnă niște crime, fără însă să-și manifeste, câtuși de puţin, interesul faţă de nece-sitatea condamnării criminalilor care au comis crimele respec-tive și, implicit, a complicilor acestora.

Cine este mai lustrabil – opoziţia comunistă sau puterea „democrată”?Această întrebare, fără răs-

puns, deocamdată, apare tocmai la ţanc. Mai ales că, de aproape

20 de ani, toate guvernările pe care le-a avut Republica Mol-dova au respins orice iniţiativă care prevedea excluderea din viaţa publică a foștilor colabo-ratori KGB.

Amintim, cu titlu de parante-ză, că, pentru prima dată, Legea lustraţiei a fost promovată, în mod ofi cial, în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul celei de a treia legislaturi, din anii 1998-2001, când la putere au ajuns un șir de forţe politi-ce care, asemenea celor care guvernează astăzi, se declarau democratice și proeuropene. Legea „privind accesul la pro-priul dosar și deconspirarea securităţii ca poliţie politică” a fost elaborată și promovată în Legislativ de către fracţiunea parlamentară a PPCD, condusă de Iurie Roșca, atunci când se părea că există un moment prielnic pentru adoptarea unei legi a lustraţiei și în Republica Moldova. Asta întrucât ADR (Alianţa pentru Democraţie și Reforme – așa se numea atunci coaliţia majoritară) deţinea 60 de mandate din 101, în timp ce 40 de mandate aparţineau comuniștilor, iar un vot – lui Ilie Ilașcu, care făcea pușcărie la Tiraspol. Din ADR făceau parte atunci partidele conduse de Dumitru Diacov, Mircea Snegur și Valeriu Matei, plus câteva partide mai mici, ca Partidul Ecologist, Partidul Ţărănesc și Liga Femeilor.

După dezbaterea proiectului de lege respectiv, în susţinerea lui au votat doar cei 9 deputaţi PPCD.

Atunci, președintele Petru Lucinschi a justifi cat nedorinţa regimului politic afl at la putere

de a face publică lista persoa-nelor care au fost turnători la securitate prin faptul că, în cazul în care Legea lustraţiei ar fi fost adoptată, Republica Moldova ar fi riscat să rămână fără intelectu-alitate. Altfel spus, Lucinschi su-gera că, practic, toţi intelectualii din acea vreme, mulţi dintre care se afl au în funcţii publice, au co-laborat cu KGB-ul sovietic.

Acum să revenim la întreba-rea de mai sus. În 1998, PCRM, care, ca și astăzi, se afl a în opo-ziţie, s-a pronunţat împotriva Legii lustraţiei. Iar motivul e lesne de înţeles. Adoptarea unei asemenea legi ar fi însemnat pentru comuniști eliminarea lor de pe scena politică. Iar acest lucru s-ar fi produs exact în momentul în care formaţiunea lui Vladimir Voronin, repusă în drepturi cu doar câţiva ani în urmă, în 1994, de același Petru Lucinschi, înregistra un trend ascendent, cucerind încrederea unei părţi tot mai largi a po-pulaţiei, pe fondul dezastrului social-economic care măcina ţara, afl ată sub cârmuirea „de-mocraţilor”. Or, adoptarea unei Legi a lustraţiei însemna pentru PCRM, pe de o parte, pierderea, în mod automat, a dreptului de utilizare a simbolurilor comu-niste, în special sigla cu secera și ciocanul, care avea atunci o priză foarte mare la electorat, Voronin nefiind încă suficient de cunoscut la acea vreme. Pe de altă parte, partidul era con-stituit din importanţi ștabi ai fostului regim comunist sovietic, dintre care, fără îndoială, o bună parte ar fi nimerit sub incidenţa legii respective, adică ar fi fost lustrabili, dacă e să folosim acest termen.

În 2012 însă, la o privire mai atentă asupra componenţei actualului PCRM, vom observa că, deși acest partid este condus tot de Vladimir Voronin, arată cu totul altfel decât acum 14 ani. Astăzi, cel puţin în fracţiunea parlamentară a comuniștilor, aproape că nu mai există, cu excepţia câtorva, vechi lideri co-muniști, care să fi avut conexiuni directe cu fostul regim sovietic. Fracţiunea PCRM de astăzi (sau, mai bine-zis, ce a mai rămas din ea) este constituită preponde-rent din persoane tinere sau relativ tinere, care, în perioada sovietică, fi e erau copii, fi e erau prea tineri ca să poată fi bănuiţi de relaţii speciale cu regimul. Prin urmare, pentru PCRM nu mai pare atât de catastrofală

o eventuală adoptare a Legii lustraţiei. Iar discuţiile din interi-orul PCRM se bazează, probabil, pe niște calcule pe care le fac liderii comuniști, din care să re-zulte cât au de pierdut și, respec-tiv, de câștigat, în cazul adoptării unei asemenea legi. Or, la prima vedere, observăm că PCRM nu prea mai are ce să piardă, mai ales că secera și ciocanul au fost deja interzise, iar cei „bătrâni” au ajuns de mult la vârsta pensio-nării și ar putea ușor să renunţe la funcţii publice, în cazul în care partidul ar ajunge la guvernare, limitându-se doar la protecţia acestuia.

Alta este situaţia în tabăra „democrată”, cea care, la modul teoretic, ar avea posibilitatea să adopte și să implementeze o Lege a lustraţiei, chiar și fără participarea comuniștilor. Întrebarea este însă cât de dife-rită este actuala putere „demo-cratică” faţă de cea de acum 14 ani? Da, există persoane tinere și în fracţiunile care constituie alianţa de guvernământ, dar există și foarte mulţi dintre cei care pot fi lesne bănuiţi că ar fi cu „pufușor pe botișor”. Mai

ales că, chiar și în lipsa unei legi a lustraţiei, între timp, s-au „scurs” destule detalii picante despre unii demnitari de la gu-vernare, care se erijează astăzi în postura de „anticomuniști”, și care, în mod sigur, ar avea ce să piardă dacă se adoptă această lege. În același timp, de ce n-ar fi valabil și astăzi ceea ce spunea Petru Lucinschi cu 14 ani în urmă? Or, „intelectu-

alii” au rămas cam aceiași și, în plus, nu-i mai vedem de mult alături de comuniști. Toţi sunt „proeuropeni”, „democraţi”, „proromâni” și, desigur, „anti-comuniști”. Și în cazul în care toţi aceștia, dacă ar fi să-i dăm crezare lui Lucinschi, se vor dovedi a fi foști colaboratori ai KGB, ar reieși că PCRM este unul dintre cele mai „curate” partide autohtone.

După ce a interzis secera şi ciocanul, Ghimpu a fost prins între ciocan şi… nicovalăCel mai vulnerabil în faţa in-

tenţiei comuniștilor de a pune în dezbatere Legea lustraţiei este, fără îndoială, PL-ul lui Mihai Ghimpu. Și, în mod sigur, „băie-ţii deștepţi” care i-au sfătuit pe comuniști să adopte asemenea poziţie ţintesc anume în liberali, pentru că cine dacă nu Ghimpu se manifestă cel mai zelos în lupta cu fantomele trecutului? Și dacă mâine se adeverește că Diacov, Lupu, Lazăr și alţii din PD sau PLDM au fost turnători la KGB nu cred că multă lume s-ar arăta mirată. Mai ales că despre

Diacov, de exemplu, multe s-au scris și s-au spus și mai multe, de aceea, e puţin probabil ca ima-ginea acestuia să aibă de suferit după o asemenea confi rmare. Mai ales că și cei care reprezintă electoratul respectiv manifestă o atitudine oarecum tolerantă faţă de regimul totalitar sovietic, iar mulţi dintre ei privesc și acum cu nostalgie în trecut.

În cazul PL-ului însă, situa-ţia este cu totul diferită. Căci, dacă instituţia care ar urma să-i deconspire pe foștii agenţi ai Securităţii ar spune că și Ghimpu, și Hadârcă, și Popa, și Fusu, și Saharneanu etc. au colaborat cu KGB-ul, situaţia ar deveni catastrofală pentru acest partid. Iar din imaginea de par-tid proromânesc, democratic, anticomunist și antirus, pe care încearcă să și-o imprime liderii liberalilor, s-ar alege praful și pulberea. Or, Ghimpu și cei din anturajul său înţeleg foarte bine acest lucru. Nu în zadar, până acum, nu i-am auzit niciodată pe Mihai Ghimpu, Ion Hadârcă sau pe alţi fruntași liberali să ceară public și în mod hotărât o lege a lustraţiei. Dimpotrivă, de fi ecare dată când se punea în discuţie acest subiect, Ghimpu își afi șa automat „neîncrederea” faţă de

posibilităţile de deconspirare a foștilor KGB-iști.

Vi-l mai amintiţi pe Mihai Ghimpu, care, acum doi ani, când ocupa primele două funcţii în stat, declara că el ar susţine, chipurile, adoptarea Legii lus-traţiei, doar că aceasta nu ar avea nici un efect? „Eu consider că trebuie să fi e Legea lustraţiei. Dar îmi pare că, încă atunci când eram în primul parlament, 1990 sau 1989, deja se zvonea că do-sarele nu mai sunt la Chișinău, că sunt duse. Moscova a făcut tot posibilul să-și păstreze clienţii săi, să nu-i depistăm noi ca să funcţioneze mai departe, să activeze pentru KGB”, spunea atunci președintele PL. Or, ace-eași frază a repetat-o și acum, când jurnaliștii i-au cerut să co-menteze iniţiativa comuniștilor. Nu vi se pare cam deocheată abordarea „anticomunistului” și „antirusului” Ghimpu?

Aș mai remarca aici și vizita efectuată cu mult fast de către Ghimpu, din postura de șef interimar al statului, la arhiva Serviciului de Informaţii și Se-curitate, unde a „deconspirat” liste întregi de agenţi anonimi ai Securităţii sovietice, care au activat în RSS Moldovenească până în… 1950. Presa, care îi cânta în strună viteazului liberal, a neglijat acest detaliu, prezen-tându-l pe Ghimpu drept mare erou și luptător pentru drepta-te. Cu toate acestea, personal am așteptat ca președintele interimar să ni-i deconspire pe turnătorii de după 1950, care încă mai huzuresc și astăzi prin instituţiile statului, nu pe cei pe care doar Dumnezeu poate să-i mai judece. Oare nu vi se pare că „anticomunistul” Ghimpu o cam face pe mortul în popușoi?

Distrugerea PCRM – scopul adevărat al hotărârii privind condamnarea comunismuluiOrice om cu capul rece, fi e

și cu inimă fi erbinte, înţelege

foarte bine esenţa gestului făcut de deputaţii din majori-tatea parlamentară, săptămâna trecută, privind condamnarea crimelor regimului comunist sovietic și interzicerea utilizării „în scopuri politice” a secerii și ciocanului. Este mai mult decât evident că ceea ce au făcut guvernanţii are la bază o pro-blemă a lor personală și foarte actuală – PCRM-ul lui Voronin, pe care vor să-l distrugă cu tot dinadinsul. Iar motivul, de ase-menea, nu are nici o legătură cu crimele comuniștilor sovie-tici, acestea fi ind folosite doar pentru a-i pune beţe în roate lui Voronin. Mulţi vor spune că nu e nimic grav dacă se încearcă interzicerea PCRM, chiar și prin intermediul unor șiretlicuri de care am vorbit mai sus. Nu mă apuc să-i contrazic sau să le dau dreptate aici și acum, pentru că acesta este cu totul alt subiect, care trebuie abordat pornind de la cu totul alte realităţi.

Ceea ce este cert însă e că PCRM pregătește o contralovi-tură pe măsură. Acceptarea sau respingerea Legii lustraţiei va arăta faţa adevărată a „proeu-ropenilor” și „anticomuniștilor” de astăzi. Pentru că fără o Lege a lustraţiei, toate discursurile AIE, și, în special, ale reprezen-tanţilor PL, despre odiosul regim sovietic nu rezolvă nimic și nici nu-i fac nimănui dreptate.

Noi deja cunoaștem destul de multe despre crimele care s-au comis în trecut, a venit vremea să ne cunoaștem și călăii. Și doar așa istoria va putea să le așeze pe toate la locul lor.

Nicolae FEDERIUC, FLUXP.S.: Găsiţi în pagina 6 pro-

iectul de lege al PPCD “privind accesul la propriul dosar și de-conspirarea securităţii ca poliţie politică”, propus spre adoptare Parlamentului în luna aprilie 2000, dar care nu s-a bucurat de susţinere din partea guvernan-ţilor “democraţi” din acea peri-oadă. Textul proiectului de lege este actual și astăzi, cu adaptări-le de rigoare, bineînţeles.

N. F.

Incredibil, dar ade-vărat. Comuniștii pregătesc un proiect de Lege a lustraţiei, pe care să-l prezinte spre adoptare Parla-mentului în sesiunea toamnă-iarnă. Deși informaţia a fost contrazisă, într-un fel, de deputatul PCRM, Grigore Petrencu, totuși, se pare că, în momentul de faţă, au

loc discuţii încinse pe acest subiect între frunta-șii comuniști și este foarte posibil ca, în toamnă, să avem parte de un nou spectacol extrem de interesant pe eșichierul politic moldovenesc.

Atitudini

Legea lustraţiei – testul de sinceritate pentru AIE Legea lustraţiei – testul de sinceritate pentru AIE Am Am

condamnat condamnat comunismul și ajunge. comunismul și ajunge.

Lustraţia păstraţi-o Lustraţia păstraţi-o pentru voi.pentru voi.

Nu există nici o hotărâre a judecăţii în privinţa cri-melor din perioada comu-nistă, în pofi da faptului că istoricii au primit acces la arhivele MAI și KGB. Comi-sia de studiere a crimelor regimului comunist înfi in-ţată de Mihai Ghimpu nu a generat nici o listă cu nu-mele persoanelor care se fac vinovate de deportările în masă și de organizarea foametei, ci s-a limitat la o „apreciere” sterilă.

Cu toate astea, noi dorim să aflăm

numele criminalilor și cazuri concrete,

fără a face referinţă la un abstract „regim

totalitar”. Ce bun va aduce condamnarea

comunismului? Tot atât cât și condamna-

rea „nazismului”– nimic util, doar premise în plus pentru încălcarea unor drepturi elementare. Este la modă să condamni niște momente ale trecutului, dar nu e la modă să-i pedepsești pe criminalii adevăraţi. De ce nu, doar așa ne dăm și noi în rând cu „lumea civilizată” . Nu am crezut niciodată că e așa de ușor să devii “civilizat” – adică să treci în rândul “rasei superioare” – trebuie doar să adopţi “ce trebuie”.

Până în prezent, nimeni nu a îndrăznit să abroge aberanta lege aprobată în 2003 de majoritatea comunistă „cu privire la contracararea activităţii extremiste”, care a fost îndreptată împotriva opoziţiei de atunci. Nimeni nu o va abroga, pentru că alimentarea și exploatarea unor fobii sociale este o activitate profi tabilă din punct de vedere electoral pentru toate partidele politice.

Prin condamnarea fastuoasă a comu-nismului, liberalii au turnat beton peste groapa istoriei și s-au limitat la niște declaraţii formale, lipsite de conţinut, războindu-se cu ideologiile și simbolurile comuniste, prostind alegătorii obișnuiţi cu spectacole ieftine. Poate să rezolvăm în același hal și problema „evenimentelor din 7 aprilie”? Să adopte Parlamentul o declaraţie prin care să se condamne acţiunile ilegale de atunci și să ne culcăm îndulciţi de gândul că „în sfârșit s-a pus punctul pe i”.

Pentru toţi este clar că acest pas este unul strict electoral. O categorie a populaţiei dorește mai mult circ, o altă categorie mai mult pâine. Dacă pâine

este prea puţină, se organizează mai mult circ și masele fanatizate vor urma cu docilitate „tătucul”.

S-a întrebat oare cineva, de ce nimeni nu este cointeresat în dezvăluirea per-soanelor care au săvârșit crime grave îm-potriva umanităţii în perioada regimului comunist? De ce legea lustraţiei nu a pu-tut fi adoptată de nici un parlament din 1990 încoace? Se prea poate ca printre actualii „anticomuniști” să existe părinţi sau bunei care au fost principalii dirijori în asasinate și deportări și se prea poate ca datorită acestor rude și acestor crime, mulţi din actualii „anticomuniști” se afl ă acum în vârful piramidei politice.

Se prea poate că în timp ce parlamen-tarii condamnau regimul comunist, un criminal care a organizat deportările și foametea stătea liniștit acasă la televi-zor cu o bere în mână și râdea pe sub mustăţi, având o medalie în piept pentru „merite deosebite” și o pensie generoasă. Și el este mulţumit pe deplin de „condam-narea comunismului”, pentru că aceasta nu îl vizează și nu îl atinge.

Comunismul a fost condamnat – anti-comuniștii și-au satisfăcut pe deplin pof-tele și frustrările. Povestea a luat sfârșit.

Oare?Octavian RACU

Sursa: octavianracu.wordpress.com

Pentru a salva criminalii, condamnăm un „regim criminal”?

Pe fundalul dezastrului generalizat, decizia

Parlamentului, care ar fi fost, la sigur, salutată cu

mare entuziasm acum 20 de ani, nu poate să-mi

provoace decât un zâmbet trist și ironic…Acum 20 de ani eram săraci, dar sănătoși la

minte și la trup. Astăzi suntem săraci și… pu-trezi… Fiinţe mâncate de carii…

Timp de 20 de ani, am fost ţinuţi pe baricade și am ratat esenţialul: con-stituirea unei conștiinţe colective cu valori sigure, unui cerc virtuos pentru o dezvoltare armonioasă și durabilă a societăţii…

Timp de 20 de ani am crescut o generaţie care, în afară de baioneta anti/pro-comunistă, nu a învăţat mai nimic. Ce vor face ei acum? Cu cine vor lupta?…

Timp de 20 de ani cei mai bătrâni au fost mult mai preocupaţi de cultiva-rea propriilor demoni, care le-au mistuit, la propriu și fi gurat, fi inţele. Să fi scăpat oare defi nitiv de paraziţi? Și chiar de scăpăm, mai avem oare forţe pentru un nou început arghezian?

Vitalie VOVC

Sursa: viatalie.covc.over-blog.com

PostcomunismVoronin are dreptate: am întârziat cu 20

de ani… Aș fi tentat să spun: „Mai bine

mai târziu decât niciodată”, dar revine,

aidoma unei pulsaţii nervoase, o altă zi-

cală: „Mintea ţăranului cea de pe urmă”…

20 IULIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIDocument

ART. 1(1) Orice cetăţean al Repu-

blicii Moldova sau cetăţean străin care după 1940 a locuit pe teritoriul Republicii Moldova are dreptul de acces la propriul dosar întocmit de organele se-curităţii, ca poliţie politică. Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului și de pe înscrisurile doveditoare despre cuprinsul dosarului.

(2) Totodată, persoana, su-biect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de organele securităţii statului, are dreptul, la cerere, să afl e identi-tatea agenţilor de securitate și a colaboratorilor care au contribu-it cu informaţii la completarea acestui dosar.

(3) De drepturile prevăzute la alin. (1) și (2) benefi ciază soţul supravieţuitor și rudele până la gradul al doilea, inclusiv ale persoanei decedate, în afară de cazul în care aceasta a dispus altfel.

(4) Exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)–(3) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială și auten-tică.

ART. 2Pentru a asigura dreptul de

acces la informaţiile de interes public, orice cetăţean al Repu-blicii Moldova cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, asociaţiile obștești legal constituite, au-torităţile și instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securităţii, ca poliţie politică, a persoanelor care ocupă sau candidează pentru a fi alese ori numite în următoarele demnităţi sau funcţii:

(1) președinte al Republicii Moldova;

(2) consilieri prezidenţiali;(3) deputat;(4) membru al Guvernului,

viceministru, director de Depar-tament pe lângă Guvern sau în cadrul ministerului;

(5) prefect, subprefect, pre-ședinte, vicepreședinte și se-cretar al Consiliului judeţean, municipal, orășenesc, primar, viceprimar, consilier judeţean, consilier în Consiliul munici-piului Chișinău, șef de direcţie judeţeană;

(6) director și director adjunct al Serviciului de Informaţii și Securitate, al Serviciului de Pază și Protecţie;

(7) comisar de poliţie, comi-sar adjunct, șef de departament și direcţii, ceilalţi ofi ţeri și subo-fi ţeri angajaţi ai Ministerului de Interne;

(8) persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional și judeţean, în Garda fi nanciară, Inspectoratul fi scal și în orga-nele vamale;

(9) judecător la Curtea Con-stituţională, la Curtea Supremă de Justiţie, procuror, judecător și grefier la instanţele civile, economice și militare, avocat și notar public;

(10) personalul diplomatic și consular, cu excepţia celor care îndeplinesc funcţii tehnice sau administrative;

(11) președintele, vicepre-ședinţii, membrii Curţii de Con-turi;

(12) persoane cu funcţii de răspundere în Comisiei naţio-nale de Valori Mobiliare;

(13) avocat parlamentar;(14) membru în Consiliul Na-

ţional al Audiovizualului;(15) președinte, vicepreșe-

dinţi și membri în consiliul de administraţie a Companiei Na-ţionale „Teleradio-Moldova”, patron, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice sau private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiști politici și asimilaţii acestora, jurnalist angajat;

(16) guvernator al Băncii Na-ţionale a Moldovei și membru al Consiliului de Administraţie al BNM, președinte, vicepreșe-dinte de bancă și membru al Consiliului de administraţie din sectorul bancar;

(17) membru, membru co-respondent, membru de onoare sau secretar al Academiei de Știinţe a Republicii Moldova;

(18) rector, prorector, secre-tarul știinţifi c al senatului uni-versitar și decanii în instituţiile de învăţământ superior de stat și private;

(19) inspector general sau ad-

junct, Inspector de specialitate al Direcţiei judeţene de învăţă-mânt, director de liceu, colegiu, școală de meserii, precum și director în instituţiile de cultu-ră, la nivel naţional, judeţean și municipal;

(20) președinte, vicepreșe-dinte, secretar general și ceilalţi membri ai organelor de con-ducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional și judeţean sau ai unei organizaţii neguvernamentale și asimilaţii acestor funcţii;

(21) personalul militar și civil cu funcţii de conducere din Ministerul Apărării al Republicii Moldova și din statele majore ale categoriilor de forţe ale ar-matei, precum și comandanţii de unităţi sau echivalente;

(22) ierarhi și șefi ai cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilaţii lor de la parohiile din ţară și din străi-nătate;

(23) președinte, vicepreșe-dinte și secretar general de organizaţii patronale și sindicale reprezentative la nivel naţional și asimilaţii acestor funcţii, pre-cum și ceilalţi membri ai condu-cerilor executive respective;

(24) director al direcţiei de poștă și telecomunicaţii, șefi de serviciu de poștă și de te-lecomunicaţii, șefi de centrală telefonică;

(25) persoanele cu funcţii de conducere din direcţiile sanita-re judeţene, din asociaţiile de medici, șefi de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologi și medicii legiști;

(26) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în întreprinderi de stat și soci-etăţi comerciale private având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor și fi lialelor care ac-tivează pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv fondatorii acestora.

ART. 3(1) Persoanele care candi-

dează spre a fi alese sau nu-mite în una dintre demnităţile sau funcţiile prevăzute la art. 2 sunt obligate să facă o de-claraţie autentică, pe propria răspundere, potrivit Codului Penal, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politi-că. Înainte de alegere sau de numire verifi carea se face din ofi ciu, pentru persoanele care candidează pentru a fi alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 2 lit. a)–c). De asemenea, verifi carea este obligatorie și pentru per-soanele care au fost alese sau numite în respectivele demni-tăţi ori funcţii publice, inclusiv pentru cele afl ate în exerciţiul respectivelor demnităţi sau funcţii la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul în care aceasta nu s-a făcut în timpul candidaturii.

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se va depune odată cu cererea de numire și declaraţia de acceptare a candidaturii.

(3) Verificările se sistează dacă persoana care exercita una dintre demnităţile sau funcţiile enumerate în art. 2 demisio-nează sau, după caz, renunţă la candidatură ori la numire în termen de 15 zile de la data co-municării sau solicitării acestor verifi cări.

(4) Pentru candidaţi verifi ca-rea se face în mod obligatoriu, în ordinea prezenţei pe listă. Rezultatele verifi cării vor fi pu-blicate imediat în Monitorul Ofi -cial al Republicii Moldova și vor fi puse la dispoziţie mijloacelor de informare în masă.

(5) În vederea verifi cării, Co-misia Electorală Centrală, Con-siliul Electoral Judeţean sau local, după caz, va comunica, în termen de 24 de ore, listele cu-prinzând candidaţii Colegiului Consiliului Naţional pentru Stu-dierea Arhivelor Poliţiei Politice, care va transmite rezultatul în termen de 7 zile.

ART. 4(1) Verifi cările solicitate se vor

face respectându-se următoarea ordine de priorităţi:

a) persoanele candidate în alegeri, în ordinea prevăzută la art. 2;

b) persoanele care urmează să fi e numite în una dintre func-ţiile și demnităţile prevăzute la art. 2. la nivel naţional;

c) persoanele care urmează

să fi e numite în una dintre func-ţiile și demnităţile prevăzute la art. 2. la nivel local.

(2) Ţinând seama de priori-tăţile enumerate mai sus, prin regulamentul propriu de funcţi-onare, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Poliţiei Poli-tice va da o ordine de priorităţi pentru toate funcţiile și demni-tăţile prevăzute la art. 2.

ART. 5(1) Prin poliţie politică se

înţelege toate structurile de se-curitate ale statului create pen-tru instaurarea și menţinerea în Republica Moldova a puterii totalitar-comuniste:

a) Comisariatul Poporu-lui pentru Afacerile Interne (NKVD);

b) Comitetul pentru Securita-tea Statului (KGB);

c) Ministerul Afacerilor In-terne al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești;

d) Procuratura Generală a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești;

e) Alte structuri ale statului, care, în perioada 28 iunie 1940–27 august 1991 au contribuit la suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăţilor funda-mentale ale omului.

(2) Este agent al organelor de securitate ale statului, ca poliţie politică, în sensul prezentei legi, orice persoană care a îndeplinit calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, al organe-lor de securitate în perioada 1940–1991.

(3) Este colaborator al orga-nelor de securitate ale statului, ca poliţie politică în sensul pre-zentei legi, persoana care:

a) a fost retribuită sau recom-pensată în alt mod pentru acti-vitatea desfășurată în această calitate;

b) a fost deţinător de locuin-ţă conspirativă sau de casă de întâlnire;

c) a fost rezident al securi-tăţii;

d) orice altă persoană care a dat informaţii organelor de securitate ale statului, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului. Informaţiile cuprinse în declaraţiile date în timpul anchetei de către persoana reţi-nută sau arestată pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetată, judecată și condamnată nu fac obiectul acestei prevederi.

(4) Se consideră colaborator al organelor de securitate ale statului, ca poliţie politică și persoana care a transmis sau a înlesnit transmiterea de infor-maţii, note, rapoarte sau alte acte, prin care se denunţă acti-vitatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natură să aducă atingere drepturilor și libertăţilor funda-mentale ale omului.

(5) Sunt asimilaţi colaborato-rilor prevăzuţi la alin. (3) persoa-nele care au avut competenţe decizionale, juridice ori politice sau care, prin abuz de putere politică, au luat decizii la nivel central sau local, cu privire la activitatea securităţii sau cu privire la activitatea altor struc-

turi de represiune ale regimului totalitar comunist.

(6) Implicarea în activitatea de poliţie politică a persoanelor prevăzute la art. 1 se stabilește pe baza datelor, probelor și indi-ciilor existente în dosarele care fac obiectul cercetării, precum și prin orice înscrisuri prezentate de orice persoană presată în cazul lipsei, alterării sau des-completării dosarului.

ART. 6Dispoziţiile art. 5 alin. (3) și

ale art. 6 din Legea privind Ser-viciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova nu sunt aplicabile dosarelor la care se referă art. 1 și datelor solicitate în temeiul art. 2 din prezenta lege, care nu pot fi considerate că privesc siguranţa naţională a Republicii Moldova.

ART. 7(1) Pentru aplicarea preve-

derilor prezentei legi se înfi in-ţează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Poliţiei Politice cu sediul în municipiul Chișinău, denumit în continuare Consiliu.

(2) Consiliul este un orga-nism autonom cu personalitate juridică, supus controlului Par-lamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezin-tă rapoarte.

ART. 8(1) Consiliul este condus

de un colegiu compus din 11 membri.

(2) Membrii Colegiului Con-siliului sunt numiţi de Parla-ment, la propunerea fracţiu-nilor parlamentare, potrivit confi guraţiei politice, pe baza raportului întocmit de Comisia Juridică pentru numiri și imu-nităţi, pentru un mandat de 4 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.

(3) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului se depun la Biroul Permanent al Parlamentului de către liderii grupurilor parlamentare. În li-mita numărului de locuri stabilit potrivit alin. (1) și (2), în cel mult 10 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care le trimite Comisiei juridice. Propunerile vor fi înso-ţite de: curriculum vitae, copiile fi dele de pe fi șele cuprinzând antecedentele penale, declara-ţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că nu se încadrează în prevederile art. 5 alin. (2)–(5), respectiv că nu au aparţinut și nu au colaborat cu organele de securitate.

(4) Comisia juridică pentru numiri și imunităţi a Parlamen-tului va audia în ședinţă și va verifi ca îndeplinirea condiţiilor impuse candidaţilor prin pre-zenta lege. Candidaturile vor fi avizate individual. Raportul cu-prinzând rezultatul adierilor se înaintează Biroului permanent al Parlamentului în termen de 10 zile calendaristice de la primirea listelor candidaţilor.

(5) Candidaţii care nu înde-plinesc condiţiile prevăzute în prezenta lege vor fi înlocuiţi, la cererea Comisiei juridice pentru numiri și imunităţi a Par-lamentului, de către grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se înaintează în

termen de 5 zile de la comunica-rea făcută de Biroul permanent al Parlamentului către grupurile parlamentare. Locurile ramase vacante ca urmare a nedepune-rii propunerilor de candidaţi de către grupurile parlamentare în termenul de 5 zile se redistribuie între restul grupurilor parla-mentare, potrivii confi guraţiei prevăzute în alin. (2).

(6) Parlamentul, pe baza ra-portului Comisiei juridice pentru numiri și imunităţi, se pronunţă prin vot asupra listei candidaţi-lor pentru Colegiul Consiliului, în cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii raportului Comisiei juridice pentru numiri și imunităţi. Votul se exprimă prin apel nominal.

(7) Colegiul Consiliului își alege dintre membrii săi un pre-ședinte, un vicepreședinte și un secretar în termen de 5 zile de la constituirea sa. Colegiul Consi-liului activează cu prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor și adoptă decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.

(8) Din Consiliu și din Colegiul Consiliului nu pot face parte agenţii sau colaboratorii Servi-ciului de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova, cei ai altor servicii secrete străine, ai altor structuri informative inter-ne și străine și ai altor organizaţii ce au desfășurat și desfășoară activităţi care contravin dreptu-rilor și libertăţilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte foștii membri ai CC PCUS și ai CC PCM.

(9) Consiliul funcţionează în temeiul unui regulament ela-borat de Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la data constituirii sale, adoptat printr-o hotărâre a Parlamentului în termen de 15 zile de la sesizare, care se publică în Monitorul Ofi -cial al Republicii Moldova.

(10) La învestirea în funcţie, membrii Colegiului Consiliului depun următorul jurământ în fata Parlamentului:

„Jur să respect Constituţia și legile ţării, drepturile și libertă-ţile fundamentale ale omului, să-mi îndeplinesc cu conștiin-ciozitate, onoare și fără părti-nire îndatoririle ce îmi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Stu-dierea Arhivelor Poliţiei Politice. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

ART. 9(1) În cazul în care, ulterior

alegerii Consiliului, se constată că unul dintre membrii acestuia nu îndeplinește condiţiile prevă-zute în prezenta lege, se proce-dează la revocarea mandatului și la o nouă alegere. Verifi carea îndeplinirii condiţiilor se face, la cererea oricărei persoane, de către Curtea Supremă de Justiţie.

(2) Revocarea se pronunţă de Curtea Supremă de Justiţie, în complet de 3 judecători, cu citarea părţilor. Decizia pro-nunţată poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare. Recursul se judecă în complet de 7 judecători, cu citarea părţilor. În ambele faze, Curtea Suprema de Justiţie

soluţionează aceste cauze, în procedură de urgenţă.

ART. 10(1) Consiliul își elaborează

proiectul bugetului propriu de venituri și cheltuieli, pe care îl înaintează Guvernului, în ve-derea includerii lui în Bugetul de Stat.

(2) Președintele Colegiului Consiliului este ordonator prin-cipal de credite.

ART. 11(1) Consiliul este organizat la

nivel naţional și funcţionează într-o structură unică.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul munici-pal Chișinău va asigura spaţiile corespunzătoare pentru desfă-șurarea activităţii Consiliului.

ART. 12Pentru realizarea dreptu-

lui de acces la propriul dosar, persoana îndreptăţită conform art. 1 se adresează Consiliului printr-o cerere scrisă. Consiliul va răspunde solicitării în termen de 30 de zile.

ART. 13(1) Persoanele îndreptăţite

pot solicita Consiliului, în con-formitate cu prevederile art. 1, alin. (1), în condiţiile prezentei legi următoarele:

a) consultarea dosarelor sau a oricăror materiale întocmite până la data de 17 august 1991 de organele de securitate;

b) eliberarea unor copii de pe înscrisurile afl ate în aceste dosare ori alte materiale;

c) eliberarea unor adeve-rinţe privind apartenenţa sau neapartenenţa, colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate.

ART. 14(1) Conţinutul adeverinţelor

eliberate potrivit art. 13, alin. (1), lit. c) poate fi contestat la Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestaţia va fi soluţio-nată de Colegiul Consiliului în termen de 30 de la înregistrare.

(3) Decizia Colegiului Consi-liului poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel.

ART. 15(1) Dreptul de acces la infor-

maţiile de interes public prevă-zute la art. 2 se exercită de către persoana fizică sau persoana juridică îndreptăţită, printr-o cerere adresată Consiliului.

(2) Prin această cerere se poate solicita eliberarea unui act din care să rezulte că a avut sau nu a avut calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate, privitor la persoanele care ocupă sau sunt propuse să fi e numite în funcţiile enumera-te la art. 2.

(3) Verifi cările pot fi declanșa-te și la cererea persoanelor care ocupă funcţiile prevăzute la art. 2. pentru propriul dosar.

(4) Pe baza cererilor primite potrivit alin. (1), Consiliul verifi -că probele deţinute, indiferent de forma lor și înștiinţează de îndată persoana, în vederea exercitării drepturilor prevăzute la art. 3.

(5) Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate se stabilesc de către

Consiliu prin probele afl ate în evidenţele organelor de securi-tate, coroborate cu probe cum ar fi : angajamentul scris și semnat de cel în cauză, rapoarte, sinteze informative, înscrisuri olografe și dovezi, indiferent de raportul pe care s-ar afla, din arhivele securităţii.

(6) În termen de 30 de zile de la data primirii cererilor, Consiliul citează, în vederea au-dierii, persoana care a solicitat, precum și persoana cu privire la care s-au solicitat verifi cări, potrivit procedurii stabilite prin regulament. Declanșarea și ana-lizarea verifi cărilor solicitate se pot face și în lipsa persoanelor legal citate.

(7) După finalizarea verifi-cărilor, care nu pot dura mai mult de 60 de zile de la data primirii cererii, Consiliul comu-nică în scris solicitantului dacă persoana cu privire la care s-a cerut verifi carea a fost sau nu a fost agent ori colaborator al organelor securităţii, în sensul prezentei legi.

ART. 16(1) Împotriva comunicării

eliberate potrivit art. 15, alin. (4) solicitantul sau persoana cu privite la care s-a cerul verifi ca-rea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestaţie, în termen de 15 zile de la data primirii comunicării. Colegiul Consiliului reexaminează do-cumentaţia care a stat la baza comunicării și în termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei adoptă o decizie care se comunică în termen de 10 zile atât solicitantului, cât și persoanei cu privire la care s-au efectuat verificări, indiferent de autorul contestaţiei. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacară în termen de 30 zile de la data comunicării la Colegiul civil al Curţii de apel.

(2) Curtea de apel judecă în ședinţă secretă în complet de 3 judecători, hotărârea este defi -nitiva și irevocabilă.

(3) În vederea adoptării deci-ziei, Colegiul Consiliului audiază persoana cu privire la care s-au cerut verifi cări și utilizează do-cumentaţia depusă de aceasta sau de solicitant. Documentaţia iniţială poate fi completată. Per-soana faţa de care se efectuează verifi cări are dreptul să consulte documentele care au stat la baza comunicării contestate. Lipsa persoanei legal citate nu împie-dică adoptarea unei decizii.

ART. 17(I) Consiliul asigură publica-

rea în Monitorul Ofi cial al Repu-blicii Moldova a comunicărilor rămase defi nitive prin necontes-tare sau rămase defi nitive prin hotărâre Curţii de apel.

(2) Consiliul asigură publi-carea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative și funcţiile deţi-nute de ofi ţerii și subofi ţerii de securitate, activi sau acoperiţi, implicaţi în activităţi de poliţie politică.

(3) Consiliul dă publicităţii informaţiile și documentele care atestă implicarea organelor de securitate și a altor structuri po-litice și represive ale regimului totalitar comunist în săvârșirea unor infracţiuni grave contra vieţii, integrităţii fi zice au psi-hice și libertăţii persoanelor, precum și a unor acte de trădare a intereselor naţionale.

(4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător și cu privire la persoanele prevă-zute la art. 5, alin. (5).

ART. 18În cazurile neelucidate, de

decese sau de dispariţii despre care exista indicii că s-au produs în legătură cu activitatea orga-nelor de securitate, Consiliul oferă informaţii din proprie iniţiativă sau pe baza unei cereri scrise din partea moștenitorilor prezumtivi ai celor declaraţi dispăruţi sau a succesorilor celor decedaţi.

ART. 19În scopul stabilirii adevărului

istoric, Colegiul Consiliului pune la dispoziţie cercetătorilor acre-ditaţi în acest sens de Consiliu documente și informaţii ample cu privire la structura, metodele și activităţile organelor de se-curitate, în condiţiile legii și ale regulamentului Consiliului.

ART. 20(I) Colegiul Consiliului pri-

mește în gestiune toate docu-mentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de pre-zenta lege, deţinute de organele de Securitate, cu excepţia celor

care privesc siguranţa naţională, potrivit legii.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1), precum și orice copii de pe acestea până la preluare se păstrează și se studiază la sediile deţinătorilor de la data intrării în vigoare a prezentei legi, membrii Colegiului având acces neîngrădit.

(3) Serviciul de Informaţii și Securitate, Ministerul de In-terne, Ministerul Justiţiei, Mi-nisterul Apărării, Procuratura Generală, Arhiva Naţională și orice alte instituţii publice sau private, precum și persoanele fizice, care deţin asemenea documente, sunt obligate să asigure acest drept de acces și să le predea la cererea Colegiului Consiliului.

(4) Drepturile și obligaţiile prevăzute la alin. (1)-(3) se re-feră și la înregistrările audio și video, dischete, fotografi i, fi lme și microfi lme.

(5) Neîndeplinirea obliga-ţiilor prevăzute la alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea penală, adminis-trativă, civilă sau disciplinară a conducătorilor organelor, instituţiilor și persoanelor fi zice respective, după caz.

(6) Stabilirea în concret a dosarelor care privesc siguranţa naţională, prevăzute la alin. (1) se va face de comun acord de Consiliu împreună cu conduce-rea Serviciului de Informaţii și Securitate. În caz de divergenţă, hotărârea va fi adoptată de Parlament.

ART. 21Sediul Consiliului, precum și

sediul propriei sale arhive be-nefi ciază de paza permanentă cu litigiu gratuit, asigurată de Ministerul de Interne al Repu-blicii Moldova.

ART. 22Consiliul își desfășoară activi-

tatea pe o perioadă de 25 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia prin hotărâre a Parlamentului.

ART. 23(I) La încetarea activităţii

Consiliului, fondul arhivistic și documentar constituit pe baza prezentei legi se predă spre con-servare Arhivei Naţionale.

(2) De asemenea, se transferă Arhivei Naţionale sediile și dotă-rile Consiliului.

ART. 24(1) Nerespectarea prevede-

rilor prezentei legi de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 20 atrage, de asemenea, răspunderea penală, civilă, ad-ministrativă sau disciplinară, după caz.

(2) Sustragerea, tăinuirea, falsifi carea, contrafacerea, de-teriorarea sau distrugerea do-sarelor, registrelor și a oricăror documente ale securităţii se pedepsesc potrivit legii penale, maximum pedepsei majorându-se cu 2 ani.

(3) Eliberarea de adeverinţe, documente sau copii de pe acestea din dosare cu informaţii despre acestea, în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta lege constituie infracţiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(4) Darea spre publicitate a unor date sau informaţii din dosare, necorespunzătoare adevărului, de natură să lezeze viaţa, demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane, constituie infracţiune și se pe-depsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(5) Prezentarea denaturată a datelor din dosarul de securi-tate, în scopul discreditării sau al nedeconspirării constituie infracţiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor.

ART. 25Serviciul de Informaţii și Se-

curitate, Ministerul Apărării al Republicii Moldova, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei și Procuratura Generală au obli-gaţia de a pune la dispoziţie Comisiei juridice pentru numiri și imunităţi a Parlamentului ma-terialele solicitate cu privire la persoana candidaţilor primului Colegiu al Consiliului, constituit potrivit prevederilor art. 8.

ART. 26Nici o altă prevedere legală

privitoare la regimul documen-telor nu poate fi interpretată ast-fel încât să împiedice aplicarea prevederilor prezentei legi.

ART. 27Prezenta lege intră în vigoare

la data publicării.

Preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege

LEGEA privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea LEGEA privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică (proiect)securităţii ca poliţie politică (proiect)

20 IULIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Analiz=

Să încercăm însă a ne dumiri ce valoare poate avea astăzi această hotărâre – poate ea să infl uenţeze măcar un pic îndrep-tarea pe făgașul cel bun a lucruri-lor în societatea moldovenească? Mai simplu: ce ar avea de câștigat cetăţenii Republicii Moldova din adoptarea acestei hotărâri, în situaţia în care intenţia celor trei partide de la guvernare este una sinceră, serioasă? Nu vorbesc de salarii, locuri de muncă, îmbună-tăţirea condiţiilor de trai etc., că nu despre aceasta poate fi vorba în cazul unui document pur po-litic sau, mai degrabă, politico-ideologic. Sigur că adoptarea în Parlament a unui document exclusiv politic, cu o formidabilă încărcătură propagandistică și ideologică și fără nici un impact cu nevoile reale de moment ale populaţiei, în situaţia în care atâtea mari probleme rămân fără rezolvare și în atmosfera apăsă-toare a unei secete devastatoare, care ameninţă foarte multă lume să rămână fără minimul necesar de subzistenţă și care, de fapt, se va răsfrânge negativ asupra traiului întregii populaţii, ridică mari semne de întrebare relativ la faptul cât este ea de justifi cată. Acesta este un adevăr, pe cât de mare, pe atât de trist. Și totuși, nu ar fi corect să punem la îndoială, în principiu, nu ca necesitate, discutarea și adoptarea în Parla-ment a unui document de mare interes public numai pe motivul că acesta nu ar avea legătură cu nevoile de zi cu zi ale populaţiei. Problema reală e alta, și anu-me cât este de binevenit acum anume un astfel de document, cât este el de motivat sub toate aspectele, inclusiv din punctul de vedere al realităţilor actuale din Republica Moldova, și ce efecte reale poate el avea.

Cei care la 12 iulie a.c. au prezentat și susţinut proiectul de hotărâre au ţinut mereu să motiveze necesitatea adoptării lui prin faptul că acesta ar fi doar un document politic, în sensul că nu urmărește să pedepsească pe cineva anume, ci doar să dea aprecierea cuvenită regimului totalitar comunist pentru crimele săvârșite împotriva umanităţii, altfel spus, hotărârea ar urma să fi e înţeleasă ca un fel de re-

paraţie morală pentru cei care au fost arestaţi și împușcaţi sub acel regim. Această motivaţie, foarte importantă, desigur, de-oarece invocă prima și cea mai mare crimă a regimului, este totuși îngustă, întrucât natura antiumană a totalitarismului comunist s-a manifestat mult mai larg prin faptul că transformase societatea umană într-un lagăr de concentrare, în limitele căruia omul era lipsit de orice drepturi, inclusiv la integritate fi zică și la demnitate umană, iar statul era stăpânul și dușmanul cetăţenilor care fuseseră îndoctrinaţi până la pierderea contactului cu realita-tea. Altfel spus, motivaţia trebuia să fi e mai largă și mai profundă, astfel ca să pună în lumină tocmai caracterul neomenesc, criminal, al unui regim care distorsionase sensul originar, profund uman al ideii de comunism, transfor-mând-o în contrariul acesteia. Din cauza faptului că alcătuitorii textului hotărârii nu au pornit de la premisele cu cea mai adâncă și mai cuprinzătoare semnifi caţie socială și politică și de la toate categoriile de fapte mai relevan-te, documentul se arată în fapt o declaraţie politică detașată în bună parte de realităţi și, bine-înţeles, fără nici o valoare prac-tică. Pe alocuri, pentru a explica caracterul eminamente politic al acestei acţiuni, s-a făcut trimitere la procesul de la Nürnberg, se pare că se auzise câte ceva și des-pre condamnarea holocaustului evreiesc, dar se vede că nimănui nu i-a dat prin cap să atenţioneze asupra faptului că aceste două fenomene, fără să fi e lipsite de o anumită declarativitate și de conotaţii politico-ideologice, sunt totuși niște acţiuni cât se poate de practice: în primul caz, erau pedepsiţi învinșii în război, cum se obișnuiește de mii de ani, iar cel de-al doilea caz, deși se referă la trecut, îi vizează, de fapt, în modul cel mai direct pe evreii dintotdeauna și, mai ales, pe cei de astăzi. Apoi prezentatorii și susţinătorii hotărârii au apelat la expresii de genul „aprecierea po-litico-juridică” sau „condamnarea politico-juridică” a regimului co-munist, care la noi au fost folosite pentru prima dată în 1991, când a fost dată aprecierea pactului

Ribbentrop-Molotov. Este însă evident că condamnarea acestui pact cel puţin sugerează, dacă nu cere expres, lichidarea urmărilor lui.

Care este însă semnificaţia practică a hotărârii Parlamentu-lui Republicii Moldova, vizează ea cumva realităţile din socie-tatea noastră, intenţionează, poate, să influenţeze anumite stări de lucruri din această soci-etate? Nici vorbă, ea doar anunţă condamnarea formală a regi-mului totalitar comunist pentru anumite crime. Ei și – ce rezultă de aici? Urmează să se schimbe ceva, pe undeva sub influenţa acestei declaraţii? Da de unde! Și asta deoarece ea vine în urma faptelor, atitudinilor și deciziilor care s-au produs cu mult până la data apariţiei ei. Regimul vizat în hotărârea Parlamentului a căzut de mult. Lumea întreagă, inclusiv societăţile posttotalitare, și-au spus de mult cuvântul în această chestiune. Natura criminală a regimului comunist e afi rmată de multă vreme în mediile de informare în masă, în literatură, în știinţă, în manuale. Tocmai de aceea, probabil, conducerile democratice ale unor foste ţări totalitare nu au mai crezut că ar fi fost nevoie de declaraţii ofi ci-ale de condamnare a vechiului regim. Altele au făcut-o, ca de ex. România, numai că din asta, cum prea bine se știe, nu a rezul-tat nimic folositor. Parlamentul Republicii Moldova a hotărât să imite acest gest, dar a păţit ca cel sosit la spartul târgului: nu poate nici să vândă, nici să cumpere. Gestul însă nu e unul oarecare, odată ce caută nu doar să califi ce, ci chiar să judece un fapt istoric. În logica lui, noi am fi îndreptăţiţi să-i condamnăm pe Hitler, Stalin, pe ţarul Alexandru I, pe sultanii Mahomed și Baiazid, pe hanul Batâi, pe împăratul Traian, pe toate hoardele de nomazi care ne-au invadat. Dar trebuie să ne întrebăm ce sens ar avea asemenea acţiuni, cum să le califi ci ca să arate rezonabile și să le scutești de ridicol? Istoria nu poate fi judecată, după cum nici nu poate fi schimbată. Noi ne putem exprima afectiv faţă de un fenomen istoric sau altul, dar asupra fenomenului respectiv atitudinea noastră nu se poate răsfrânge. De aceea a condamna cu mult tam-tam un fenomen istoric doar de dragul condam-nării, fără ca asta să aducă un rezultat palpabil, nu e mai mult decât o vociferare puternică fără ecou, o furtună într-un pahar cu apă, un glas în pustiu.

Bineînţeles că în intenţia iniţi-atorilor acestui tămbălău public s-a aflat – dincolo de anumite interese personale și politice – dorinţa de a „trezi lumea”, de a o face să ia atitudine etc. (Nu auzim noi oare cum un anume post de radio ne probozește zilnic: „Ascultă și trezește-te!”) Vorbe, iluzii și naivităţi. Lumea cea numeroasă, întreaga po-pulaţie a Republicii Moldova are cu totul alte interese, mult mai aproape de viaţa ei de toate zilele: codrul de pâine, sănătatea, viitorul copiilor. Dacă vi se pare cumva că această situaţie nu se vede la noi, uitaţi-vă ce se petre-ce în Rusia, unde comunismul a luat naștere și a făcut cele mai mari ravagii: acolo lumea luptă cu sărăcia, cu nedreptăţile, cu criminalitatea, cu corupţia și cu regimul politic actual, fără să se gândească măcar o clipă să lase toate astea pentru a se răfui cu regimul bolșevic.

Este evident, prin urmare, că valoarea hotărârii de condamna-re a regimului totalitar comunist

din RSSM, ca document politic care ar pretinde să sensibilizeze întreaga societate, dar nu ori-cum, ci anume ca să o facă mai organizată, mai conștientă și mai responsabilă, este nulă. Oricine a fost interesat să se lămurească în această chestiune, a făcut-o de mult, iar cine nu manifestă nici un interes, e cu atât mai puţin curios să știe ce vrea să spună această hotărâre.

Se pare că hotărârea Parla-mentului sugerează ideea unei acţiuni care să o completeze și astfel să-i dea tocmai ceea ce-i lipsește: dimensiunea practică. E vorba de legea lustraţiei. De altfel, imediat după votarea hotărârii s-au și auzit unele voci care exprimau această dorinţă. Unii deputaţi democraţi, numai că din tabăra opusă liberalilor lui Ghimpu, au dat de înţeles că această idee ar putea fi propusă Parlamentului spre adoptare, fi e ca document aparte, fi e, mai degrabă, în contextul unei noi hotărâri privind condamnarea tuturor regimurilor totalitare. Dar ceea ce se arată din cale afară de interesant este faptul că o astfel de iniţiativă se pare că intenţio-nează să propună chiar comuniș-tii. Dacă de astă dată Reșetnikov este serios și afi rmaţia lui va fi susţinută de Voronin, atunci nu este exclus să avem surprize cu totul neașteptate. S-ar putea să avem un spectacol de zile mari. Bine, să zicem că documentele din arhiva SIS-ului referitoare la dosarele celor urmăriţi și la informatori nu au dispărut, cum am tot auzit (de la oameni inte-resaţi să spună așa?), și că, după ce va fi adoptat un act normativ în acest sens, vor fi publicate. Ei și, ce va urma? Va urma ceea ce am văzut deja. În România, de ex., după condamnarea ofi cială a comunismului, lustrarea a fost în-credinţată în fond așa-numitului CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), care a preluat toate documentele corespunzătoare de la SRI. Au fost aduse la cunoștinţa opiniei publice mai multe nume de foști informatori, de cele mai multe ori foarte cunoscute personalităţi publice: politicieni de pe linia din faţă a partidelor, scriitori, academicieni, profesori, înalţi magistraţi, prime feţe bisericești. Dar de unde lumea simplă aștep-ta să fi e luate niște măsuri cu toţi aceștia, făcându-se astfel drep-tate cumva celor care au avut de suferit, mulţi din ei pierzându-și chiar și viaţa tocmai prin efortul informatorilor, în realitate nu s-a întâmplat nimic. Toţi „iluștrii” informatori și-au păstrat funcţiile, titlurile, „bunul nume” și pe dea-supra consideraţiunea naţiunii. Dar ceea ce a fost cel mai rău, documentele CNSAS și instituţia însăși au fost manipulate fără perdea pentru răfuieli personale, au fost speculate pentru căpătu-irea unor indivizi sau lustruirea imaginii lor publice și încă mai abitir au fost utilizate în scopuri politice. Lustraţia are sens și e co-rectă numai atunci când vizează toată societatea, numai așa ea ar putea pretinde că își aduce, nu-i așa, contribuţia la purificarea morală a societăţii, nu să afecteze doar un grup restrâns de funcţi-onari de stat, care, până la urmă, mușamalizează totul. Eu, care am fost terorizat pe faţă mulţi ani la rând de doi ofi ţeri de la securita-te, până în anul 1989 (după care nu știu ce a mai fost), sunt foarte curios să văd cine dintre colegi și cunoscuţi mă turna, fapt despre care știam și care mi-a fost con-fi rmat ulterior, printre alţii, și de colegul Ion Varta, e adevărat că mult mai târziu (după anul 2000),

spunându-mi că era tachinat mereu de un personaj de la KGB, care îi dădea întâlniri într-ascuns și îi cerea informaţii despre mine. Dar nu cred că o lege a lustraţiei ar putea aduce acum ceva bun. Într-o societate săracă, învrăjbită, decăzută moral, numai asta mai lipsește. Dar chestiunea aceasta mai are și un alt aspect, care nu poate fi trecut cu vederea. Nimeni nu renunţă la trecutul său, mai ales când acest trecut îi aduce aminte de lucruri plăcute. Marii, dar și mai mărunţii, activiști de partid și de stat sovietici au slujit regimul opresor cu devotament și recunoștinţă și e firesc ca în sinea lor să nu renunţe la acel re-gim, nu că să-l mai și condamne. De aceea tot atât de fi rească a fost și nevotarea hotărârii Par-lamentului de către fi ul fostului lider comunist Petru Lucinschi. Luaţi și un exemplu mai simplu, dar cât se poate de relevant. Dacă veţi frunzări memoriile recent publicate ale scriitorului Gheorghe Cutasevici, veţi vedea cum acesta, pentru că își arătase într-un acrostih dragostea faţă de România, a fost terorizat nu doar de reprezentanţii puterii sovietice, ci și de colegi din Uni-unea Scriitorilor, inclusiv de unii preamăriţi acum ca eroi naţionali și mari martiri ai neamului. Oare este o noutate faptul că mulţi dintre cei care astăzi se dau mari patrioţi și inamici ireductibili ai regimului sovietic în tinereţea lor făcuseră coadă la partkom după bilet de partid, în dorinţa declarată cu sufl etul la gură de a sluji acel regim cu credinţă și cu abnegaţie? Dar ce poate fi mai nostim decât faptul că Prezidiul Parlamentului Republicii Moldo-va, care luase în 1991 hotărârea de scoatere în afara legii a parti-dului comunist, numai peste doi ani tot el, alcătuit aproape din aceiași oameni (doar câţiva între timp încetaseră să mai facă parte din el), dintre care cei mai mulţi se dădeau, și, mai ales, acum se dau, anticomuniști și antisovie-tici ireductibili, a reactivat acest partid (vezi decizia respectivă și lista acelor oameni în Flux din 13.07.12).

Deși, așa cum am spus, hotă-rârea din 12 iulie a Parlamentului Republicii Moldova nu este un document politic care ar putea aduce schimbări de anvergură în societate, anume în interesul populaţiei acestei ţări, totuși ea este un produs politic. Mai întâi, pentru că lovește vârtos de tot în Partidul Comuniștilor, și nu din motiv că le anulează simbo-lurile, secera și ciocanul – asta e o chestie de suprafaţă, puţin importantă – ci pentru că bate în suportul moral al acestui partid, regimul sovietic comunist, după care plâng cu lacrimi de crocodil sute de mii și chiar milioane de nostalgici staliniști, care nu pot vedea lumea altfel decât așa cum a croit-o propaganda de stat a imperiului bolșevic. Ghinionul cel mare al comuniștilor „noștri” constă în faptul că împărtășesc întru totul această mentalitate. E complet lipsit de realism acel po-litician care se dă drept patriot al Republicii Moldova și, totodată, se închină la icoanele lui Lenin și Stalin, iar patria (=rodina) îi este Uniunea Sovietică și fericirea o așteaptă numai de la Kremlin. Să strigi în rusește că ești patriot moldovean și să urăști cu ură sinceră tot ce e românesc!? Poate că acum, pe fondul dezbateri-lor privind natura criminală a regimului sovietic comunist, va ajunge toată lumea să înţeleagă că Partidul Comuniștilor din Moldova nu are, de fapt, nici o legătură cu populaţia majorita-

ră a acestei ţări, cu moldovenii, și cu toţi ceilalţi cetăţeni care ţin cât de cât la această ţară. Și asta nu din motiv că membrii partidului se numesc comuniști, ci pentru că liderii lui exploatea-ză distructiv, am putea spune, chiar criminal, atașamentul unui important segment al populaţiei din Republica Moldova, ruși, ru-sofoni, nostalgici sovietici, faţă de fosta Uniune Sovietică și faţă de Rusia de astăzi, ca manifestare mai mult sau mai puţin deschisă a lipsei de loialitate faţă de statul Republica Moldova. În al doilea rând, această hotărâre a Parla-mentului este un document po-litic, pentru că e produsul sigur al unei tranzacţii dintre Ghimpu, pe de o parte, și liderii celorlalte două formaţiuni politice de la pu-tere, pe de altă parte. În această privinţă nu poate exista nici o în-doială, știindu-se prea bine că în urmă cu doi ani și apoi de atunci încoace, toată vremea colegii din AIE ai lui Ghimpu nu i-au susţi-nut iniţiativa de condamnare a comunismului. Acum au ajuns, în sfârșit, la înţelegere, cedând și de o parte, și de alta (nu con-tează ce și cât). Ne putem da seama, prin urmare, că hotărârea din 12 iulie nu este un adevărat document de stat, ci o tranzac-ţie dubioasă, oficializată prin votul Parlamentului. Ghimpu, orgolios și grandoman până la inconștienţă, a făcut tumbe, s-a dat în stambă pentru a reuși să-și tragă cât mai repede încă o fi lă la biografi a de politician de frunte și de erou naţional și a îmbogăţi, totodată, și așa destul de umfl ata (pe nedrept) istorie a neamului ghimpesc, având știre de faptul că colegilor de tranzacţie nu le convine să-l vadă ridicându-se

prea sus în panteonul naţiunii. Tocmai de aceea nu a mirat pe ni-meni anunţul pe care aceștia l-au făcut chiar atunci în Parlament și pe care l-au confi rmat îndată după aceea că vor veni cu un alt proiect de hotărâre și, respectiv, de lege ce ar viza condamnarea tuturor regimurilor totalitare, asta neînsemnând, din punct de vedere politic, altceva decât să pună cruce pe documentul pro-pus de PL și pe pietroiul ce zace de doi ani în faţa Guvernului. Că este anume așa, o demonstrează faptul că principalul element nou pe care mizează această intenţie este condamnarea nazismului, care, de fapt, a fost făcută dur și irevocabil aproape șapte decenii în urmă. Cei care intenţionează să vie cu o astfel de iniţiativă nu pot să nu știe acest lucru. Și dacă știu și totuna vin, atunci e clar că nu urmăresc nimic serios, ci doar se joacă de-a politica, prostind lumea naivă.

În schimb, cetăţenii, oricum ar da-o, din scamatoria aceasta politică ce aduce foarte tare a pustiu și a lehamite, nu au de câș-tigat nimic. Toată lumea știe că Republica Moldova se confruntă cu multe probleme mari care încă nu și-au găsit rezolvarea. Numesc doare trei, de a căror soluţionare depinde dacă acest stat va putea să se afi rme ca stat normal, nu zic prosper: starea agriculturii și, în general, a mediului rural, exodul de populaţie în străinătate, mai cu seamă a tineretului, și starea învăţământului. Cine cunoaște aceste fenomene, ca să zic așa, pe piele proprie, nu din auzite, știe că, dincolo de faptul că acestea generează o serie de anomalii majore de ordin social, economic și cultural, ele pun sub semnul

întrebării familia ţărănească, care a fost întotdeauna un model de vitalitate și moralitate, și pe cel al copiilor noștri. Fiecare din aceste trei probleme este sufi cient de mare, de gravă, de complicată ca să-l îngrijoreze până la disperare pe oricine nu este indiferent faţă de această ţară și de populaţia ei. Cui nu-i pasă cu adevărat de aceste fenomene grave, se pare că este chiar conducerea acestei ţări, care, în loc să-și bată capul cu așa ceva, mai bine se ocupă de propriile ei interese, mai bine se dă în spectacol public cu hotărâri politice scandaloase, care abat atenţia cetăţenilor de la nevoile lor reale. Această atitudine este rodul lipsei endemice în conduce-rea ţării a oamenilor care cu ade-vărat ţin la această ţară și doresc sincer să-i rezolve problemele. Păpușari, bișniţari, scamatori, profi tori în cele mai înalte funcţii de stat, oameni întâmplători și fără consistenţă catapultaţi din anonimat la vârful puterii, ţaţe caraghioase care se miră chiar și ele cum de au ajuns miniștri și deputaţi, iar fenomenul cel mai periculos – trebuie să o repet apăsat – e că interesul personal și de gașcă este pus întotdeauna înaintea interesului de stat, după cum demonstrează și adoptarea hotărârii despre care am vorbit aici. Nu toţi miniștrii și deputaţii sunt răi, nu ar fi corect să se insiste pe o astfel de idee, dar impresia de ansamblu este că Republica Moldova încă nu s-a învrednicit de conducerea de care are atât de mare nevoie. Dacă Ghimpu și Timofti sunt nivelul până la care am putut crește, atunci nu avem nici un drept să ne plângem. La așa cap, așa cușmă.

Ion ŢURCANU

Condamnarea comunismului – intenţie serioasă sau spectacol politic?Condamnarea comunismului – intenţie serioasă sau spectacol politic?O spun din capul locului, pentru a nu lăsa loc de nedumeriri sau speculaţii: condamnarea comunismului sau, mai precis, a activităţii sale criminale în fosta RSSM este un lucru bun, și cei care protes-tează împotri-va proaspetei hotărâri a Par-lamentului în această chesti-

une fi e că sunt, dintr-un motiv sau altul, intere-saţi, fi e că sunt inconștienţi. Din păcate, și unii, și alţii sunt numeroși. Dar, în fond, atitudinea acestora nu are o pondere serioasă. Cu timpul, părerea lor nu va mai conta chiar deloc. Este în interesul nostru, al tuturor celor care au avut de suferit de la regimul de ocupaţie sovietic, al ace-lora care au fost și nu mai sunt și al acelora care mai sunt și vor să trăiască în dreptate și adevăr, să se spună tot adevărul despre acel regim. Și e normal să dispară comuniștii de croială bol-șevică, iar monumentele lor să fi e demolate și simbolurile interzise.

20 IULIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIExpertiz=

Urmare din pag. 1

Despre ce vorbeşte Vasile Bumacov?Primul ministru nu pare să

fie de acord cu această eva-luare. „Eu nu știu despre ce vorbește domnul Bumacov. El urmează să prezinte cifre pro-bate, fără evaluări generale”, a punctat Vladimir Filat în faţa presei. El a mai declarat că o parte din cheltuieli trebuie să și le asume agricultorii înșiși, precizând că pagubele nu vor fi acoperite integral de la bu-getul de stat sau de partenerii străini: „Cifra enunţată nu pre-supune obligatoriu fi nanţare de la bugetul de stat sau de la partenerii de dezvoltare. Sunt anumite pierderi pe care trebuie să și le asume agricul-torii”.

De asemenea, premierul este îngrijorat de faptul că cineva ar putea încerca să se căpătuiască, sub pre-

textul pagubelor provocate de condiţiile meteo defavorabile. „Trebuie să avem o evaluare detaliată și obiectivă, astfel încât să fi e despăgubiţi cei care într-adevăr au suportat prejudicii. În acest sens vor fi făcute verifi cări stricte”, le-a transmis premierul miniștrilor.

Chiar dacă Filat nu a exclus în totalitate posibilitatea de a se recurge la Fondul de Rezervă, cu siguranţă, el nu este dispus să dezlege prea tare gura sacului. Și asta pentru că, tradiţional, mijloacele financiare aflate la discreţia Guvernului sunt cheltu-ite preponderent în alte scopuri decât gestionarea unor situaţii excepţionale sau de urgenţă. Cu mai multă dare de mână, bani sunt alocaţi pentru diverse re-cepţii, călătorii ale demnitarilor, dar și pentru show-uri cu tentă naţională, care aduc nenumăra-te benefi cii de imagine.

Doar 13 la sută din banii fondului au fost cheltuiţi pentru situaţii cu adevărat excepţionaleÎntr-un recent studiu realizat

de directorul executiv „Expert Grup” Valeriu Prohniţchi, este analizeazat modul defectuos, netransparent în care sunt cheltuite mijloacele fondului, cu indicarea direcţiilor prio-ritare în care au fost direcţio-nate acestea. Astfel, potrivit expertului, în perioada 2010-2012, cataclismele naturale și situaţiile excepţionale nu au fost nici pe departe prioritare în ceea ce privește alocările din Fondul de Rezervă. „Pentru fi nanţarea cheltuielilor legate de înlăturarea consecinţelor unor asemenea situaţii cu adevărat excepţionale, din Fondul de Rezervă au fost

cheltuiţi circa 12 milioane de

lei (aproximativ 13% din Fond),

o sumă derizorie în comparaţie

cu amploarea pagubelor sufe-

rite de cetăţeni”, arată expertul.

Acesta mai precizează că suma

este derizorie și în comparaţie

cu cheltuielile efectuate pentru

activităţi perfect previzibile

care, în mod normal, trebuiau

finanţate din bugetele au-

torităţilor respective, nu din

Fondul de Rezervă.

În comparaţie cu această

sumă de 12 milioane de lei, pen-

tru deplasări peste hotare, orga-

nizări de expoziţii, recepţii și alte

acţiuni au fost cheltuiţi peste 23

de milioane de lei, adică dublu

faţă de mijloacele alocate în

cazul unor situaţii de urgenţă în

care au avut de suferit cetăţenii

ţării. Guvernanţii au preferat să

ne dea circ, în loc de pâine. Dar

și să aibă grijă (exagerată) de

propriul confort.

Valeriu Prohniţchi mai preci-

zează că reglementările inadec-

vate creează premisele pentru

luarea unor decizii arbitrare în

cheltuirea banilor publici. „Și nu

este vorba de sume neglijabile:

în cinci ani, 2007-2011, prin Fon-

dul de Rezervă au fost cheltuiţi

circa 230 de milioane de lei”, se

arată în studiu.

Când este vorba de aloca-

rea mijloacelor financiare din

Fondul de Rezervă, guvernarea

preferă „confidenţialitatea”,

chiar dacă, până la venirea la

putere, actualii potentaţi ai zilei,

promiteau transparenţă deplină

în cheltuirea banului public, iar

în prima perioadă de guvernare

chiar au desecretizat mai multe

documente emise de fosta gu-

vernare, inclusiv în ceea ce ţinea

de gestionarea Fondului de Re-

zervă. Situaţia este cu atât mai

gravă, cu cât situaţia economică

este în continuă degradare, iar

majoritatea populaţiei trăiește

sub limita sărăciei.

Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, principalul benefi ciar al FonduluiPotrivit „Expert Grup”, din

cele 51,25 de milioane de lei cheltuiţi în 2011, 18,13 milioane au fost trecute la capitolul „con-fi denţial”. „O singură instituţie – Serviciul de Protecţie și Pază de Stat – a benefi ciat de peste 31% din totalul alocaţiilor din Fondul de Rezervă în 2011”, se mai arată în studiu.

Mai mult decât atât, anul tre-cut în presă s-a scris despre fap-tul că numai în primele cinci luni ale lui 2011, peste 80 la sută din cele aproximativ 18 milioane de lei cheltuiţi din Fondul de Rezer-vă au fost alocaţi, „confi denţial”, serviciului responsabil cu paza înalţilor demnitari de stat. Peste 5 milioane au costat 8 automo-bile marca Wolkswagen Touareg, procurate de serviciul respectiv cu ocazia vizitei întreprinse în ţara noastră de vicepreședinte-le american Joe Biden, pentru asigurarea măsurilor necesare de securitate. Directorul Ser-viciului de Pază și Protecţie de Stat, Igor Bodorin, afi rma atunci că uzina din Germania i-a făcut instituţiei pe care o conduce un discount semnificativ. Restul banilor, în jur de 10 milioane de lei, potrivit lui Bodorin, au fost cheltuiţi pentru achiziţionarea unor echipamente despre care, conform legislaţiei, nu ar avea voie să dea detalii.

În acest context, par explica-bile și îngrijorările premierului în legătură cu cheltuirea „în exces” a mijloacelor Fondului pentru chestiuni nesemnifi cative, cum ar fi lichidarea consecinţelor ca-lamităţilor naturale. În toamnă, după cum ne-a anunţat Vladimir

Filat, va trebui să primim vizita unui alt înalt ofi cial occidental. Venirea cancelarului german Angela Merkel în ţara noastră va impune, cu siguranţă, măsuri suplimentare de securitate care costă. Prin urmare, banii din Fondul de Rezervă trebuie dră-măluiţi cu multă grijă, pentru că, afi rma și Igor Bodorin, „totul depinde de cerinţele pe care le va înainta grupul premergător de specialiști în securitate din Germania care va veni în Moldo-va cu aproximativ 10 zile înainte de vizita Angelei Merkel”.

Însă vizite de asemenea rang nu se întâmplă în toată ziua. Iar faptul că SPPS-ul beneficiază de cei mai mulţi bani din Fon-dul de Rezervă este o dovadă elocventă că cea mai mare grijă guvernanţii și-o poară sieși: să fi e păziţi bine, astfel încât nici un fi r de păr să nu le cadă de pe augustele capete, să circule cu mașini confortabile, ca să nu-și deranjeze digestia pe la hopuri, într-un cuvânt, să le fi e domnia cât mai plăcută cu putinţă.

Până la urmă, pentru toate cheltuielile se găsește o explica-ţie. Chiar dacă, potrivit „Expert Grup”, din Fondul de Rezervă, de cele mi multe ori, sunt fi-nanţate activităţi „cu caracter perfect previzibil, care nu pot fi catalogate ca fiind „sarcini noi intervenite pe parcursul anului” și care, în mod normal, trebuiau fi nanţate din bugetele autorităţilor responsabile de organizarea și derularea acestor activităţi”, premierul Filat este de altă părere. Întrebat de zia-riști, acesta a opinat că „Fondul de Rezervă are și această desti-naţie - deplasări neprevăzute. Dar și situaţii excepţionale. Nu poţi să prevezi totul la început de an.” Dar poate că demnitarii noștri călătoresc prea mult, dacă nu le ajung banii prevăzuţi iniţial în aceste scopuri de la buget?

O altă situaţie „neprevăzută” a intervenit chiar zilele acestea: președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, urmează să pri-mească aproximativ o jumătate de milion de lei din partea sta-tului, în calitate de indemnizaţie unică de concediere a sa din func-ţia de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit proiectului de lege aprobat de Executiv, Ministerul Finanţelor va aloca 400,4 mii de lei, din Fondul de Rezervă al Guvernului, Consi-liului Superior al Magistraturii. Președintele nu a protestat și nu a zis că ar fi prea mult.

În cele ce urmează, vă propu-nem să vedeţi și dumneavoastră raportul integral al Ministerului de Finanţe cu privire la modul în care au fost gestionaţi banii Fondului în primele șase luni ale

anului 2012, din care ne putem da seama că cele mai „neprevă-zute” situaţii cu care se confruntă Republica Moldova sunt deplasă-rile peste hotare ale demnitarilor. Nu înainte însă de a-l mai cita o dată pe Valeriu Prohniţchi: „Sunt necesare intervenţii legislative și regulatorii urgente pentru a adu-ce mai multă ordine în practicile de utilizare a Fondului de Rezer-vă. Altfel, riscăm să ajungem în si-tuaţia în care Fondul de Rezervă se va transforma din instrument pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în unul foarte comod pentru atingerea unor scopuri politice, nu contează că vor veni acestea din „dreapta” sau din „stânga” spectrului politic”. Apreciere cu care nu putem să nu fi m de acord.

Ioana FLOREA, FLUX

APARATUL PREȘEDINTELUI 986,0 830,6

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea ceremoniei de investitură a Președintelui Republicii Moldova 456,2 300,8

Pentru acoperirea cheltuielilor de transport legate de vizita de lucru a dlui Nicolae Timofti, Președinte al Republicii Moldova, la instituțiile Uniunii Europene (Bruxelles, Regatul Belgiei, 26-27 aprilie 2012) 329,0 329,0

Pentru acoperirea cheltuielilor de transport în legătură cu vizita de lucru a dlui Nicolae Timofti, Președinte al Republicii Moldova, în Ucraina (or. Kiev, 11 mai 2012) 200,8 200,8

CANCELARIA DE STAT 610,7 438,1

Pentru acordarea unui ajutor dlui Simion Pisari, în scopul acoperirii cheltuielilor legate de organizarea funeraliilor fi ului său, Vadim Pisari, decedat în urma incidentului din 1 ianuarie 2012 de la postul trilate-ral nr.9 al forțelor de pacifi care lîngă satul Pîrîta, raionul Dubăsari

100,0 100,0

Pentru acoperirea cheltuililor de transport în legătura cu vizita ofi cială a dlui Vladimir Filat, Prim-minis-tru, în Republica Azerbaidjan (or.Baku, 17-19 ianuarie 2012) 256,5 256,5

Pentru acoperirea cheltuielilor de transport în legătura cu vizita, domnului Vlad Filat, Prim-ministru, în regatul Belgiei (Bruxelles, 27-28 martie 2012) 81,6 81,6

Pentru acoperirea cheltuielilor aferente organizării funeraliilor regretatei cîntărețe de operă Maria Bieșu 172,6

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE 5,0 5,0

Pentru acoperirea cheltuielilor Institutului de Tehnică Agricolă “MEGAPRO” legate de achitarea Premiu-lui anual al Guvernului pentru cel mai dotat inventator al anului 2011. 5,0 5,0

MINISTERUL MUNCII, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI FAMILIEI 539,9 476,8

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de acordarea indemnizațiilor unice persoanelor civile care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 415,0 415,0

Pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare (transport, diurnă, cazare) a membrilor delegației în legătu-ră cu participarea a Republicii Moldova la cea de-a 101-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii (or. Geneva, Elveția)

124,9 61,8

MINISTERUL CULTURII 766,7 280,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea de către Uniunea Teatrală din Republica Moldova a Festivalului Internațional al tinerilor regizori, scenografi , dramaturgi și critici de teatru 250,0 250,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea funeraliilor regretatei cîntărețe de operă Maria Bieșu 142,3 30,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea manifestărilor dedicate comemorării a 71 de ani de la deportările în masă din Republica Moldova 174,4

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de construcția rețelelor de apă și canalizare ale rezervației cultu-rale-naturale « Orheiul Vechi», raionul Orhei 200,0

MINISTERUL JUSTIȚIEI 13810,2

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de achitarea plăților ce țin de remunerarea muncii, plata asigu-rării medicale pe teritoriul Republicii Franceze și asigurarea cu locuință de serviciu, a juriștilor secunzi delegați la Grefa CEDO (88,8 mii euro)

1330,2

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de plata onorariilor companiei de avocatură “ DLA Piper”, conform contractului de reprezentare a intereselor Guvernului Republicii Moldova în cauza Franck Charles Arif versus Moldova și companiei de audit «Credibility International»

12480,0

MINISTERUL APĂRĂRII 5399,9 5275,2

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de confecționarea medaliilor «Crucea comemorativă. Participant la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova (1991-1992)», a legitimației aferente și a cutiilor capitonate

5275,2 5275,2

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea Conferinței de coordonare a Programului de lucru cu statele partenere ale Organizației Tratatului Nord-Atlantic 124,7

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE 217,0 217,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de achitarea indemnizațiilor unice colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 217,0 217,0

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ȘI INTEGRĂRII EUROPENE 325,2 16,9

Pentru acoperirea cheltuielilor Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina, legate de acțiuni protocolare, în legătura cu vizita ofi cială a dlui Vladimir Filat, Prim-ministru, în Ucraina (or.Kiev, 2-3 februarie 2012) 3,0

Pentru acoperirea cheltuielilor Ambasadei Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan, ce țin de acțiunile protocolare, în legătura cu vizita ofi cială a dlui Vladimir Filat, Prim-ministru, în Republica Azer-baidjan (or.Baku, 17-19 ianuarie 2012)

15,2 15,2

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de acțiuni protocolare Ambasadei Republicii Moldova în Repu-blica Bulgaria în legătura cu vizita ofi cială a dlui Vladimir Filat, Prim-ministru, în Republica Bulgaria (or.Sofi a, 19 aprilie 2012)

1,7 1,7

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea ședinței a III-a a Comisiei inter-guvernamentale moldo-azere de colaborare comercial-economic, care au avut loc în perioada 24-27 aprilie 2012

42,8

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea primei reuniuni din cadrul dialogu-rilor informale la nivel de ministru de externe din cadrul Parteneriatului Estic (PaE) 42,5

Pentru acoperirea cheltuielilor Consulatului General al Republicii Moldova la Bologna legate de acor-darea suportului material pentru cetățenii Republicii Moldova care a avut de suferit în urma seismelor din zona de nord-est a Italiei

220,0

AGENȚIA RELAȚII FUNCIARE ȘI CADASTRU 145,1 109,8

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de executarea lucrărilor cadastrale în localitățile din raionul Bri-ceni care au avut de suferit ca urmare a calamităților naturale din vara anului 2008 35,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea desfășurării Sesiunii XXXIII-a a Consiliului intersta-tal în domeniul geodeziei, cartografi ei, cadastrului și teledetecției asupra Pămîntului al Țărilor membre CSI, care va avea loc la Chișinău în perioada 23-25 mai 2012

110,1 109,8

ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI 300,0 258,6

Pentru acoperirea parțială a cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea unor conferințe științifi ce în domeniul cercetărilor socioumaniste 300,0 258,6

AGENȚIA REZERVE MATERIALE 165,3

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de eliberarea bunurilor materiale pentru asigurarea funcționării punctelor de reabilitare, instalate în localitățile din republică, pentru a oferi ajutor populației în legătură cu temperaturile scăzute din ultima perioadă

89,4

Pentru acoperirea costului bunurilor eliberate din rezerve materiale de stat pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale (ninsori abundente) din iarna anului 2012 75,9

ACȚIUNI GENERALE 1180,0

Pentru acordarea ajutorului umanitar statelor Albania și Muntenegru, care au avut de suferit în urma calamităților naturale produse la începutul anului 2012 150,0

Pentru acoperirea cheltuielilor Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală legate de achitarea premiilor concursului pentru crearea simbolurilor naționale asociate indicațiilor geografi ce protejate, denumirilor de origine protejate și specialităților tradiționale garantate

30,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de acordarea Premiului Național pentru realizări remarcabile care au îmbogățit substanțial știința, tehnologiile, cultura, arta și sportul, au avut un aport deosebit la promovarea imaginii pozitive a țării pe plan internațional, un impact considerabil asupra progresului tehnico-științifi c și social-economic, asupra culturii naționale și mondiale

1000,0

MINISTERUL MEDIULUI 1200,0 1197,2

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de procurarea a două stații mobile de pompare a apei, destinate preîntîmpinării și lichidării consecințelor calamităților naturale 1200,0 1197,2

SERVICIUL DE INFORMAȚII ȘI SECURITATE 1645,9 377,4

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea ședinței comune a Conferinței serviciilor speciale din Europa de Sud-Est și Conferinței serviciilor speciale din Europa Centrală 158,5 154,9

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea Ședinței de experți a Conferinței serviciilor spe-ciale ale țărilor din Europa de Sud-Est (SEEIC) (124,3 mii lei) și Ședinței de Experți a Reuniunii Dialogul Marea Neagră - Marea Caspică (88,5 mii lei)

212,9 152,8

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea Ședinței a XXXII-a a Consiliului conducă-torilor organelor de securitate și serviciilor speciale ale țărilor membre ale CSI(SORB) (692,8 mii lei), primirii delegației Secretariatului permanent al Consiliului SORB (257,3 mii lei), organizării Ședinței Comisiei pentru cooperare în domeniul tehnico-științifi c (KNTS) (162,2 mii lei) și organi-zării Ședinței Consiliului coordonator și comitetului tehnic al Băncii comune de date ale organe-lor de securitate și serviciilor speciale ale statelor-membre CSI în lupta cu crima organizată (CC și CT OBD) (162,2 mii lei)

1274,5 69,7

TOTAL PE AUTORITĂŢILE PUBLICE CENTRALE 27296,9 9482,6

Benefi ciarul și conţinutul succint al documentului

Repartizat con-form deciziilor

GuvernuluiFinanţat

mii lei

Benefi ciarul și conţinutul succint al documentului

Repartizat con-form deciziilor

GuvernuluiFinanţat

mii lei

INFORMAŢIE PRIVIND UTILIZAREA MIJLOACELOR FONDULUI DE REZERVĂ AL GUVERNULUI PE ANUL 2012(în perioada ianuarie-iunie)(în perioada ianuarie-iunie)

Fondul de Rezervă, seceta, Joe Biden şi Nicolae TimoftiFondul de Rezervă, seceta, Joe Biden şi Nicolae Timofti

Ia vezi ce Ia vezi ce roșii mari și frumoase. roșii mari și frumoase.

Da’ agricultorii tăi se plâng Da’ agricultorii tăi se plâng de secetă și grindină. Mai lăsaţi de secetă și grindină. Mai lăsaţi

Fondul de Rezervă, că avem Fondul de Rezervă, că avem alte priorităţi. alte priorităţi.

20 IULIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Cultur=

“Tot ce se întâmplă după o lungă

aşteptare e mai uşor de suportat.”

Cicero

G`ndul s=pt=m`nii

IN MEMORIAM VERONICA GARŞTEAIN MEMORIAM VERONICA GARŞTEACALEIDOSCOP

20 iulie EvenimenteEvenimente1810: Cetățenii din Bogotá, Columbia, declară

independența față de Spania1848: Manifestație de protest pe câmpia de la

Filaret („Câmpia Libertății”) împotriva încălcării teritoriului țării de către armata otomană pe 19 iulie (20 iulie/1 august)

1885: A fost legalizat fotbalul profesionist în Marea Britanie

1896: A apărut ziarul „Liga ortodoxă”, sub con-ducerea lui Alexandru Macedonski

1927: La numai cinci ani, Mihai I devine Regele Românilor în urma morții regelui Ferdi-nand I

1940: Danemarca părăsește Liga Națiunilor1944: Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler

supraviețuiește complotului de la 20 iulie într-o încercare de asasinat condusă de Claus von Stauff enberg

1944: La Bombay, India, autoritățile anunță o epidemie holerică care a ucis 34.000 de oameni în trei luni

1952: Ceremonia de deschidere a celei de-a XV-a ediție a Jocurilor Olimpice la Hel-sinki, Finlanda

1969: Primul pământean, astronautul ameri-can Neil Armstrong, membru al echipa-jului „Apollo-11”, coboară pe suprafața Lunii, la 10:56 PM, și rostește cuvintele „este un pas mic pentru un om, dar un salt gigantic pentru omenire”

1976: Nava spațială americană „Viking-1” a atins suprafața planetei Marte

1992: Václav Havel demisionează din funcția de președinte al Cehoslovaciei

NașteriNașteri356 î.Hr.: Alexandru cel Mare, rege macedo-

nean (d.323 î.Hr.)1304: Francesco Petrarca, poet italian (d. 1374)1847: Max Liebermann, pictor german

(d. 1935)1864: Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, lau-

reat al Premiului Nobel (d. 1931)

1868: Miron Cristea, primul patriarh al BOR (d. 1939)

1902: Sabba S. Ștefănescu, geofi zician român (d. 1994)

1912: George John-ston, scriitor australian (d. 1970)

1919: Edmund Hillary, alpinist neo-zeelandez, primul care a escaladat Everestul (d. 2008)

1934: Uwe Johnson, scriitor german (d. 1984)1940: Dan Voiculescu, compozitor român1943: Adrian Păunescu, poet, prozator,

jurnalist, politician român, membru de onoare (2010) al Academiei de Științe a Republicii Moldova (d. 2010)

1947: Gerd Binnig, fi zician german, laureat al Premiului Nobel

DeceseDecese985: Antipapa Bonifaciu al VII-lea1031: Regele Robert al II-lea al Franței (n. 972)1514: Gheorghe Doja, conducătorul războiului

țărănesc de la 1514, din Transilvania (ucis)

1524: Claude a Franței, soția lui Francisc I al Franței (n. 1499)

1903: Papa Leon al XIII-lea (Vincenzo Gioac-chino Pecci) (n. 1810)

1927: Ferdinand I, rege al României (n. 1865)1937: Guglielmo Marconi, fi zician italian, lau-

reat al Premiului Nobel (n. 1874)1945: Paul Valéry, poet francez (n. 1871)1990: Serghei Paradjanov, regizor georgian de

fi lm (n. 1924)2004: Antonio Gades, renumit dansator și

coregraf spaniol de fl amenco (n. 1936)2007: Kai Siegbahn, fi zician suedez (n. 1918)

SărbătoriSărbătoriRomânia:Ziua aviației și a apărării antiaeriene (pionierii

aviației românești au ales, în 1913, ca „patron” al aviației pe Sf. Măritul Proroc Ilie Tesviteanul). NOTĂ: La 17 iunie se sărbătorește „Ziua aripilor românești”, pentru a marca primul zbor efectuat, în anul 1910, de către Aurel Vlaicu cu un aparat construit de el

Ziua energeticianului, marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

Columbia: Ziua națională. Aniversarea procla-mării independenței (1810)

Sfântul Măritul Proroc Ilie Tesviteanul – calen-darul ortodox, stil nou

• Târgul de fete de pe muntele Găina (se orga-nizează în cea mai apropiată duminică de 20 iulie).

- Aţi activat împreună cu Veroni-ca Garștea timp de mulţi ani și aţi cunoscut-o nu doar ca artist, ci și ca om. Ce a însemnat ea pentru dvs. în particular și, desigur, pen-tru arta muzicală din Republica Moldova?- Plecarea unui om, de fiecare

dată, este una dureroasă. Dar des-părţirea de asemenea coloși este tristă, deoarece pe ei s-a ţinut toată construcţia asta culturală, ei au promovat arta, au dezvoltat-o și au stat la baza culturii muzicale. Primul dirijor femeie din Republica Moldova, Veronica Garștea, a fost o persoană foarte puternică. Pentru mine, ea se asociază cu forţa, cu demnitatea, ea a întruchipat cu desăvârșire aceste calităţi. Și precum a trăit onorabil și demn, așa a și plecat, nu a deranjat pe nimeni – a avut un atac de cord și a murit pe loc. La 85 de ani a știut să aibă singură grijă de ea și să nu depindă de nimeni. A mers la medic pentru proceduri profi lactice și acolo s-a întâmplat atacul de cord. Și acum parcă o văd cum pășește prin Filar-monică dreaptă, cu capul sus, cu mers hotărât. Am admirat-o foarte mult și pentru faptul că era o persoană motivată, ea știa întotdeauna ce vrea. Îmi amintesc acum cu nostalgie mai multe întâlniri cu ea și nu pot încă să vorbesc despre Veronica Garștea la trecut. Mă bucur foarte mult că am re-ușit să-i organizăm serata jubiliară de 85 de ani așa cum și-a dorit-o ea. S-a întâmplat pe 23 martie și evenimen-tul a coincis cu învestirea în funcţie a președintelui Nicolae Timofti, iar ea a fost foarte îngrijorată din cauza

acestei coincidenţe, îi era frică că nu vor fi prezenţi toţi invitaţii... Pentru prima dată am organizat serata astfel în-cât nu corul „Doina” să cânte, ci colegii ei care veneau s-o felicite. Pe parcursul întregii seri această doamnă despre care știam că este invincibilă, că nu se lasă pradă emoţiilor, că este puternică, a avut ochii înlăcrimaţi. Răsplata noastră a fost că i-am citit fericire în ochi. Iar la sfârșit s-a urcat pe scenă, în frac alb, coafată, cu pantofi cu toc, îmbrăcată elegant, și a dirijat două creaţii. Așa va rămâne ea în memoria noastră, a tuturor, imaginea asta o vom purta în amintire când se va pronunţa numele Veronicăi Garștea. În viaţa culturală a Republicii Moldova, contribuţia Ve-ronicăi Garștea este foarte importantă, consider că ea este o pagină de aur a culturii muzicale de la noi. A fost o persoană foarte talentată, ambiţioasă, a avut un destin fabu-los. O fetiţă venită de la ţară să facă facultatea la Chișinău, după absolvire activează puţin timp în calitate de maestru de cor și aproape imediat devine dirijor la Capela Corală „Doi-na”! Prima femeie dirijor.

- Luând în calcul timpurile când se întâmplau aceste lucruri, pare de-a dreptul imposibil. Putem spune că de la ea a început proce-sul de emancipare.

- Aveţi dreptate. Viaţa și cariera ei este istoria unui succes. A stat timp de 55 de ani la cârma Capelei Corale „Doina” fără să se frângă și nici să se plângă. Se știe că un artist este foarte sensibil, dar când stau în faţa ta 80 de artiști și pe care tu reușești să-i disci-plinezi, dar și să le cunoști în detaliu viaţa și problemele, e o dovadă nu doar de măiestrie și ambiţie, ci și de sensibilitate. Ea le cunoștea absolut tuturor componenţa familiei, istoria familiei, era la curent cu toate, ea ţi-nea foarte mult la artiștii din cor și ei

o respectau foarte mult. Era exigentă, dar avea un sufl et bun. Graţie ei, Capela Corală „Doina” are un repertoriu extraordinar și ca volum, dar și ca valoare. În repertoriu sunt creaţii vocal-simfonice, clasice, academice. A avut foarte multe concerte prin republică, încă în perioa-da când se cânta pe scene improvizate din remorci de tractor sau camion, a cântat prin întreaga republică cu Maria Bieșu și Tamara Cioba-nu, din păcate, nu mai sunt niciuna. A avut foarte multe spectacole în fosta URSS, practic a evoluat împreună cu Capela Corală „Doina” în toate fostele republici so-vietice. Ea știa să fi e în pas cu timpul care trăia, chiar dacă a fost un copil care a cântat în corul bisericii, apoi a crescut și a fost educată în sistemul existent în fosta URSS, dar negocia excelent cu impresarii străini, se ori-

enta foarte ușor în regulile impuse de noile timpuri, era în pas cu timpul. Avea un simţ extraordinar al artei și al managementului. A avut o viaţă foarte interesantă, a îndurat și gre-utăţi, și foame, a trecut prin război, apoi a cunoscut fericire, apreciere, a fost căsătorită de două ori, are un copil și nepoţi. În pofi da faptului că s-a dedat artei, ea a trăit intens orice clipă pe care i-a oferit-o viaţa, a fost la fel de prezentă și importantă atât în artă, cât și în viaţa personală. Îi plăcea

viaţa, îi plăcea să fi e în centrul atenţi-ei, îi plăcea să fi e femeie, știa să placă bărbaţilor, era cochetă și elegantă. A fost o femeie foarte curtată, datorită frumuseţii, carismei și caracterului ei puternic, ambiţios. Știa cum și cu cine să vorbească. O femeie atât de mândră, cu atâtea merite și cu o voinţă de fi er, știa să-și ceară iertare. Dacă greșea, venea de fi ecare dată să spună că îi pare rău, indiferent dacă lucrul ăsta se întâmpla peste o zi, două, trei sau chiar câteva luni. În acest birou am avut nenumărate discuţii cu Veronica Garștea, venea aici aproape în fi ecare zi și discutam prietenește. Nu doresc să par lipsită de modestie, dar vreau să vă spun că din primele zile când am venit la Filarmonică, a venit la mine în birou și am discutat îndelung. Și la despărţire mi-a spus: „În sfârșit, eu sunt liniștită că are cine mă înmormânta”. Și nu se referea aici la faptul că nu ar fi avut acasă cine-i organiza funeraliile, dar se referea la momentul de adio pe care avea să și-l ia de la lumea ei de artist, la organizarea funeraliilor ofi ciale. Ultima ei dorinţă a fost să fie înmormântată în fracul cel alb de dirijor, nu în cel negru. În ultimii ani ai vieţii, ea dirija într-un frac alb. Pentru ea, fi ecare apariţie pe scenă era o mare sărbătoare. Și a insistat ca la înmormântare să fi e tot în hainele ei scenice de sărbătoare. Și ceea ce mă înfi oară – s-a stins din viaţă exact la două luni după buna ei prietenă Maria Bieșu.

- A fost un exemplu pentru mai multe tinere și astăzi avem mai

multe femei dirijor în Republica Moldova.- Acum avem foarte mulţi dirijori

tineri, dirijori de cor în special și multe sunt femei. Și sunt nespus de talentate, ambiţioase, câteva exem-ple: Emilia Moraru, Ilona Stepan, Ludmila Prodan. Eu cred că undeva în subconștient, Veronica Garștea este exemplul lor, modelul lor, poate unele au recunoscut acest lucru, altele vor recunoaște pe parcurs că ea a fost sursa lor de inspiraţie.

- V-aţi gândit deja cine îi va lua locul la pupitrul Capelei Corale „Doina”?- Nu. Eu înţeleg că acest lucru îi

preocupă acum pe mai mulţi, poate cineva chiar râvnește la acest post. Peste 40 de zile de la moartea Vero-nicăi Garștea, când sufl etul ei se va ridica împăcat la cer, vom reveni la acest subiect. Sunt convinsă că în fruntea Capelei va veni o persoană demnă de amintirea ei. Dar precum Vladimir Curbet este asociat cu an-samblul „Joc”, la fel Corala „Doina” este inseparabilă de numele Veronicăi Garștea. Fiecare zi aduce ceva nou și în activitatea noastră și e fi resc să ne conformăm realităţii, dar vom păstra memoria Veronicăi Garștea și îi vom purta cinste și de acum încolo, iar „Doina” va fi întotdeauna demnă de amintirea ei. Dumnezeu s-o odihneas-că în pace.

- Domnul s-o ierte.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

„În ultimii ani ai vieţii, ea dirija într-un frac alb. Pentru „În ultimii ani ai vieţii, ea dirija într-un frac alb. Pentru ea, fi ecare apariţie pe scenă era o mare sărbătoare”ea, fi ecare apariţie pe scenă era o mare sărbătoare”

30.VII.198130.VII.1981Cei de la USM „uită” să-l felicite (nu să-l

mai și… omagieze!) pe Paul Mihnea cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani. Liviu Damian umblă pe hol, intră prin birouri și se tot vaietă, caută ieșire din situaţia penibilă.

Explicaţia: principiul „Eu și acum”, marele egoism, în primul rând a prim-secretarului, chiţibușăria celor care au ieșit ca vai de ei, de știe doar Dumnezeu cum, de unde și cu ce, aburcaţi în scaun, reactualizând proverbul cu ţiganul-fecior avansat în post și bietul taică-său. Astfel că Mihnea rămâne, precum spune titlul unei cărţi a sale, între – Hingher(i) și Demiurg.

15.V.198515.V.1985Este cunoscut dragul lui Pavel Darie faţă

de vorba lentă și îndelungată. De unde Mihai Cimpoi deosebește două stiluri de conversa-ţie: lapidar și lapi-Darie. Iar Aurel Scobioală are un „blestem”: „Îţi doresc să te întâlnești cu Darie și acesta să-ţi spună ce i-a povestit Mihnea”. Asta înseamnă durată dimineaţă–seară; s-a dus ziua!

7.II.19867.II.1986Paul Mihnea… Ce impresie… că ar avea

un creier de zeci de ori mai tânăr decât inima care i se veștejește… Bătrâneţea îi constrân-ge inima, tinereţea îi injectează energie în creier. E bun pentru ceva, pentru multe, însă pentru oamenii „normali” e nefi resc până la înfricoșare.

Ah, simpli truditori ai cărnii… Câte gân-duri! Ce amintesc de… amintire și perspec-tivă…

28.XII.199228.XII.1992Ieri, s-a întrunit juriul pentru premiile

anului literar. Mai exact spus – premiile anilor literari, deoarece trei din ele au fost decer-nate pentru cărţile interzise, ghilotinate în vremuri de desfrâu comunist: „Săgeţile” lui P. Cărare, „Temerea de obișnuinţă” a lui M. I. Ciubotaru și „Descântece în alb și negru” de D. Matcovschi.

Alte premii: Paul Mihnea pentru „Coroana de coroane” (de sonete); Zigu Ornea pentru „Viaţa și opera lui C. Stere”; Petru Dimitriu (diaspora), premiul Opera omnia; premiul special, post-mortem, regretatului și atât de nedreptăţitului Nicolae Ţurcanu, și alte două premii.

30.XII.199230.XII.1992Împreună cu Mihai Cimpoi, intrăm în apar-

tamentul familiei Paul Mihnea. Ambii bătrâni, poetul și soţia, se dovediră a fi în coridorașul strâmt și, cu câteva momente de-a apăsa noi pe butonul soneriei, din interior prinseră a scrâșni mecanismul yalei. E de presupus că eram așteptaţi, stăpânii fi ind preîntâmpinaţi, probabil, de cineva.

Prima impresie?... Eu am mai fost la dl Mihnea acum vreo 8-9 ani, când se aprinsese între noi un strop de polemică referitoare la traducerea poeziei lui Verlaine, pe care o dă-duse Mihnea la lumină. De atunci, în raport cu prezentul, au înaintat mult în vârstă și soţii, și apartamentul lor căruia nu i se poate acorda o îngrijire corespunzătoare.

La auzul sumei premiului – 35 de mii de ru-ble, amfi trioana exclamă surprinsă, în surdină, luminându-se la faţă. Însă poetul, slăbit, cu mâinile cuprinse de tremur („Nu e Parkinson”, zice), nebărbierit, face cu o indiferenţă aproa-pe fi rească: „Să mi se fi acordat acest premiu pe când aveam 35 de ani, azi însă…”.

Ne propusesem să stăm la dl Mihnea vreo jumătate de oră, în sinea noastră fi ind siguri că nu scăpăm doar cu atât. Și, într-adevăr, poetul, avid de mărturisiri, ca totdeauna, cu proverbialele sale desfășurări de naraţiuni sofisticate, insistă să mai stăm, o dată, de două, trei ori, și noi am cam triplat durata timpului vizitei.

Destul de ramolit la înfăţișare (are 72 de ani), Paul Mihnea are aceeași luciditate în conversaţie și aceeași memorie… microsco-pică. Ţine minte detalii, nuanţe, versuri, nume, lecturi, articole, ziare, cărţi, oameni, orașe, ani, glontele care în timpul stalinismului, zice, i-a trecut pe lângă tâmplă… Către mine: „Dum-neata, dle Butnaru, m-ai pus al patrulea… După Deleanu… Iată, am aici revista Basarabia, unde ai dat lista…”. Păi, zic, maestre, eu am dat unele nume de scriitori buni, fără a face o ierar-hie… Dar cred că nu l-am convins: a revenit de câteva ori la „locul patru”, plângându-mi-se de multe nedreptăţi, unele dintre care pot fi doar rodul unei elementare suspiciuni, de care dl Mihnea, ca și mulţi alţii, nu este cruţat.

Vorbește despre cei care nu cunosc limba în nuanţele ei, dar scriu. Povestește/ aminteș-te despre răul pe care i l-a făcut Andrei Lupan, care încă din 1958 îl numea deja „ruină”.

Vorbim despre un eventual dialog pen-tru presă. Cică, să-i avansez în prealabil un chestionar.

Nu a văzut încă semnalul cărţii sale de sonete „Coroană de coroane”. Noi am avut-o la juriu. I-am promis să i-o aducem. Ne cere ajutorul pentru a-și edita o carte de versuri scrisă în limba franceză. Feciorul său, Boris, i-a publicat prima sa carte în rusește. Bătrâ-na doamnă Mihnea nu prea știe românește. Poetul e un fanat: „Toată viaţa mi-am scris ma-nuscrisele cu alfabet românesc. Când Deleanu îmi spunea că niciodată nu vom mai reveni la grafi e latină, îl contraziceam vehement. «Cum să nu avem noi alfabet latin, dacă l-am avut?» îl întrebam… Iată, cnezișorul Vartic vrea să dea Cernăuţiul… Dar eu nu-l dau… Eu cred că Cernăuţiul va redeveni al nostru”.

Paul Mihnea e încrezător că numaidecât se va vindeca. Ne arată niște pastile (nu le-am reţinut denumirea) pe care le tot… netezește cu duioșie, ne citește câte o frază din instrucţiunea care le explică modul de folosire și proprietă-ţile. Eu chiar cred că e cuprins de o nuanţă de miraculos, când se gândește la efectul acestor pastile. Dă și niște cifre, spunând că dânsul a creat întreaga viaţă în magia numerelor. „Nu e Parkinson. Eu știu cine mi-a făcut-o… Știţi și voi… Ei mi-au făcut-o… Dar o să mă vindec. Iată tabletele astea. În sfârșit, le-am obţinut. Și o să mă vindec. Fiindcă am fost și mai bolnav.

Am avut tuberculoză. Oftică. În viaţa mea am scuipat căldări de sânge. Căldări de sânge! Dar m-am vindecat”. Îl întreb, dacă știe gluma… – cum?... sinistră sau… optimistă a lui Nicolai Costenco. Sigur că a ajuns până la el. „Da, a zis… cred spre bine, spre prelungirea vieţii mele… Mă invidia… A zis: «Ofticosul de Mihnea tot moare de vreo 30 de ani. De când tot moare, a mai scris două sicrie de sonete»… A zis așa, pentru că mă invidia...” Mă rog, e o butadă scriitoricească. Chiar dacă ușor caustice, atare vorbe de spirit fac totuși viaţa mai suportabilă. La mulţi ani, domnule Paul Mihnea!

5.I.19935.I.1993Pe 31 decembrie am reușit să intru în anul

nou fără o datorie… morală: i-am dus totuși lui Paul Mihnea semnalul volumului său „Coroană de coroane”. Avui noroc că pe la US trecuse Teo Chiriac pe care l-am rugat să se întoarcă la ed. Hyperion și să facă astfel un bine dublu, dlui Paul Mihnea și mie. Oricum, îi promisesem când îl vizitasem că voi face tot posibilul să-i aduc noul său volum. Dar, până să revin la a doua (de fapt la a treia, prima fi ind cu ani în urmă) vizită la Paul Mihnea, să relatez aici ceva despre o vizită la Gellu Naum, de care mi-a povestit Gicu Chiriţă. Îl căutase, la telefon, pe marele suprarealist. Acesta însă – supărat foc – îl ia pe editorul chișinăuian la trei parale: cum de a îndrăznit „Hyperion” să re-lanseze trei lucrări traduse, de mult, de el, Gellu Naum, fără ca dânsul să fi e barem pus la curent, ca să nu mai vorbim de elementarele drepturi de autor?!

Până la urmă, a doua zi reuși să se vadă cu poetul și să-i mai domolească încrâncenarea. Gellu Naum trăiește oarecum auster (78 de ani), retras, între vis și poezie. Are o casă la Comana, unde, de altfel, are una și Ana Blan-diana. Pasiunea pentru idoli, fetișuri, primul dintre care l-a ridicat de jos la întâmplare, cu ochii închiși, în timp ce, cu o strașnică durere de cap, hălăduia de-a lungul unei căi ferate.

Apoi povestea cu mânzul cu coama însân-gerată. Nu pricepuse cauza. Întâlnește un ţăran care întreabă de mânz. „Dumneata l-ai însângerat?” face poetul. „Doamne ferește! –, se crucește săteanul. – Bietul-voinicul scăpase din colţii lupilor!” Naum se gândi că și el ar putea nimeri în colţii fi oroaselor fi are.

La Paul Mihnea, aceeași efuziune debor-dantă de mărturisiri. Zice că, la 28 martie 1988, pe când uitaseră, împreună cu soţia, ușa de la intrarea în apartament deschisă, l-a vizitat pentru prima oară Muza Franceză.

De atunci, a scris 174 de poeme în limba lui Valéry. 174 de texte, însă care, ca volum, alcătuiesc cam o coală de autor, deoarece sunt scrise în formă de catren sau octave. Pare-se (dacă am reţinut corect) volumul i se intitulează „Răspunsul absenţei” (Le Réponse d’absence).

Vorbește despre cele patru limbi care i-au alimentat harul: româna („Firește”, zice), fran-ceza (tatăl său a locuit la Paris și, când îmi ci-tește din manuscrisul său francez, Paul Muh-nea îmi atrage atenţia să remarc că dânsul are o rostire pariziană); rusa (mama sa a studiat într-un orășel de lângă Odesa; ovreii nu aveau voie să facă gimnaziul în marile urbe). „Și care crezi că este a patra?” mă întreabă. „Ebraica... idiș…”, presupun. „Nu”, zice. „Cu părere de rău, nu cunosc limba strămoșilor mei. A patra e germana. Îl cunosc pe Rilke pe dinafară”. Apoi îmi vorbește despre „Elegiile din Duino” pe care le-a tradus. Crede că, în limba română, el i-a transpus cel mai măiestrit pe Velaine, Valéry și Rilke. Supărat pe Vasile Vasilache pe care l-a surprins că nu i-a citit totuși cărţile pe care i le oferise cu autograf, dar încerca să-l pună oarecum în inferioritate pe el, Paul Mihnea, afi rmând că nu mai ţine minte cine l-a tradus mai bine în românește pe unul din poeţii amintiţi. Îmi povestește cum, în 1958, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor. Șmecherul de Andrei Lupan îl numise pe 2-3 zile președinte al US pe Emilian Bucov, să-i revină acestuia nenorocul de a-l pedepsi, la ordine de sus. Pe unul din colegii lor. Cu toate că despre Bucov are păreri mai bune decât despre Lupan, vorbește despre prima carte a lui Bucov care l-a impresionat foarte mult, până să înţeleagă (după ce a învăţat rusește) că acesta îl cam imita pe Maiakovski. Cică a fost prima plachetă de versuri pe care nu a mai întors-o celui de la care o împrumutase și una din puţinele cărţi pe care le luase cu el în evacuare.

Altceva? Confl ictul cu satrapul de general KGB-ist Mordoveţ. Păreri proaste despre A. C. (care, înţeleg, la editură i-a cam bruftuluit niște manuscrise) și D. M.

La despărţire, îi iau un poem-triptic să i-l prezint la „LA”. Se înduioșează, vorbindu-mi că nu-și are copilul în preajmă. Feciorul său e la Kaliningrad – pictor, actor. Surprinzător, zice: „Dacă ne vom înţelege, îmi vei fi , precum spune rusul, moi dușevnâi prikazcik (executo-rul meu testamentar)”.

Dar lăsaţi, domnule Mihnea, vă vine el feciorul și va avea grijă de dumneavoastră.

Paul MihneaPaul Mihnea

Leo BUTNARU

PAUL MIHNEA, ÎNTRE HINGHERI ŞI DEMIURG(Pagini de jurnal)

Săptămâna curentă, pe 16 iulie, s-a stins din viaţă la spital, în urma unui atac de cord, Veronica Garștea, Artistă a Poporului din Republica Moldova și a URSS, Cavaler al Ordi-nului Republicii, laureată a Premiului de Stat.

În lumea culturală de la Chișinău se vorbește despre o întâmplare care a ajuns să fi e transmisă ca un banc, se întâmpla în 2005, și îi are ca prota-goniști pe ministrul Culturii din acea perioadă, Artur Cozma, și Veronica Garștea. Secretara ministrului Cultu-rii raportează: „Domnule ministru, a venit doamna Veronica Garștea de la Capela Corală „Doina” și așteaptă să intre la dvs.” La care ministrul Cozma a răspuns: „Nu știam că „Doina” are Capelă Corală”.

Și pentru că în anticameră mai erau persoane din domeniu care își

așteptau rândul să intre la ministrul Culturii, întâmplarea s-a răspândit cu repeziciune.

Se pare însă că doar ministrul Artur Cozma nu auzise până în acea peri-oadă despre Capela Corală „Doina” și despre dirijorul acesteia, prima femeie dirijor Veronica Garștea.

Capela Corală „Doina” este cel mai cunoscut colectiv artistic de aseme-nea gen în Republica Moldova, are o istorie de 83 de ani și a evoluat pe mari scene din toată lumea, fi ind apreciată la nivel mondial. Veronica Garștea a aparţinut unei generaţii de elită, care a creat și a promovat valori autentice. Sub bagheta ei, Capela Corală „Doina”, care la înce-put interpreta doar creaţii folclorice, a devenit un adevărat mesager al culturii și spiritualităţii.

Viitoarea Artistă a Poporului, Vero-

nica Garștea s-a născut la 23 martie, 1927. La 21 de ani ea s-a înscris la școala de muzică, căreia mai târziu i-a fost conferit numele lui Ștefan Neaga. După ce a absolvit-o cu men-ţiune, a fost înmatriculată în afara concursului la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din Chișinău.

În calitate de dirijor, Garștea a debu-tat pe scena Filarmonicii Naţionale în anul 1958, iar peste cinci ani a venit la conducerea Capelei Corale „Doina”.

Veronica Garștea a fost înmormântată ieri, la Cimitirul Central din capitală.

Astăzi discutăm cu muzicologul Svetlana Bivol, directorul Filarmo-nicii Naţionale de Stat „Serghei Lunchevici”, care a cunoscut-o și care activat împreună cu Veronica Garștea pe parcursul mai multor decenii.

Veronica GarșteaVeronica Garștea

Svetlana BivolSvetlana Bivol

20 IULIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Cuibuşoare cu surprize Ingrediente: 8 roșii, 1 kg ceapă verde,

cimbru, rozmarin, sare, piper, 200 g limbă fi artă de vită, 100 g piept de porc, 1 lin-gura ulei de măsline, 2 lingurite pastă de măsline, 1 lingura pesmet

Mod de preparare: Se curăţă ceapa, se taie și se călește câteva minute în pu-ţin ulei de măsline, cât să se înmoaie. Se adaugă cubuleţe fi ne de limbă fi artă. Pieptul de porc se taie și el cubuleţe mici și se adaugă peste limbă și ceapă. După ce s-au rumenit, se presară pesmetul și se

adaugă și pasta de măsline. Se amestecă totul bine, la foc mic, se potrivește de gust cu sare și piper, cimbru, rozmarin, apoi se lasă la răcit. Roșiile se scobesc de miez, se umplu cu compoziţia preparată anterior, se decorează cu cimbru.

Ciorbă de fasole Ingrediente: 500 g fasole uscată, 1 ceapă

roșie, mărar, 1 ceapă albă, pătrunjel, sare, piper, 1 morcov, verdeaţă, 1 ardei gras verde, suc de roșii, 1 lămâie, 1-2 linguri ulei de măsline, 300 g costiţă afumată sau ciolan de porc afumat

Mod de preparare: Se alege fasolea și se lasă de seara până dimineaţa să se înmoaie în apă călduţă. A doua zi se pune să fi arbă în câteva ape, pentru a se elimina toxinele. După ce a fi ert, se strecoară și se lasă câteva minute în sită să se scurgă. Între timp, se cu-răţă ceapa și se taie solzișori, morcovii se dau pe răzătoarea mică, ardeii se taie mărunt și se pun la înăbușit câteva minute. Se adau-gă fasolea și apă și se lasă să fi arbă în câteva clocote. După ce au fi ert și celelalte zarzava-turi, se adaugă sucul de roșii, se potrivește cu sare și piper și se lasă să mai fi arbă câteva minute. Între timp, se taie fâșii subţiri costiţa sau ciolanul afumat și se lasă câteva minute în tigaie să se rumenească. Ciorbiţa de faso-le se servește cu felii de lămâie, fâșiuţe de carne și verdeaţă tocată mărunt.

Şalău pane

Ingrediente: 4 bucati fi le de șalău, 1 kg cartofi , cimbru, sare, piper, 4 ouă, 200 g pesmet auriu, 4 linguri făină, ulei pentru prăjit, 250 ml smântînă pentru sos, 6 bu-căţi de căţei de usturoi, ulei, mărar proas-păt

Mod de preparare: Se condimentează bucăţile de pește cu sare și piper. Se stro-pesc cu puţină lămâie și se presară cimbru măcinat. Se bat ouăle spumă și se trec bu-căţile de șalău prin făină, ou și pesmet. Se prăjesc în uleiul încins. Se scot pe șervet absorbant să se scurgă. Separat, se cură-ţă cartofi i, se spală și se condimentează cu sare. Se prăjesc în uleiul încins. Pen-tru sos, se curăţă și se zdrobesc căţeii de usturoi și se amestecă cu puţin ulei, apoi se pune smântâna. Peștele se servește cu sos, cartofi și mărar.

Muşchiuleţ de porc cu sos de ananasIngrediente: 800 g muschiuleţ de porc,

1 ananas sau o cutie compot de ananas, 1 cană vin rose, 3-4 linguri ulei de măsline, 300 g măsline verzi, foliate, sare, piper, 1 cubuleţ unt, 1 frunză de rozmarin, 1 le-gătură pătrunjel, 3 căţei de usturoi sau o legătură usturoi

Mod de preparare: Mușchiul de porc se trece printr-un jet de apă și apoi se taie felii potrivite. Acestea se condimentează cu sare, piper și rozmarin și se așază în tava unsă. Peste bucăţile de carne se toar-nă vinul rose, se acoperă cu o folie de alu-miniu și se bagă în cuptorul bine încins. Se desface ananasul, se taie cubuleţe și împreună cu măslinele tăiate rondele se călesc în untul topit. Se condimentează cu sare și un praf de piper și se lasă la temperatura camerei. Usturoiul se spală, se toacă mărunt și se adaugă în friptură cu câteva minute înainte să se scoată din cuptor. Mușchiuleţul de porc se ornează cu sosul de ananas și măsline și cu pă-trunjel proaspăt, tocat mărunt.

Minieclere cu cremă de cafeaIngrediente: Pentru aluat: 200 ml lapte,

220 g făină, 180 ml apă, 110 g unt, 4 ouă, unt pentru uns tava

Pentru cremă: 200 ml lapte, 150 ml smântână, 150 ml cafea concentrată, 80 g făină, 150 g zahăr, 3 gălbenușuri, 25 g unt

Pentru glazură: 3 linguri cafea tare, 220 g zahăr pudră

Mod de preparare: Pentru aluat, se pune laptele într-o crăticioară și se fi erbe. Se adaugă făina dizolvată în apa rece și un-tul și se amestecă energic să nu se facă cocoloașe, până ce aluatul se desprinde de pe vas. Se ia apoi de pe foc, se lasă puţin să se răcească și se adaugă pe rând ouăle, amestecând bine după fi ecare. Se pune apoi aluatul într-un șpriţ și se fac minieclere direct în tava unsă cu unt. Se coc în cuptorul bine încins, la foc potrivit, 30 minute, fără să se deschidă ușa cupto-

rului, în primul sfert de oră. Pentru cremă,

se dizolvă făina în laptele rece. Se adaugă

zahărul, cafeaua, gălbenușurile și smân-

tâna. Se pune deasupra unui vas cu apă

clocotită și se amestecă continuu până se

îngroașă. După ce s-a răcit se pune și un-

tul frecat spumă. Eclerele coapte se taie

pe orizontală, se umplu cu cremă și se

ornează cu glazură de cafea. Pentru gla-

zură, se freacă zahărul pudră cu cafeaua

până se obţine o cremă legată.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORZerul

Zerul este o zeamă acră, gălbuie și ușor tulbure, care rămâne din prepararea diferitelor tipuri de brânzeturi. În această stare, ne-fi ert, zerul este un leac din bătrâni extrem de valoros. Medicina mo-dernă a confi rmat că numai în zer se găsesc anumite proteine care, odată ajunse în organism, distrug tumorile, sporesc imunitatea, scad colesterolul și revigorează trupul și mintea. Zerul este elixi-rul tinereţii. Cosmetica, medicina, nutriţioniștii au descoperit posi-bilităţi inepuizabile de întrebuin-ţare a zerului.

Benefi cii:Toate substanţele din zer sunt foarte repede

asimilate și acţionează rapid. Zerul terapeutic trebuie să fi e proaspăt. Benefi ciile zerului sunt infi nite. Este un bun adjuvant în tratamentul cancerului, virusului HIV, hepatitei B, bolilor cardiovasculare și osteoporozei. Zerul de lapte este efi cace în tuberculoza pulmonară, în boli-le de stomac și intestine, în cazuri de obezita-te, constipaţie, chiar și pentru sugari. Întărește unghiile și părul, netezește pielea și o catifelea-ză. Elimină problemele de tranzit intestinal. În plus, zerul este tolerat de majoritatea persoa-nelor care au alergie la lactate. Concentratul de proteine din zer conţine 90% sau chiar mai multe proteine, puţine grăsimi sau chiar de de-loc lactoză.

Proteinele din zer, elementare pentru buna dezvoltare a organismului uman, sunt beta-lactoglobulina și alpha-lactalbumina. Acestea sunt deseori vândute ca suplimente nutriţio-nale, fi ind foarte populare printre pasionaţii de culturism.

* Efecte antimicrobiene și antivirale

Zerul conţine un set de substanţe (immuno-globulina, lactoferina etc.) ce protejează împo-triva toxinelor, bacteriilor și a virușilor.

* Stimulează imunitatea prin conţinutul de lactoferină

* Protejează împotriva cancerului

Studiile pe animale au demonstrat că zerul protejează împotriva cancerului intestinal, ma-mar și de colon.

* Menţine sănătatea cardiovasculară

Peptidele derivate din zer protejează împo-triva hipertensiunii și diminuează nivelul coles-terolului din sânge.

* Performanţă fi zică

Zerul oferă câteva benefi cii persoanelor cu un stil de viaţă activ. Aminoacizii din zer consti-tuie o adevărată sursă de energie pentru cei im-plicaţi în exerciţii fi zice prelungite, solicitante și permit atleţilor un antrenament mai intens des-fășurat pe o perioadă mai îndelungată de timp.

* Crește densitatea minerală osoasă

* Protejează împotriva demineralizării ţesu-turilor dentare

Alte benefi cii:Alte benefi cii:* Arde grăsimile

* Are efect depurativ

* Combate insomnia

* Scade tensiunea, ajută fi catul și rinichii

* Este colagog

* Tratează eczemele

* Previne îmbătrânirea prematură

Din dorinţa de a arăta mereu bine, de a scăpa de kilogra-mele în plus fără prea mari restricţii alimentare, dar și de a avea un regim zilnic cât mai sănătos, suntem ten-taţi să alegem alimentele pe eticheta cărora scrie 0% grăsimi, 0% zahăr, 100% natural, 0% adaos de conser-vanţi. Nu te lăsa înșelată de aceste menţiuni

În realitate, astfel de produse pot avea un conţinut ridicat de kilocalorii sau alte efecte dăunătoare.

Sucurile „light“ atacă pancreasulMenţiunea „zero zahăr“ de pe etiche-

ta sucurilor nu garantează un conţinut sănătos. Aceste băuturi conţin aspar-tam, un îndulcitor indicat exclusiv per-soanelor bolnave de diabet, sau fructo-ză, zahărul natural al fructelor din care sunt făcute aceste sucuri. Medicii reco-mandă să evităm acest tip de băuturi întrucât îngrașă și atacă pancreasul.

Dulciurile „diet“ – indicate diabeticilorDulciurile „diet“ nu sunt recomanda-

te persoanelor care vor să slăbească sau să-și menţină silueta întrucât... îngrașă. Această categorie de alimente este cre-ată special pentru persoanele bolnave de diabet, al căror organism nu are ca-pacitatea de a metaboliza zahărul.

Zaharina nu slăbeşteEa este indicată doar persoanelor

bolnave de diabet. Pentru a evita dis-trugerea pancreasului, medicii nutritio-niști recomandă înlocuirea zahărului cu lapte sau miere.

Atenţie la lactatele slabeEvită iaurturile care au în compoziţie

fructe sau musli. Sunt bombe calorice echivalente dulciurilor, pe care toată lumea le mănâncă relaxat în ideea că ia-urtul este un aliment dietetic. Lactatele „light“ trebuie să conţină: 1-1,5 la sută grăsime laptele semidegresat, iaurtul – maximum 3% grăsimi, iar smântâ-na – 12% grăsimi. Cele cu zero grăsimi nu sunt sănătoase pentru că împiedică absorbţia vitaminelor liposolubile, re-spectiv A, E, D și K.

Femeia.ro

CASA TA

Plante aducătoare de norocDe-a lungul timpului, foarte multe plante și-au câștigat titlul de aducătoare de noroc datori-tă legendelor în care sunt amin-tite întâmplări fericite legate de ele. Cine nu a auzit de magia trifoiului, deve-nit simbol na-ţional irlandez, de vâscul cel de bun augur sau de bambusul atât de utilizat în arta feng-shui?

Busuiocul este considerat o plantă aducătoare de noroc, ma-gică și sfântă, despre care se crede că s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului.

Numita norocel sau bănișor, planta-de-jad atrage prosperita-tea în casa. În China, multe case și restaurante au un ghiveci cu o astfel de plantă în apropierea ușii principale. Se crede că ea aduce belșug și prosperitate, mai ales dacă este primită în dar.

Magnolia-albă este considerată un simbol al purităţii. Se spu-ne că, dacă e plantată în faţa casei, atrage satisfacţii și fericire. Dacă se afl ă în curtea din spate, simbolizează bogăţii ascunse sau acumularea treptată a unei mari averi.

Pentru chinezi, bujorul este regele fl orilor, care aduce bogăţii și onoruri. Legenda spune că toţi bujorii sunt norocoși, însă cei de culoare roșie îl aduc în viaţa fetelor pe cel care le e sortit.

Tot pentru noroc și prosperitate sunt recunoscute și fl orile de iasomie. Îngrijește cum se cuvinte o astfel de plantă pentru a te bucura de fl orile ei, dar și de norocul pe care aceasta îl va atrage pentru tine!

Despre bambus, se spune că este planta care aduce cel mai mult noroc. Este adorat de toată lumea pentru că nu e pretenţi-os și, pe lângă noroc, aduce dragoste și liniște în casa celui care îl îngrijește.

Florile au un parfum deosebit, gingaș, dar și proprietăţi remarcabile pentru îngrijirea frumuseţii pielii și a părului. Descoperă acţiunea fi ecăreia dintre ele și bucură-te de ceea ce ţi se potrivește.

TRANDAFIRUL TRANDAFIRUL protejează pielea sensibilăprotejează pielea sensibilă

Uleiul de trandafi ri este destul de des folo-sit în cosmetica naturistă, fi ind recomandat atât pentru ten, cât și pentru corp. Trandafi rul hrănește intens și este potrivit pentru toate ti-purile de piele, în special pentru cea uscată și sensibilă. Nu este alergenic, așadar nu provoa-că iritaţii sau eczeme, conţine vitamina C (un puternic antioxidant) și protejează pielea. Poţi folosi și apa de trandafi ri, care are efect anti-septic, hrănește și calmează pielea.

ALBĂSTRELELE, ALBĂSTRELELE, efi ciente în zona ochilorefi ciente în zona ochilor

Principalele proprietăţi ale fl orilor de albăs-trele sunt de calmare și de revigorare, având un efect deosebit, mai ales în zona din jurul ochilor. De asemenea, apa fl orală de albăstrele atenuează cearcănele, dar poate fi utilizată și ca loţiune tonică și de curăţare a feţei, inclusiv de persoanele cu pielea iritată.

IASOMIA, ideală pentru tenul grasIASOMIA, ideală pentru tenul grasFloarea de iasomie are un parfum deosebit

și deţine proprietăţi terapeutice remarcabile, motiv pentru care este un ingredient folosit în produsele și remediile cosmetice. Ajută la întreţinerea tenului și a părului, iar datorită efectului său de reglare a cantităţii de sebum secretată de piele, iasomia este foarte bună

mai ales pentru tenurile cu tendinţă de îngră-șare sau cu acnee.

LEVĂNŢICA hidrateazăLEVĂNŢICA hidrateazăMulte dintre loţiunile și cremele de pe piaţă

conţin levănţică, pentru că are un foarte bun efect hidratant. În același timp, poţi adăuga câteva picături de ulei de levănţică în crema ta de faţă și vei avea un ten și mai frumos.

CRINUL calmează tenulCRINUL calmează tenulUleiul de fl ori de crin este folosit pentru pro-

prietăţile protectoare și calmante, mai ales în cazul tenurilor iritate sau sensibile. Totodată, este un excelent regenerant, recomandat in-clusiv pentru tenurile mature, și este foarte apreciat pentru capacitatea de redare a strălu-cirii pielii și de eliminare a petelor. Pielea va fi albă și luminoasă.

Kudika.ro

Crezi că umbrela te protejează

de razele ultraviolete sau că

un produs cu SPF 6 e de ajuns

pentru pielea ta? Afl ă adevărul

despre aceste mituri și altele

legate de expunerea la soare,

bronz și creme cu SPF.

Ai voie să te bronzezi, cu Ai voie să te bronzezi, cu condiţia să nu te arzicondiţia să nu te arzi

Din păcate, nu există un nivel si-gur de expunere la soare. Chiar și un bronz ușor îţi mărește riscul de cancer sau îmbătrânire prematură a pielii. E adevărat însă că arsurile so-lare sunt mult mai periculoase decât un simplu bronz. La fi ecare arsură serioasă, riscul de melanom se du-blează.

Toate cremele SPF îţi oferă Toate cremele SPF îţi oferă protecţie completăprotecţie completă

Când alegi o cremă de protecţie so-lară trebuie să fi i foarte atentă. Unele produse protejează doar împotriva razelor ultraviolete de tip B, cele care produc arsurile solare, dar nu te pro-tejează de ultravioletele A, care pro-duc riduri și cancer. Caută o cremă SPF cu spectru larg – eticheta trebuie să menţioneze protecţia UVA.

Dacă e înnorat afară nu mai ai Dacă e înnorat afară nu mai ai nevoie de protecţie solarănevoie de protecţie solară

Norii nu opresc decât 20% din ul-traviolete. Chiar dacă cerul e înnorat, tot ai nevoie de protecţie solară – fi e haine, fi e produse cosmetice cu SPF.

Razele UV nu pot trece prin Razele UV nu pot trece prin geamgeam

Razele UVB nu pot trece prin sti-clă, însă cele UVA pot trece. Deci, ai

nevoie de o cremă SPF când faci dru-muri lungi cu mașina.

Dacă stai sub umbrelă ești Dacă stai sub umbrelă ești protejată de soareprotejată de soare

Chiar dacă dau o umbră plăcută, umbrele nu te apără de razele UV. Acestea pot trece prin ţesătură, iar când ești la plajă pot fi refl ectate de nisip. Umbrela fi ltrează numai 25% din raze. Dacă ai pielea închisă la cu-loare sau ești deja bronzată nu mai ai nevoie de protecţie solară

E adevărat că pielea închisă la cu-loare este mai ferită de efectele ra-zelor UV, dar și ea are nevoie de pro-tecţie solară. Până și afro-americanii trebuie să folosească creme solare.

Dacă stai îmbrăcată la plajă nu Dacă stai îmbrăcată la plajă nu ai nevoie de SPFai nevoie de SPF

Din păcate, razele UV pot trece și prin ţesături, în special prin cele deschise la culoare. Cea mai bună protecţie o oferă ţesăturile albastru închis sau negre. Ca să-ţi dai seama cât ești de protejată, pune tricoul în dreptul ochilor și uită-te prin el. Dacă se vede lumină, înseamnă că și raze-le UV pot trece.

Dacă folosești protecţie solară Dacă folosești protecţie solară tot timpul vei face carenţe de tot timpul vei face carenţe de

vitamina Dvitamina DCorpul tău produce sufi cientă vita-

mina D, chiar dacă folosești creme cu factor de protecţie pentru că aces-tea nu blochează razele UV 100%. În plus, vitamina D se găsește și în alimente.

Uleiul bronzant cu SPF 6 e de Uleiul bronzant cu SPF 6 e de ajuns pentru protecţia solarăajuns pentru protecţia solarăCel mai mic nivel de protecţie re-

cunoscut este SPF 15. Un produs cu SPF mai mic de atât nu oferă nicio protecţie. Într-o zi de vară, la plajă, ai nevoie de minimum SPF 30, care blochează aproximativ 97% din ra-zele UV.

Dacă folosești creme cu SPF Dacă folosești creme cu SPF poţi sta oricât la plajăpoţi sta oricât la plajă

Pentru că nicio cremă nu oferă pro-tecţie 100%, trebuie să eviţi plaja în orele când soarele e foarte puternic. Iar în restul zilei nu uita să reaplici crema o dată la doup ore, chiar dacă este rezistentă la apă.

Unica.ro

Tabletele cu fi er pot reduce starea de oboseală cu până la 50 de procente, chiar și pentru acele persoane care nu sunt anemice, afi rmă autorii unui studiu publicat recent în Canadian Medical Association Journal și citat de Mediafax.

Administrarea timp de 12 săptămâni a unor astfel de suplimente are ca efect reducerea stării de oboseală cu până la 50 de procente, pentru femeile care prezintă în organism concentraţii scă-zute de fi er, dar care nu suferă însă de anemie, informează dailymail.co.uk.

Oboseala este o stare ra-portată în mod frecvent de pacienţii care își vizitează medicul de familie și aproa-pe o treime dintre ei se plâng de acest simptom în timpul consultaţiilor medicale.

Medicii spun că femeile sunt de trei ori mai predis-puse decât bărbaţii să ra-porteze starea de oboseală cu ocazia acestor consultaţii periodice.

Studiul a fost realizat pe un eșantion pe 198 de femei, alese în mod aleator, cu vârstele cuprinse în intervalul 18-50 de ani. Toate pacien-tele prezentau defi cienţe de fi er, dar nu erau anemice, acuzau o senzaţie inexplicabilă de oboseală și aveau con-centraţii de feritină de sub 50 de gra-me/litru. Feritina este o proteină care depozitează fi erul și care controlează eliberarea lui în organism.

Studiul a fost realizat fără ca partici-pantele, nici personalul medical care administra tabletele cu fi er, să deose-bească grupul care primea acele supli-mente de grupul care primea placebo.

Rezultatele au arătat faptul că aceste suplimente, administrate timp de 12 săptămâni, duc la scăderea cu până la

50% a oboselii - un procent considera-bil, ţinând cont de faptul că în grupul care a primit placebo procentul a fost de doar 19%.

După administrarea de suplimente cu fi er timp de șase săptămâni, medicii au constatat efecte pozitive asupra he-moglobinei, iar concentraţiile de feriti-nă și de alţi indicatori sangvini au ajuns la cifre considerate normale.

Suplimentele cu fi er nu au infl uenţat scorurile la testele de depistare a de-presiei și a anxietăţii și nici indicatorii de calitate a vieţii, precum performan-ţele fi zice și psihice ale pacientelor.

Studiul a fost coordonat de medicul Bernard Favrat de la Universitatea Lau-sanne din Elveţia.

PILULA DE SĂNĂTATE

Capcanele din alimentele dietetice

STUDIU

Suplimentele cu fi er pot reduce oboseala cu 50 de procente

COSMETICĂ

Ritualuri parfumate

Mituri despre bronz şi expunerea la soare

20 IULIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 1.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Bătăliile antichității”.

7.00 Cinemateca universală. 7.15 Cuvin-tele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Retro-hit. Program muzical. 11.00 “Poveste în lanț”. Spectacol pentru copii. 11.30, 4.15 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretu-tindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.10 La mulți ani! Dedicații muzicale. 13.40 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Meda-lion musical. Viorel Mahu. 15.00 Film. “SECRETUL TĂR?MULUI LUNII”. 16.45, 20.30, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.00 Jocurile Ollimpice 2012. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 20.00 Portrete în timp. Victor Ciutac. 20.45 Jocurile Olimpice 2012. Jurnal. 21.00 Jocurile Olimpice 2012. 1.50 TVMi. 2.15 Vedete la bis. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.25 Portrete în timp. Vasile Pascaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La alti-tudine. Reluare 12.15 Film

artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film ar-tistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film seriale: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Te-leshopping 07:45 Film

serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (roman-ce) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Te-leshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv �Ce se intâmplă, doctore ? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Legenda căutătorului (r)

11:00 Film: O vedetă în casa ta (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Indiana Jones și Regatul craniului de cristal (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Batman și Robin 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Asasinul din Bangkok 22:30 Film: Omul de răchită 00:45 Film: Asasinul din Bangkok (r) 02:15 Film: Omul de răchită (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Film: Batman și Robin (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “ Т р и т о л с т я к а ”. Мультипликационный

фильм 06:45 Михаил Ножкин, Александр Фатюшин в фильме “Одиночное плавание” 08:20 “Армейский магазин” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confi dențe” 13:15 “Надежда Румянцева. Одна из девчат” 14:10 Надежда Румянцева, Юрий Белов в комедии “Неподдающиеся” 15:30 “Народная медицина. Испытано на себе” 16:25 “По следам “Больших гонок” 18:00 Все хиты “Юмор FM” на Первом 19:05 Премьера. “Биополе. Невидимая сила” 20:00 “Vrei să fi i Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Сергей Астахов, Анастасия Заворотнюк в фильме “Дом на краю” 23:50 “Большая разница” 00:55 Мишель Пфайффер, Харрисон Форд в фильме “Что скрывает ложь” 02:55 Вайнона Райдер в фильме “Суровое испытание” 05:05 “Sinteza săptămânii” (R)

7.00 Bebe m a g i a . 7 . 2 5 S ă

mă aștepți... 9.00, 10.20, 17.20, 20.30, 1.50 Serial. 10.00, 15.00, 19.00 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.10 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 22.45 O dată-n viață. 0.25, 2.45 Zona Zero. 4.10 Univer-sul credinței. 5.50 Pelerin. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 PARDONNEZ-MOI 7:56 REFLETS SUD 8:46 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 WOOFY 10:24 LES LÉGENDES DE TA-TONKA 10:36 LÉONARD 11:09 IRON MAN 11:32 TACTIK 12:03 LA TÉLÉ DE A @ Z 12:34 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PARTIR AUTREMENT 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:02 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:11 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 20:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 20:57 FLASH INFO 21:01 LES CHERIS D’ANNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 L’ENFANT PRODIGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE CAFÉ DU PONT 2:36 360° - GÉO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.40 Documentar.

“Tițian”. 7.15 Focus. Magazin TV. 8.00 Din fon-dul TV Moldova-1. Gh.Urschi. “Testamentul”. Partea a 2-a. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Videoteca copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Mol-dova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “DORA” (Colum-bia, 2004). 15.45 Respiro. Program muzical. 15.50 Documentar. “Mașinile zburătoare ale profesorului Oehmichen”. 16.45 Cinemateca universală. 17.40 Medalion muzical. Viorel Mahu. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Fotbal. Liga Europei. 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.20 La noi în sat. 2.15 Medalion muzical. Surorile Osoianu. 2.30 La obiect. 2.45 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 3.00 Din fondul TV Moldova-1. Pavel Stratan. “Amintiri din copilărie”. 5.10 Music Mania.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stra-tan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Empera-triz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Mol-dovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (ro-mance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Turnul din Suso (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Și îngerii se îndrăgostesc 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4289 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Tekken 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin ţ Îm-preună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Chuck, ep.1, an.3 00:00 Vis de femeie 00:30 Serial: Dexter, ep.4, an.3 01:15 Film: Tekken (r) 03:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Știrile Pro Tv din Sport 03:30 Vis de femeie (r) 04:30 Serial: Chuck (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45

“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Prime-le știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Pri-mele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:15 “Олимпиада. Прогнозы и ставки” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя” 01:10 Премьера. Хью Джекман, Николь Кидман в фильме “Австралия” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Te-leenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:29 FLASH INFO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:33 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 AUX QUATRE COINS DU MONDE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA JOIE DE VIVRE 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE CAFÉ DU PONT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 DIVERTISSEMENT 2:34 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Gaga-uz ogea. 6.45, 3.00 Din

fondul TV Moldova-1. Pavel Stratan. “Amintiri din copilărie”. 7.50 Din fondul TV Moldova-1. Gh.Urschi. “Testamentul”. Partea 1. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.30 Părinți și copii.. 11.00 În drum spre Londra. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Respiro. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.45 “Planeta cu rouă”. Spectacol cu păpuși. 16.30 Magazinul copiilor. 17.40 Chișinăul de ieri și de azi. 18.00 Russkii mir.. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Portrete în timp. Eudochia Zavtur, artist plastic. 22.50 Alternative. Dis-criminarea pe înțelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.15 Evantai folcloric. 2.15 Documentar. “A fost odată un actor...”. 5.15 Music Mania. 5.25 Știință și inovare.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Mu-zică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Ac-ces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Empera-triz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Mol-dovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (ro-mance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Turnul din Suso 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4288 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Operaţiune riscantă 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin ţ Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.15, 16, an.8 00:15 Serial: Dexter, ep.3, an.3 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Operaţiune riscantă (r) 03:30 Totul despre poker (r) 04:15 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45

“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Prime-le știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Pri-mele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:15 “Высоцкий. Последний год” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Своя колея” 01:20 Приключенческий фильм “Флика 2” 02:50 “Акулы атакуют” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:35 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ENSEMBLE, NOUS ALLONS VIVRE UNE TRÈS, TRÈS GRANDE HISTOIRE D’AMOUR 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 AUX QUATRE COINS DU MONDE 21:12 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FORTIER 1:42 FORTIER 2:35 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Petalo romano. 6.45 Din fon-

dul TV Moldova-1. Pavel Stratan. “Amintiri din copilărie”. 7.45 Scurtmetraj. “LĂCATA” (Studioul “Buciumul”, 2003). 8.00 “Prietenii muzicii”. Orchestra Simfonică a Companiei “Teleradio-Moldova”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Documentar. “Uriașul și râul”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Ansamblul folcloric de la Liceul “Spiru Haret”. 15.00 Documentar. “Mașinile zburătoare ale profesorului Oeh-michen”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 În drum spre Londra. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Film. “HOTELUL DE UN MILION DE DOLARI” (SUA) 0.30 Documentar. “Drumeții”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 2.15 Focus. Magazin TV. 3.00 “Cine aude gura mea”. Zinaida Bolbo-ceanu. Spectacol muzical. 5.15 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Empe-ratriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (di-vertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Ca-meleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Iubirea vine când nu te aștepţi (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.21, 22 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4287 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of ) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ăla micu’ 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin ţ Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.13,14, an.8 00:15 Serial: Dexter, ep.2, an.3 01:00 Film: Ala micu’ (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45

“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:15 “Неспортивная Британия. Это надо увидеть” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя” 01:10 Эштон Катчер в комедии “Где моя тачка, чувак?” 02:30 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 03:20 “Prima Oră” (R) 05:10 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Nocturne. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURIS-ME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 PLANÈTE SURF 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA MEILLEURE FAÇON DE MARCHER 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA JOIE DE VIVRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 ZONE D’OMBRE 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

6.00, 1.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Pa-radoxurile canabisu-

lui”. 7.20 Documentar. “Domnița Lanitou Kavounidou”. 8.15 Vedete la bis. 9.15 Documentar. “Bătăliile antichității”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program mu-zical. 12.00 “Maimuța de pluș”. Spectacol al Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți. 13.00 Film. “AȘA VREAU EU!”. 14.40 Documentar. “Almanah cinematografi c”. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.40 Omul de lângă... 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Secțiunea copii. 20.45 Jocu-rile Olimpice 2012. Jurnal. 21.00 Jocurile Olimpice 2012 1.15 TVMi. 1.30 Dor. Pro-gram muzical. 2.15 La curțile dorului. 2.35 “Ultima noapte a lui Socrate”. Spectacol. 4.10 O seară în familie. 5.10 Baștina. Ma-gazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film

artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mi-reasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Te-leshopping 07:45 Film

serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (ro-mance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Re-fugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Em-peratriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film seriale: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Hoaţa (r) 12:00 Serial: Le-

genda Căutătorului, ep.18, an.2 13:00 Ști-rile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Ultimul Mimzy 15:30 Teleshopping 15:45 Film: Duși cu submarinul 17:00 Film: O vedetă în casa ta 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Indiana Jones și Regatul craniului de cristal 23:00 Film: Bone dupa miezul nopţii 01:00 Totul despre poker, ep.3 01:30 Film: Ultimul Mimzy (r) 03:00 Film: Bone după miezul nopţii (r) 04:30 Vis de femeie (r) 05:00 Film: Duși cu submarinul (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новос ти 06:25 “Гении и злодеи” 07:40 Л е о н и д Я р м о л ь н и к ,

Альберт Филозов, Марина Левтова в фильме “Про кота...” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 “Ирина Мирошниченко. Откровения” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Неспортивная Британия. Это надо увидеть” 13:10 “Две звезды. Лучшее” 15:55 Богдан Ступка в фильме “Куплю друга” 17:30 “Вепрь”. Многосерийный фильм 19:40 “DA sau NU” 21:00 “Pri-mele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “КВН”. Премьер-лига 23:30 Премьера. Юбилейный вечер певца и композитора Сергея Трофимова 01:15 Премьера. К е й т Х а д с о н в р о м а н т и ч е с к о й комедии “Жених напрокат” 03:00 Приключенческая комедия “Нью-Йоркское такси” 04:30 Андрей Ильин, Семен Фарада, Армен Джигарханян в комедии “Созвездие Козлотура” 05:40 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Bebe m a g i a . 7.40 Tele-

viziunea copiilor. 9.00 - 13.35, 18.00 20.30 Serial. 13.35 Tezaur folcloric. 18.55, 3.10 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Vrei să fi i milionar? 18.00, 20.30 Seriale. 18.55 Jurnal TVR. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 0.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 4.00 Lumea modei. 4.10 Viața satului. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:28 DOCUMENTAIRE 6:29 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:28 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 WOOFY 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 11:09 IRON MAN 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:04 MATIERE GRISE 12:32 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:31 PARDONNEZ-MOI 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:59 PENTHOUSE 5-0 16:21 PENTHOUSE 5-0 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:01 LES CHERIS D’ANNE 18:31 LA TÉLÉ DE A @ Z 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:34 FORT BOYARD 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOUR-NAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 TARATATA 2:52 D6BELS ON STAGE 3:52 TV5MONDE LE JOURNAL

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Cu-vintele Credinței. 6.55

Documentar. “Arts 21”. 7.20 Film. “AȘA VREAU EU!”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Medalion muzical. Teodor Negară. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 11.55 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.00 Portrete în timp. Simion Ghimpu. 15.30 Documentar. “Pa-radoxurile canabisului”. 16.30 Focus. Ma-gazin TV. 17.40 Din fondul TV Moldova-1. “Steaua de vineri”. Magda Isanos. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Documentar. “Partitura vieții. Eugen Doga”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Documentar. “Tițian”. 23.00 Jocurile Olimpice 2012. Festivitatea de deschidere. Transmisiune în direct. 2.00 TVMi. 2.15, 5.15 Descoperă Moldova. 2.30 Omul de lângă.... 3.00 Prietenii muzicii.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45

Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teles-hopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri ade-vărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: De-mon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Și îngerii se îndrăgostesc (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Hoaţa 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit ep.4290 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of ) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Legea lui Banks 22:30 Film: Evadare disperată 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv (r) 02:45 Apropo Tv (r) 03:30 Film: Legea lui Banks (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды. Лучшее” 00:40 “Primele știri” (rus) 00:50 Николас Кейдж в комедии “В раю, как в ловушке” 02:35 Леонид Ярмольник в фильме “Перекресток” 04:20 “Prima Oră” (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta fa-miliei. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:35 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA JOIE DE VIVRE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 MA CARAVANE AU CANADA 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 21:03 PARDONNEZ-MOI 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 FORTIER 22:48 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 1:49 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 2:42 DÎNER À LA FERME 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agri-

col. 7.00 Ansamblul folcloric de la Liceul “Spiru Haret”. Program muzical. 8.20 Focus. Magazin TV. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.05 Reporterul de gardă. 10.30 Documentar. “Euromaxx”. 11.30 Omul de lângă.... 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți. 15.10 Documentar. “Uriașul și râul”. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Film. “IDILĂ CU DĂDACA MEA” (SUA, 2009). 0.45 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. 2.15 Portrete în timp. Rememorări. Alexei Stârcea. 2.45 “Cine aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu. Spectacol muzical. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshop-ping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: De-mon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Po-veștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial: Tâ-

năr și neliniștit (r) 11:00 Apropo Tv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Iubirea vine când nu te aștepţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4286 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Monstrul din Lake Placid 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin ţ Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.11, 12, an 8 00:15 Serial: Dexter, ep.1, an.3 01:00 Film: Monstrul din Lake Placid 2 (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Dexter (r) 04:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:15 “Русалим. В гости к Богу” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя” 01:10 “Мини-юбка. Короткая история” 01:55 Вера Алентова, Анатолий Папанов в фильме “”Время” желаний” 03:35 “Prima Oră” (R) 05:25 “Pri-mele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Distractis Show. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:03 DOCUMENTAIRE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE EN-CHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:36 OUGARIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 FORTIER 20:22 FORTIER 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - ILS DANSENT 22:46 COUSINADES - ILS DANSENT 23:30 COU-SINADES - CROM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 COUP DE TÊTE 2:36 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 27 IULIE 28 IULIE 29 IULIE 26 IULIE 23 IULIE 24 IULIE Luni 25 IULIE

Miercuri

20 IULIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Constantin, suntem la mij-locul sezonului cald al anului și eu sunt curioasă să afl u ce faci vara. Cum îţi petreci tim-pul?

- Vara pentru mine este ano-timpul când încerc să fac ceea ce nu am reușit în timpul anului. Întrucât nu merg la orele de curs, am mai mult timp liber. Citesc mai multe cărţi, acord mai mult timp activităţii mele de la Noua Generaţie. În plus, am și un ser-viciu. Lucrez foarte mult și aici pentru că vreau să-mi ajut părin-ţii, vreau să devin independent fi nanciar. Am început să lucrez la câteva proiecte noi pe care le-am schiţat în timpul anului. În prin-cipiu, vara este foarte încărcată, însă nu mă plâng. Dimpotrivă, este foarte bine. Îmi place să am cât mai multe activităţi. Nu e cazul să devenim legume la o vârstă atât de fragedă!

- Ce studii faci?

- Sunt student la Universita-tea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor. Am terminat primul an de studiu la specializarea Economia Comer-ţului, Turismului și Serviciilor.

- Cum ai vedea soluţionarea problemei în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piaţa muncii? Știm că rata șoma-jului în rândul tinerilor este foarte ridicată.

- Într-adevăr, problema inte-grării tinerilor pe piaţa muncii este una de interes general. În fi ecare an apar noi tineri licenţiaţi care sunt nevoiţi să devină șo-meri califi caţi. Și asta se întâmplă pentru că nu au o altă soluţie. Poate este cazul ca angajatorii să-și schimbe paradigma de gândire. Aceștia consideră, de cele mai multe ori, că tinerii sunt mai puţin competenţi și că nu fac faţă sarcinilor, preferând să angajeze persoane mai în vârstă. Bineînţeles că și tinerii trebuie să depună mai multă sârguinţă în anii de studiu pentru a acu-mula cât mai multe cunoștinţe și abilităţi. Voluntariatul ar fi și el o soluţie care permite acumularea de experienţă. Însă la noi tinerii nu sunt atât de pozitivi faţă de activităţile de acest gen. Tot aici apare și statul, care trebuie să creeze noi locuri de muncă ce vor absorbi tinerii specialiști. Dar cea mai bună soluţie ar fi ca tinerii să înceapă mici afaceri proprii,

care nu necesită multe investiţii. La momentul actual sunt foar-te multe proiecte de susţinere financiară a tinerilor. Acestea, din păcate, nu sunt utilizate la maximum și tinerii nu benefi ciază de oportunităţile oferite. În mare parte depinde de efortul fi ecăru-ia, trebuie să fi i responsabil și să faci ceva chiar în perioada studi-ilor. Îţi iei viaţa în mâinile proprii și acţionezi. Simplu.

- Ce anume te-a determinat să intri în politică și ce te-a făcut să alegi PPCD-ul?

- Sunt în politică de aproxi-mativ un an de zile. Am făcut alegerea la o vârstă la care pot lua decizii calculate, pot să fac diferenţe și pot să aleg în funcţie de valorile care mă reprezintă. Până a deveni membru PPCD am participat la mai multe activităţi ale altor partide. Așa că sunt si-gur că am făcut cea mai corectă alegere. Sunt aici deoarece sunt creștin, mă interesează soarta ţării și nu interesele restrânse de grup. Îmi place că formaţiunea își întemeiază politicile pe viziunea creștină a lumii. Totodată, PPCD este mai mult decât un partid, este, de fapt, o familie care are drept scop bunăstarea Republicii Moldova. Sunt alături de prietenii mei pentru că altundeva nu pot să fi u.

- Cum am putea să schimbăm mentalitatea și clișeele de gândire ale unora? Te întreb aceasta pentru că obser-văm din ce în ce mai frecvent această „boală” a societăţii noastre.

- Problema mare a societăţii noastre este lipsa de modele demne de urmat. Marea majori-tate a populaţiei a pus pe prim-plan banul, a făcut din acesta un scop în sine, nu un instrument pentru atingerea adevăratelor obiective. Acesta a dus la un de-rapaj în modul de gândire. Toţi au început să trăiască după princi-piul: „Trăiesc pentru a face bani”. FIFA, Counter Strike, Internet, Ipod sunt doar unele din ispitele lumii moderne care tot mai mult infl uenţează mentalitatea. Aici tinerii sunt cei mai vizaţi. Aceste elemente ale societăţii au luat locul adevăratei valori – cartea. Astfel au și apărut aceste nonva-lori, care construiesc realitatea. O soluţie ar fi ca noi să tindem să devenim exemple: „eu sunt un exemplu de urmat pentru prie-

tenii mei, pentru grupul din care fac parte”. Este greu, dar merită. Consider că un soldat nu poate face o armată. Însă dacă el are o cauză dreaptă, va face o armată pentru că Dumnezeu îl va ajuta. Statornicia și insistenţa grupuri-lor mici poate schimba modul de gândire a maselor.

- Ai careva modele politice? Există vreun lider de la care încerci să „furi” unele practici sau te bazezi doar pe cunoș-tinţele și eforturile proprii?

- Eu întotdeauna m-am axat pe propriul efort, pe propriile puteri, însă am și multe modele de la care învăţ. Acestea sunt un etalon, un fundament pe care pot să-mi con-struiesc propria persoană. De cele mai multe ori aceste personalităţi le cunosc din cărţile pe care le citesc, însă sunt și oameni pe care am posibilitatea să-i cunosc per-sonal. Mahatma Gandhi, Winston Churchill, Nelson Mandela sunt doar unele exemple de persona-lităţi pe care le-am cunoscut din lecturi și care sunt exemple bune de urmat. Modelul politicianului pe care îl cunosc personal este domnul Iurie Roșca, omul care întotdeauna poate să dea un sfat, poate să recomande o carte bună, este acea persoană care prin com-portamentul său demonstrează că omul poate să evolueze, că fi ecare dintre noi astăzi poate fi mai bun decât a fost ieri. Este extraordinar să-ţi menţii acea vigoare și ardere internă, acea trăire interioară și tinereţe care nu scade din inten-sitate. Sunt mândru că pot învăţa de la dumnealui.

- Cum sunt tinerii de la Bălţi? Ai observat unele stereoti-puri, prejudecăţi în gândire?

- Cu toate că Bălţiul este prin-tre cele mai importante orașe ale ţării, nu aș putea spune că se caracterizează printr-un spectru larg de posibilităţi. Este vizibil faptul că și capitalul prezent în Bălţi este mult mai mic decât cel din Chișinău. La capitolul prejudecăţi și confl icte vrem să devenim „fruntași”. Unele mo-mente mai puţin frumoase sunt chiar foarte evidente. Aceste probleme, după părerea mea, sunt cauzate de faptul că există două tabere antagoniste: rușii și românii. Aici sunt mult mai frecvente incidentele cu tentă identitară și lingvistică. Această agresivitate și închistare nu este așa de vizibilă în restul regiu-nilor. Dacă ar fi să vorbesc din perspectivă politică, atunci aș putea spune că în Bălţi sunt foar-te puţine persoane care ar avea o poziţie centristă, realitatea este văzută, de cele mai multe ori, din două perspective: rusism total și simpatie faţă de tot ce este legat de Rusia, evident cu elemente de antiromânism total. Și altă parte a monedei, care este mai puţin numeroasă, se caracterizează prin românism și antirusism. Bălţiul are însă și un mare avan-

taj. Este un oraș ceva mai liniștit decât Chișinăul. Măcar cu asta ne „mândrim”.

- În general, ce le lipsește cel mai mult tinerilor din capita-la nordului?

- Mie mi s-a creat o impresie că acesta este ocolit de foarte multe ori de proiecte interesante pentru tineri. Nu sunt aceleași posibilităţi pe care le au tinerii din Chișinău, sunt foarte pu-ţine evenimente culturale, rar se organizează un seminar de anvergură pentru tineri, politi-cienii mai importanţi îi vedem doar în campanii electorale sau la televizor. Nu-mi prea aduc aminte ca după alegeri să se fi organizat vreo dezbatere între vreun parlamentar și tinerii din Bălţi, ceea ce, de altfel, foarte des se întâmplă în capitală. Cele mai frecvente „manifestări” în Bălţi sunt inaugurările de terase de vară, baruri, cluburi și alte locuri pentru distracţie, însă lan-sările de carte, expoziţiile și alte evenimente culturale nu prea ocupă timpul bălţenilor. Totuși, tinerii activi din Bălţi fac eforturi considerabile pentru a crea cât mai multe manifestaţii culturale pentru că doar acestea pot aduce schimbarea, pot reanima viaţa culturală a orașului.

- Ești originar din Bălţi?

- Nu, sunt din satul Recea, Râș-cani. Acolo îmi este familia.

- Cum reușești să-ţi organi-zezi cât mai efi cient timpul? Presupun că conceptul de „Time management” pentru tine este foarte important.

- Niciodată nu ne ajunge timp. Adesea persistă ideea: „Dacă ar mai fi o oră aș face încă ceva”. Depun eforturi considerabile pentru a-mi administra cât mai eficient timpul, cu toate că în multe cazuri îmi reușește foarte greu: universitate, partid, ONG, serviciu și la toate trebuie să fac faţă în fi ecare zi. Mă ajută foarte mult agenda cu activităţi, zilnic completată și, de asemenea, conceptul de prioritizare a acti-vităţilor după importanţă. Time managementul este o noţiune cu care sunt foarte familiarizat deja de 2 ani. În multe cazuri e foarte obositor, însă îmi place modul de viaţă pe care îl duc. Nu am niciodată timp pentru a mă plictisi.

- Când a început colaborarea ta cu Noua Generaţie și ce ai reușit să înveţi de la tinerii de aici, din activităţile pe care le-aţi desfășurat?

- Cu Noua Generaţie colaborez de când am devenit membru PPCD. O mare realizare de-a mea este că mi-am făcut foarte mulţi prieteni aici. Trainingurile la care am participat sunt foar-te utile, pentru că am învăţat multe lucruri pe care trebuie să le cunoască un tânăr politician. În doar un an de când sunt ală-

turi de această organizaţie am înţeles cât este de important să fi i parte a unei echipe, să știi că alături este un coleg care poate să-ţi ofere o mâna de ajutor în momentele mai difi cile. Este o familie spirituală, în care fi ecare membru este tratat cu maximă responsabilitate. Sunt mai bo-gat – mi-am făcut prieteni în toată ţara.

- De ce tinerii aderă la o or-ganizaţie politică? Care sunt așteptările lor?

- Nu cred că pot să dau un răs-puns concret la această întreba-re. Eu personal m-am implicat în politică în momentul în care am simţit această nevoie, am înţeles că îmi pasă: îmi pasă de ceea ce se întâmplă în ţară, îmi pasă de viitorul care ne așteaptă pe mine și pe generaţia mea, îmi pasă de moștenirea care va rămâne generaţiilor următoare. Aș vrea să cred că acesta este și motivul celorlalţi tineri de a veni în poli-tică. Că motivul guvernanţilor de astăzi este lesne de înţeles.

- Cum vezi dezvoltarea fi lialei teritoriale Bălţi a Noii Gene-raţii? Care sunt raporturile cu colegii de acolo?

- Sper și cred într-un viitor cât mai luminos al fi lialei Bălţi a Noii Generaţii pentru că eu și colegii mei depunem eforturi pentru aceasta. Îmi place că la Noua Ge-neraţie se pune un accent foarte mare pe creșterea personală a fi ecărui membru al organizaţiei. Nici un alt partid nu lucrează atât de mult cu tinerii cum o face PPCD. Aici trebuie să-i mulţumim domnului Roșca pentru efortul de a ne cultiva dragostea faţă de carte, dorinţa de a deveni mai buni. Raporturile între colegi sunt foarte prietenoase. NG este o familie, iar fi liala Bălţi nu este o excepţie în acest sens.

- Ce îţi place să citești? Ai poa-te unii autori preferaţi.

- Îmi place foarte mult să citesc și o fac de fi ecare dată când am posibilitate. Am mai mulţi autori preferaţi. Câteva nume ar fi : Na-poleon Hill, Steven Covey, Rober Kiyosaki, aceștia reprezentând literatura americană. Am ceva timp de când dedic timp și au-torilor, gânditorilor români ca: Ovidiu Hurduzeu, Nicolae Stein-hardt și alţii. Lectura reprezintă o modalitate de a învăţa și de a mă recrea. Chiar îmi pare rău că la noi, oamenii au pierdut dorinţa de a mai citi ceva. Nu aș putea spune că am călătorit foarte mult, însă ceea ce m-a surprins când am fost în Rusia e că acolo oamenii citesc în transportul public. Sper că și la noi, cultura cititului să capete proporţii mai mari, pentru că aceasta va favoriza schimbă-rile care trebuie să fi e făcute în Republica Moldova.

- Care a fost cea mai recentă activitate din cadrul PPCD sau NG la care ai participat?

- În perioada 5-8 iulie am fost la Universitatea de vară organiza-tă de Noua Generaţie la Vadul lui Vodă. Aici am avut posibilitatea să-mi revăd prietenii din toate colţurile republicii, ne-am distrat de minune, dar am și lucrat la cel mai înalt nivel împreună cu doi traineri din Olanda.

- Ce planuri ai pe viitor? Unde te vezi peste 10 ani?

- Viitorul mi-l văd legat de politică, de PPCD. Vreau să fiu util patriei mele, vreau să aduc schimbări. Sunt o persoană care îmi pun scopuri și lucrez asupra realizării acestora. Dacă e să vorbesc de o activitate exactă, atunci mă văd în domeniul în-văţământului. Poate chiar în Ministerul Educaţiei.

- Mulţumim. Multe realizări în continuare.

- Mulţumesc și eu. Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

BerbecEste o săptămână potrivită pentru a ieși mai mult, pentru întâlniri romantice și pentru a petrece câteva ore deosebite în compania copiilor. Dorinţele trebuie amânate din cauza priorităţilor.

TaurCele mai importante probleme pe care le bi-faţi în această perioadă sunt cele legate de fa-milie. Singurul element de care aveţi nevoie este mai mult calm în discuţii pentru că sun-teţi tentaţi să luaţi măsuri dure fără explicaţii.

GemeniPentru a avea o săptămână reușită, ar fi bine să uitaţi anumite cuvinte care v-au fost adre-sate și care v-au marcat mult. Pe lângă asta va trebui să fi ţi atenţi la ceea ce spuneţi și mai ales cu cine vorbiţi.

RacVă simţiţi protejaţi prin faptul că anumite per-soane plasate în locuri strategice vă oferă in-formaţii preţioase. Cu toate acestea, perioada se anunţă tensionată din cauza problemelor bănești.

LeuSunteţi energici, centraţi pe propria persoa-nă și dornici de acţiune. Pe acest fond pot să apară momente tensionate în relaţia cu șefi i, din cauza lipsei de simţ practic de care dau dovadă aceștia.

FecioarăPot să apară schimbări de situaţie în decizi-ile pe care le-aţi luat împreună cu unul din-tre parteneri sau cu persoana iubită. Nu aveţi motive de teamă, aceste modifi cări se vor do-vedi benefi ce pe termen lung.

BalanţăÎncă de la începutul săptămânii veţi avea mai multe ocazii de a vă simţi iritaţi din cauza nu-meroaselor solicitări venite din partea priete-nilor sau, dimpotrivă, a refuzului acestora de a vă ajuta.

ScorpionSunt posibile momente tensionate la locul de muncă sau chiar confl icte verbale cu par-tenerii. Sunt mici probleme care nu durează mult, așa că nu are rost să îi luaţi prea în serios pe cei care vă supără.

SăgetătorEste posibil ca unele obligaţii de serviciu să nu vă convină din cauză că aţi prefera să fa-ceţi altceva sau că vă este refuzată o cerere legată de concediu din pricina volumului de muncă existent.

CapricornAveţi ocazia de a consolida relaţia cu persoa-na iubită, chiar dacă nu îi îndepliniţi dorinţele așa cum și-ar fi dorit. E o perioadă a pasiunii în tot ce faceţi, până și în momentele petre-cute în compania celor dragi.

VărsătorVă ocupaţi de parteneri sau de alţi apropi-aţi care s-ar putea să reacţioneze neplăcut la acest exces de atenţie din partea voastră. E posibil să caute motive ca să înţeleagă de ce vă interesaţi de ei atât de mult.

PeştiTot de probleme din anturajul apropiat tre-buie să vă ocupaţi și săptămâna asta. Rude-le au nevoie de cineva care să le organizeze activitatea sau vă cer părerea pentru că nu se pot hotărî de unde să înceapă.

20-27 iulie20-27 iulie

GENERAŢIA 2002

Constantin Curca: „Nu am niciodată Constantin Curca: „Nu am niciodată timp pentru a mă plictisi”timp pentru a mă plictisi”

Constantin Curca, unul dintre fruntașii Noii Generaţii de la Bălţi, este un tânăr ambiţios care muncește foarte mult pentru a-și cultiva onorabil calitatea de cetăţean al Republicii Moldova. Do-rinţa de a fi mai bun, de a persevera l-a făcut să se alăture creștin-democraţilor. Studiază econo-mia, are deja un serviciu, scrie proiecte și nu uită nici să citească cărţi valoroase. Constantin spune că nu obosește. Și asta pentru că îi place ceea ce face și crede sincer că va reuși să îndeplinească tot ceea ce și-a propus.

În acest an, Republica Moldova

a fost reprezentată la Festivalul

Internaţional de artă „Slaveanski

Bazar” din Vitebsk, Belarus, de

Aliona Triboi. În concurs, Aliona

a interpretat trei piese, și anume:

„One more time” și „Omul nu are

alin” de Liviu Știrbu și cunoscutul

șlagăr al Allei Pugaciova „Arlekino”.

Chiar dacă după punctaj Aliona Triboi s-a

clasat pe locul 14, acumulând în total 172 de

puncte din 220 posibile, Compania Internaţi-

onală „Mir” i-a decernat moldovencei premiul

„pentru păstrarea tradiţiilor naţionale”.

Premiul constă într-o diplomă, un trofeu

reprezentând globul pământesc și suma de

2000 USD.

Vladimir Perţov, directorul reprezentan-

ţei Companiei „Mir” în Republica Belarus,

a declarat: „Pe scenă ies artiști, iar ea este

cu un cap deasupra tuturor. Este o actriţă

adevărată. Ea a trăit acest număr (se referă

la piesa „Arlekino”, n. red.), ea l-a redat chiar

mai bine se poate spune decât primadona

Alla Pugaciova”.

Drept răspuns, Aliona a spus: „Nu m-am

așteptat că voi primi un premiu cu atâta sens.

Pentru mine este important să cânt pentru

oameni și să le dăruiesc bucurie”.

După interpretarea piesei „Arlekino”,

prezentatorii concursului au întrebat-o pe

concurenta noastră ce limbă se vorbește în

Republica Moldova și ea a răspuns că la noi

se vorbește româna și a interpretat în română

un fragment dintr-o piesă populară.

Premiul „Grand Prix” a fost acordat repre-

zentantului din Macedonia, Boban Moicovski

(199 de puncte). Pe primul loc s-a situat Sa-

manta Tina din Letonia, pe locul doi – Galina

Konah din Ucraina, iar pe locul trei – Federica

Marinari din Italia.

„Grand Prix”-ul este însoțit de o recompen-

să fi nanciară în valoare de 15 mii de dolari.

Primele trei locuri au fost premiate cu 9 mii

de dolari, 6 mii de dolari și, respectiv, 3 mii

de dolari.

LITERATURĂ

Revista franceză „Breves” publică o antologie de nuvele româneşti

Revista franceză „Breves”, care editează pro-ză scurtă contemporană, dedică noul număr României, prin publicarea antologiei “Nou-velles de Roumanie”, cu zece nuvele sem-nate de autori ca Mircea Nedelciu, Gabriela Adameșteanu, Lucian Dan Teodorovici, Ana Maria Sandu, T.O. Bobe ș.a.

Cele zece texte reunite în antologia “Nouvelles de Roumanie” au fost traduse în limba franceză de Fanny Chartres, o traducătoare stabilită în România.

Revista „Breves” publică în fi ecare an patru volume de-dicate prozei scurte dintr-o anumită ţară, iar anul acesta, după Spania, Norvegia și Mexic, a venit rândul României, a explicat Fanny Chartres.

Proza scurtă contemporană românească este re-prezentată în zece texte semnate de Mircea Nedelciu, Gabriela Adameșteanu, Florin Lăzărescu, Lucian Teodo-rovici, Ana Maria Sandu, T.O. Bobe, Radu Cosașu, Răzvan Petrescu, Filip Florian, Laurenţiu Brătan.

“Cele zece nuvele pe care vi le propun vă invită să faceţi cunoștinţă cu scriitori care sunt astăzi spuma literaturii contemporane românești. (...) Cu toţii vor seduce, sperăm, cititorii și editorii francezi... Nu există în România o tradiţie a nuvelei, iar acești scriitori sunt mai degrabă cunoscuţi pentru poeziile și romanele lor”, notează Chartres.

Ea enumeră, totodată, califi cativele pe care le-a atri-buit celor zece autori criticul Marius Chivu, care a acordat și un interviu revistei Breves pentru numărul special “Nouvelles de Roumanie”. Astfel, Mircea Nedelciu este “sofisticat”, Gabriela Adameșteanu – “politică”, Florin Lăzărescu – “curios”, Lucian Teodorovici – “ingenuu”, Ana Maria Sandu – “fantezistă”, T.O. Bobe – “ironic”, Radu Cosașu – “esenţial”, Răzvan Petrescu – “cult”, Filip Florian - “meticulos”, Laurenţiu Brătan – “ciudat”.

Califi cativul dat de traducătoare este unul colectiv – “talentaţi”.

Revista literară „Brèves” a fost creată în 1975 și acoperă actualitatea prozei scurte contemporane, prilejuind întâl-nirea cu scriitori francezi, dar și, prin numerele speciale, cu autori din alte ţări.

FESTIVAL

Aliona Triboi a fost recompensată cu premiul pentru păstrarea tradiţiilor naţionale la Vitebsk