Actuala guvernare – după chipul

şi asemănarea lui Petru Lucinschi

Democraţii şi comuniştii Democraţii şi comuniştii au absentat de la funeraliile au absentat de la funeraliile

lui Valentin Mândâcanu lui Valentin Mândâcanu

1 EURO..............................15.95121 Do lar ame ri can ............. 12.30671 Leu românesc ................. 3.51861 Ru blă ru sească ............... 0.3920Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„...libertatea e cea mai mare nenorocire pentru poporul

care nu-i copt s-o aibă”.

Liviu Rebreanu

Cursul valutar 2.11.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 2 noiembrie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

2.11.2012

Noros, 12 14 0C

3.11.2012

Noros, 9 180C

Sf. Mc. Artemie; Cuv. Gherasim cel Nou FLUX

GPF

Fondat în 1995 Nr. 40 (868)

EDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

CMYK

CMYK

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

Necropola de la Kentford, isteria antihriştilor şi perversiunea lui Chirtoacă

Noul şef al SIS ar trebui supus detectorului de minciuni, pentru a vedea ce a făcut Mossadul cu el

Petru Lucinschi:Tineretul are nevoie de o organizaţie cum era comsomolul

Generaţia obosită

22

55

44

1010

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

ATITUDINI

POLEMICI

IMPORTANT

IN MEMORIAM

Valentin Valentin Mândâcanu – Mândâcanu –

un cărturar un cărturar cu pana ca un cu pana ca un

paloş de oşteanpaloş de oştean

Marele lingvist Valentin Mân-dâcanu, autorul monumenta-lului eseu „Veșmântul fi inţei noastre”, care a declanșat, la sfârșitul anilor ’80, mișcarea de eliberare naţională în Basa-rabia, s-a stins din viaţă luni, 29 octombrie, la vârsta de 82 de ani. „Ostașul limbii româ-ne”, cum a fost numit omul de cultură, jurnalistul și ling-vistul Valentin Mândâcanu, a fost petrecut pe ultimul drum miercuri, 31 octombrie, fi ind înhumat la Cimitirul Central din strada Armenească.

Trupul neînsufl eţit al ilustrului lingvist a

fost depus, miercuri, la sediul Uniunii Scriito-

rilor, ca toţi cei care l-au cunoscut și apreciat

să-i poată aduce un ultim omagiu. La fune-

ralii au participat poeţi, scriitori, oameni de

cultură, politicieni, dar și oameni simpli care

au venit să-l petreacă pe scriitor pe ultimul

drum.

Continuare în pag. 6

Dumnezeu ni l-a luat şi pe Mândâcanu Dumnezeu ni l-a luat şi pe Mândâcanu Am stat o viaţă cu sufl etul

lipit de pulsul limbii scrise şi vorbite în Basarabia…Ţin strajă graiului românesc de pe când grimasa politicului

criminal strâmba guri şi condeie…

Valentin MÂNDÂCANU

Capul plecat (al lui Ghimpu), sabia (lui Plahotniuc) nu-l taie

„Veşmântul fi inţei noastre” Citiţi în paginile 8-9 câteva capitole din celebrul eseu al lui

Valentin Mândâcanu „Veșmântul fi inţei noastre”, publicat

în aprilie 1988, în revista „Nistru”, editată de Dumitru Mat-

covschi. Prin publicarea acestui eseu, Valentin Mândâcanu

devine primul care declară în mod răspicat că noi vorbim

limba română, iar alfabetul latin este „veșmântul” ei fi resc.

Cei care vor parcurge acest text vor constata că probleme-

le abordate de Mândâcanu acum mai bine de două dece-

nii, din păcate, persistă și astăzi. La fel cum, ca și 24 de ani

în urmă, avem un șir de falși intelectuali care pretind că

limba moldovenească ar fi una distinctă de cea română.

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

2 NOIEMBRIE 2012 22F L U XF L U X Actual

Fundamentalismul ateistAm urmărit circul legat de construcţia bisericii din faţa Centrului de afaceri Kentford. Să spun din start: poziţia primăriei a fost una îngrozitoare, parcă din seria deja cvasicelebrelor răzgândeli moldovenești. Nu mi se pare absolut deloc normal ca primarul să afl e lucruri noi din presă despre un proiect aprobat la primărie. Dacă răzgândi-tul lui este motivat, cineva

ar trebui să plătească pentru incompetenţă.

M-a mirat foarte tare agresivitatea celor care protestau și care, motivând că vor să păstreze un scuar intact, aruncau cu satisfacţie în biserică și în slujitorii ei. Nu că ar fi toţi preoţii sfi nţi, chiar îţi fac silă preoţii care fac campanii electorale sau alte lucruri pentru care ar trebui alungaţi din biserică, dar nu despre asta e vorba. Câţi dintre noi consideră că suntem con-duși de politicieni demni sau că am avut cei mai competenţi profesori, sau că ţara e pe calea cea dreaptă? Cel mai haios mi se pare că îi scarpină grija bisericii tocmai pe atei. Nu mă interesează confesiunile religioase ale celorlalţi, atâta timp cât nu deranjează, dar aici e și buba. Noii-vechi atei de acum îmi amintesc prea tare de cei de pe vremea lui tătuca Stalin. Sunt la fel de agresivi, iar cei care nu cred ca ei – sunt proști și nu ar fi nici un păcat să nu existe. Altfel cum să-ţi explici că nu mai încap de biserici și de preoţi? Ar trebui iar închise bisericile și preoţii trimiși în Siberii? Sau pur și simplu de în-chis bisericile și să-i pârâm pe cei care totuși le frecventează? Stalin și-ar aprinde o pipă și-ar aplauda.

Pe gardul de la Kentford cineva a lăsat pancarte cu inscrip-ţii: “Nu mai vrem biserici” și „Dorin, suntem în sec. 21”. Păi, cu așa inscripţii am avut impresia că suntem la începutul primului mileniu sau, ca să ne apropiem de zilele noastre, la începutul secolului XX, în epoca înfl oritoare a ateismului știinţifi c, cum i se spunea pe atunci.

Mă miră că nimeni nu protestează lângă frumoasele blo-curi de pe strada București, afl ate acum în paragină, până când se vor transforma în moloz și în locul lor vor apărea ca ciupercile mall-uri și urâţenii de cazinouri. Nimeni nu protes-tează, pe aceeași stradă București, lângă hidoasele blocuri care nu se mai fi nisează, care zgârie ochiul la fi ecare plimba-re prin centru. Fără Dumnezeu nu-i interesant?

Sau, cum scria ieri un cunoscut - nu preot, și-i dau drep-tate: „Cât de urât! Nu vrem biserici, vrem Mall-uri, Cluburi și Terase! Rușine de voi!”

De Alexandru VAKULOVSKI

Sursa: moldova.org

Atunci când primarul general al ca-pitalei, Dorin Chirtoacă, a anunţat că își propune să construiască o catedrală în Chișinău, și nu una obișnuită, ci care să reprezinte o copie exactă a legenda-rei „Sf. Sofi a” din Constantinopol (ac-tualul Istanbul), reacţia multora a fost una de mirare și neîncredere, în același timp. Încă înainte de a fi stabilit locul unde urma să fi e construită biserica, știam că vor exista opozanţi care vor condamna intenţia. Eram convins că, indiferent de locaţia care va fi stabilită, vor apărea tot felul de indivizi care vor găsi zeci și sute de „argumente”, doar ca să împiedice construcţia. Și, după cum am văzut, așa s-a și întâmplat.

De dragul adevărului, trebuie să recunoaștem că locul ales pentru con-strucţia catedralei nu este cel mai reu-șit. Primăria a decis să construiască un monument arhitectural într-o inter-secţie amenajată fără gust și pe funda-

lul unui edifi ciu care nu se asortează, sub nicio formă, cu stilul construcţiei care urma să fi e efectuată. Dar suntem obișnuiţi deja cu ideea că la noi totul se face după ureche, fără a exista pla-nuri bine-gândite care să i-a în calcul toate elementele legate de urbanism. În plus, acest detaliu a fost umbrit de modul în care au reacţionat contesta-tarii de serviciu ai Bisericii Ortodoxe, or, în acest context general, orice om cu bun-simţ care manifestă, cel puţin, respect faţă de morala și tradiţia creș-tină fi e a adoptat o atitudine neutră, fi e s-a poziţionat automat de partea Bisericii, implicit de partea celor care se părea că și-au propus să construias-că un nou lăcaș sfânt.

Precizez că cei care au iniţiat campa-nia de denigrare a funcţionarilor de la Primărie, pe motivul adoptării proiec-tului de hotărâre respectiv, sunt fi guri nu tocmai noi în spaţiul public (online,

în special). Ei sunt cei care făceau și fac în continuare presiuni asupra autori-tăţilor, cerându-le să legalizeze des-frâul homosexual. Tot ei sunt cei care nu scapă nicio ocazie să arunce cu zoi în curtea Bisericii Ortodoxe și să ironi-zeze, cu sau fără ocazie, pe seama ce-lor care mai au frică de Dumnezeu. Ei sunt cei care, sub pretextul că optează pentru un stil modern de viaţă, „de tip occidental”, îi impun societăţii viziuni contradictorii cu felul nostru de a fi , ri-diculizând tradiţia milenară a poporu-lui nostru și promovând un globalism găunos menit să frângă liantul dintre noi și înaintașii noștri.

Orice om cu scaun la cap și cu o minimă decenţă manifestă reţinere atunci când se pun în discuţie aseme-nea subiecte, se pronunţă prudent și echilibrat și, desigur, încearcă să fi e constructiv pentru a nu bagateliza va-lorile și convingerile celorlalţi.

Mai mult decât atât, este greu, dacă nu imposibil, să te solidarizezi cu cei care promovează ateismul agresiv sau chiar satanismul mai ales într-o astfel de situaţie. Chiar și atunci când pre-zintă argumente valabile. Or, în cazul acesta, era mai mult decât evident că toate argumentele puse de aceștia pe tapet sunt o simplă pierdea de fum în spatele căreia clocotește o ură di-abolică faţă de tot ce e creștinesc. Și, pornind de la această logică, reacţia multora și a mea implicit a fost una de susţinere pentru primarul Chirtoacă.

Din păcate însă, și de această dată, am ajuns să ne convingem de faptul

că Dorin Chirtoacă nu poate fi sincer niciodată. A fost sufi cientă o simplă investigaţie de presă ca să înţelegem că, de fapt, vânzoleala primarului nu reprezintă altceva decât o găinărie ordinară, în stilul specifi c celor care ne guvernează astăzi ţara. „Biserica privată” care urma să fi e construită în scuarul centrului de afaceri Kentford din Chișinău urma să fi e o necropolă de fapt, mai exact un cimitir de lux pentru miliardarii și milionarii noștri. Și cică proprietarul respectivei „bise-rici private” ar fi putut să câștige peste 4 milioane de euro din această „aface-re”. Curat-murdar, domnilor. Iată, deci,

că măreţul proiect al lui Chirtoacă re-prezintă, de fapt, o afacere murdară, cu scheme mafi otice la activ și multe milioane în perspectivă.

În târg se mai vorbește că primarul Chirtoacă s-ar fi bucurat de o „atenţie cu zerouri” pentru a promova proiec-tul. Că este adevărat sau ba nu avem de unde să știm. Dar acest lucru aproa-pe că nu mai contează.

Cert este că a fost compromisă o idee frumoasă și, cel mai grav, a fost aplicată o nouă lovitură Bisericii și creștinilor, spre bucuria hulitorilor lui Hristos.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Recent, ziarul Timpul, a pu-blicat o investigaţie care-l vi-zează la modul direct pe pri-marul general Dorin Chirtoacă. În esenţă, era vorba despre decizia abuzivă a primarului de a oferi un teren de 3609 metri pătraţi pentru suma de 1 milion 20 de mii de lei, adică preţul unui apartament cu trei camere dintr-o zonă bună a orașului.

Acest teren a fost dat în arendă pentru 50 de ani unui

businessman cu reputaţie dubioasă, fără consultaţii cu preșe-dintele, Guvernul, Parlamentul, în scopul edifi cării unei bise-rici în faţa complexului Kentford. Or, scrie ziarul, nimeni nu s-a trudit să explice în ce mod intenţionează primăria să reintre în posesia terenului peste 50 de ani. Să demoleze așa-numita biserică?

Chirtoacă achită poliţele lui GhimpuDesigur, articolul cu pricina a stârnit mare vâlvă. E și normal.

S-a scris mult despre schemele de la primărie. Dar, din păcate, niciuna dintre schemele făcute publice, nu a fost mediatizată în mass-media de dreapta. De ce oare?

Mă refer aici la afacerea “Parstar Petrol”, fi rmă afi liată marelui liberal, care a aprovizionat fără tender întreprinderile municipale cu petrol în valoare estimativă de 500 de milioane de lei. Dosarul se afl ă la Procuratura Generală și MAI, care au luat apă în gură.

S-a scris și despre Afacerea “Piaţa Centrală”, unde circulă sume între 3 și 7 miliarde de lei. De notat că pentru anul 2011, între-prinderea municipală “Piaţa Centrală” a raportat o cifră de afa-ceri de 40,2 milioane de lei, adică de 100 de ori mai mică decât ar fi în realitate!

Cunoaștem cu toţi afacerile dubioase cu chioșcurile Megas-press și Cebacot, instalate abuziv prin tot orașul. Or, chioșcurile aparţin unor consilieri și lideri liberali (domnul Cebanu).

Cunoaștem bine și scandalurile cu distrugerea a zeci de mo-numente istorice. Amintim că în ultimele două decenii, Chișină-ul a rămas fără 136 de clădiri istorice, din totalul de 977, graţie intereselor unor fi rme de construcţii. Doar la începutul lui 2011, în capitală au fost distruse 3 clădiri istorice, încă 3 fi ind în proces de demolare.

Nu mai vorbesc despre afacerea cu troleibuzele, cu reparaţia străzii Alba-Iulia, cu eliberarea frauduloasă a licenţelor de con-strucţii etc.

De fi ecare dată, primarul a fost iertat și crezut, având un fel de indulgenţă publică. Îi va merge oare și de această dată?

Păpușarul nu glumește.

Și totuși, de ce a apărut această investigaţie?Am scris anterior că Mihai Ghimpu cerea insistent funcţia de

prim-vicespicher. Această insistenţă l-a iritat la culme pe dom-nul păpușar. În consecinţă, la 20 septembrie curent, CCCEC a de-marat o anchetă privind corupţia de la primărie, în legătura cu darea în exploatare frauduloasă a unui bloc de pe strada Nico-lae Sulac din capitală, cu 291 de apartamente. Ca rezultat, cinci funcţionari de la primărie, printre care și viceprimarul Nistor Grozavu, pretorul de la Ciocana, Galina Bostan, fostul arhitect șef al capitalei, Vladimir Modârcă, sunt cercetați penal.

Deci, domnul Ghimpu a primit un semnal foarte clar: fi i atent cu funcţia de prim-vicespicher.

Ghimpu mesajul l-a înţeles. La 25 octombrie, după un an de tergiversări și “negocieri” au fost aleși la pachet șefi i SIS, CNI, CNA, primele două funcţii, cu grave încălcări ale legislaţiei în vigoare, fi ind oferite PL drept compensaţie pentru cea de prim-vicespicher. De fapt, la 28 octombrie, Ghimpu confi rmă public că nu mai pretinde la funcţii.

Or, Dorin Chirtoacă se pare că nu a înţeles ecuaţia.Acesta încă la 4 mai l-a acuzat pe păpușar că ar sta în spatele

fi rmei care a privatizat în mod abuziv insulele de la lacul Scu-leni.

La 15 octombrie, CSJ, cum și era de așteptat, a dat câștig de cauză păpușarului. (Să fi îndrăznit ei să ia altă decizie!) Primarul Chirtoacă, înfocat, a declarat: „Evident că este o hoţie la mijloc și totuși CSJ dă câștig de cauză. Ce suntem oligofreni aici?”

„La Paștele Cailor o să transmitem noi insulele. Asta nu poa-te rămâne așa. În niciun caz acea suprafaţă de teren nu poate fi transmisă printr-o asemenea modalitate cuiva care trage de sfori prin instanţele de judecată. Este scandalos”, a declarat Chir-toacă. Primarul a afi rmat că va merge la CEDO cu acest dosar.

Aceste declaraţii și ameninţări la adresa păpușarului nu pu-teau rămânea nepedepsite. Primarul a „uitat” cine este bossul, și-a supraestimat mărimea „funcţiei”, a uitat că la PG și CNA exis-tă sufi ciente probe despre activitatea „dezinteresată” a funcţio-narilor liberali. Numai Nistor Grozavu cât face…

În consecinţă, a apărut investigaţia cu pricina. Au apărut arti-cole ale unor bloggeri, care amintesc că funcţia de șef la CNI a fost acordată în mod ilegal.

Deci, primarului i s-a indicat clar locul său în ierarhia politică, i s-a sugerat să nu facă show.

La fel, i s-a dat de înţeles și lui Ghimpu că axarea pe funcţii suplimentare va fi penalizată.

Iar dacă nu o va înţelege, vor urma și alte sancţiuni. Semnalul e transmis și în contextul în care Ghimpu, recent, a declarat că grupul Dodon oricum nu va putea „reseta” Alianţa.

Chiar crede Ghimpu că ar fi ceva ce nu poate păpușarul? Un fl eac de resetare?

Bogdan ŢÂRDEASursa: bogdantsirdea.eu

Necropola de la Kentford, isteria antihriştilor şi perversiunea lui ChirtoacăNecropola de la Kentford, isteria antihriştilor şi perversiunea lui ChirtoacăSăptămâna aceasta am asistat la un nou spectacol grotesc al cărui fi nal ne-a lăsat un gust acru-amărui în gură. Iarăși am fost puși în situaţia să privim neputincioși la un fenomen care ne macină de ceva vreme societa-tea și al căror protagoniști sunt, ca de obicei, iresponsabilele noastre auto-rităţi. Aproape că ne-am obișnuit deja să vedem cum cei pe care i-am ales să ne conducă calcă în picioare, cinic și fără jenă, valorile noastre sacre, com-promiţând în mod pervers puţinele idealuri care ne-au mai rămas.

Dorin Chirtoacă pus la punct de Păpuşar

2 NOIEMBRIE 2012 33 F L U XF L U XPolitic

Nu că Plahotniuc și-ar face pro-bleme de conștiinţă ori ar tremura de frică să nu-i ia liberalul funcţia. Doar că el este un om corect din toa-te punctele de vedere, cu imaginea imaculată. Și nu i-ar plăcea să creadă cineva că a comis un atac raider asu-pra Legislativului.

Resemnare şi recompensare„Nu am vrut niciodată funcţia de

spicher”, s-a jurat Ghimpu la Prime TV. Dar a recunoscut că a vrut-o olea-că pe cea de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Acum însă n-o mai vrea nici pe asta. Important este să existe Alianţa de guvernare și el pe lângă Alianţă. Această resemnare ar trebui să însemne că liberalul a fost recompensat, în limita posibilităţilor AIE, cu niște funcţii pe care și le-a re-vendicat. Mihai Ghimpu a fost făcut, în sfârșit, membru al Biroului Per-manent al Parlamentului. Doi dintre cei trei șefi numiţi recent, la SIS, CNI și CNA, se zice că ar fi ai liberalilor. Ce-i drept, șeful PL afi rmă că nu are nici în clin, nici în mânecă cu aceștia și neagă orice posibilitate și intenţie de a-i infl uenţa.

“Nu am nicio legătură directă cu numirea noului șef SIS, însă nu pot să spun că nu am nicio legătură”, a afi rmat Ghimpu, care pare să se fi în-curcat defi nitiv și să nu mai înţelea-gă nici el ce spune. După alegerea la pachet a celor trei șefi , acesta s-a contrazis în declaraţii, s-a lamentat, a vorbit iarăși despre cedări, despre lipsa pârghiilor, dar, totodată, pare să fi e relativ mulţumit de viaţă.

Noul director SIS, „cetăţeanul Re-publicii Moldova” Mihai Balan, care „lucrează ambasador”, este, exclusiv, candidatul șefului statului, Nicolae Timofti, a declarat mai-marele libera-lilor. Chiar dacă a pretins până acum că șefi a SIS le revine liberalilor prin Acord, chiar dacă Mihai Balan i-a fost consilier în perioada în care a fost președinte interimar (Ghimpu afi rmă că nu i-a fost lui consilier, ci preșe-dintelui. Să fi e vorba de o dedublare severă a personalităţii?). Chiar dacă mai toate rudele apropiate ale noului director de la SIS s-au ales în ultima perioadă cu fel de fel de distincţii de stat. Toate astea nu contează însă, pentru că incoruptibilului liberal nu-i plac oamenii care încearcă să-i facă pe plac și să-i intre în graţii. Cel pu-ţin, asta declară Ghimpu. Și parcă am avea vreun motiv să nu-l credem?

Ghimpu, Balan şi reforma de la SISCe înseamnă în realitate această

împărţeală a funcţiilor. De ce au ne-voie politicienii de aceste așa-zise pârghii? Pentru ca să ne facă nouă viaţa mai frumoasă? Pentru a arăta cât de pricepuţi sunt ei în adminis-

trarea treburilor ţării? Mă tem că nu. Structurile statului sunt privite mai degrabă ca surse de înavuţire, ca bâte politice care pot fi îndreptate împotriva oponenţilor, ca structuri care să le protejeze afacerile și să le ascundă matrapazlâcurile, ca in-strumente efi ciente în campaniile electorale. Dar și o modalitate de satisfacere a orgoliilor și menajare a frustrărilor. Un fel de ocină în care un lider politic sau altul taie și spân-zură, dă indicaţii și face reforme. Așa cum vrea el și cum îl duce capul.

Pe la începutul anului 2011, Mihai Ghimpu își împărtășea cu presa ide-ile sale strălucite de reformare a SIS-ului, una din puţinele structuri care i-au fost date și lui în administrare. Ghimpu nu a făcut referire la o con-cepţie a coaliţiei de guvernământ de reformare a instituţiei, ci a vorbit în termeni de genul: „eu am să fac, eu știu cum”. Confuz și alogic ca de obi-cei, el a declarat: „Eu nu mă grăbesc să fac schimbări, dar schimbări vor avea loc. Eu vreau ca să vină oameni, treptat, cu școală nouă, nu sovietică. Să avem cu adevărat Serviciu de In-formaţii și Securitate. N-am eu pre-tenţii faţă de actualul director, e un om la locul lui, așa, cum se cade. Dar totuși, școala… Cum am spus eu, este diferenţă între mine, care am învă-ţat istoria statului sovietic și dreptul sovietic și cei care au învăţat dreptul european, înţelegeţi? Chiar dacă eu am citit mult în viaţa mea, oricum… De aceea trebuie să vină tineri, cu școală… Concepţia este deja adopta-tă, rămâne s-o… Eu am fost prezent la ședinţa consiliului și eu cred că în jumătate de an, într-un an de zile va avea loc această reformă totală. Dar reforma asta nu înseamnă… Fiecare care-și face datoria, va face și în con-tinuare”.

Din februarie 2011, când Mihai Ghimpu și-a făcut publice concep-ţiile reformatoare, a trecut nu ju-mătate de an, ci mai bine de un an și jumătate. Iar până la „reforma to-tală” pare să mai fi e o cale destul de lungă. Dacă ţinem, mai ales, cont de faptul că noul director, Mihai Balan, din câte am putut auzi în cadrul au-dierilor la comisiile parlamentare, nu prea are habar nici de ceea ce înseamnă securitatea statului, nici de modernizarea și reformele care ar urma să fi e implementate la SIS. Pentru că el abia s-a apucat să dibu-ie „atmosfera din colectiv”. Dar iată că ideile celor doi titani ai reforme-lor par suspect de apropiate. Ca și patronul său liberal, noul director de la securitate vrea oameni cu școală nouă, nu doar din cei cu „școala su-perioară de KGB din Minsk sau din Moscova”. Și unul, și altul afi rmă că vor consiliere și „experienţă euro-peană privind securitatea statului”. Ce-i drept, atunci când ofi cialii euro-peni exprimă niște opinii nu tocmai

în asentimentul lui Ghimpu și indică asupra unor încălcări ale legislaţi-ei, liberalul zice că „nu suntem mai proști ca Comisia de la Veneția” și că „Buquicchio depășește orice măsu-ră”. Și la o adică, la reforme ne price-pem și singuri.

La timpuri noi, tot KGB-iştii rămân la putereReferindu-se la posibilele demiteri

din cadrul SIS, Mihai Ghimpu susţi-nea că se va face o atestare: „Trebuie să corespundă… Noi nu mai suntem o republică suverană în cadrul Uni-unii Sovietice. Ea nu mai este astăzi, da SIS-ul este. Dar totuși SIS-ul vine din…, rădăcinile SIS-ului sunt din KGB-ul sovietic”. Deocamdată însă, din ceea ce știm că se întâmplă la SIS, șeful liberalilor pare să fi e mai atașat totuși anume de foștii KGB-iști, iar tinerii „cu școală nouă” nu-și prea găsesc locul în respectiva structură, „patronată” de trei ani de liberali.

Dacă ne gândim bine, faptul că în funcţia de director la SIS a fost numi-tă o persoană care habar nu are care sunt principalele ameninţări la adre-sa securităţii statului, cum trebuie reformată instituţia și a cărui priori-tate majoră este să facă „cunoștinţă cu colectivul”, înseamnă, de fapt, menţinerea statu-quo-ul. Pentru că, menţionam și anterior, nu întâmplă-tor a fost tergiversată, timp de un an, numirea unui nou șef la securitate, după demiterea lui Gheorghe Mihai. Fruntașilor PL le-a convenit să pre-lungească, cât mai mult cu putinţă, interimatul directorului adjunct Va-lentin Dediu, tot el și văr drept cu de-putatul liberal Corina Fusu. Instruit, precum se știe, pe la școlile de secu-riști care, aparent, nu sunt pe placul lui Ghimpu, și cu „rădăcini” se știe pe unde. Mai mult ca probabil, și după venirea lui Mihai Balan în fruntea in-stituţiei, de facto, tot Dediu va pune la cale treburile pe acolo. Vom crede că nu este așa, doar dacă noul uns la conducere îl va trimite pe acesta la pensia binemeritată.

Al cui e Donciu şi ale cui sunt frustrările?La fel de hilară este și situaţia

cu proaspăt numitul președinte

al Comisiei de Integritate, Anatol Donciu. După ce au blocat luni în șir numirea șefului CNI, pe motiv că „…această funcţie trebuie să-i re-vină Partidului Liberal” și că ei sunt responsabili de actul guvernării, nu societatea civilă, Ghimpu s-a încur-cat iarăși în tot felul de elucubraţii verbale și a afi rmat că Donciu nu are nimic cu niciun partid și mai că ar reprezenta societatea civilă. Însă a fost contrazis chiar de proaspătul președinte care a lăsat să se înţe-leagă, în cadrul unei intervenţii te-lefonice la un post de televiziune, că reprezintă Partidul Liberal, înlo-cuindu-l, de fapt, pe un alt membru CNI înaintat de liberali.

Ulterior, Mihai Ghimpu nu a mai fost atât de sigur că președintele CNI nu reprezentă vreun partid oa-recare. El a declarat, atunci când re-prezentanţii unor organizaţii negu-vernamentale l-au acuzat pe Donciu că nu ar fi tocmai „integru”, că repre-zentanţii societăţii civile doar își ex-teriorizează frustrările: „Este eu cred că mai mult o frustrare, pentru că toată lumea știe că au dorit această funcţie (reprezentanţii societăţii civi-le – n.n.). Dar nu poţi să ceri ca să deţii funcţia de președinte a CNI, dar, pe de altă parte, permanent să critici pute-rea. Societatea civilă are misiunea de a monitoriza puterea, dar nu de a face parte din putere”.

Ghimpu a fost mai mult decât ex-plicit: președinte al CNI poate fi doar unul care laudă puterea, dar și mai bine, chiar un reprezentant al pute-rii. Adică, cei care vor verifi ca averile demnitarilor de la putere sunt chiar exponenţii acestora, care o atitu-dine exclusiv binevoitoare faţă de putere.

Prin urmare, ar fi o naivitate să credem că CNI ar putea avea o con-tribuţie relevantă în lupta cu corup-ţia. Comisia de Integritate trebuie privită, mai degrabă, ca o încercare a guvernării de a arunca praf în ochii occidentalilor, decât ca o instituţie care va verifi ca metodic și obiectiv declaraţiile de avere ale celor de la putere. Cu „omul potrivit” în frun-tea instituţiei, averile unor anumiţi demnitari ar putea fi verifi cate și nu-mărate cu mai puţin sârg, iar confl ic-tele de interese ar putea fi trecute cu vederea.

Cine va verifi ca averea lui Donciu?Mai mult decât atât, se pare că CNI

ar trebui să-și înceapă activitatea

chiar cu verifi carea averii proaspătu-

lui său șef. Potrivit publicaţiei „Ziarul

de Gardă”, Anatol Donciu ar locui în-

tr-o casă evaluată de experţi imobi-

liari la aproximativ 5 milioane de lei.

„Construcţia „castelului” a început în perioada în care acesta activa în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CC-CEC). Președintele CNI nu s-a mulţu-mit, însă, doar cu terenul pe care și-a înălţat casa, îngrădind, împreună cu imobilul său, un teren public, evaluat la aproximativ 1,5 milioane de lei, pe care este amplasat un punct de trans-formatoare al „Red Union Fenosa”. Din această cauză, cele două părţi se judecă de aproape cinci ani”, mai

scrie publicaţia.

Totuși, într-o anumită măsură am

putea să-i dăm crezare lui Ghimpu,

atunci când se leapădă de Donciu.

Dar nu pentru că Donciu ar fi total

străin de orice legătură și control

politic. Mai degrabă, șeful liberalilor

a fost convins iarăși să „cedeze”. Evi-

dent, nu în favoarea societăţii civile.

Președintele Comisiei de Integritate

a fost procuror timp de 19 ani, dar

și prim-adjunct al procurorului-sef

al capitalei, Ion Diacov. Iar Ion Dia-

cov este nimeni altul decât fratele

democratului de onoare Dumitru

Diacov. Am putea bănui că anume

de aici i se trage lui Donciu numirea

la șefi a CNI. Prin urmare, chiar dacă

admitem că Anatol Donciu nu-i dis-

place lui Mihai Ghimpu, acesta pare

să fi fost ales totuși mai pe gustul lui

Vlad Plahotniuc și a restului demo-

craţilor.

Astfel, cu oamenii potriviţi la Pro-

curatura Generală, la CNI și la CNA

(subordonat acum Parlamentului),

viaţa democraţilor ar putea deveni

numai veselie și voie bună, fără griji

și bătăi de cap.

Și chiar am vrea să-i vedem pe cei

care vor mai vorbi despre păpușar,

care-i vor arăta cu degetul pe autorii

atacurilor raider și care vor lupta de-

adevăratelea cu cei care-și ţin capi-

talurile în fi rmele off -shore.

Ioana FLOREA, FLUX

Capul plecat (al lui Ghimpu), sabia (lui Plahotniuc) nu-l taieCapul plecat (al lui Ghimpu), sabia (lui Plahotniuc) nu-l taieMihai Ghimpu este tot mai puţin convingător atunci când încearcă să vorbească despre totalul său dezinte-res pentru funcţii și atașamentul necondiţionat faţă de interesul naţional. „Legăturile primejdioase” cu Vlad Plahotniuc îi lasă tot mai puţin teren de manevră, îl fac vulnerabil, îl impun să se justifi ce, să fi e inconsecvent și chiar ridicol. Tot mai des, acesta este nevoit să se dezică public de anumite afi rmaţii și pretenţii anterioare. Re-centa sa apariţie la televiziunea lui Plahotniuc, se pare, a urmărit un singur scop – șeful liberalilor a trebuit să spună clar și pe cât posibil de convingător, că nu mai pretinde la locul din prezidiul Parlamentului, ocupat abuziv de cel mai democrat dintre democraţi.

2 NOIEMBRIE 2012 44F L U XF L U X Polemici

Admiraţia și nostalgia lui Petru Lucin-schi pentru comsomol și, în general, pentru trecutul comunist nu este de mirare.

Și cred că nici de condamnat nu e, omul poate fi înţeles – cei mai frumoși ani ai vieţii sale, tinere-ţea întreagă, și-a petrecut-o fi ind mare nacialnik în comsomol și în Partidul Comunist al Uniunii So-vietice. Deci, aici totul este clar.

Ceea ce nedumerește în declaraţia făcută de Petru Lucinschi este nemulţumirea lui faţă de situaţia la zi, faţă de ceea ce se întâmplă astăzi în partidele politice, în rândurile tinerilor, în societate, în general. Nu vreau să-i aduc re-proșuri lui Petru Lucinschi, el este deja un om ajuns la o vârstă venerabilă, e septuagenar, și a fost și președintele acestei ţări, dar nu pot să nu-i amintesc că el este nașul actualei alianţe de guvernământ, că aceasta este croită după chipul și asemănarea sa.

În 2009, Petru Lucinschi și-a luat revanșa în faţa lui Vladimir Voronin, debarcându-l de la putere prin metode mai puţin tradiţionale – cunoaștem cu toţii episodul 7 aprilie. Lucin-schi s-a răzbunat pe liderul comuniștilor actu-ali (ironia sorţii, liderul Partidului Comunist în confruntare cu liderul Partidului Comuniști-lor) pentru că acesta l-a debarcat de la putere (apropo, pe cale demo-cratică) în 2001, când a fost instituită republica parlamentară. Dar pentru că imaginea sa politică era mult prea șifonată și el personal nu avea cum să revină în fruntea sta-tului sau în vreo funcţie cheie, Lucinschi și-a scos în faţă copiii de sufl et de la PLDM, PD și PL.

Nu cunoaștem dacă cei trei lideri ai alianţei de guvernământ, Filat, Ghimpu și Plahotniuc, se consultă cu Petru Lucin-schi atunci cât au de luat decizii, dacă fostul lider de partid comunist are

vreun cuvânt de spus în administrarea ţării. Ceea ce știm și putem să vedem cu ochiul liber este că situaţia din Republica Moldova revine la cea de acum 12 ani, când domnea Lucinschi. Și anume, vom remarca câteva aspecte esen-ţiale.

Primul ţine de faptul că statul se afl ă în prag de a intra în incapacitate de plată. Pe timpul guvernării lui Lucinschi, plăţile socia-le se efectuau cu o întârziere de luni și chiar ani de zile. Învăţătorii își ridicau salariile cu o întârziere de 8 luni, iar pensionarii, în gene-ral, nu ţineau un ban în mână ani de zile, căci pensiile erau achitate „în natură”: făină, orez, macaroane, șoșoni, alcool, săpun, doar funia lipsea. Astăzi, încă nu s-a ajuns la reţinerea plăţilor sociale ca fenomen de masă, dar asta doar pentru faptul că statul a renunţat la obli-gativitatea de a onora o parte însemnată din ele. Și la situaţia de incapacitate de plată de mult timp s-ar fi ajuns dacă ar fi lipsit fi nanţa-rea din exterior. Dar cu sau fără fi nanţare de peste hotare, statul Republica Moldova se în-dreaptă spre faliment.

Un alt aspect ţine de sugrumarea aproape completă a afacerilor mici și mijlocii, ca și sub-ordonarea totală de către guvernanţi a aface-rilor mari. Dacă pe timpul guvernării comu-niștilor iniţiativele economice mici și mijlocii aveau șanse mici de reușită, dar totuși acestea existau, astăzi ele lipsesc cu desăvârșire. Ca și pe timpul guvernării lui Lucinschi, actualul re-gim oligarhic și monopolist nu-i oferă omului de rând niciun loc de muncă cu o remunerare decentă, nici șansa de a se întreţine din dez-voltarea unei mici afaceri private. Actualul sistem de impozitare face imposibilă iniţierea unei afaceri mici și mijlocii de către persoane

care au ceva bani, braţe de muncă și dorinţa de a munci cinstit, nu mai vorbim aici de linii de creditare, facilităţi ș. a.

Sunt și alte aspecte care conturează chipul sinistru al lui Petru Lucinschi pe imaginea ac-tualei guvernări. Dar cel mai pregnant, cel care oripilează, care bagă lumea în sperieţi este cri-minalitatea. În orașele și satele Republicii Mol-dova a reapărut racketul de pe timpul lui Lu-cinschi. Bandiţii care operau cu mult succes pe timpul regimului Lucinschi, apoi pe timpul re-gimului lui Voronin au stat la dubă, acum însă aceștia au fost puși din nou în libertate și s-au apucat de vechile îndeletniciri. Știţi ce discută astăzi lumea la ţară? Vă spunem noi: unde și cum rackeţii au dat lovitura, cum au torturat-o pe nevasta doctorului cutare, cum i-au frânt degetele ca să-i scoată inelele, cum au spart casa la cutare, al cărui soţie e plecată de vreo 10 ani la muncă peste hotare și trimite bani acasă. Dar știţi că astăzi rackeţii vin nu doar cu arme și unelte de spart ușile și ferestrele, dar mai iau cu ei și un fi er de călcat, pentru cazul în care nu găsesc unul în gospodăria victimei, căci fi erul de călcat încins, aplicat pe spatele gol, este metoda predilectă prin care bandiţii determină victima să le dea banii și bijuteriile. De alte bunuri nu au nevoie.

După spargere, vin zeci de poliţiști, anche-tatori, procurori, comisari, tot felul de copoi de la tot felul de servicii, încât nu au loc să-și parcheze mașinile în mahalaua în care s-a să-vârșit crima. Vin și a doua zi. După care nu mai vezi pe nimeni. Trece o săptămână, o lună, o jumătate de an și criminalii nu sunt identifi -caţi. Lumea începe să uite despre respectivul caz, dar nu pe mult timp, el reintră în dezbate-

rea comunităţii imediat ce undeva prin apro-piere rackeţii dau o nouă lovitură. Și iarăși lu-mea povestește din gură-n gură cum au mai torturat pe cineva, câţi bani și câte inele din aur i-au luat.

Dar bandiţii nu sunt prinși. Așa cum nu erau prinși nici pe timpul regimului lui Lucinschi. De ce? Pentru că și atunci, și astăzi rackeţii sunt parte a regimului. E simplu, nu?

Cei care au măcar o minimă idee despre cum se descoperă o crimă, mai ales una gravă cum este jaful cu aplicarea torturii, știu că organele de anchetă au foarte mari șanse să-i găseas-că pe făptași, chiar dacă aceștia nu prea lasă urme la locul infracţiunii. Asta pentru că an-chetatorii, copoii știu că nu fi ecare infractor se încumetă să săvârșească o astfel de crimă, iar cercul celor care ar putea s-o facă și, mai ales, care au mai făcut-o nu este chiar atât de mare. În acest cerc de infractori intră nu doar cei care au ieșit la libertate, dar și cei care în prezent sunt încarceraţi, dar care uneori „au liber” pen-tru o promenadă nocturnă. Și de aici se deapă-nă fi rul. Iar dacă nu se deapănă, atunci asta nu poate însemna decât un singur lucru, că nu se dorește să se depene, că nu se dorește să fi e găsiţi făptașii. De ce? Probabil că ei sunt renta-bili, ei se constituie într-o sursă de venit pen-tru unii care guvernează, dacă nu pentru toţi.

Asta e situaţia. După noi, Petru Lucinschi ar trebui să fi e mulţumit, nu are motive de supă-rare, cauza lui este dusă mai departe, racket-ul merge bine, liderii din AIE îi sunt discipoli destoinici, pe măsură, pe potriva sa. Sau poate bătrânul comunist vrea ca nu doar racketul să meargă bine, ci și comsomulul?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Tinerii din Republica Moldova

trebuie să aibă o organizaţie,

un centru în afara politicului,

cum era în perioada sovietică

Uniunea Tinerilor Comuniști

(comsomolul), unde să pri-

mească susţinere. Despre

aceasta a declarat pentru

noi.md fostul președinte al

Republicii Moldova și fostul

șef al comsomoliștilor moldo-

veni din perioada sovietică

și, ulterior, prim-secretar al

Comitetului Central al RSS

Moldovenești, Petru Lucinschi.

Afi rmaţiile au fost făcute în

contextul aniversării a 94 de

ani de la constituirea organi-

zaţiei.

„5% în organizaţie se promova ideologia comunistă și 95% se axa pe organizarea diferitor competi-ţii sportive, competiţii artistice, de creativitate. Comsomoliștii erau un fel de „boiscauţi” de pe atunci. Ei re-alizau interesele tineretului”, susţine Lucinschi.

Potrivit lui, în prezent, situaţia este alta, iar tinerii sunt separaţi după in-terese politice. „Acum, 95% este ide-ologie. E păcat că nu avem un centru de tineret în afara politicului, unde tinerii să se adreseze, să primească sprijin, cum se făcea pe timpul com-somolului. ARTICO este folosit slab”, consideră fostul șef al statului.

De aceeași părere este și fostul prim-ministru Dumitru Braghiș,

care, la fel, a condus un timp com-somolul în defuncta perioadă so-vietică. El afi rmă că pe timpurile sovietice se atrăgea o mare atenţie tineretului, ceea ce lipsește în pre-zent. „Este o nostalgie, dar mai mult pentru cei mai frumoși ani petrecuţi cu prietenii. Sunt lucruri frumoase, dar au fost și greșeli. Trebuie să fi e o politică a statului în domeniul ti-neretului. De bine, de rău, era o or-ganizaţie care îndeplinea atribuţiile statului în acest domeniu”, a spus Braghiș.

Fostul premier nu vede nimic rău în organizaţiile de tineret ale par-tidelor politice, însă subliniază că acestea sunt folosite „în scopuri po-litice”, potrivit noi.md.

Petru LUCINSCHI:

Tineretul are nevoie de o organizaţie cum era comsomolulTineretul are nevoie de o organizaţie cum era comsomolul

Actuala guvernare – după chipul şi asemănarea lui Petru Lucinschi

2 NOIEMBRIE 2012 55 F L U XF L U XAtitudini

Pe 31 octombrie, exact în ziua în care a fost petrecut pe ultimul drum marele lingvist și eseist Valentin Mândâcanu, prim-vicepreședintele Par-lamentului, șeful de facto al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a postat pe pagina sa de Facebook un text, din care reproducem câteva enunţuri:

„Azi am participat la ceremonia de dezvelire a plăcii cu textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldo-va, montată pe sediul Curţii Constitu-ţionale.

Un eveniment important, o ocazie să ne exprimăm recunoștinţa faţă de toţi cei care au stat la baza semnării Declaraţiei de Independenţă a Re-publicii Moldova. Așa cum am spus și azi, în discursul rostit cu ocazia acestui eveniment, dincolo de recunoștinţă însă, sunt sigur că ei s-ar bucura să vadă că gestul lor curajos de atunci a

stat la baza formării unui stat cu ade-vărat democratic. Iar rolul nostru, al celor care ne afl ăm la conducerea ţării, este să fi m garanţii păstrării indepen-denţei și dezvoltării democratice a ţă-rii noastre…”.

Ne pare rău, dar ne vedem obligaţi să-l suspectăm pe domnul Plahotniuc de nesinceritate. Finanţatorul PD se jură că le este recunoscător tuturor ce-lor care au stat la baza proclamării In-dependenţei Republicii Moldova, dar nici el, nici un alt fruntaș al partidului din care face parte, nu mai vorbim de liderul democraţilor, Marian Lupu, nu a catadicsit să vină cu o fl oare și o lu-mânare la Casa Uniunii Scriitorilor sau la cimitir ca să-l petreacă pe ultimul drum pe Valentin Mândâcanu, cel care a votat și semnat Declaraţia de Inde-pendenţă a Republicii Moldova. De-mocraţii au fost singurii absenţi de la funeraliile lui Valentin Mândâcanu, în timp ce reprezentanţii celorlalte par-tide de guvernământ au participat la

ceremonia mortuară, chiar dacă unii s-au cam dat în spectacol. Mă refer aici la liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care a ţinut neapărat să iasă în faţă și s-a bâlbâit, a vorbit infect și a reprodus în mod repetat și greșit titlul celebrului eseu al lui Valentin Mândâcanu „Veșmântul fi inţei noas-tre”, spunându-i în mod impardonabil „Veșmântul hainei naţionale”. Probabil că în acel moment, sufl etul lui Valentin Mândâcanu, atât de sensibil la orice greșeală de limbă, a tresărit la auzul acestui pleonasm monstruos. Ne gân-dim aici că Mihai Ghimpu ar fi putut să renunţe la PR-ul politic ieftin pe care a încercat să și-l facă la căpătâiul răpo-satului, mai ales că acesta nu a fost un ignorant oarecare în ale exprimării co-recte, cum este Ghimpu, ci unul dintre cei mai mari lingviști ai Basarabiei.

Nici măcar unul dintre reprezen-tanţii Partidului Comuniștilor nu au găsit timp să-l petreacă pe ultimul drum pe cel care a contribuit în mod

hotărâtor la edifi carea statului nos-tru. A nu se uita că aceiași comuniști pretind că ei sunt singurii apărători ai statalităţii Republicii Moldova, în care liderul lor, Vladimir Voronin, a fost președinte timp de 8 ani.

Nu suntem procurori și nu vrem să facem un rechizitoriu celor care au lipsit de la funeraliile lui Valentin Mândâcanu, dar care aveau obligaţia să o facă. Doar constatăm cu regret aceste fapte.

Pe de altă parte, vom menţiona

că persoane care s-au afl at cu Valen-

tin Mândâcanu pe baricade politice

adverse, uneori chiar ostile, contes-

tându-i chiar, pe nedrept, valoarea și

meritele, miercuri au venit la căpătâ-

iul marelui lingvist ca să-și ia rămas

bun - gest de împăcare și iertare creș-

tinească.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Apar câteva semne de întrebare. Domnul Mihai Balan, printre altele, face parte din nomenclatura sovietică și de partid. A fost și secretar de partid vreo 6 ani. Domnul Mihai Balan nu s-a remarcat cu nimic nici la Ministerul de Externe. A fost un mic bi-rocrat. A condus tot felul de departamente pentru relaţii consulare și așa mai departe. Dar, Mihai Balan a avut o carieră îndelungată de ambasador în Isra-el. Întrebarea retorică este: ce a făcut Mossadul cât domnul Balan a fost acolo, nu cumva l-a racolat?

Poate că ar fi fost cazul ca domnul Balan să fi e supus controlului cu detectorul de minciuni sau poligraf-test. De pildă, să fi e întrebat: „Domnul Balan, dar dumneavoastră aţi fost turnător pe vremea sovieticilor la facultate sau nu?” Balan răspunde „Nu”. Calculatorul reacţionează într-un mod specifi c. „Dumneavoastră aţi fost racolat de vreun serviciu special, în perioada în care aţi stat în străinătate?” Balan spune „Nu”. Poate calculato-rul reacţionează altfel.

Domnul Balan este căsătorit cu doamna Lud-mila Balan, tanti Ludmila. Nu am nimic personal împotriva Ludmilei, dar întrebarea este dacă e adevărat sau nu că domnia sa a fost implicată în trafi c de copii. Dacă treaba asta este așa cum se zvonește de ani de zile, lucrurile acestea oricum vor ieși la suprafaţă, vor apărea în presă. Și atunci pe unde va scoate cămașa nu Mihai Balan, ci coali-ţia de guvernământ? Impresia mea este că coaliţia de guvernământ și-a instalat un om comod, sin-gura lui responsabilitate de bază fi ind protejarea intereselor actualei guvernări: să nu-i deranjeze, nu cumva ca Serviciul de Informare și Securitate

să fi e altceva decât era KGB-ul pe vremea sovie-ticilor. Care era statutul KGB-ului în raport cu Par-tidul Comunist din Uniunea Sovietică? Niciodată KGB-ul nu mergea împotriva partidului. Asta e asemănarea cheie. De aceea este nevoie de mici birocraţi sovietici, ca domnul Balan, care să fi e obedienţi în raport cu puterea. El nu va servi inte-resele naţionale ale Republicii Moldova, el va servi interesele guvernanţilor. Faptul că Mihai Ghimpu neagă ceea ce este scris în acordul lor secret (acor-dul de constituire a AIE II – nota FLUX), că această funcţie revine PL, contrar legislaţiei, Constituţiei și logicii juridice, nu înseamnă nimic. Poate și Mihai Ghimpu ar trebui să meargă de bună voie la un poligraf-test să vedem dacă spune minciuni sau nu. Mă tem că acolo au să ardă toate fi rele calcula-torului respectiv.

Situaţia este dramatică pentru că Republica Moldova este o ţară foarte vulnerabilă. Noi avem diferendul transnistrean, noi avem chestiuni care ţin de securitatea economică, securitatea fi nan-ciară, securitatea energetică, securitatea ecolo-gică, securitatea socială. Știe oare acest personaj care a ajuns director SIS ce înseamnă aceste as-pecte? Are dumnealui o viziune strategică asu-pra intereselor naţionale ale Republicii Moldova și asupra perspectivelor de dezvoltare a Republi-cii Moldova?

Cât privește numirea domnului general Chetra-ru la conducerea Centrului Naţional Anticorupţie, acum totul depinde de domnia sa. Nimeni nu pune la îndoială capacităţile lui profesionale. În condiţi-ile în care Procuratura Generală este controlată de Vlad Plahotniuc, când este obedientă Partidului Democrat, ca să vorbim eufemistic, ce poate face Centrul Anticorupţie? Orice informaţie și orice dosar instrumentează Centrul Anticorupţie, el tre-buie să transmită, potrivit competenţelor, aceste materiale Procuraturii Generale, care înaintează sau nu înaintează dosarul în instanţa de judecată. Prin urmare, atâta timp cât Procuratura este obe-dientă grupului oligarhic care conduce Republica Moldova la ora actuală, atâta timp cât Justiţia este la picioarele aceluiași oligarh și altora ca el din ier-arhiile puterii de stat, poate să fi e oricât de bun, calitativ, profesionist, moral domnul general Che-traru că nu va putea face nimic. De felul în care se va prezenta, depinde cariera lui de după manda-tul actualei guvernări.

Sursa: noi.md

Democraţii şi comuniştii au absentat Democraţii şi comuniştii au absentat de la funeraliile lui Valentin Mândâcanu de la funeraliile lui Valentin Mândâcanu

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR

CREȘTIN–DEMOCRAȚI

oferă următoarele

servicii juridice:

- consultații juridice;- întocmirea actelor juridice;- înregistrarea asociațiilor

obștești;- reprezentarea în instituțiile

statului;- asistență juridică în acciden-

tele auto.Președinte: Radu Bușilă

tel./fax: 022 23 40 15

mob: 0 78 488 488

e-mail: busilaradu@gmail.comblog: radubusila.mdAdresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași.

Apartament 3 camere pe

Mircea cel Bătrân. Supra-

faţa 70 de metri pătraţi.

Apă, gaz autonom,

termopan, etaj 6 din 10.

Clădirea e termoizolată

în exterior. Telefon de

contact: 069995040.

Iurie ROŞCA:

Noul şef al SIS ar trebui supus detectorului de minciuni, pentru a vedea ce a făcut Mossadul cu el(Fragment din interviul acordat de Iurie Roşca pentru noi.md, în care fostul lider al

PPCD comentează numirea lui Mihai Balan în funcţia de director SIS)

Dezvelirea plăcii cu textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii MoldovaDezvelirea plăcii cu textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova

2 NOIEMBRIE 2012 66F L U XF L U X Omagiu

Dumnezeu ni l-a luat şi pe Mândâcanu Dumnezeu ni l-a luat şi pe Mândâcanu Urmare din pag. 1

Alături de rude, la ceremonia de

înmormântare au participat și nu-

meroși camarazi de-ai lui Valentin

Mândâcanu din PPCD, între care:

președintele de onoare al acestei

formaţiuni, Ion Moraru, actualul

președinte creștin-democrat Victor

Ciobanu, secretarul general al for-

maţiunii, Dinu Ţurcanu, cât și fostul

președinte al PPCD, Iurie Roșca. De

menţionat că pe Iurie Roșca îl leagă

de Valentin Mândâcanu nu doar acti-

vitatea în comun în cadrul Frontului

Popular din Moldova, mai apoi PPCD,

cât și o relaţie strânsă de prietenie.

Printre cei care au venit să-i aducă

un ultim omagiu lui Valentin Mân-

dâcanu s-au numărat și președintele

ţării, Nicolae Timofti, premierul Vla-

dimir Filat, liderul PL, Mihai Ghimpu, primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, deputaţi și miniștri. Sin-gurii reprezentanţi ai coaliţiei de guvernământ care au absentat de la funeralii au fost democraţii lui Mari-an Lupu.

Valentin Mândâcanu s-a născut pe 27 iulie 1930, în comuna Mihăileni, judeţul Bălţi. A făcut studii liceale la Bălţi și Craiova, apoi la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chiși-nău. A activat în funcţia de profesor la Școala Pedagogică din Călărași, a fost traducător la ATEM. A fost unul dintre fondatorii mișcării democra-tice din Basarabia. În 1991, Valentin Mândâcanu a semnat Declaraţia de Independenţă, fi ind deputat în pri-mul Parlament democratic al Repu-blicii Moldova.

În 2010, Valentin Mândâcanu a fost decorat cu „Ordinului Repu-blicii”, pentru merite deosebite în afi rmarea adevărului știinţifi c și a valorilor spirituale naţionale și pen-tru activitate literară și publicistică prodigioasă.

Trecerea în lumea celor drepţi a lui Valentin Mândâcanu constituie o pierdere de nerecuperat și pentru redacţia ziarului nostru, reputatul lingvist fi ind, în mod sigur, cel mai valoros condeier de la FLUX. Ani la rând, Valentin Mândâcanu a scris eseuri monumentale și a întreţinut rubrici permanente pe paginile zi-arului nostru, ultimele fi ind „ÎNTRE ACASĂ ȘI ACASĂ” și „SURSE DE LU-MINĂ”.

Dumnezeu să-l odihnească cu drepţii.

Am pierdut un model, un model ex-celent nu numai de exprimare admira-bilă în limba română, dar și de dragos-te, de iubire. Nu a iubit, pur și simplu, limba maternă, ci o apăra, o proteja cu argumente, competent, intransigent, principial, fără nicio concesie. Acesta a fost Mândâcanu.

A fost exponentul unei generaţii de aur, școlit în România Mare și, cum au putut să facă puţini dintre colegii de generaţie, a scris un eseu admira-bil dedicat acelei perioade, elogiind interbelicul românesc. Ocupanţii so-vietici au denigrat în așa hal această perioadă, încât majoritatea au impre-sii greșite că ar fi fost numai jandarmi și teroare. El a arătat că a fost lumină. De altfel, Domnul i-a slobozit o zi așa de frumoasă astăzi, parcă știind că el a fost însetat de lumină.

În FLUX a publicat „SURSE DE LUMI-NĂ”. Se confi gurează o carte nemaipo-menită. A fost ultima carte la care a lucrat cât a putut, până a se prăpădi. Și dacă ar apărea…

Însă „Cuvântul potrivit la locul potri-vit”, îndreptarul lui, sigur că-i este ope-ra, monumentul lui lăsat nouă, pentru că această carte, din 1967, de la prima ediţie, care se numea „Exprimarea co-rectă”, și cred că încă două generaţii, 50 de ani înainte, va rămâne valabilă. El a inventariat toate greșelile și a dat mecanismele cele mai sigure de a te debarasa de greșeală, de a găsi soluţii-le corecte și a vorbi, dacă nu exemplar, într-o română exemplară, cum zicea

Eugeniu Coșeriu, atunci, cel puţin, acceptabil, să nu supere. Se întrista enorm când găsea greșeli, inclusiv la subsemnatul. Și am trecut o școală ex-traordinară numai din convorbirile cu el și observaţiile lui.

A fost o replică admirabilă, fantas-tică pentru noi a lui Eugeniu Coșeriu, consăteanul său. Acela s-a manifestat ca teoretician în Europa, el aici. Dar și unul, și altul au spus același lucru, că a promova așa-zisa limbă moldoveneas-că este o crimă, este un genocid care trebuie curmat. Ca și Eugeniu Coșeriu, Mândâcanu a făcut totul pentru a cur-ma acest genocid, ba chiar mai mult, el fi ind aici, la faţa locului.

Ion ŢURCANU, istoric:Ion ŢURCANU, istoric:

Un cărturar deosebit şi un

luptător pentru cauza naţională

Despre Valentin Mândâcanu pot fi spuse multe lucruri frumoase. L-am cunoscut foarte bine și înainte de a fi deputat în primul Parlament. A fost un cărturar deosebit și un luptător pentru cauza naţională. Articolul său, „Veșmântul fi inţei noastre”, care a fost publicat în revista Nistru, în aprilie 1988, a constituit un punct de plecare pentru Mișcarea de elibera-re naţională și pentru ceea ce urma să devină ulterior statul independent Republica Moldova, împreună cu celelalte succese, atâtea câte au fost.

Ca și cum nu ne-ar mai avea în pază cerurile. Ne pierde cea mai neagră veșnicie, pe rând. Nici purtătorii de toiag nu sunt cruţaţi. Moartea nu are nicio rudă.

S-a dus Aureliu Busuioc. Se duce azi Valentin Mândâcanu. A fost cu noi și noi am fost cu el, atunci, când omul negru ne urmărea de peste tot.

Valentin Mândâcanu a scris cel mai mare studiu dedicat limbii române din Basarabia. Mă bucur că l-am pu-blicat. Revoluţia noastră de aici avea să înceapă. Și Frontul Popular tot. Și Piaţa Marii Adunări Naţionale din toa-te satele Mărgioarei avea să ne adune, să fi m o forţă, un codru de inimi fi er-binţi.

Mândâcanu s-a născut, a trăit, a respirat cu vocabula dătătoare de viaţă a limbii române. A avut prieteni, mulţi. Dar și dușmani a avut, tot mulţi. I-au făcut zile grele. Chiar și în ultimii ani, când nu mai putea să-și ducă voinic și mândru povara. L-au lovit pe din spate.

Azi ne vom despărţi de el omenește, moldovenește, creștinește, îl vom ruga să ne ierte, dacă s-a întâmplat și am greșit cândva. Îi vom ocroti până la sfârșit memoria. Lupta cea mai grea e înainte. Limba română tot cenușărea-să e în Basarabia. Să ne strângem rândurile, să nu umblăm cu capul în jos.

Eu cred că Valentin Mândâcanu va rămâne o per-sonalitate luminoasă, un om de caracter, un om de cultură, un om ales, un om cu o voinţă fermă în a apăra idealurile naţionale românești. Un om care a militat în permanenţă pentru adevărul identitar și lingvistic. Și prin opera lui, care reprezintă cărţi de mare valoare, dar și prin faptul că, în ultimii ani, deși a avut probleme grele, suferinţă, a continuat să lucreze, să muncească, până în ultimul moment. Pentru cei care l-au cunoscut, Valentin Mândâcanu rămâne un model de urmat, de admirat și de pro-movat.

Am fost colegi în primul Parlament, acolo ne-am cunoscut mai bine. Am participat, de mai multe ori, la diferite discuţii, la diverse manifestări, am parti-cipat împreună la manifestaţiile de 1 decembrie la București, la Alba Iulia, la festivităţile prilejuite de Unirea Basarabiei cu România, am călătorit împre-ună, am discutat mult. El venea dintr-o lume, eu veneam din altă lume. Uneori aveam opinii mai su-biective, dar discutam și ajungeam la o înţelegere. Însă în ultimul timp, ne-am apropiat extrem de mult și m-a durut foarte tare suferinţa pe care a avut-o de suportat. Cu toate acestea, s-a ţinut bine și a luptat cu destinul până la capăt. Știţi cum zice o vorbă în-ţeleaptă: „Felul cum moare un om transformă viaţa

lui în destin”. Dacă omul a murit demn, a murit cu

fruntea sus, a murit muncind, a murit vertical, curat

la sufl et, înseamnă că așa a fost toată viaţa lui. Dar

dacă n-a avut noroc și a cedat, așa arată și viaţa lui.

Acesta este indiciul unei existenţe demne pe pă-

mânt.

Vladimir BEȘLEAGĂ, scriitor:Vladimir BEȘLEAGĂ, scriitor:

Valentin Mândâcanu a murit demn, cu fruntea susDumitru MATCOVSCHI, poet, scriitor:Dumitru MATCOVSCHI, poet, scriitor:

Vremea nu are nicio rudă

Vlad POHILĂ, scriitor:Vlad POHILĂ, scriitor:

A fost însetat de lumină

2 NOIEMBRIE 2012 77 F L U XF L U XIn memoriam

Anume în casa lui Boris și a Elenei Vasilache am avut acces la o adevăra-tă comoară de cărţi în limba română, inclusiv la o revistă de istorie, pe care o primea Alexandru Șoltoianu și care circula din mână în mână în mod clan-destin. Eu o puteam lua doar pentru o singură noapte, pentru că alţii urmau să o preia în același mod. Sau poate pentru că anume așa mă învăţa Elena Vasilache să citesc repede și discipli-nat. Tot ea m-a ghidat spre articole de corectitudine lingvistică, pe care le publica cu regularitate neobosi-tul slujitor al limbii române, Valentin Mândâcanu. Lupta vieţii lui a fost cea cu calchierile din limba rusă, care po-ciseră rău de tot limba vorbită și scrisă pe atunci cu alfabet rusesc.

În condiţiile unei cenzuri dure, când regimul era obsedat de căutarea spio-nilor români, teroarea cădea în primul rând asupra intelectualilor conștienţi de tragedia propriului popor. Preţ de zeci de ani, Mândâcanu a apărat limba română, fără a-i putea spune pe nume și fără a avea dreptul să facă uz de al-fabetul latin. Eufemismul utilizat era falsul „limba moldovenească”, împo-triva căruia se va răscula atunci când Dumnezeu va îngădui să se relaxeze puţin dictatura comunistă.

Ajungând la Casa Presei în 1979, da-torită vărului meu Nicolae Roșca, am descoperit la „Tinerimea Moldovei” un adevărat cult pentru Mândâcanu, care era o autoritate lingvistică indiscutabi-lă. Tinerii scriitori și jurnaliștii adunaţi în jurul acelei gazete, atunci când cău-tau formula optimă pentru o expresie lingvistică, apelau la recomandările lui Mândâcanu.

Acum câteva săptămâni l-am vizitat pe Mândâcanu. Așa cum nu dădeam de exemplarul meu al cărţii „Cuvântul potrivit la locul potrivit”, am mers la autor. Nea Valentin, cum îi spuneam noi cu familiaritatea și dragostea de prieteni mai tineri, slăbit de boli, în baston, sprijinit de braţ de doamna Iu-lia, a ieșit cu greu din dormitor, pentru a se întreţine cu mine în camera mai mare, doldora de cărţi. „Dragul meu Iurie, uite, îţi dau ultimul exemplar al cărţii mele. Te rog să mi-l restitui și să-

mi mai aduci în mai multe exemplare cele două cărţulii pe care le-aţi tipărit. Tu știi că toată viaţa am adunat cărţi. Și m-am gândit să fac mai multe legături, să pun și câteva cărţi de-ale mele și să le dau prietenilor, că doar n-o să le iau cu mine pe lumea cealaltă.” Este vor-ba de volumele „Între Acasă și Acasă” și „Spărturi în gheaţa tăcerii”, ultimul cuprinzând eseurile „Veșmântul fi inţei noastre” (1988) și „Laudă ţie, interbelic românesc” (2008), îngrijite de istoricul și editorul Mihai Adauge.

I-am mărturisit lui Mândâcanu că am nevoie de cartea lui pentru a mă inspira în pregătirea unor lecţii la o universitate, atunci când voi vorbi în faţa viitorilor jurnaliști. Stând la ulti-ma ceașcă de cafea cu nea Valentin, îi spuneam cu bucurie că totuși, munca lui n-a fost zadarnică, limba română făcând un salt enorm în ultimele două decenii. A venit vorba și despre scri-itori. „Să știi, Iurie, că cel mai bun cu-noscător al limbii române dintre toţi scriitorii de la noi tot Busuioc rămâne.” Iar peste câteva zile Aureliu Busuioc deceda, luându-i-o înainte lui Mândâ-canu cu doar câteva zile.

„Dragul meu, mai spunea Mândâ-canu la ultima noastră întâlnire, cauza vieţii mele a fost lupta cu „șantismul lingvistic”, împotriva acelei agresiuni venite de dincolo de Nistru peste ca-petele noastre. Am câștigat acest lung și inegal pentru noi război lingvistic încă pe vremea sovieticilor, iar reve-nirea la alfabetul latin și adoptarea limbii de stat m-au făcut să mă simt fe-ricit. Dar, Doamne, sunt încă atâtea de făcut pentru limba noastră! Și eu, cum vezi, nu mai am puteri să scriu.”

Am pregătit chiar a doua zi punga cu cărţi, am vorbit la telefon cu doam-na Iulia, însă dânsa mi-a zis să nu mă grăbesc. Mândâcanu era prea slăbit ca să se ocupe de selectarea cărţilor pentru prieteni. Abia astăzi dimineaţă, când am primit vestea despre moartea lui, cărţile au ajuns din nou în locuinţa celui care n-a mai apucat să le vadă.

Momentul de graţie al vieţii lui Mân-dâcanu a venit odată cu Perestroika. Renașterea naţională l-a avut printre apostolii săi de frunte. Nicio adunare

la Uniunea Scriitorilor, nicio ședinţă în aer liber a cenaclului „Alexei Mate-evici”, niciun miting al Frontului Po-pular nu treceau fără prezenţa și par-ticiparea activă a lui Mândâcanu. El își scria cuvântările și articolele de mână, cu migala și rigurozitatea unui cărtu-rar de elită. Modest din fi re, niciodată n-a vânat gloria deșartă și nici nu a umblat după prezidiumuri, onoruri și tinichele.

Publicarea eseului „Veșmântul fi in-ţei noastre” a fost momentul de vârf al efortului său. Deloc întâmplător, textul apărea anume în revista „Nis-tru”, condusă de un neînfricat scriitor, Dumitru Matcovschi. Încercările lui Mândâcanu de a-l convinge pe Dabija să îl publice în „Literatura și Arta” nu s-au încununat de succes. Luni în șir a făcut anticameră Mândâcanu la Dabi-ja, dar autoritatea Comitetului Central al PCM s-a dovedit a fi mai mare decât cea a curajosului lingvist. Deosebirea era că într-un săptămânal, textul ar fi putut apărea mult mai repede decât într-o revistă lunară. Matcovschi a ac-ceptat fără ezitare eseul. Comitetul Central și KGB-ul fi erbeau. Regimul tuna și fulgera. Însă trecând peste in-terdicţii, în aprilie 1988, Matcovschi a publicat eseul. Revista „Nistru” cu textul lui Mândâcanu devenise un adevărat manifest al tuturor celor care s-au ridicat la lupta pentru renașterea naţională. El era citit lângă monumen-tul lui Eminescu, în instituţii, în școli, în troleibuz, peste tot.

În acele zile și luni ale lui 1988, Emil Mândâcanu, fi ul reputatului lingvist, care urmase cariera profesională, dar și vocaţia tatălui, a avut inspiraţia să facă din unul dintre capitolele eseului, devenit port-drapel al mișcării noas-tre, o foaie volantă. Capitolul se nu-mea „Alfabetul latin – o sperietoare?”. Tehnică de multiplicat era extrem de puţină la acea vreme, iar regimul o ţi-nea sub un control strict. Și iată, atunci când ne adunam duminicile în centrul capitalei sau în parcul Valea Morilor, în toiul acţiunilor, oamenii noștri de încredere pătrundeau în mulţime și distribuiau acel text, cules atunci cu alfabet rusesc, deoarece prea puţini puteau citi literele latine.

Acum niște ani, istoricul Ion Varta își editase un volum. La evenimentul de lansare a cărţii era prezent și Mândâ-canu, deja obosit de povara anilor. As-culta cu atenţie vorbitorii. Fiind rugat să spună câteva cuvinte, el s-a ridicat încet, a vorbit lent, spunând doar ur-mătoarele: „Dragii mei, eu astăzi nu voi vorbi „din motive tehnice”. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, profésor, pro-fésor, nu profesór!”. Și s-a așezat. Sen-sibil la fi ecare sunet, fi ecare accent al limbii, Mândâcanu, splendidul vorbi-tor de altădată, care suferea din cauza fi ecărei abateri, oricât de mici, de la

norma literară, cu căldura și bunăvoinţa lui proverbială, își formulase remarca cu dra-goste și bunăvoinţă.

Am avut onoarea să fac parte cu Valentin Mândâca-nu din același partid politic timp de douăzeci și patru de ani, adică chiar din ziua formării lui, 3 iunie 1988, și până la stingerea lui din această viaţă. Consecvenţa, fi delitatea, nobleţea lui Mân-dâcanu au fost mereu admi-rate de toţi militanţii noștri. Doamne, câtă lume s-a vân-turat în acest răstimp printr-o puzderie de partide, care mai de care! El însă nu s-a lăsat nici momit, nici mani-pulat, nici cumpărat. Și dacă un luptător bun este cel care moare bun, Valentin Mândâ-canu este unul care răspun-de acestei norme morale în mod exemplar. Astăzi seara, când vestea despre moarta lui a zguduit opinia publică, am fost sunat de Ion Moraru, vechiul meu pri-eten, bătrânul luptător, fostul deţinut politic și președintele de onoare al Partidului Popular Creștin Democrat. „Iurie, Dumnezeu să-l odihnească pe fratele nostru Valentin Mândâcanu. Ai observat că în informaţiile date în presă despre el nici nu se pomenește de calitatea lui de membru al partidu-lui nostru? N-ar trebui să fi e trecută cu vederea apartenenţa lui politică, la care a ţinut atât de mult”. Am căzut de acord. Noi nu uităm. El rămâne pentru noi și pentru cei mai tineri un model de intelectual împătimit de lecturi, un militant fervent, un coleg de nădejde.

Sunt printre discipolii lui Mândâca-nu. El a fost unul dintre părinţii mei spirituali. N-a acceptat niciodată să facă parte din găști literare sau poli-tice, n-a făcut cârdășie cu mai-marii zilei, nu și-a vândut prietenii, nu s-a lăsat folosit în catastife kilometrice cu false somităţi, înșiruite cu regularitate de „martirii (de serviciu) ai neamului” cu ocazia unor alegeri sau alte prile-juri de lustruire a învingătorilor. Acum, iată, decesul Cavalerului Limbii Româ-ne va scoate în faţă toate nulităţile culturale și politice, care vor trage de sicriul defunctului și se vor cocoţa pe mormântul lui, pentru a poza în faţa camerelor de luat vederi. I-am văzut bulucindu-se în faţă și la moartea lui Nicolae Sulac, și a Leonidei Lari, dar și a altor personalităţi de excepţie.

Nimic nou sub soare. Eminescu i-a stigmatizat pentru vecie:

„Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,

Nu slăvindu-te pe tine… lus-truindu-se pe el

Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă.”

Cine să le dea în obraz impostori-lor, care atunci când era cazul n-au fost alături de Mândâcanu? Cine să-i mai biciuiască de la înălţimea talen-tului și a meritelor literare autentice? Vasilache a murit, Saka a plecat și el la Domnul, Busuioc le-a urmat calea eternităţii. Poate doar Matcovschi ar mai avea dreptul și verva să le dea în obraz. Dacă nu cumva s-a dezgustat și el defi nitiv de spectacolul de prost gust, ce se lăţește peste prezentul nos-tru tot mai apăsător. Dar să-i lăsăm pe pigmeii vieţii publice să-și consume vieţuirea ștearsă în exerciţii de auto-lustruire. Astăzi ne e dor ca niciodată de Mândâcanu.

Omul cărţii Mândâcanu, obișnuit cu selectarea perlelor de înţelepciune

din lecturile lui temeinice, a susţinut vreme îndelungată o rubrică specială în ziarul „FLUX”. Venea în fi ecare săptă-mână la redacţie, prezentându-și tex-tul la timp, caligrafi at cu grijă de mână. Erau tot atâtea prilejuri să ne vedem. Mă grăbeam să fac o cafea, așa cum învăţasem cu mulţi ani în urmă la Casa Presei. Stăteam de vorbă îndelung, în-torcând pe toate părţile întâmplările curente sau amintindu-ne de vremuri-le de vârf ale mișcării noastre. În acele dialoguri atât de gustate de mine, el își amintea mereu de celebrul său consă-tean Eugeniu Coșeriu, originar și el din satul Mihăileni, actualul raion Râșcani, lingvistul cu renume mondial, pe care îl avea drept model de savant și patri-ot. De la un timp însă, când puterile i-au slăbit, doamna Iulia era cea care îi aducea textele la redacţie.

Preţ de ani de zile, i-am tot zis lui Mândâcanu că ar fi cazul să reedite-ze, cu alfabet latin și într-o formulă actualizată, „Cuvântul potrivit la locul potrivit”. El însă îmi spunea că se sim-te prea obosit ca să mai poată face un astfel de efort. Am tot râvnit să-l ajut la redactarea acestei cărţi, dar iureșul vieţii nu mi-a îngăduit să o fac. Acum, când nu mai e printre noi, s-ar impune scrierea unei monografi i, care ar pur-ta titlul „Valentin Mândâcanu. Viaţa și opera”. Atâta timp cât modesta și ne-obosita lui soţie, doamna Iulia, ar mai putea ajuta la reconstituirea zbuciu-mului vieţii lui, pline de suferinţă și de efort tenace în numele servirii limbii și culturii poporului, la care a ţinut ca la ochii din cap. Atâta timp cât Emil și Ala Mândâcanu, colegii mei de Mișcare Democratică, ar putea oferi o mulţime de elemente de preţ pentru recon-stituirea drumului vieţii ilustrului lor părinte. Lungile decenii de ocupaţie, urmate de altele două și ceva, sunt marcate în mod simbolic de traiecto-ria vârfurilor intelectualităţii noastre, al cărei exponent de excepţie a fost și va rămâne Valentin Mândâcanu. Aca-demia de Știinţe, istoricii și fi lologii ar trebui să acopere acest gol cât mai cu-rând posibil.

Iată-mă din nou în postura de autor de texte despre unul dintre iluștrii mei prieteni, care pleacă la Domnul. E cel mai greu gen al jurnalisticii. Îl practic cu dragoste și răspundere. Nu sunt nici scriitor, nici demnitar, deci nu mă regăsesc în lista semnatarilor în grup al necrologurilor de serviciu.

Dumnezeu să-l odihnească în pace cu drepţii.

Iurie ROŞCA29-30 octombrie 2012

Valentin Mândâcanu – un cărturar Valentin Mândâcanu – un cărturar cu pana ca un paloş de oşteancu pana ca un paloş de oştean

Prin 1979, după ce absolvisem școala, mama mea, învăţătoare de geografi e, mă dăduse pe mâna celebrei învăţătoare de limbă română Elena Vasilache, cea care fusese dată afară din învăţământ pentru naţionalism. Anume în casa Elenei și a lui Boris Vasilache am afl at despre Valentin Mândâcanu. Tot acolo am afl at și despre fostul deţinut politic Alexandru Șoltoianu, care, după șaisprezece ani de pușcărie, a fost lăsat să se stabilească la Tiraspol. Familia Vasilache și părinţii mei se cunoș-teau încă din tinereţe, de la Telenești.

2 NOIEMBRIE 2012 88F L U XF L U X Reconstituiri

CMYK

CMYK

Oamenii de cultură cu judecata ne-împânzită de fumuri triumfalnice erau și mai înainte îngrijoraţi de

nivelul scăzut al predării, învăţării și cu-noașterii practice a limbii moldovenești și ruse. Perioada luminoasă a dezvăluirii neajunsurilor, a evidenţierii adevărurilor și eliminării factorilor de regres a înmul-ţit și a ascuţit semnalele de alarmă: da, am ajuns precum ne vede toată lumea – o republică unională a cărei popula-ţie nu cunoaște la parametrii civilizaţiei contemporane nici limba maternă, nici limba de contact între felurite neamuri de oameni.

Am ajuns într-o situaţie catastrofală, care ne îndreaptă pe toţi, după cum spunea Ion Druţă, către o răscolitoare problemă de conștiinţă „... ca fi ecare dintre noi să se lămurească și să ho-tărască în taină, în sufl etul lui, ce este limba maternă: o povară sau un tezaur sfânt? Viitorul limbii noastre depinde de ceea ce vom hotărî fi ecare dintre noi și în ce măsură vom rămâne credincioși celor hotărâte”.

Nimeni dintre noi nu trebuie să rămâ-nă în afara activităţii de culturalizare a maselor. Fiecare este dator să cumpă-nească bine în balanţa inimii toate ae-rele ce l-au îmbătat până acum și să se angajeze pe măsura potenţialului său în lupta dusă pentru salvgardarea tezau-rului.

Acum este important să nu zăbo-vim prea mult la „zidul plângerilor”, să nu pierdem timpul, să trecem grabnic la fapte, să ne pătrundem de ideea că ceea ce nu vom face astăzi va fi mult mai greu de făcut mâine.

Doamne, câte sunt de făcut!...Eliberată din chingile opreliștilor și ale

suspiciunilor, PROBLEMA nu are alte di-mensiuni decât dimensiunea RESTRUC-TURĂRII PSIHOLOGIEI, dimensiunea AVÂNTULUI PRIMENITOR, dimensiunea CUNOAȘTERII și dimensiunea OCROTI-RII LIMBII.

Ocrotind limba ca un monument sfânt al omului și al naturii, ne ocrotim, în primul rând, pe noi înșine, pentru a păstra sentimentul propriei demnităţi și a nu aluneca într-o dăinuire aspaţială, într-o fi inţare lâncedă și umilă.

Ocrotind limba maternă, ocrotim un stâlp de nădejde al naţiunii, păzim acel areal de spirit, pe care poporul se simte statornic și puternic. Pierderea limbii este o pierdere ireparabilă și iremediabilă.

Ocrotind limba naţională, ocrotim „toiagul păstoriei”, ocrotim memoria strămoșilor, memoria istoriei, întrucât fără această memorie este de neînchi-puit adevăratul cetăţean, este cu nepu-tinţă adevărata dragoste de Patrie.

A vorbi cu glas înalt și a trudi cu spor în apărarea virtuţilor limbii materne ca vehicul al mesajului și ca suport al pro-gresului uman este o datorie cetăţe-nească, de la care nimeni nu trebuie să se sustragă...

Să dovedim că suntem cetăţeni des-toinici ai Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Dacă nu ne vom respecta noi înșine, cine să ne respecte?

Dacă nu ne vom ajuta noi înșine, cine să ne oblojească sufl etul?

O poveste tristăProblema poluării limbii moldove-

nești n-a apărut din senin și nu este deloc nouă, contradicţiile și factorii distructivi s-au manifestat cu anii și au zdrumicat puţin câte puţin nu numai limba, ci și temeiurile conștiinţei, au măcinat cel mai mare monument – sim-ţirea naţională. Abia acum, se tânguieș-te poetul Gr. Vieru, „încercăm să ridicăm din ruine acel monument risipit, care este simţirea noastră de neam”.

Mari și grele eforturi avem a depune astăzi pentru a dezmorţi simţirea naţi-onală a oamenilor, pentru a le schimba psihologia refractară la etic și sublim, pentru a-i întoarce cu faţa spre limba lor maternă, spre literatură, spre artă, pen-tru a-i lecui de „muţenie” și „surzenie”.

Procesul de degradare a limbii și a conștiinţei naţionale a început încă pe timpul stăpânirii ţariste, a fost mai puţin intens în Basarabia și deosebit de intens pe malul stâng al Nistrului, unde, în pofi -da unor îndrăzneţe, dar nereușite încer-cări de înviere a graiului, de ștergere a „slinului” și a „mucegaiului”, acest proces a continuat și după revoluţie, în tânăra RASSM, când era agitată arma ruginită (pe atunci nou-nouţă și bine ascuţită) a dogmatismului stalinist, a sociologis-mului vulgar și a proletcultismului care avea ca „norme” interpretarea simplistă a fenomenelor spirituale, negarea moș-tenirii culturale și crearea unei limbi „norodnice” artifi ciale.

Datoria de a fi sincer mă îndeamnă să mărturisesc aici că, dacă n-ar fi surve-nit o anumită împrejurare, despre care voi vorbi mai jos, poate n-aș fi început această expunere de consideraţii cu pe-rioada aceea de frământări dramatice, de luptă inegală dintre lumina ce abia mijea și întunericul atotputernic și răz-bunător.

Împrejurarea este că la începutul acestui an academicianul N. Corlăteanu a publicat în „Literatura și arta” un arti-col, după mine, de îndoielnică ţinută știinţifi că – „Etape ale dezvoltării limbii moldovenești”, în care multe evenimen-te, fenomene și aspecte, inclusiv din pe-rioada de care vorbeam, au fost înfăţișa-te printr-o prismă deformată, conform unei metode uzitate și de către anumiţi istorici – metoda prefacerii albului în negru și a negrului în alb.

În acest articol N. Corlăteanu consu-mă mai întâi vreo șapte alineate pentru a indica de câte ori și unde s-a vorbit în istorie despre limba moldovenească și trece cu foarte mare ușurinţă peste tipă-riturile lui Coresi. De ce o face? O face

pentru a nu încuviinţa ceea ce afi rmă majoritatea covârșitoare a lingviștilor – că anume aceste tipărituri stau la baza formării, unifi cării și consolidării limbii române literare („limba română” a fost și este unicul termen generic pentru denumirea graiurilor muntenesc, tran-silvănean și moldovenesc).

Orice om de știinţă poate demonstra interferenţele istorice ale elementelor din cele trei graiuri și... orice student sârguincios poate dovedi că N. Corlă-teanu, respectând, totuși, un principiu just, potrivit căruia dialectul tinde spre limba literară și nu invers, a pus la baza ortografi ei moldovenești fonetismele... muntenești – dădacă, și nu dadacî, pi-cior, și nu chișior, repede, și nu răpidi, frăţie, și nu frăţâi (cu foarte puţine ex-cepţii, și acelea neavenite: mulţămesc, îmbla ș.a.).

Mai departe N. Corlăteanu ajunge la „eliberarea Basarabiei de sub jugul tur-cesc și unirea ei cu Rusia în 1812”, dar nu arată că eliberarea Basarabiei de sub turci a însemnat în același timp o dezli-pire de la trupul Moldovei, o alipire (nu unire) la Rusia ţaristă și, deci, o rupere locală a fi rului istoric al dezvoltării lim-bii. Academicianul afi rmă împreună cu V.F. Șișmariov că după 1812 „s-a intensi-fi cat ritmul de formare a limbii moldo-venești”, dându-ne de înţeles că ea s-a format separat de limba română, dar nu ne face să pricepem ce s-a întâmplat cu „restul” limbii – cu limba moldovenilor neeliberaţi – s-a dezvoltat sau a „dege-nerat” în română?

Acad. N. Corlăteanu nu uită să arate că marele A.S. Pușkin „îi ajuta în creaţia lor pe scriitorii moldoveni”, lăsând să se înţeleagă că aceștia ar fi fost niște învăţăcei becisnici; subliniază însem-nătatea slavonismelor (ca și cum ar pu-ne-o cineva la îndoială); scoate în relief „măreţia” alfabetului slav și „nimicnicia” alfabetului latin... și tot așa, săltând din hop în hop, ajunge, în sfârșit, la „etapa de dezvoltare” din RASSM, despre care ne spune vrute și nevrute, numai adevă-rul – ba, fi indcă nu corespunde realităţii nici măcar concluzia sa fi nală: „În ansam-blu, însă, în acea vreme se crea – cu mari difi cultăţi și șovăiri – un mijloc efi cient de comunicare a [corect: al] poporului moldovenesc – limba lui literară”.

Voi arăta mai încolo cu ce „mijloc efi -cient” și cu ce „teorii” s-a ales din „acea vreme” poporul moldovenesc, dar mai întâi îmi permit să reţin atenţia citito-rului asupra unei veritabile mostre de triumfalism „stagnant”.

Doctorul în știinţe istorice O. Tarasov și colaboratorul știinţifi c V. Klimenco semnează în revista “Nistru” (1986, nr. 10) un articol cu „realizări și perspecti-ve”, din care desprindem o informare de-a dreptul senzaţională: „Sunt cunos-cute departe de hotarele republicii șco-lile știinţifi ce conduse de [...] N.G. Corlă-teanu, [...] H.G. Corbu”. Aceste școli sunt

într-adevăr vestite în toată lumea, dar sub aspecte mai puţin știinţifi ce: școala academicianului Corlăteanu – pentru „meritul” de a fi încurajat fl agelul nepu-tinţei de exprimare a moldovenilor, iar școala academicianului Corbu – pentru „meritul” de a fi prefăcut istoria literaturii într-un fel de șvaiţer cu goluri presărate în toată masa și, în prezent, – pentru vir-tuozitatea cu care face mulineuri, ca la scrimă, în scopul de a-i ţine la distanţă pe Ion Druţă și pe toţi cei ce ar cuteza să-i atace templul.

Dacă am adăuga aici și școala istorică a acad. Iachim Sergheevici Grossul, care a contribuit din plin la dezorientarea minţilor și la infi rmizarea sufl etelor, am avea de faţă acea „trinitate infailibilă” de știinţe moldovenești, care, potrivit opi-niei lui Ion Druţă, trebuie supusă unei grabnice și profunde restructurări.

[...]

Una sau două?După cum ne spune și titlul articolu-

lui în discuţie, N. Corlăteanu și-a asumat misiunea de a înfăţișa principalele eta-pe ale dezvoltării limbii moldovenești.

Părerea mea e că sunt cel puţin curi-oase etapele înfăţișate de dumnealui.

Se arată, de pildă, că în stabilirea și evoluţia normelor literare ale limbii moldovenești un rol important l-au jucat gramaticile și dicţionarele din secolul al XIX-lea (despre care R. A. Bu-dagov a spus că se afl au încă departe de nevoile și normele limbii literare), precum și „activitatea literară a scriito-rilor C. Stamati, C. Negruzzi, A. Donici, M. Kogălniceanu”. Nici aici, nici mai departe nu se spune nimic despre cea mai importantă etapă a dezvoltării limbii – despre rolul jucat în această privinţă de M. Eminescu și V. Alecsan-

dri (Alecsandri este menţionat doar ca imitator al lui Pușkin!). Cercetătorii care se ocupă de istoria limbii literare ruse ar comite un sacrilegiu dacă ar sări peste epoca lui Pușkin. Academicianul nostru a sărit, însă, cu o sprinteneală uimitoare tocmai peste a doua jumătate a seco-lului al XIX-lea, tocmai peste epoca lui Eminescu și a lui Alecsandri – perioada cea mai plină de roade a istoriei limbii literare „moldovenești”. (Am luat cuvân-tul acesta între ghilimele numai pentru a arăta un adevăr de care ne ferim ca de foc: adevărul că – vreţi, nu vreţi – Eminescu, Alecsandri, Creangă, Hasdeu ș.a. au scris – horribile dictu! – în limba română.) Ce-i drept, spre sfârșitul arti-colului sunt pomeniţi și V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, B. P. Hasdeu, dar numai în planul ideii că limba lor (care limbă?) este înţeleasă (!) de „cei care vorbesc și scriu în limba moldove-nească”.

Este menţionat și Alecu Russo, care scria, pe bună dreptate, că slavonismul este o necesitate istorică pentru limba noastră, însă a trecut sub tăcere ceea ce subînţelegea el prin „limba noastră”.

De ce s-o trecem sub tăcere?Poporul nu trebuie să cunoască ade-

vărul?Iată ce spunea Alecu Russo: „De-aș fi

poet, aș culege mitologia română, ca-re-i frumoasă ca și cea latină sau grea-că; de-aș fi istoric, aș străbate prin toate bordeiele să descopăr o amintire sau o rugină de armă; de-aș fi gramatic, aș că-lători pe toate malurile românești și aș culege limbă”.

Se sare cu aceeași ușurinţă și peste perioada 1918-1940. Ce s-a întâmplat cu limba moldovenească în acești 22 de ani de „ocupaţie burghezo-moșiereas-că”? S-a dezvoltat? A degradat?

Dacă suntem acum cei care suntem – vorbitori de limbă română într-un spaţiu vitregit de soartă, cu un spirit

naţional hăituit de străini de-a lungul a cinci decenii — acest miracol se datorează şi operei lui Valentin

Mândăcanu, Crezului său neclintit, sincerităţii totale, dezarmante, cu care e ataşat de românism.

Vlad POHILĂ

Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fi e păstrat cu sfi nţenie de generaţiile ce-l primesc. Ea este cartea de nobleţe, testimoniul de

naţionalitate al unui neam; semnul caracteristic prin care membrii aceleiaşi familii se recunosc în marea diversitate a popoarelor din lume...

Vasile ALECSANDRI

Veşmântul fi inţei noastre Veşmântul fi inţei noastre (Fragment)

2 NOIEMBRIE 2012 99 F L U XF L U XReconstituiri

CMYK

CMYK

Să vedem ce spun în această privinţă istoricii noștri. Convinși de infailibilitatea teoriei lui Ciobanu-Corlăteanu că limba moldovenească e limbă de sine stătătoa-re, iar limba română e adversara ei nr. 1 (schema „clasică”: „româna – sursă de al-terare, rusa – sursă de îmbogăţire; româ-nizarea – fenomen negativ, rusifi carea – fenomen pozitiv”), istoricii s-au apucat să aștearnă pe hârtie cele mai incredibi-le inepţii. Iată ce găsim scris în Istoria RSS Moldovenești, apărută în 1970: „Limba română a fost introdusă cu de-a sila în instituţii și școli, din care pricină basarabenii, necunoscând această lim-bă, nu puteau lucra nici în instituţiile de stat, nici în școli” (p. 257). Și mai departe: „Intelectualii [...] au luptat [...] împotriva introducerii cu de-a sila a limbii româ-ne” (p. 259). Deducem că și intelectualii noștri A. Lupan, B. Istru, L. Deleanu, N. Costenco, G. Meniuc au luptat împotriva acestei acţiuni a „ocupanţilor”. Vasăzică, au luptat cât au luptat, dar n-au avut în-cotro: au trădat limba moldovenească și au început ei înșiși să scrie și să publice în limba română! Se vede că și Nicolai Grigorievici a părăsit pe atunci lupta și a purces la însușirea limbii „străine” a ocu-panţilor. Numai Em. Bucov – zicem noi – a rămas neînduplecat: „Emilian Bucov trăia la București și scria moldovenește” („Orizontul”, 1985, nr. 7).

Istoricii ne spun că „ocupanţii” se fă-ceau luntre și punte să vâre pe gât po-porului moldovenesc limba... română. Dar cum proceda pe atunci Comitetul basarabean al PC(b) din Rusia? Afl ăm din cartea lui V. Klobuţki „Gazete ce chemau la luptă” că acest comitet edita multe afi șe, foi volante și alte materiale agita-torice în limbile rusă și... română, deci în limba „ocupanţilor”, nu a poporului! Ce-i drept, în carte este reprodus un afi ș de agitaţie scris paralel în română (pentru „ocupanţi”, probabil) și în moldoveneas-că (pentru popor): Așa trăiesc ţăranii în Ucraina liberă – Аша трыеск цырани ын Украина либеры (lucrul acesta a fost făcut, cred, pentru ca moldovenii să înţeleagă prin comparaţie „superiorita-tea” limbii lor).

[...]

Înfruntări zadarnice...Nu putem spune că maladia desfrun-

zirii a bântuit fără piedici braniștea lim-bii. Împotriva mediocrităţii pernicioase și a semidoctismului belicos s-au ridicat mulţi oameni de cultură – savanţi, zia-riști, învăţători, medici și alţi intelectu-ali, s-au ridicat, în primul rând, cum au putut, scriitorii și cercetătorii literari de pe atunci – Gh. Bogaci, Em. Bucov, I. Va-silenco, L. Deleanu, B. Istru, V. Coroban, N. Costenco, Vl. Beșleagă, G. Meniuc, N. Romanenco ș.a., susţinuţi mai apoi de către o întreagă pleiadă de tineri scrii-tori, care prin contribuţiile literare sau știinţifi ce și prin luările lor de atitudine, mereu „bombardate” și veșnic „bruiate”, au căutat să combată manifestările vul-gar-proletcultiste, au luptat cu un anu-mit folos pentru păstrarea și înmulţirea zestrei noastre literare de neîndoielnică valoare, pentru întreţinerea limbii ne-spus de frumoase a poporului, a clasici-lor literaturii, pentru îngrijirea straiului de cuvinte moștenit din moși-strămoși.

Dar interesele „de clan” ale unora din-tre cei învestiţi cu hăţuri administrative primau faţă de interesele maselor largi populare. Ei făceau totul – pe faţă sau pe ascuns – ca această fi inţă să fi e schingiu-ită în continuare, ca mărăcinii sădiţi de dânșii să crească, să înfl orească și să năpă-dească braniștea. Ei creau și întreţineau o atmosferă morală și socială cât se poate de apăsătoare. Împotriva însetaţilor de lumină – aceeași pornire încrâncenată. Caiafele mai mărunte îi împroșcau cu sfo-rării neiscălite, le scoteau nume de ocară. Zeii atotputernici, în faţa cărora n-aveai voie nici să strănuţi ori să tușești, îi bruf-tuiau în public, îi stigmatizau ca pe furi, porunceau să fi e daţi afară din pâine.

Cui era să te plângi? N-aveai cui te plânge...

Se spune că era odată un boier cu cheag care, neputând aţipi de răul orăcăitului broaștelor dintr-o baltă din apropierea conacului, punea în fi eca-re noapte câte doi argaţi să azvârlă cu bulgări în apă. Broaștele tăceau. Boierul dormea liniștit...

Cam așa se proceda pe atunci și cu murmurul opiniei publice.

Dată fi ind starea de dezastru în care aluneca limbajul moldovenesc, te pu-teai jelui numai „primului”, dar „primul” nostru de după 1961, care se conside-ra expert nu numai în economie, ci și în problemele limbii, literaturii și artei moldovenești (avea în aceste domenii și consilieri pe măsura lui), trăgea el în-suși sforile limbii și le încâlcea în așa hal, că nici până azi nu le putem descâlci ca lumea. Grija lui de căpetenie era să nu încapă cumva cuvântul popor în gura ... norodului. Biv vel logofăt este acela care a declarat la o adunare: „Ei (adică „noi”) s-au descompus până într-atâta, încât au renunţat la sfântul cuvânt narod”. Și s-a răspândit un fel de panică nucleară prin redacţii: „Lăsaţi în plata domnului poporul, că aveţi copii. Daţi-vă cu no-rodul!”. O vreme oarecare a triumfat norodul, dar, după ce și-au mai revenit oamenii din sperietură, a izbucnit iarăși „războiul” dintre popor și norod. S-au găsit „împăciuitori”: să spunem poporul sovietic, pentru că e unic și măreţ, dar la plural – noroade, fi indcă așa-i place castelanului de la Condriţa. Frumos mai ieșea: un popor – două noroade!...

...Să nu șocheze și să nu irite pe ni-meni afi rmaţiile mele. Maeștrii salvării aparenţelor, „preoţii” care stropeau al-tădată limba cu agheasmă, ca s-o iz-băvească de duhurile rele, avocaţii de procese pierdute, care consideră că pu-blicitatea și restructurarea nu trebuie să se atingă de „opera” lor, – să nu ne spu-nă pe un ton stropșit-incriminator, cum se obișnuia până mai ieri-alaltăieri, că toate nu sunt decât emoţii gratuite, că facem din ţânţar armăsar, că întrecem orice măsură, că desconsiderăm, că ne-găm, că defăimăm (ah, ce „fi oros de dul-ce” era cuvântul ohaivanie!). Oricât de dureros ar fi s-o recunoaștem, degrada-rea limbii materne, în pofi da declaraţii-lor bombastice și a rapoartelor colorate în roz-triumfalist, constituie un fapt de netăgăduit, un fenomen negativ, diurn și omniprezent.

Cum se face că moldovenii, care au dat totdeauna dovadă de o mare de-cenţă nu numai în gesturi și în acţiuni, socotind că este necuviincios până și mersul pripit pe uliţă, dar și în felul lor de a grăi, cum se întâmplă că ei – astăzi – fac râs din pajiștea cu fl ori a limbii lor materne?

Numai dintr-o politică nechibzuită a izvorât păsăreasca încâlcită, exprimarea macaronică a unor moldoveni, acest dezgustător amestec de elemente ling-vistice din două limbi, pe care savanţii noștri l-au botezat cât se poate de aca-demic „limbaj colocvial”, dar care deno-tă dispreţ faţă de graiul matern și lipsă de respect faţă de limba rusă.

Numai această politică, pe care n-o putem califi ca decât ca antinaţională, a făcut ca limba noastră de doină și bala-dă să se ţină aninată acum doar în fl uie-rul Păstorului druţian din vârful dealului în timp ce acolo, în vale, se bea vârtos, se mănâncă din gros și se sughiţă într-un grai terfelit.

Din politica lipsită de luciditate și perspectivă se trage necazul multor in-telectuali, care nu-și cunosc limba la cu-venitul nivel literar. E sufi cient să asculţi cum vorbesc și să vezi cum scriu unii elevi din clasele superioare și studenţi, învăţători și conferenţiari universitari, actori și crainici, bibliotecari și oameni de știinţă, conducători de toate rangu-rile, ba chiar și ziariști, ba chiar și... scri-itori, și academicieni, ca să nu mai po-menim de agronomi, ingineri, medici, specialiști din toate ramurile, – pentru a-ţi da seama că limba noastră, ca ţesut biologic, este atinsă de necroză.

Crudă și nealinătoare este tulburător

de durută constatare a lui Ion Druţă: „Acum la noi se vorbește o limbă că te strânge în spate”.

Mii și mii de specialiști nu cunosc nici pe departe satisfăcător limba maternă ca esenţă, iar terminologia de speciali-tate nu și-o cunosc deloc. Iată ce scrie vrednicul G. Sângereanu din s. Săra-ta-Galbenă: „Zooveterinarii nu știu să vorbească moldovenește, agronomii îi zic la semănătoare „seialcă” și la câmp „pole”. Ei spun „sajeneţ”, „privoi” și „ga-roh”. Mecanicii nu știu defel termino-logia tehnică moldovenească. Medicii, veniţi la sate, nu știu să explice pacien-ţilor ce maladie au și cum trebuie să se trateze” („LA”, 1.I.88).

Ce mai la deal, la vale? Până și tradu-cătorii consacraţi ar trebui să umble cu dicţionarul în geantă: te pomenești că te întreabă cineva, pe stradă, cum ar fi „leșci” pe moldovenește! Omul trebuie să știe de „plătică” de pe malul Nistrului, din viaţa de toate zilele, din magazine, nu din dicţionare...

Funcţionari (cu studii superioare) de pe la departamente și ministere, de pe la instituţii și organizaţii, când au de întocmit în limba moldovenească un program ori o simplă invitaţie, aleargă după ajutor gramatical pe la diferite „redacţii”.

Dar și la redacţie trebuie să ai noroc, fi indcă poţi da și acolo peste un lucră-tor atât de „pregătit”, încât să te bage la zdup cu sfaturile lui de limbă.

În scrisul unor periodice raionale și republicane s-au extins ca o pecingine ignoranţa crasă și cenușiul ca nuanţă hermafrodită cu neputinţă de fertilizat.

Am ajuns, evident, să mânuim limba așa cum jonglau dadaiștii cuvintele – sub imperiul întâmplării, al hazardului.

Cititorul cade victimă exigenţei scă-zute, prost-gustului, dezinformării, ati-tudinii neglijente faţă de cuvânt. El este nevoit să înghită surogate, enormităţi, trivialităţi, primitivităţi. Dar primitivis-mul nu e nici pe departe inofensiv. El se comportă ca un acid agresiv, care roade facultatea gândirii și capacitatea simţi-rii, face ca în ochii cititorului lumea să apară banală, decolorată, sterilă, înăbu-șă aspiraţia către cultură, către sublim.

Primitivismul e un produs al ignoran-ţei, care este, dacă vreţi, cel mai înverșu-nat dușman al progresului.

[...]

O undă de optimismCe este, în fond, Cuvântul? Nimic ma-

terial, nimic palpabil, în defi nitiv, nimeni pe lumea asta n-a întâlnit nicăieri un Substantiv ori un Verb, căruia să-i poa-

tă da bineţe sau să-i caute vreo pricină. Tocmai această „imaterialitate” a Cuvân-tului le-a băgat multora în cap gândul înșelător al cunoașterii „la perfecţie”, tru-fi a de a se arăta mari știutori ai limbii.

Viaţa ne cere să renunţăm de urgenţă la gândul acesta năstrușnic. Destul ne-am plimbat prin meserie ca vodă prin lobodă. „Meșteșugul muncă cere, nu se-nvaţă din ședere”. Se cere aplicat princi-piul terţiului exclus: una din două – ori rămânem la convingerea că știm totul, și atunci ne tăiem craca de sub picioare, eliminând orice posibilitate de creștere spirituală, ori vom trage concluzia că mai avem multe de învăţat, că nu exis-tă pe lume om al scrisului care să poată susţine cu tărie că și-a încheiat procesul de perfecţionare a uneltelor – și în acest caz vom îmbrăţișa principiul învăţăturii necontenite...

Avem destule motive să fi m optimiști: Procesul dialectic al creșterii spirituale, ridicarea nivelului de cultură generală a societăţii, dezvoltarea literaturii artisti-ce și restabilirea treptată a prestigiului cuvântului tipărit – toate acestea au făcut și fac, irevocabil, să se împuţineze adversarii progresului lingvistic.

Atmosfera de muncă și de creaţie nu este deloc prielnică ignoranţei, semi-docţiei și mancurtismului.

Am înţeles, în sfârșit, că fără o limbă literară bine pusă la punct și bogată în nuanţe nu se poate face nici educaţie și nici instruire.

Ne mai rămâne să ajungem la convin-gerea profundă că resursele de limbă ale poporului sunt la fel de preţioase ca și rezervele de soluri fertile, de ape cura-te și de păduri nepângărite; că pesticidi-zarea solurilor, otrăvirea apelor, distru-gerea pădurilor, nimicirea vieţuitoarelor au ca efect și poluarea conștiinţei soci-ale; că într-o pustietate de lanuri, vii și livezi fără ţârâit de greier și fără tril voios de ciocârlie, care conferă graiului me-lodicitate și limpezime vocalică, limba poate să se prefacă într-un vacarm de sunete incoerente și într-un vălmășag de tonuri cenușii.

De aceea, când vorbim astăzi de eco-logia naturii-mame, avem în vedere și sănătatea ecologică a limbii materne, care trebuie ferită atât de atacurile so-cial-distructive ale heralzilor întuneri-cului, cât și de agresiunea poluantă a îngerilor chimiei.

Suntem datori să găsim răspuns la o întrebare devenită dramatică: să valo-rifi căm din plin resursele ecologice ale limbii, agonisite de popor fărâmă cu fărâmă de-a lungul veacurilor, și să le punem în slujba obștii sau să le lăsăm

să lâncezească și să se stingă în neantul nepăsării și al ignoranţei? (...)

Este un lucru bine cunoscut că proce-sul legic al dezvoltării unui stat se desfă-șoară mai anevoie fără o limbă naţiona-lă bogată, nealterată și practicată zilnic nu numai ca limbă de utilizare domesti-că, ci și în toate sferele activităţii umane, ca limbă a culturii în general, de aceea avem obligaţia să sporim cu mult coe-fi cientul de folosire a limbii materne în viaţa socială, să procedăm ca în produc-ţia materială, unde mărirea coefi cientu-lui de utilizare a sculelor duce neapărat la creșterea productivităţii muncii. (...)

Societatea este profund interesată în păstrarea moștenirii de limbă și cultură a tuturor etnicilor, întrucât deetniciza-rea duce la părăsirea rădăcinilor isto-rice, care implică, la rândul ei, prăsirea micimii de sufl et, abrutizarea sentimen-telor, nesocotirea normelor de conduită și irosirea celor mai importante valori etico-morale.

Limba poporului trebuie privită prin prisma intereselor de stat, căci ea nu este un dar nemeritat, căzut din cer pe la ocazii rare, nu este o anexă a civilizaţi-ei, ci este însăși civilizaţia, face parte din noi, este învelișul material al gândirii, este un fenomen social, așa că existenţa ei nu poate fi concepută decât în soci-etate.

În afara societăţii nu există limbă!Limba este partea perenă a existenţei

unei societăţi.Limba este nemărginirea!Ea are adâncimi de nebănuit, întin-

suri neţărmurite și înălţimi fără de hotar. Este trecut, prezent și viitor.

Infi nită-n spaţiu și nesfârșită-n frumu-seţi este limba.

În răstimpuri, sub adieri de vânturi potrivnice, i se zbârcește faţa, vijeliile o îmbătrânesc, intemperiile sociale îi încetinesc pasul, dar ea rămâne pururi măreaţă în apele-i limpezi și în splendo-rile-i cromatice.

Izvorâtă din străfunduri ancestrale, purtată din tată în fi u, înălţată din ba-ladă în baladă, înmlădiată în cântece străbune, frământată în covată de ar-gint a condeierilor de până la noi, limba este colină domoală și vrajă de codru des, văzduh înmiresmat de parfumul fl orilor, zbor de pasăre măiastră și susur de izvor, cheag împietrit și vână de pri-menire, frământare lăuntrică și înălţare spre creste, este sângele care ne pune în mișcare sufl etul și ne încălzește inima pentru a putea iubi și alte limbi – iată ce este și de ce merită să fi e păstrată cu sfi nţenie limba asta a noastră...

“Nistru”, nr. 4, aprilie 1988

Doi mohicani ai limbii române, Eugeniu Coșeriu și Valentin Mândâcanu, Mihăileni, 1991 (cadru din documentarul „Și-i veșnică lupta”, de Victor Bucătaru)

2 NOIEMBRIE 2012 1010F L U XF L U X Important

Generaţia anilor ‘60, de pildă, s-a afi rmat în plină ocupaţie comunistă. Menită de către ocupant unor acte ticăloase, prin care ar fi urmat a se dezice de valorile și personalităţile istoriei și culturii naţionale, această generaţie s-a împotrivit ocupantu-lui, reușind una dintre cele mai ne-așteptate și extraordinare biruinţe, aceea a creaţiei. Această generaţie miraculoasă a refăcut legăturile rupte de către ocupant cu epoca interbelică și cu marile ei valori, cu momentele și reperele axiologice esenţiale ale memoriei și ale spi-ritualităţii românești reprimate și, astfel, a reușit să deblocheze for-ţele creatoare colective sub ochii consternaţi ai forţelor de ocupaţie, ai celui mai cumplit aparat de repri-mare spirituală dintre cele pe care le-au cunoscut popoarele europene vreodată. Acea generaţie s-a mai nu-mit, cu sintagma regretatului Edgar Papu, generaţia Labiș, după numele poetului miraculos, care-a ţâșnit din clocotul geniului românesc supus, el însuși, unei ticăloase represiuni me-nite a rupe orice legătură cu fondul sufl etesc, cu patrimoniul de valori și de opere indexate, interzise prin efectele convenţiei puterilor aliate care ieșiseră biruitoare în războiul al II-lea mondial. Firicelul acela s-a preschimbat într-o izbucnire de energii creatoare, care-au alcătuit miraculoasa generaţie Labiș. Din avântul ei, s-au născut marile ope-re ale literaturii române postbelice, cu mari prozatori și poeţi pe care ne sfi im să-i punem în serie, atât este de extraordinară individualitatea fi ecăruia. Căci, cum să-i așezi într-o simplă listă pe Dinu Săraru, creator comparabil doar cu rusul Rasputin, pe Marin Preda, pe Paul Anghel, pe Ioan Lăncrănjan ori pe marii poeţi creștini Ioan Alexandru sau Daniel Turcea, ori pe unicul Nichita Stă-nescu, pe Adrian Păunescu, pe Ma-rin Sorescu, pe Cezar Ivănescu și mă cutremur că trebuie să închei lista printr-un etc. Generaţie care a pro-vocat o renaștere spirituală în plin deșert comunist, readucând la viaţă diurnă mari modele, tipare, idealuri,

opere și personalităţi, refăcând con-tinuităţi pe care ocupantul le voise complet, defi nitiv întrerupte!

În ultimii douăzeci de ani ești uluit să constaţi că au fost relansate mai toate manifestările culturii de ocupaţie: agresarea bisericii, a mari-lor personalităţi istorice, a unor mo-mente cruciale din istoria românilor și deopotrivă a unor opere și perso-nalităţi ale culturii adevărate, de la Eminescu la Nae Ionescu, a miturilor și simbolurilor axiale ale unei spiritu-alităţi, a martirilor, eroilor și sfi nţilor poporului român etc. Demitizarea, dezeroizarea istoriei în numele res-pingerii unei ipotetice contrafaceri a istoriografi ei ofi ciale (în cazul acesta a celei comuniste), zefl emeaua îm-pinsă adeseori la abjecţia înjurăturii etc., toate acestea fuseseră proce-deele contraculturii de ocupaţie. Le vedem relansate în manifestările ul-timelor două decenii. Opţiunile spre valorile materialiste, respingerea tradiţiilor, părăsirea orizontului ide-alist pe care-l deschid privirilor unei generaţii înaltele idealuri colective, ignorarea obiceiurilor poporului, dispreţuirea atitudinilor prea grave etc. sunt, toate, semne de oboseală sufl etească și toate reapar în mani-festările de viaţă ale unei întregi ge-neraţii. Totul e adus la marginile ne-gaţiei disolutive, proprie unei trăiri atât de coborâtă, încât realul însuși e desfi gurat, odată cu sufl etul supus unei asemenea mutilări. Faţă de ge-neraţia Labiș, generaţia Raportului asupra comunismului este genera-ţia unei incredibile mutilări.

Două tipare, două lumi. Evident că insul se arată liber s-o aleagă pe una ori pe cealaltă, așa cum noi în-cercăm să le examinăm pe amân-două, adică să le privim înţelegător, sesizând înclinaţia spre jertfă, la cea dintâi, și spre desfi gurarea chipului, la cea de a doua. Că trecutul este o dimensiune a prezentului (și tot ast-fel viitorul) au dovedit-o toate ma-rile școli de sociologie și psihologie ale secolului XX, grupate în cele trei mari curente, pragmatismul, feno-menologia și interacţionismul. Toate aduc în prim-planul atenţiei expe-

rienţa, primordialitatea ei în cadrul proceselor de modelare a existenţei și, deci, preeminenţa ei ca noţiune de bază în studiile umane. Sinteza chestiunii se afl ă într-o carte a lui G. H. Mead, care grupează prelegeri-le ţinute în ultima fază a vieţii sale. „Trecutul variază cu fi ecare prezent particular” (vezi supra acestei ches-tiuni N. Meltzer, Symbolistic Interac-tionism. Genesis, varieties, and cri-ticism, Londra, 1975, p. 28-29, 38). „Dacă am avea orice document po-sibil și orice monument posibil din perioada lui Iulius Caesar, am avea, incontestabil, o vedere mai adevă-rată a omului și a ceea ce s-a întâm-plat în epoca lui, dar acea vedere ar fi un adevăr ce-ar aparţine acestui prezent, și prezentul cel mai de pe urmă l-ar reconstrui din perspectiva

caracterului său emergent” (apud ibidem).

Prin urmare, trecutul trece în “do-cumente noologice”, adică în acele experienţe fi xate în opere, monu-mente, scrieri, documente spirituale felurite, care, la rândul lor, redobân-desc realitate în și prin experienţele prezente. Acestea fac din trecut rea-litatea acestui prezent.

Realitatea vieţii noastre (a tre-cutului nostru individual și colectiv cu atât mai mult) nu există decât în și prin actualitatea experienţelor noastre. Trecutul are realitate în și prin această actualitate, care este, ne aducem aminte de ideile lui Mo-tru, un criteriu al realităţii unei cul-turi. Trecutul, deci, are înţeles nu-mai ca o dimensiune a prezentului și dacă prezentul e minor, trecutul apare și el în minoratul lui, dacă pre-zentul refuză eroismul și legenda, trecutul apare ca un timp fără eroi și lipsit de dimensiune legendară. Trecutul, acest cumul de experien-ţe fi xate în bunurile patrimoniului colectiv, dobândește valoare numai prin „actualitatea [lui] în conștiinţa socială” (C. Rădulescu-Motru) și în cea individuală. „Patriotism, școală, cultură, nu există decât pe măsura ce sunt actuale în sufl etul cetăţeni-lor. Realitatea lor nu se întemeiază pe vreo substanţă de sine stătătoare și aparte, pe care cineva să o poată purta sub lacăt; realitatea lor stă în însăși manifestarea lor actuală” (C. Rădulescu-Motru, „Personalismul energetic și alte scrieri”, Ed. Emi-nescu, 1984, p. 34).

Acest mod de a concepe lucrurile face din prezent timpul fundamental și din trecut și viitor un timp interior, latent (adormit), real doar în măsura în care este o dimensiune actualizată a prezentului, adică a experienţelor

noastre și numai sub calitatea actu-alizărilor sale, adică numai ca parte a trăirilor efective ale contempora-nilor. La fel este și viitorul din lumea scopurilor, a idealurilor și aspiraţiilor acelorași contemporani. Acest timp din interiorul timpului (prezent) face autenticitatea trăirilor noastre. Prin urmare, singurul timp înzestrat cu exterioritate este prezentul. Trecu-tul, ca memorie obiectivată sau nu, și viitorul, ca proiecţie de idealuri, scopuri, aspiraţii etc., sunt timpuri interioare, compun însăși interiori-tatea noastră. Așa se face că epocile materialiste, perioadele mercanti-liste, pozitiviste, elitele care preiau asemenea orientări, sunt epoci și elite fără interioritate și profunzi-me, fără vis și memorie, fără ideal și poezie, fără mit și credinţe. Când trăirile noastre, în care și prin care se trezesc în noi epoci și lumi trecute și viitoare, sunt superfi ciale, prezentul nostru cu simţirile lui îmbracă forma ironiilor ușoare, a superfi cialităţii lumii noastre. Când trecutul și viito-rul nostru, ca timp interior al fi inţei noastre, sunt actualizate în trăiri profunde, acestea se exteriorizează sub formă mitico-legendară, iar în privinţa viitorului, într-o descărcare mesianică de extraordinară putere. Așa a fost, de pildă, generaţia pa-șoptistă și, încă mai puternică, gene-raţia eminesciană. Timpul lor și, prin ei, adică prin experierile (trăirile) care compun spiritualitatea acelor generaţii, trecutul și viitorul, au atins intensitatea categoriilor mitice, pro-iectându-se peste timp prin trăiri mesianice, extraordinare. Perioada postdecembristă a primit, prin mul-ţi dintre „liderii” ei, invitaţiile spre tipare de trăire ludică, superfi cială, „nașpa”, cum se exprimă liderii lor, care fac să predomnească în mediul

zilei zefl emeaua, nihilismul anarhic și hedonismul. Profi lul acestor tipa-re degenerate sunt propagate prin televiziuni, în emisiuni confecţiona-te în acest sens, în care e convocată superfi cialitatea sentimentelor spre a ironiza mari valori și mari perso-nalităţi și simboluri ale trecutului, precum Eminescu, Ștefan cel Mare, Burebista etc. Această tristă ilustra-re mediatică a trăirilor degradate reprezintă măsura sau cântarul rea-lităţii sufl etești a celor care aderă la aceste tipare. Acestea sunt expresia “protestării superfi ciale” și haotice, ale unor minţi și sufl ete debilitate de refuzul unei actualizări sufl etești profunde a trecutului și a viitorului deopotrivă. Pentru reprezentanţii acestor cohorte ale zefl emelei, care-au incendiat ecranele televizoarelor cu o comedie bulevardieră trivia-lizantă în care se scuipă înjurături, se îmbracă haine rupte și ponosite, trecutul este un moft, invocarea lui Eminescu un prilej de descărcare a obrăzniciei oligofrene (râsete nă-tânge se propagă prin contamina-re agnozică, senzorială, ca pipăitul prostului), eroii istoriei sunt pentru ei o carte cu poze pentru aliteraţi, iar viitorul – o pâclă pusă peste lume de mizeria unor priviri ponosite. Totul eșuează în incoerenţă, amestecătu-ră și peticeală.

Realitatea unei lumi, așadar, este tot una cu actualitatea trăirilor din-lăuntrul ei și, evident, adâncimea și înălţimea acestor trăiri se transmit în profunzimea și altitudinea relie-fului spiritual al celor ce-i compun profi lul și-i epuizează hotarele. A sosit vremea unei istorii adevărate a epocii postbelice care ne-ar putea elibera de lucrătura tentaculară a ciudatului aparat al marii desfi gu-rări, abil instalat în camerele de lo-comoţie ale suprastructurii actualei culturi române de către cei ce s-au autodecretat exponenţi ai unei ge-neraţii, prin simplul fapt că aceasta nu poate schiţa nici măcar un gest de reacţie, pentru că este o genera-ţie obosită. Un organism prea slăbit nu mai reacţionează la agenţii care-i administrează otrava letală. O ge-neraţie obosită este o mare proble-mă spirituală pentru o societate. A nu sesiza lucrul acesta atunci când semnele sale sunt atât de vădite ar fi ticălos. Iniţiem, în paginile acestei reviste, analiza unui fenomen așa de alarmant.

Prof. univ. dr. Ilie BĂDESCU

Sursa: revistaclipa.com

Generaţia obosităGeneraţiile se deosebesc între ele după gradul oboselii sufl e-

tești. Fenomenul acesta ni se dezvăluie în atitudinile gene-

raţiilor, în orientările lor, în alegerea exponenţilor, a liderilor

etc. Înclinaţia spre valori materialiste, diminuarea idealităţii,

absenţa idealurilor, atracţia zefl emelei, respingerea identifi -

cărilor cu eroii unei colectivităţi ori cu martirii și sfi nţii ei, cu

marile sale personalităţi exemplare, diminuarea credinţei,

uitarea tradiţiilor, dispreţuirea obiceiurilor etc. sunt, toate,

expresia oboselii sufl etești a unei generaţii. Nevoindu-se într-o

gesticulaţie grandilocventă, subtilizând pe sofalele trândăviei,

mahmură în dimineaţa vieţii ei, o asemenea generaţie își va

strâmtora până la desfi gurare sufl etul și eu-l social deopotrivă.

Câtă nepreţuită învăţătură se tezaurizează, iată, în lecţia succe-

siunii generaţiilor.

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

I S R A E L IERUSALIM: pelerinaj în ara Sfânt – p mântul f g duin ei

12-18 noiembrie 2012 (7 zile / 8 nop i) Grup: 30 pers. Pre : 750 eur/pers. Plecarea: Duminic , 11 noiembrie, ora 17. Sosirea: Duminic , 18 noiembrie, ora 12. Traseu: Chi in u – Leu eni -Bucure ti - Tel Aviv - Haifa - Caesarea - Muntele Tabor - Cana Galilei – Nazareth - Iordan - Muntele Fericirilor - Tabgha - Capernaum - Nazareth - Ierihon - Qumran - Marea Moart - Hozeva – Ierusalim - Betleem - Ierusalim - Jaffa - Tel Aviv - Bucure ti – Leu eni - Chi in u.

M U N T E N I A BUCURE TI: M n stirile Cernica si Antim/ Biserica Draganescu

3-5 noiembrie 2012 (3 zile / 3 nop i) Grup: 7/18 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 2 noiembrie, ora 21. Sosirea: Luni, 5 noiembrie, ora 22. Traseu: Chisin u - Leu eni - Bucure tii - Pas rea - Cernica - Draganescu - Samurcase ti – ig ne ti - Snagov – Pissiota - Ghighiu– C ldur ani – Chi in u.

A R D E A L ALBA IULIA lui MIHAI VITEAZUL

30 noiembrie -2 decembrie 2012 (3 zile / 3 nop i) Grup: 7/18 pers. Pre : 130/120 eur/pers. Plecarea: Joi, 29 noiembrie, ora 21. Sosirea: Duminic , 2 decembrie, ora 22. Traseu: Chi in u - Leu eni - Borze ti – F g ra – Berivoi – Dejani – Sambata de Sus - Sibiu – Alba Iulia – Râme – Turda – Dumbrava – Lacul Ro u – Chieile Bicazului – Piatra Neam - Leu eni - Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

2 NOIEMBRIE 2012 1111 F L U XF L U XCultur=

CALEIDOSCOP

2 noiembrie EvenimenteEvenimente676: Donus devine Papă; este cel de-al 77-lea papă,

succesor al Papei Adeodat al II-lea.1570: Incendiu care s-a întins din Olanda până în

Jütland, în care au fost transformate în cenușă peste 100 000 de locuințe

1721: Petru cel Mare s-a autoproclamat Împărat (Țar) al Rusiei

1769: Exploratorul spaniol Gaspar de Portolá a desco-perit Golful San Francisco în California

1784: A izbucnit marea Răscoală Țărănească din Tran-silvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan

1789: Adunarea Națională a Revoluției a decretat naționalizarea bunurilor bisericești în Franța

1814: Anglia: Periodicul londonez „The Times” este primul care folosește tiparnița în editarea sa

1830: Chopin dirijează în premieră la Varșovia1906: Rusia: Lev Davidovici Troțki este condamnat la

deportare pe viață în Siberia1909: Tratatul de rectifi care a granițelor dintre Brazilia

și Uruguay1916: Franța: Trupele franceze ocupă fortăreața de la

Verdún1919: Statele Unite: Greva minerilor susținută de

peste o jumătate de milion de muncitori1923: Germania: Miniștrii social-democrați părăsesc

guvernul1925: Navele Eigiau și Coedty din Dolgarrog în Wales

sunt nimicite într-un incendiu, soldat cu 16 morți

1940: Al Doilea Război Mondial: Statele Unite oferă ajutor tuturor națiunilor împotriva agresorilor

1945: Costa Rica și Libéria sunt admise ca State Membre a ONU

1956: URSS: Armata roșie (sovietică) reprimă sângeros protestul budapestanilor început în octombrie. Imre Nagy este arestat

1973: John Lennon lansează albumul „Mind Games“1975: Este ucis Pier Paolo Pasolini pe hidroscala din

Ostia1984: Pedeapsa capitală: Velma Barfi eld, din 1962,

este prima femeie din Statele Unite condam-nată la moarte

1989: Jaguar este cumpărată de societatea Ford1991: Bartolomeu I devine Patriarh al Constantino-

polului2004: Alegeri prezidențiale în SUA: între senatorul

John Kerry și președintele George W. Bush

NașteriNașteri1699: Jean Baptiste Siméon Chardin, pictor francez

(d. 1779)1739: Carl Ditters von Dittersdorf, compozitor aus-

triac (d. 1799)1755: Marie Antoinette, regină a Franței, soția lui

Ludovic al XVI-lea (d. 1793)1795: James K. Polk, al 11-lea președinte al Statelor

Unite ale Americii (d. 1849)1815: George Boole, matematician britanic, creatorul

logicii matematice moderne (d. 1864)1847: Georges Sorel, publicist francez (d. 1922)1865: Warren Gamaliel Harding, al 29-lea președinte

american (d. 1923)1906: Luchino Visconti, regizor italian de fi lm (d.

1976)1908: Bunny Berigan, artist (jazz) american (d. 1942)1911: Odysseas Elytis, poet grec, laureat al Premiului

Nobel (d. 1996)1929: Richard Taylor, fi zician american de origine

canadiană1931: Phil Woods, cântăreț (saxofon) american1932: Stéphane Audran, actriță franceză1939: Richard Serra, sculptor american1942: Stefanie Powers, actriță americană1944: Patrice Chéreau, regizor american1962: Ron McGovney, primul basist a trupei Metallica1965: Shahrukh Khan, actor indian1966: David Schwimmer, actor american1968: Jaume Balagueró, regizor, scenarist american1974: Nelly, rapper, actor

DeceseDecese1083: Matilda de Flandra, soția regelui William I al

Angliei (n. 1031)1854: Anton Pann (Antonie Pantoleon Petrov), poet,

compozitor, muzicolog și culegător de folclor (n. 1796)

1950: George Bernard Shaw, dramaturg, laureat al Premiului Nobel (n. 1856)

1960: Dimitri Mitropoulos, regizor, pianist, compozi-tor și dirijor grec (n. 1896)

1975: Pier Paolo Pasolini, regizor, scenarist, teoreti-cian și poet italian (n. 1922)

2004: Theo van Gogh, regizor olandez (n. 1957)

22.X.201222.X.2012…Colegul Donatas Petrošius îmi vorbea cu

o anumită veneraţie de timpurile când Litua-nia se mai închina zeităţilor păgâne și nu vibra la invocarea de către mine a ideii că, dacă am fi fost catolicizaţi și noi, românii, destinul ne era cu totul altul. Pentru că, într-un mod sau altul, catolicizarea Lituaniei a însemnat și dependen-ţa ei (fără… independenţă) ba de nemţi, ba de polonezi (și aceștia catolici), care, având ambiţii imperial-colonizatoare, atentau la suveranita-tea balticilor, supunându-i deznaţionalizării.

Care ar mai fi similitudinile dintre români și letoni, dincolo de tandemul muzical „Doina”, la noi, și „Daina” la ei? Prima surpriză venise când afl asem că nu doar noi „De la Râm ne tra-gem”, ci, ipotetic, același lucru l-au crezut, au vrut să-l creadă, și lituanienii! Astfel că pe la mijlocul secolului XV, deci cam pe când la noi și-a început domnia Ștefan, viitor – cel Mare, pe aceste meleaguri baltice „descalecă” o le-gendă conform căreia lituanienii descind din romani. Se spunea că înaltul demnitar roman Palemonas (Publius Libon), salvându-se de ur-măririle tiranului Nero, a debarcat pe ţărmurile baltice, de unde a și pornit seminţia principilor lituanieni. (Adică, a principilor și… principiilor de întemeiere etnică.) Deci, asemenea nouă, și lituanienii au avut obsesia grigoreurechea-nă conform căreia de la Râm ne tragem. Scopul legendomitizării fi ind similar cu al nostru: a se distinge ca personalizare etnică, pentru a nu se pierde în oceanul slav (vorba lui Nicolae Iorga). Și mitul trece din cronicile lituaniene în opere istorico-publicistice, artistice, utilizate în lupta ideologică cu șleahta poloneză. Reieșind din teoriile retro-romantice-romanice, se propu-nea ca limba latină („moartă…”) să devină lim-ba ofi cială (vie; reînviată!) a Marelui Ducat al Lituaniei, astfel că, pe la mijlocul secolului XVI, ea era folosită pe larg în scrisul din Lituania. În ce privește opinia slavilor despre geneza aces-tui popor baltic, o legendă rusească spune că Sfântul Petru i-a plămădit/frământat pe lituani-eni din făină de grâu. În timp ce aluatul se usca la soare, veni un dulău ce-l mâncă. Sfântul aler-gă după patruped și, de cum îl prinde, îl izbește de pământ, ca să salveze neamul lituanian. Iar dacă acel înalt demnitar roman Publius Libon, în rostirea celor pe care i-a propulsat ca popor se numește Palemonas, lituanienii i-au rămas adânc recunoscători legendarului lor protopă-rinte: în diferite colţuri ale Lituaniei apar 25 de localităţi, orașe și sate, care se numesc anume așa – Palemonas.

Mai afl u că ne asemănăm cu lituanienii până și în scris, în toate implicaţiile și imprecaţiile sla-vone din acest domeniu. Marele Ducat Lituani-an a început să se dezvolte începând cu sfârșitul secolului XIV, fi inţând până la fi nele secolului al XVIII-lea, când, în 1569, Lituania și Polonia formează Uniunea Statală polono-lituaniană (Žečpospolita ori Abiejų tautų respublika). Ducatul era polietnic și policonfesional, în componenţă intrând și ruși, bieloruși, ucraineni. Chiar dacă nucleul statal îl formau lituanienii, nu putea să nu se întâmple aproape o predicţie: cei care „in-tră” în tine sau pe care îi aduci tu la sânul tău, până la urmă, îţi fac bucata! Prin urmare, „nucle-ul” rămânând ca și… minoritar, pe parcursul a circa trei secole limba ofi cială a ducatului baltic a fost slavona veche, cu implicaţii bieloruse, ucrainene și polone. Dar și cu lituanienisme și latinisme. Anume într-un astfel de limbaj mo-zaicat a fost elaborat Statutul Lituanian (cod de legi, redactat în 1529, 1566, 1588). În această limbă… confederativă, ca întocmire/convenire, au fost scrise primele letopiseţe lituaniene, cu multe inserţii – episoade istorice, evenimente, legende, printre care aproape că lipsesc motive-

le religioase. Cu timpul însă, în Marele Ducat se intensifi că infl uenţa iezuiţilor, apar primele cărţi cu mesaj catolic. De remarcat că în traducerea în lituaniana veche a unei cărţi de cult poloneze, în 1599, în prefaţa ei Mikaloius Daukas, apărând dreptul limbii lituaniene de a fi utilizată în viaţa socială, culturală, spunea că a-i lua unui popor limba e ca și cum ar lua cineva soarele de pe cer, distrugând ordinea lumii, nimicind viaţa și gloria. Daukas este considerat întâiul stilist litu-anian.

Prima traducere a Bibliei în limba lituaniană a fost realizată în perioada anilor 1579-1590. Să comparăm cu noi, cu traducerile parţiale în limba română a Bibliei: Evanghelia slavo-româ-nă (1551), Evanghelia lui Coresi (1561), Cartea Psalmilor de la Brașov (1570), Palila de la Orăș-tie (1582), până la prima traducere completă a Bibliei (de la București), făcută în anul 1688 de către Radu și Șerban Greceanu.

Apoi Lituania parcă ar fi trecut și ea într-o al-bie asemănătoare celei a nefericitului destin al Moldovei Estice, ruptă de ruși din integritatea moldavă/românească: între anii 1864 și 1904 în această ţară colonizată este interzisă editarea cărţilor cu caractere latine. (Și, în sala de muzeu, în spaţiul Istoriei, eu îmi imaginez cum, aseme-nea nouă în 1988-1989, cu un secol și ceva în urmă, mulţime de lituanieni ar fi scandat: „Lim-bă, alfabet!”. Da, e aici niţel din ceea ce se nu-mește ironia sorţii. Sorţilor… – da, și ca destine, și ca – zaruri…)

O altă afi nitate tristă ne-o oferă destinele do-cumentelor originale ale declaraţiilor de inde-pendenţă a Lituaniei și Moldovei. Precum pe 7 aprilie 2009 s-a pierdut originalul declaraţiei de independenţă păstrat într-un seif la președinţia din Chișinău, în vicisitudinile timpurilor a dispă-rut și documentul iniţial despre independenţa Lituaniei (Lietuvos Nepriklausomybės Aktas), însă spiritul său, ca moștenire sine qua non, s-a păs-trat, acele precepte laconice constituind baza constituţională a statului baltic modern.

De fapt, precum reiese din tristele noastre exemple, uneori căutarea actelor statale de bază duc la fascinante aventuri. Astfel, originalul de-claraţiei de independenţă a Lituaniei fusese în-credinţat spre păstrare lui Jonas Basanavičius, președintele Consiliului la semnarea Actului de la 16 februarie 1918, act care mai apoi nu a fost niciodată publicat sau utilizat în vreo chestiune sociopolitică. Despre existenţa sa presa a scris abia în 1933, fără însă a ști unde s-ar găsi docu-mentul, a cărui copie era utilizată în probleme cotidiene, afl ându-se în arhivele prezidenţia-le până în 15 iunie 1940, zi în care Lituania se pomenește în faţa ultimatumului URSS, care i-a și curmat independenţa. După acea dată s-au pierdut atât urmele originalului, cât și ale copi-ei declaraţiei de independenţă, care continuă să fi e căutate de istorici, dar și de simpli aven-turieri. Iar în 2006, la cercetarea zidurilor casei omului politic Petras Vileišis, au fost descoperi-te două facsimile ale copiei, respectiv din 1928 și 1933, care reproduc relativ fi del, dar nu exact, varianta iniţială a declaraţiei de independenţă.

23.V.201223.V.2012Îl reîntâlnesc pe Antanas A. Jonynas, actual-

mente președinte al Uniunii Scriitorilor din Litu-ania. Tânărul poet de acum 36 de ani, pe care l-am cunoscut la Dușanbe și cu care aveam să colind regiunea Kuleab a Tadjikistanului, munţii Pamir! (Munţii se... traduc drept: …„pășune rece de stepă”). Acolo ne-a fost dat să constatăm o abatere de la regula generală (și a... generalilor). Pentru că în Tadjikistan mi-a fost dat să schimb câteva vorbe românești – cu cine credeţi? – chiar cu secretarul doi, zis pe ideologie, din CC-ul co-munist din acea republică. Deoarece, contrar a ceea ce părea să fi e o prescripţie „de fi er” în tabi-eturile nomenclaturii de partid – adică, neabă-tut, secretarul doi la CC-ul PCUS din republicile unionale era, obligatoriu, un rus, în Tadjikistan se dovedi că Doiul e un… „naţmen”, cum se spu-nea pe atunci – era concetăţeanul nostru Petru Lucinschi. Pe atunci, 2-iul, care se cerea să fi e ca și obligatoriu rus, era, de fapt, și ideologul, și supraveghetorul, și etc., pentru ca cei de pe loc, ai casei, să nu-și facă de cap, să nu uite cât de îndatoraţi îi sunt „fratelui mai mare”! Dar iată că, în Tadjikistan, se făcu o excepţie, secretarul doi la ideologie nemaifi ind un slavon, ci naţmen-ul Petru Lucinschi, transferat din Moldova în Asia Mijlocie. Cine știe, prin dovezile sale de devota-

ment faţă de politica partidului, prin respectul deosebit faţă de „fratele mai mare”, conaţionalul nostru părea că se… contopise cu rusul, cu „fra-tele...”, cu... În orice caz, ca secretar la ideologie, nu putea să nu treacă și dânsul pe la festivalul tinerilor poeţi, barem așa, din obligaţiune, ast-fel că acolo, la poalele Pamirului, schimbarăm cu „cadrul nostru”-secretarul – câteva vorbe în dulcele grai al lui Creangă...

De asemenea, în context de... secretar(-sertar) doi (dar nu și de plan doi, deoarece secretarul II de cele mai multe ori era... contrabasul... întâi al politicii locale) vin și următoarele: unul dintre aceste specimene, dar de calibru regional, nu republican, ne fusese, mie și lui Antanas, amfi -trionul-însoţitorul-supraveghetorul din Kuleab, unde, după repartiţii pe diverse pârtii de poe-zie și internaţionalism, cei circa 50 de poeţi din toate unionalele sovietice fuseserăm duși în roza vânturilor tadjico-asiate-ex-persane. Astfel că eu cu colegul lituanian nimeriserăm în Kuleab, unde ideologul regiunii Vladislav Luniov ne ini-ţia în specifi cul activităţii sale și al ţării în care fusese „exilat” de la centru. La o agapă, aproape în draci,– căci de partener aveam un rus get-be-get, nu? – de la un moment încolo Luniov nu-și mai stăpânea morga aproape solemnă, grijulie, de mahăr al partidului, în faţa noastră, a mea și a lui Antanas, prinzând a înjura „puturoșii iștia de tadjici” care „nu știu nici o p... rusește!”. Adi-că, jos măștile mășcate, frate mai mare! Luniov ne credea potenţialii săi complici – europeni, totuși! – la atare gen de subideologie: de a urî poporul pe ale cărui spezi își mânca, parazitând, pâinea... Mda... Schimbarăm priviri cu Antanas, întristându-ne și mai tare de cele auzite, dar și de vodca băută, turnată, spre a nu-l supăra pe Allah, din ceramică postpersană... Eram undeva la ţară, în gospodăria unui erou al muncilor pe câmpurile de bumbac, tadjic la peste 55 de ani care, într-adevăr, nu cunoștea rusește și cu care schimbam câteva vorbe prin intermediul trans-latorului, care nu era un altul, decât... Luniov-secretarul ce-și dădu pe faţă secretele! Acesta ne spuse că în Tadjikistan nu ai ce face, „dacă nu înveţi limba aborigenilor”... Ascultam și ne în-tristam și mai mult, pentru că femeile, doamne-le, inclusiv o secretară de la raionala de partid, erau în alt spaţiu al casei răcoroase – se respecta cu stricteţe obiceiul: puteai fi dumneata tovară-șă de la partid, dar, la ţară, nu poţi sta la aceeași masă cu tovarășii, cu bărbaţii.

Eu cu Antanas făceam cu greu faţă poziţiei „picioare încrucișate” (cum se stă la masă, jos, pe salteaua așternută pe podeaua de lut, în Asia), lăsându-ne ba pe o rână, ba pe alta, să ne facem cât de cât comozi, suportabili de noi înșine, ca să gustăm din îmbelșugarea roadelor acelor pământuri – muntoase, dar mănoase. Ne schimbam poziţiile, căutând-o pe cea potrivită, pentru că cheful avea să mai dureze, până spre amurg, când bondari mari deja prinseseră a-și bâzâi, sonor, mica lor „Marseillesa” de gâze cor-nace, cu carapace, agitate, poate că nervoase, nărăvind să se înfrupte din feliile prelungi de zemoși...

Iar despre difi cultăţile pe care le au rușii de a-i învăţa pe tadjici limba nordului afl arăm mai multe la facultatea de fi lologie – de asemenea, ca pretutindeni, 90 la sută – fete, domnișoare! Ce frumuseţe de postpersane în rochii libere, drepte, din mătăsuri – mama-mamă! – înfl orate cât toate păunăriile lumii, în imensitate și diver-sitate! – deci, afl aserăm că elevului tadjic, stu-dentului, pentru a însuși rostirea vreunui sunet rusesc mai special, limba i se poziţionează cu... penseta! Aproape ca la medic – deschide guriţa, domnișoară studenţică, așa, acuși vedem noi... – și doctorul-fi lolog-laringolog-logoped umblă cu linguriţa, cu cimbistra, cum i se mai spune pensetei în Moldova; umblă prin gura ta, îţi apa-să limba, ţi-o ia ușor și ţi-o întoarce, de aseme-nea, lejer, plasându-ţi-o într-o poziţie, din care te îndeamnă să încerci a rosti „i”-scurt, „io” (ë) sau... și altele, și celelalte.

Așa că geaba avea tovarășul secretar doi din Kuleab un nume atât de poetic: Luniov... Cum ar fi de tradus: Luneanu?... Sau... Lunaticu?... Oricum, halucinante vremi am mai trăit și noi, pe-alocuri... Spre exemplu, acolo, în Asia, în Tad-jikistan, jalonându-ne, din distanţă în distanţă, juneţile rătăcite prin Uniunea Sovietică ruso-eurasiată...

Leo BUTNARU

DE LA MUNŢII PAMIR LA MAREA BALTICĂ(Pagini de jurnal)

2 NOIEMBRIE 2012 1212F L U XF L U X Cultur=

Printr-o hotărâre de Gu-vern aprobată miercuri, 31 octombrie, s-a decis că anul 2013 va fi Anul Spiridon Vangheli. Gu-vernul a aprobat această hotărâre luând în calcul importanța operei litera-re a scriitorului, precum și contribuția la educația tinerei generații, aportul considerabil la dezvolta-rea literaturii naționale și universale.

Astfel, Guvernul, în decurs de o lună, va elabora și va aproba Progra-mul național de manifestări cultural-artistice consacrate Anului Spiridon Vangheli.

Spiridon Vangheli, supranumit „tatăl lui Guguţă”, a împlinit pe 14 iunie venerabila vârstă de 80 de ani. Prozator, poet, traducător și editor, Spiridon Vangheli este autorul căr-

ţilor copilăriei noastre, printre care “Băieţelul din coliba albastră”, “Ispră-vile lui Guguţă”, “Ministrul bunelului”, “Guguţă - căpitan de corabie”, “Stea-ua lui Ciuboţel” sau “Guguţă și priete-nii săi”. Fiecare dintre noi s-a regăsit, cel puţin o dată, în năzbâtiile lui Gu-guţă, care, de altfel, au fost traduse în 40 de limbi ale lumii și au apărut în 68 de ţări.

A tradus din poezia și proza univer-sală pentru copii: „Iepurașul albastru” (1968), „Fetiţa din Hiroșima” (1981), „Peter Pan și Wendy” de James Barrie (1975, 1988) și „Pepi Ciorap-lung” de Astrid Lindgren (1973, 1984). Spiri-don Vangheli este unul dintre coau-torii „Abecedarului” (1970, 1990). În 2006 realizează un proiect de pro-porţii – „Carte de citire și gândire” pentru clasele I-IV, în 4 volume.

Poet al universului copilăriei prin excelenţă, Spiridon Vangheli se re-marcă printr-un mod original de interpretare, copilăria fi ind văzută printr-o prismă universală. A obţi-nut numeroase distincţii naţionale

și internaţionale: Diploma Internaţi-onală de Onoare „Andersen” (1974), Premiul de Stat al RSSM (1980), Pre-miul Ministerului învăţământului (1982), Maestru Emerit al Artei din RSSM (1982), Premiul de Stat al URSS (1988), Scriitor al Poporului (1992), Premiul „Ion Creangă” al Academi-ei Române (1996), Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România (2002).

Anul acesta, scriitorul moldovean a fost nominalizat pentru premiul Astrid Lindgren, cea mai prestigioasă distincţie din lume acordată literatu-rii pentru copii și tineret.

Spiridon Vangheli mai este de-ţinător al diplomei „Hans Christian Andersen” și al Medaliei de Aur a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, cavaler al Ordinului Republicii.

Anul 2012, care se apropie de sfâr-șit, a fost dedicat lui Ion și Doina Al-dea-Teodrovici, de la a căror moarte s-au împlinit zilele acestea 20 de ani.

Sâmbătă, 3 noiembrie, la Teatrul Naţional de Ope-ră și Balet „Maria Bieșu” (TNOB) va avea loc un concert cu genericul „La Passione dell’amore”, organizat în memoria primadonei Maria Bieșu.

Ideea organizării acestui con-cert îi aparţine artistului Vladis-lav Piavko. De altfel, Vladislav Piavko este iniţiatorul unui șir de concerte desfășurate în me-moria regretatei soprane Maria Bieșu, dar și a regretatei cântă-reţe de operă Irina Arhipova, ar-tistă a poporului din URSS. Con-certe similare vor fi organizate în cele mai mari orașe din Federaţia Rusă.

Programul spectacolului „La Passione dell’amore” conţine scene selecte, arii și fragmente orchestrale din operele celebrilor compozitori italieni precum

Bellini, Verdi, Puccini, Mascagni etc. În scenă vor fi prezentate fragmente din renumitele opere italiene, îndrăgite de publicul meloman: „Madam Butterfl y”, „Cavalleria rusticana”, „Otello” și altele.

MISTER PE CALE DE A FI DESCIFRAT

Cel mai vechi sistem de scriere nedescifrat din lume,

aproape de a fi decodat

Oamenii de știinţă de la Universitatea Oxford susţin că sunt foarte aproape de a decoda cel mai vechi sistem de scriere nedescifrat din lume, scrie BBC. Este vorba despre un sistem de scriere numit proto-ela-mit, folosit aproximativ în perioada anilor 3200 î.Hr. și 2900 î.Hr. într-o regiune din sud-vestul Iranului modern și care nu a putut fi descifrat de cinci milenii.

„Cred că, în sfârșit, suntem pe punctul de a face o importantă des-coperire”, a declarat Jacob Dahl, profesor la Wolfson College, Oxford, și director al Ancient World Research Cluster, conform sursei citate. Pentru această descoperire, cercetătorii au folosit un dispozitiv demn de fi lmele SF, care furnizează imagini detaliate și de o mare calitate ale simbolurilor afl ate pe tăbliţele de lut antice. Până în prezent, dr. Dahl a descifrat 1.200 de semne distincte, însă, în ciuda unei munci care durează de peste 10 ani, el spune că multe cuvinte de bază, precum vacă sau vită, au rămas în continuare necunoscute.

Recunoaște însă că munca pe care o depune reprezintă o provocare continuă: „Este un teritoriu necunoscut, neexplorat al istoriei umanităţii”. Cercetătorul a explicat că motivul pentru care această scriere este difi cil de interpretat este faptul că textele originale par să conţină multe greșeli, ceea ce le face să fi e înșelătoare de multe ori. Dr. Dahl mai crede că gre-șelile nu sunt întâmplătoare și că s-a ajuns în această situaţie din cauza lipsei unui sistem școlar, ceea ce, în timp, a și dus la dispariţia completă a scrierii despre care este vorba. „Lipsa unei tradiţii școlare a dus la o mul-ţime de greșeli, ceea ce a făcut ca scrierea în cauză să devină, în cele din urmă, inutilă”, a precizat profesorul.

Pentru că este vorba despre un sistem de scriere și nu o limbă vorbită, nu există nicio modalitate de a cunoaște felul în care sună cuvintele, lucru care ar fi oferit câteva indicii fonetice pentru cercetători.

Însă, chiar și fără a cunoaște toate simbolurile, dr. Dahl consideră că este posibil să lucreze în continuare pe contextul oferit de numeroasele mesaje de pe aceste tablete și speră că, în termen de doi ani, scrierea să fi e complet descifrată și înţeleasă.

Muzeul Naţional de Artă a Moldovei, Galeria Parter, a vernisat ieri, 1 noiembrie, expoziţia per-sonală a pictorului Oleg Rubinștein.

Artistul s-a născut la 15 decembrie

1958 în orașul Chișinău. În perioada

1970-1973 a studiat la Școala de

Arte pentru copii „A. Șciusev”, apoi

a urmat Colegiul de construcţie din

orașul Hâncești (1973-1977). În 1985

a absolvit Universitatea Populară de

Arte prin corespondenţă din Mos-

cova, secţia de decor și prezentare

artistică. Între 1985 și 1991 își face

studiile la Universitatea Tehnică, Fa-

cultatea de Arhitectură, Chișinău, iar

între 1986 și 1988 Universitatea Teh-nică, Facultatea Profesiilor Publice, secţia de grafi că, Chișinău.

Oleg Rubinștein este membru al AIAP UNESCO Paris (2000) și mem-bru al UAP din Republica Moldova (2003). Prima expoziţie personală a fost vernisată în anul 1985, urmată de altele, organizate în diverse insti-tuţii culturale. Începând cu 1974 este un participant activ la numeroase expoziţii de grup în ţară și peste ho-tare. Multe dintre lucrările artistului se păstrează în colecţii particulare în Canada, Franţa, Germania, Israel, Moldova, România, SUA.

Oleg Rubinștein este discipol al maestrului Igor Vieru. Pictura sa este de o factură fi gurativă cu un mesaj meditativ și fi losofi c, marcat de un

colorit bine echilibrat și de un gust artistic rafi nat.

Concomitent cu pictura, artistul expune și lucrări de grafi că în alb-negru.

Expoziţia va fi deschisă pentru publicul larg în perioada 1-11 no-iembrie 2012.

SUB SEMNUL LUI GUGUŢĂ

Anul 2013 este declarat Anul Spiridon VangheliAnul 2013 este declarat Anul Spiridon Vangheli

EMOŢIE DE TOAMNĂ

Oleg Rubinştein, pictură

IN MEMORIAM MARIA BIEŞU

„La Passione dell’amore”, pentru împătimiţii de operă

2 NOIEMBRIE 2012 1313 F L U XF L U XDiverse

ZI DE RĂSFĂŢ! Vezi cum să scapi

de stres şi să te simţi frumoasă!Lasă grijile la o parte și încarcă-te cu energie. Transformă-ţi casa într-o oază de liniște și relaxare și bucură-te de noul program de înfrumuseţare.

Arome preţioase pentru Arome preţioase pentru frumuseţea pieliifrumuseţea pielii

Răsfaţă-ţi pielea după baie cu produse speciale, pe care să le com-bini cu uleiurile esenţiale preferate. Folosește-le pe pielea udă pentru că oferă mai multă catifelare. Apli-că apoi un ulei de masaj pe bază de ceai verde și lasă-l să intre bine în piele. Încearcă să faci acest lucru cel puţin o dată pe săptămână.

Ziua bună se cunoaște de Ziua bună se cunoaște de dimineaţădimineaţă

Începe ziua bine dispusă. Des-chide larg ferestrele și lasă aerul proaspăt și razele soarelui să te mângâie. Datorită luminii, melato-nina, hormonul somnului, va dis-părea imediat din corp. O gură de aer curat va oxigena creierul și va îmbunătăţi concentrarea.

Baie pentru trup și sufl etBaie pentru trup și sufl etÎnlătură stresul și încarcă-te cu

energie! Transformă baia obișnuită într-una specială. Alege geluri de duș naturale și aromate, adaugă în apă uleiuri esenţiale de chiparos, man-darină, vanilie și pin și completează atmosfera cu lumânări parfumate.

Alege o alimentaţie Alege o alimentaţie sănătoasăsănătoasă

Vitaminele fructelor proaspete dau organismului putere și îi întă-resc sistemul imunitar. Include-le în micul dejun pentru că reprezin-tă sursa ideală de energie și bună dispoziţie. Pentru întărirea oaselor, consumă cât mai multe lactate, în special lapte, iaurt și brânză proas-pătă de vaci. Renunţă la cafea și tutun, bea doi litri de apă pe zi și odihnește-te cel puţin 7-8 ore pe noapte.

Încarcă-ţi bateriileÎncarcă-ţi bateriileRelaxează-ţi mușchii și întreg

organismul. Meriţi o pauză, așa că ori de câte ori ai ocazia, pune pe ca-napea câteva perne moi, întinde-te și odihnește-ţi trupul. Închide tele-vizorul și ascultă muzica preferată. Vei fi surprinsă câtă energie și bună dispoziţie îţi va oferi acest moment de repaus.

Unica.ro

Smartphone-urile pot pune în pericol sănătateaSmartphone-urile pot pune în pericol sănătateaGHIDUL VITAMINELOR

Vitamina DVitamina D se mai numește și vitamina antirahitică, de-oarece combate rahitismul la copii. Face parte din grupul vitaminelor liposolubile, adi-că e absorbită de grăsime.

Surse naturale de vitamina DSurse naturale de vitamina DVitamina D este una dintre

puţinele vitamine care pot fi sin-tetizate de organismul uman. Vi-tamina D3 se sintetizează în piele din pro vitamina D3 sub acţiunea razelor ultraviolete. Vitamina D se găsește și în anumite alimente: peștele gras (hering, ton, sardine, macrou, somon), untura de pește (ton, calcan, morun), gălbenușul de ou, untul, laptele integral, lac-tatele nedegresate.

Rolul vitaminei D Rolul vitaminei D în organism:în organism:

- reglarea nivelului sanguin al calciului și fosforului;

- rol în formarea și mineraliza-rea oaselor;

- întărește sistemul imunitar;- reglează ritmul cardiac.

Carenţa de vitamina DCarenţa de vitamina DProvoacă decalcifi ere osoasă,

care duce la apariţia rahitismului la copii și a osteomalaciei și os-teoporozei la adulţi. Determină și tulburări de creștere, anemie, oboseală, îngroșarea articulaţii-lor.

Excesul de vitamina DExcesul de vitamina DSe manifestă prin tulburări

digestive (greţuri, constipație), tulburări renale (eliminare de să-ruri de calciu în cantitate crescută prin urină, albuminurie), senzaţie de sete, nevoia de a urina des, slă-bire, deshidratare, oboseală fi zică și intelectuală.

Important de reţinutImportant de reţinutSe consideră că o expunere de

10 minute la soare de două ori pe săptămână asigură sinteza unei cantităţi adecvate de vitamina D. Expunerea la soare se va face evi-tând orele amiezii, când radiaţiile solare sunt foarte intense.

Încrederea tot mai mare cu care ne bazăm pe smartphone-urile pe care le folosim ne face predispuși într-o mai mare măsură la îmbolnăvire, întrucât telefoanele mobile reprezintă spaţii de dezvoltare pentru bacterii, avertizează doctorii.

Telefonul mobil ţinut foarte aproape de urechi, nas și gură, în combinaţie cu temperatura ridicată a acestuia, fertilă pentru bacterii, constituie un pericol ridicat de sănătate, utilizatorii fi ind expuși la acţiunea unor diverși agenţi patogeni, scrie Daily Mail.

Teste știinţifi ce au descoperit că smartphone-urile poartă la fel de multe bacterii ca mânerul unei uși de la grupul sanitar. Afecţiunile care pot fi transmise de obicei includ gripa, afecţiuni ale sistemului digestiv și infecţii ale ochilor. Tipurile de viruși descoperite în telefon pot fi găsite și în alte dispozitive de folosinţă zilnică, precum computere, chei, pixuri și telefoane.

Riscurile sunt totuși mai ridicate în cazul telefoane-lor mobile, din moment ce oamenii se bazează atât de mult pe ele și le poartă pretutindeni, inclusiv în pat, pe banda de alergat de la sala de sport sau la masa din re-staurant.

Printre bacteriile conţinute de smartphone-uri există un număr anormal de ridicat de coliformi, o bacterie care semnalează contaminarea fecală. Din testele efectuate în laboratoarele HML din Muncie, Ind. pe opt telefoane au reieșit între 2700 și 4200 unităţi de bacterii coliform, în contextul în care limita normală constă în mai puţin de o unitate pe 100 de mililitri de apă.

În cazul unor anumitor astfel de bacterii, ingerarea a numai zece organisme este sufi cientă pentru a te îmbol-năvi. “Noi suntem cei care alimentează aceste organis-me minuscule”, a spus Michael Schmidt, profesor și vice-președinte al catedrei de microbiologie și imunologie la Universitatea de Medicină din South Carolina, conform Wall Street Journal. “Știm cu toţii urma aceea de grăsi-me de pe ecranul tactil. Unde există grăsime, sunt și mi-crobi”, a adăugat Schmidt.

Un studiu din 2011, publicat în Journal of Applied Microbiology (Jurnalul de Microbiologie Aplicată), a descoperit că 20-30 la sută din viruși pot fi transferaţi direct de pe degete pe o suprafaţă de sticlă, precum cea a ecranului tactil.

Oamenii de știinţă atrag atenţia asupra lipsei unei igi-ene adecvate și a spălării corespunzătoare de mâini din partea utilizatorilor de smartphone-uri.

Mediafax.ro

Cercetătorii americani au iden-tifi cat o mutaţie genetică ce prelungește considerabil viaţa pacienţilor suferind de cancer colorectal care primesc doze regulate de aspirină, potrivit unui studiu publicat în New England Journal of Medicine (NEJM), informează AFP.

La persoanele la care tumorile nu prezintă această mu-taţie a genei PIK3CA, aspirina nu are nicio infl uenţă, susţin autorii studiului, care a fost realizat pe un eșantion de 900 de pacienţi.

În grupul pacienţilor purtători ai acestei mutaţii gene-tice și care au primit doze regulate de aspirină, 97% dintre ei erau încă în viaţă, la cinci ani după diagnostic. Prin com-paraţie, acest procent a fost de 74% în grupul ţintă.

Potrivit autorilor studiului, purtătorii acelei mutaţii care iau aspirină benefi ciază de o reducere cu 82% a riscului de

deces cauzat de cancer, pe parcursul celor 13 de ani de monitorizare medicală.

Pentru bolnavii de cancer colorectal care nu prezintă mutaţia genei PIK3CA, aspirina nu infl uenţează rata de supravie-ţuire în primii cinci ani de după diagnos-ticare.

Cercetătorii americani susţin că rezul-tatele acestui studiu trebuie să fi e repro-duse și de alte studii viitoare, înainte ca

ele să poată fi considerate ca fi ind defi nitive.Deși aspirina este adeseori prescrisă pentru pacienţii

suferind de cancer colorectal, medicii nu puteau să îi iden-tifi ce pe aceia care aveau benefi cii de pe urma administră-rii acestui medicament.

Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au fost ope-raţi de cancer colorectal și un număr mare dintre ei au fă-cut chimioterapie.

Cancerul colorectal este unul dintre cele mai periculoa-se tipuri de cancer din lume.

Brânza poate afecta fertilitatea bărbaţilorBărbații tineri care mănâncă mai mult de trei felii de brănză pe zi riscă să nu mai poată avea copii, arată un studiu efectuat de o echipă de cercetători de la Universi-tatea Havard, SUA.

Același efect pot avea și produsele lactate bo-gate în grăsime – smântână, lapte integral, sana – chiar dacă sunt consumate în cantități mici. Bărbații care consumă trei porții de brânză sau alte lactate grase au o calitate a spermei cu 25% mai scăzută decât cea a bărbaților care nu obișnuiesc să consu-me astfel de produse.

O porție înseamnă cam 30 de grame de brănză, o lingură de smântână sau un pahar de lapte inte-gral. De vină pentru acest lucru ar fi hormonul se-xual feminin estrogen, care se găsește în lapte, dar și alte substanțe – pesticide, metale grele etc.

Deși până în acest moment s-a crezut că doar fertilitatea femeilor poate fi afectată de alimentație, în prezent, există sufi ciente dovezi care arată că stilul de viață contează în aceeași măsură și în cazul bărbaților, atunci când vine vorba de capacitatea de reproducere. Studiile efectuate de-a lungul timpului au arătat că și o dietă bogată în carbohidraţi “decimează” spermatozoizii.

Desprecopii.com

Femeile care beau zilnic sucuri

carbogazoase prezintă un risc

cu peste 80% mai mare de a

suferi un accident vascular

cerebral decât cele care nu

consumă astfel de lichide.

Aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de știinţă de la Univer-sitatea Osaka, din Japonia, care susţin că predispoziţia la această afecţiune este favorizată de conţinutul ridicat de zahăr pe care băuturile carbogazoase îl conţin, notează Daily Mail.

Pentru a ajunge la această teorie, cercetătorii au monitorizat un grup de 40.000 de persoane, femei și bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani. Toţi voluntarii implicaţi în cercetare au fost monitorizaţi pe o perioadă de 18 ani, timp în care 2.000 de participanţi au murit în urma unui accident vascu-lar cerebral.

Rezultatele cercetării, publicate în revista American Journal of Clinical Nutrition, au arătat că femeile care obișnuiesc să bea zilnic băuturi carbo-gazoase prezentau un risc cu 83% mai

mare de a suferi de un accident vascu-lar cerebral.

Deși au analizat riscurile la care se expun atât femeile, cât și bărba-ţii atunci când includ în dieta zilnică acest tip de băuturi, datele studiului arată că, în cazul bărbaţilor, predispo-ziţia la un atac vascular cerebral este mult mai redusă.

Acest aspect este contrazis de un studiu precedent realizat de oamenii de știinţă americani, scrie Daily Mail. Cercetătorii din SUA au constatat că băuturile carbogazoase îi afectează pe bărbaţi în egală măsură ca și pe femei.

Cotidianul britanic scrie că mai multe cercetări anterioare au avertizat asupra riscurilor la care se expun per-soanele care obișnuiesc să bea acest

tip de băutură. Astfel, sucurile carbo-gazoase predispun la obezitate și dia-bet, boli care pot duce la apariţia unui accident vascular cerebral.

Potrivit ultimelor statistici ale Orga-nizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acciden-tele vasculare cerebrale vor deveni, până în anul 2030, principala cauză de mortalitate în lume. Conform estimă-rilor, se poate ajunge la opt milioane de decese anual din această cauză.

Medicii specialiști susţin că, dintre cei care suferă un accident vascular ce-rebral, o treime mor în primul an după accident, o treime rămân cu handicap permanent, iar restul se recuperează.

Principalele cauze ale accidentului vascular cerebral sunt hipertensiu-nea arterială, aritmia (ritmul cardiac neregulat), diabetul, fumatul excesiv, nivelul de colesterol ridicat și lipsa de activităţi fi zice.

Simptomele unui eventual accident vascular cerebral sunt incapacitatea de a vorbi, paralizia parţială, afectarea vederii și a gustului, incapacitatea de a înghiţi și pierderea cunoștinţei.

STUDIU

Riscurile la care te expui dacă bei zilnic sucuri carbogazoase

Aspirina ar putea prelungi viaţa în anumite cazuri de cancer colorectal

2 NOIEMBRIE 2012 1414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00 - 17.00 Revizie

tehnică. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Desene animate. “Erky

Perky”. 17.50 Săptămâna sportivă. 18.30 Documentar pentru copii.

“Planeta albastră”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55,

4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Eleonora Constantinov, artistă

a poporului. 22.20 Templul muzicii. 23.05 Serial. “SECRETARUL”

(Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 0.10

Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Cultura azi. 3.50 Descoperă Moldova.

5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00

Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Teles-

hopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45

Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45

Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP)

(romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP)

(romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului (r)

(AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger

(AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Doamne de poveste

16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste

și luptă (“Amor bravio”) (primul episod) (AP) (romance) 18:30 Film

serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul

(AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance)

22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r)

(AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance)

02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment)

05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Eroi

de rasă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping

14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00

Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4361 17:00 Știrile

Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv

20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena

Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu

viaţa, ep.15,16, anul III 01:00 Serial: Spartacus: Zeii Arenei, ep.3, an

1 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30

Serial: Spartacus: Zeii Arenei (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Новости 06:10 “Наталья Гвоздикова и

Евгений Жариков. Рожденные революцией”

07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:30 “Армейский

магазин” 10:00 Новости 10:20 “Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:40 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 “Pri-

mele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 Премьера.

Среда обитания. “О чем молчит рыба” 13:15 Сергей Безруков,

Валерий Золотухин, Нина Русланова, Татьяна Догилева в

многосерийном фильме “Участок” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Премьера. Концерт “Звезды против пиратства” 16:30

Лев Прыгунов, Николай Еременко в приключенческом

фильме “Трактир на Пятницкой” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Премьера. “Мавзолей” 19:15 Андрей Миронов, Юрий Никулин,

Анатолий Папанов в комедии “Бриллиантовая рука” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Марина

Александрова, Андрей Смоляков, Юрий Чурсин, Светлана

Ходченкова, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Мосгаз”

00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 Елена Корикова в фильме

“Барышня-крестьянка” 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 Сериал “Terra

nova” 05:00 Профилактика

7.00, 14.00, 20.00, 4.00 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50,

6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30

Reporter. 11.10, 0.00, 2.35 Tezaur folcloric. 3.40 Pe scurt despre

orice. 3.45 Sport. 4.50 Lumea modei. 5.00 Călător pe viaţă. 6.55

Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-

NATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34

1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE

GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL

DENTE 13:18 AL DENTE 13:37 NOIRS DE FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:04 BARACK OBAMA, AU COEUR DE LA MAISON BLANCHE 15:56

BARACK OBAMA, AU COEUR DE LA MAISON BLANCHE 16:48 FLASH INFO

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS

PAS DANS LA POLICE 20:29 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES

VILLES 22:46 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 0:00 TV5MON-

DE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 FOOT ! 1:50 LA GIFLE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE MYSTÈRE DES CENTENAIRES

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.10 Documentar pentru copii.

“Zeek și lumea animalelor”. 6.35, 13.10,

18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10,

17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 10.00 Festivalul Internaţi-

onal de Poezie și Cântec “Dumitru Matcovschi”. 11.00 Moldova

în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Reporter de gardă.

13.40 Serial. “DORA”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.45

Documentar. “Enigmele antichităţii”. 18.00 Unda Bugeacului.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în

direct. 21.25 Documentar. “Euromaxx”. 22.20 Cultura azi. 23.05

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar.

“Minunile lumii”. 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele

Credinţei. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 La curţile dorului.

5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV

21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show pă-

cătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dra-

mă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta

de acasă (r) 07:45 Film serial: Dragos-

te și luptă (r) 08:45 Teleshopping (r)

09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15

Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance)

11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP)

(romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și

înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial:

Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune

cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Mol-

dovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste

și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo

(AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30

Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV

(15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film

serial: Stăpâna (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15)

(divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial:

Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Te-

leshopping 14:00 Film: Ultimul sărut 16:00 Teleshopping 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4362 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro

Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r)

23:30 Serial: Spartacus: Zeii Arenei, ep.4, an 1 00:30 Știrile Pro

Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:15

Vocea României (r) 03:00 Apropo Tv (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu

Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: Spartacus: Zeii Arenei (r) 05:30

Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим

извинения за перерыв в вещании с 05.00

до 17.00 в связи с профилактическими

работами 17:00 “Неравный брак”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40

“Время” 22:15 Премьера. Марина Александрова, Андрей

Смоляков, Юрий Чурсин, Светлана Ходченкова, Роман

Мадянов в многосерийном фильме “Мосгаз” 00:20 “Primele

știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости

01:20 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 01:50 “Городские

пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:20 “Primele știri”

(rom) (R) 02:50 Алексей Баталов в фильме “Девять дней

одного года”

7.00, 14.00, 20.00 Tele-

jurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45 Seriale. 10.15 16.45, 17.50

Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Repor-

ter. 11.10, 0.00 Garantat 100 de procente. 2.35- 6.30 Revizie

tehnică. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:31 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART

10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 VISITE LIBRE 11:00

FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE

LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

13:37 L’EMPEREUR DES CASINOS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:03 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:55 LES

BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 CLEVELAND

CONTRE WALL STREET 21:11 LA 7E POULE 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:01 INSOUPÇONNABLE 23:45 TV5MONDE LE JOUR-

NAL AFRIQUE 0:00 NUIT SPÉCIALE ÉLECTIONS AMÉRICAINES

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.50 Docu-

mentar. “Enigmele antichităţii”. 7.10, 8.15,

2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10,

17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.40 Documentar. “Euromaxx”.

10.10 .... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00

Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Do-

cumentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40 Festivalul “Tamara

Ciobanu”. Avanpremiera. 14.20 Serial. “DORA”. 15.05 Documentar.

“Balada pădurii. Munţii Tinlin”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin

istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 17.45 Documentar.

“Minunile lumii”. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40

Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp.

Elena Răcilă, actriţă și profesoară. 22.20 Alternative. Discriminarea

pe înţelesul tuturor. 22.35 Festivalul Internaţional “Regina Vioară”.

0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă

Moldova. 5.15 Music Mania. 5.25 Focus. Magazin TV.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00

Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile

Euro TV 18.30 Game Show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15

Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r)

08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial:

Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45

Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15

Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping

14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de

acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri

adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată

de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film

serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste

la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance)

20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV

(15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30

Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial:

Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment)

05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Ultimul sărut (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45

Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30

Film: Secretul vecinilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4363 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.6

22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Spartacus: Zeii

Arenei, ep.5, an 1 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:30

Știrile Pro Tv din sport 00:45 Serviciul Român de Comedie (r) 01:30

Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Ce se întâmplă,

doctore? (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial:

Spartacus: Zeii Arenei (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Pri-

ma Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево

и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Малахов +”

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele

știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 Премьера. Марина Александрова, Андрей

Смоляков, Юрий Чурсин, Светлана Ходченкова, Роман Мадянов

в многосерийном фильме “Мосгаз” 00:20 “Primele știri” (rus)

00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские

пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:05 “Prima Oră”

(R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 - 14.35 Revizie teh-

nică. 14.35, 18.00, 20.30,

0.45, 5.20 Seriale. 16.45,

17.50, 2.25, 6.15 Teleenciclopedia. 7.00, 19.00, 23.30, 6.30 Repor-

ter. 17.20, 19.30 Zoo show. 20.00, 3.15 Telejurnal. 0.00 Astra Film

XIX - virtualul din mine. 3.00 Sport. 4.05 Prim plan. 4.55 Călător pe

viaţă. 6.55 Imnul României.

10:19 À LA DI STASIO 10:46 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 11:08

LITTORAL 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03

FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37

GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 BOB LE FLAM-

BEUR 16:42 ACTION COMMERCIALE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À

LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:36 NICOLAS LE FLOCH 21:17 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 LA BIODIVERSITÉ MENACÉE : QUELLES SOLUTIONS POUR

DEMAIN ? 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE

1:53 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 2:51 TEMPS PRÉSENT 3:45

TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 66° NORD : L’IRRESISTIBLE ATTRACTION

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Legendele

muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate.

“Erky Perky”. 9.40 Documentar. “Balada pădurii. Munţii Tinlin”.

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în

familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”.

13.35 Unda Bugeacului. 14.05 Serial. “DORA”. 14.50 Documentar.

“Călugării în laborator”. 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. 17.40

Videoteca copiilor. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5”

din “35”. 21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.25 Reporterul de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 O seară cu muzica

lui Dvorak. Evoluează Orchestra Simfonică a Companiei “Teleradio-

Moldova”. 23.50 Documentar. “Minunile lumii”. 0.10 Serial. “DORA”.

1.00 TVMi. 1.15 La noi în sat. 3.50 Descoperă Moldova. 5.10 La curţile

dorului. 5.30 Reporterul de gardă.

07.00 Game Show. Cu banii jos 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu

11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără

măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00Acces direct

20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un

show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-

show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP)

(romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film

serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping

10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping

12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshop-

ping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta

de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri

adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată

de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film

serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste

la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance)

20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15)

(divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film

serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna

(r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15

Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Secretul

vecinilor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshop-

ping 14:00 Film: Afaceri pe masa de operaţie 16:00 Teleshopping

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4364 17:00 Știrile Pro Tv cu Na-

talia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 22:30 Știrile

Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.6

23:30 Film: Curierul morţii 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Știrile Pro Tv din sport 01:45 Serial: Spitalul de demenţă

(r) 02:15 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Film: Curierul morţii (r) 04:15 Știrile

Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с

Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

“Федеральный судья” 16:20 “Малахов +” 17:10 “Неравный брак”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера.

Марина Александрова, Андрей Смоляков, Юрий Чурсин,

Светлана Ходченкова, Роман Мадянов в многосерийном фильме

“Мосгаз” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05

Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:05 “Prima

Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50,

2.45, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30

Reporter. 11.10, 0.00 Tezaur folcloric. 3.30 Sport. 4.35 Prim plan.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR

7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN

8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:21 AL

DENTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:36 VERTIGES

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NICOLAS LE FLOCH 16:44 FLASH INFO 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 INSOU-

PÇONNABLE 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CORTEX

23:42 ET SI... 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:58 L’EMPEREUR DES CASINOS 2:50 QUESTIONS À LA UNE

3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 COLORS OF MALAYSIA

5 NOIEMBRIE 6 NOIEMBRIE 7 NOIEMBRIE 8 NOIEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

2 NOIEMBRIE 2012 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecSunt favorizate deplasările pe distanţe scurte, dar cu pruden-ţă și cu atenţie la potenţialele păcăleli din partea unor per-soane care speculează slăbi-ciunile altora.

TaurSunt posibile pagube fi nanci-are, din cauza vitezei cu care vrei să vezi fi nalizată o anumi-tă înţelegere sau a grabei. Este de dorit să accepţi orice provo-care!

GemeniCele mai multe dintre difi cultă-ţile acestei perioade provin din îndoielile legate de tine, de ca-pacitatea de a gestiona corect orice situaţie complicată.

RacSăptămâna care vine îţi adu-ce o stare de agitaţie care îţi va scădea randamentul, dar îţi poate diminua și concentrarea. Ești dornic de integrare, de ac-ceptare atât în colectiv, cât și acasă.

LeuAtmosferă puternic infl amată în cercul de prieteni și în di-alogurile de zi cu zi. E nevoie, în mod evident, de limpezirea minţii și de controlul unor im-pulsuri de moment.

FecioarăAi o șansă extrem de impor-tantă să lămurești o problemă fi nanciară, cel puţin la nivelul unor discuţii cu superiorii sau doar cu unul dintre aceștia.

BalanţăÎnceputul săptămânii poate fi ceva mai tulbure, din moti-ve aparent minore, cum ar fi o convorbire cu un apropiat sau a descoperi lipsa unui docu-ment important.

ScorpionBănuielile sporesc acum, la fel și convingerile negative legate de evoluţia situaţiei fi nanciare, a ta și a familiei tale. E o capca-nă periculoasă în care ar fi bine să nu aluneci.

SăgetătorAjutorul vine de la aceeași per-soană care te și stresează cel mai tare, așa că nu prea ai înco-tro și trebuie să privești în faţă orice situaţie de acest gen.

CapricornMulte îţi scapă de sub control acum, situaţiile se ramifi că și se succed cu o viteză care nu îţi convine. Secretul e să nu te lași tulburat peste măsură de toate acestea!

VărsătorAi putea întâmpina unele di-fi cultăţi în activităţile creative sau educative, mai ales dacă au la bază cuvintele sau nece-sită o comunicare intensă.

PeştiCea mai mare parte a timpului l-ai putea petrece ocupându- te de problemele familiei, de chestiuni legate de casă sau de propria persoană.

2-9 noiembrie2-9 noiembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.35 Documentar. “Călugării în

laborator”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi

în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar

pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40 Svitanok. 14.10 Portrete în timp.

Elena Răcilă, actriţă și profesoară. 14.40 Serial. “DORA”. 15.30 Film. “ALICE,

ÎN ŢARA OGLINZILOR” (Anglia, 1998). 17.45 Documentar. “Minunile lumii”.

18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15

“Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Documentar. “Shift - viaţa

în era digitală”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 O seară cu muzica lui Dvorak. Evolează

Orchestra Simfonică a Companiei “Teleradio-Moldova”. 23.55 Documentar.

“Minunile lumii”. 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Templul muzicii. 3.50

Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film

artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul

meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile

Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile

Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV.Reluare 03.00 Fără

măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin

Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00

Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45

Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance)

08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste

la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul

(r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r)

(AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP)

(romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance)

16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată

de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial:

Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP)

(romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina

Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30

Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16

ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film

serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP)

(romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r)

(AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment)

05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Afaceri pe masa de

operaţie (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00

Film: Vieţi la răscruce 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4365 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine

00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:30 Film: Vieţi la răscruce (r)

02:00 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră”

09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50

“Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00

“Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время

обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Малахов

+” 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri”

(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55

“Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Боже,

какой пустяк!” Концерт Александра Иванова и группы “Рондо” 00:10

“Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 01:10 “Городские пижоны”.

Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:55 “Prima Oră” (R) 03:45

“Primele știri” (rom) (R) 04:15 Сериал “Terra nova”

7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Tele-

jurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo

show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35,

18.00, 20.30, 0.45, 5.20 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.45, 6.15 Teleenciclo-

pedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10, 0.00 O dată’n

viaţă. 4.30 e-FORUM. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH

INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00

FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO

12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI

STASIO 13:35 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 INSOUPÇONNABLE 16:34 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04

UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 21E SIÈCLE

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA

POLICE 22:53 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 MAC ORLAN 1:54 MAC

ORLAN 2:45 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59

MUTIARA LÉGENDE D’UNE PERLE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Euromaxx”. 6.35 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SO-

CIETATE” (Germania). 8.05 Vedete la bis. 9.10

Documentar. “Evoluţia”. 10.00, 1.30 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii.

11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Svetlana Strezeva, artistă a poporului. 12.00,

2.15 “Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri”

din Bălţi. 13.40 Film. “ALICE, ÎN ŢARA OGLINZILOR” (Anglia, 1998). 15.05

Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30

La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15

Studio Art Plus (rus.) 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10

Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în

familie. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 23.50 Respiro. Program muzical. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 5.10

Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Întâmplări la Mondsee 11.00 Teleshopping 11.15 Mirea-

să pentru fi ul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00

Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic

18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Întâmplări la Mondsee 20.00 Comedy

Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30

Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05.30 Film artistic

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00

Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 08:00

Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance)

09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste

la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul

(r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului

(r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colț de rai

(AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale

despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP)

(divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial:

Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance)

22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele

iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (16 & Pregnant)

(AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film

serial: Un colț de rai (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45

Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată

la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă doctore? 11:00 Au-

toExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lo-

rena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping

13:20 Film: Nu miroase-a bine 15:00 Teleshopping 15:15 Dansez pentru

tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30

Film: Dublu 22:30 Film: Torque - Circuite de foc 00:00 BOXBUSTER, Wladimir

Klitschko - Mariusz Wach 01:00 Știrile Pro Tv (r) 02:00 Știrile Pro Tv din sport

02:30 Film: Dublu (r) 04:15 Film: Torque - Circuite de foc (r) 05:45 După 20

de ani (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Эммануил Виторган и Алла

Балтер. По обе стороны жизни” 06:55 Клара

Лучко, Эммануил Виторган в детективе “Ларец

Марии Медичи” 08:25 “Играй, гармонь любимая!”

09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15

Teleshopping 10:30 “Смак” 11:00 Премьера. “Жизнь как кино” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 14:00 Наталья Гундарева,

Александр Михайлов в фильме “Одиноким предоставляется

общежитие” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 “Одиноким

предоставляется общежитие”. Продолжение 15:45 “Да ладно!” 16:15

“Народная медицина” 17:10 “Жди меня” 18:20 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:25

Премьера. “Минута славы” шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30

Николь Кидман, Эван МакГрегор в фильме “Мулен Руж” 01:35 Джеймс

Белуши в комедии “К-9: Собачья работа” 03:10 Вахтанг Кикабидзе в

фильме “Не горюй!” 04:35 Сериал “Terra nova”

7.00, 0.00 O dată’n viaţă. 9.00

- 13.20, 18.00 20.30 Seriale.

13.20 Bebe magia. 14.00, 3.20

Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.30, 2.00 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema

săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 2.35 Teleenciclo-

pedia. 3.05 Sport. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:29 CARNETS D’EXPÉDITION

6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH

INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:18 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:32 LÉO-

NARD 10:41 MON AMI GROMPF 10:53 MON AMI GROMPF 11:06 GALACTIK

FOOTBALL 11:30 C’EST PAS SORCIER 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31

DESTINATION FRANCOPHONIE 12:34 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL

13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:34 FALÒ

14:02 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VU SUR TERRE 15:55

« 10 » 16:20 « 10 » 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPOR-

TAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30

THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES

STARS DU RIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS

0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:47 NOUVO 2:01 EN

DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7

JOURS SUR LA PLANÈTE 4:31 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-

tar. “Evoluţia”. 7.00 Cinemateca universală.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul mu-

zicii. 8.45 ... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 9.10 Serial în desen animat.

“Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre

victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 1.25 Mol-

dovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05 Documentar.

“Global 3000”. 13.35 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania).

16.15 Chișinăul de ieri și de azi. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35

Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă.

22.20 Fuego “Destin”. Spectacol muzical. 0.15 Erudit-cafe. 1.00 TVMi.

3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Întâmplări la Mondsee 11.00 Teleshopping 11.15

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert

15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de

undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Întâmplări

la Mondsee 20.00 Game Show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune

de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00

Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc

de undeva

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă

(r) 08:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance)

09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara

(r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r)

(AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului

(r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colț de

rai (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara

(AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film

serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15)

(divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance)

23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30 Doamne

de poveste (r) 01:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 03:15

Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP)

(romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance)

05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film:

Nu miroase - a bine (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05

Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping

14:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Eroi de sacrifi ciu

22:30 Film: Patru fraţi 00:45 Apropo Tv (r) 01:30 Film: Eroi de sacrifi ciu

(r) 03:15 Film: Patru fraţi (r) 05:00 După 20 de ani (r) 06:00 România, te

iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Жизнь как кино” 07:10

Сергей Юрский в комедии Эльдара Рязанова

“Человек ниоткуда” 08:30 “Служу Отчизне!”

09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teles-

hopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45

“Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15

Сергей Безруков, Валерий Золотухин, Нина Русланова, Татьяна

Догилева в многосерийном фильме “Участок” 14:20 К юбилею

Эльдара Рязанова. Лариса Гузеева, Никита Михалков в фильме

“Жестокий романс” 16:55 “Большие гонки. Братство колец” 18:30

“Replica” 20:00 Премьера. Среда обитания. “Мошенники” 21:00 “Sin-

teza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-

аналитическая программа 22:50 “ДОстояние РЕспублики: Игорь

Тальков” 00:50 “Мульт личности” 01:20 “Yesterday live” 02:15

“Познер” 03:05 Чарли Шин в комедии “Горячие головы” 04:20

Сериал “Terra nova”

7.00 Bebe magia. 9.00-13.00,

17.30, 20.30 Seriale. 13.00,

17.05, 1.25, 6.15 Teleenciclo-

pedia. 14.00, 20.00, 3.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da

sau nu? 16.00, 1.55 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 Dănutz

SRL. 0.35 Garantat 100 de procente. 2.45 Sport. 3.50 Filmoteca veselă.

4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CARNETS D’EXPÉDITION

6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART

7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40

STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 LES

SAUVENATURE 10:31 LÉONARD 10:40 MON AMI GROMPF 10:52 MON

AMI GROMPF 11:05 GALACTIK FOOTBALL 11:29 TACTIK 11:53 PAROLES

DE CLIP 12:10 SCIENCE OU FICTION 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES

IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:49 NOUVO 14:03

ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMAN-

CHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC

18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:10 INTERNATIONALES 20:00 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES

20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT

DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

CURLING 23:33 GRENOUILLE D’HIVER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:55 SÉRIE NOIRE 2:47 KIOSQUE 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07

VOULEZ-VOUS DANSER ? 4:29 VOULEZ-VOUS DANSER ?

9 NOIEMBRIE 10 NOIEMBRIE 11 NOIEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 2480TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2 NOIEMBRIE 2012 1616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Te-am cunoscut în studenţie, la clasa de ac-torie a regizorului Octavian Grigoriu, o fa-cultate adăugătoare unde ne întâlniserăm studenţi de la diferite discipline. Ulterior am afl at că ești student la știinţe politice și mai absolvise-i și colegiul cu specializarea tehnici-an în exploatarea transportului auto. Studiile tale însă nu s-au oprit aici, din câte știu te-au mai interesat știinţele sociale, știinţele politi-ce... ai susţinut masteratul și doctorantura. De unde moștenești setea asta de cunoaștere și cum reușești să și lucrezi în paralel cu studiile pe care le faci?- În general, îmi place să studiez fenomene

legate de istorie și politică. Chiar și atunci când îmi făceam studiile la Colegiul Auto din Chi-șinău, mă pasiona mai mult să studiez aceste două discipline: istorie și știinţe sociale. Ulteri-or, la fi nele studiilor de doctorat în domeniul ști-inţelor politice din cadrul Academiei de Știinţe a Moldovei, am fost invitat să cercetez istoria, tra-diţiile și cultura romilor din Republica Moldova. Este un domeniu destul de interesant, dar, din păcate, rămâne până în prezent puţin explorat. Cercetările contemporane în domeniul istoriei orale sunt foarte preţioase, deoarece efectele modernizării tehnico-știinţifi ce și globalizării economice treptat diminuează tradiţiile popu-lare moștenite și transmise de mai multe gene-raţii. Informaţia legată de cultura spirituală pe care noi acum o găsim în satele noastre, peste 20 de ani vă fi înlocuită cu o altă cultură, care va fi predominată de consumism exorbitant. În prezent, suntem martori când efectele acestei pseudoculturi materialiste devin tot mai ridi-cole. Dacă nu vom cerceta și nu vom conserva tradiţiile noastre populare, vom deveni o gene-raţie de consumatori și nu de creatori. În virtu-tea acestor pericole iminente ale modernizării, romii din Republica Moldova rămân să fi e o comunitate conservativă, ce-și păstrează tra-diţiile milenare moștenite din străbuni. Scopul cercetărilor pe care le fac în prezent la Institutul Patrimoniu Cultural al AȘM, este să descriu is-toria, tradiţiile, cultura și modul de trai inedit al romilor din Republica Moldova.

- Ești cunoscut și drept militant în lupta cu dis-criminarea, apărător al drepturilor romilor din Republica Moldova. Personal te-ai simţit vreodată discriminat în mediul în care ai stu-diat sau ai activat? - Desigur. Mai ales în comunitatea unde am

fi nisat școala medie. Paradoxal, dar anume dis-criminarea pe criteriul etnic m-a provocat să în-văţ mai bine decât alţi colegi de clasă, pentru a demonstra că și ţiganii știu carte. Deseori eram numit „ţigan” și acest termen peiorativ îmi infl u-enţa negativ formarea unei personalităţi civice împlinite. Însă, după ce am venit la Chișinău să-mi continui studiile, nimeni nu s-a mai legat de identitatea mea etnică. Cu atât mai mult că în pașaportul de tip sovietic, am fost înscris ca moldovean. În prezent mă strădui ca discrimi-narea pe criteriul etnic să dispară din societatea noastră, dar pentru realizarea acestui obiectiv nobil este nevoie și de implicare instituţională. Deocamdată, doar societatea civilă (de exem-plu, Fundaţia SOROS-Moldova) se implică ac-tiv în procesul de diminuare a discriminării pe criteriului etnic, însă fără a primi un suport in-stituţional. Personal am reușit să câștig lupta cu discriminarea, pentru mine acum termenul „ţigan” are mai mult un sens istoric, care urmea-ză a fi cercetat în documentele de arhivă. Dar, din păcate, și azi mulţi copii romi sunt etichetaţi de colegii de clasă „ţigan”, ceea ce ridică rata abandonului școlar timpuriu în rândul elevilor de etnie romă. Astfel, spre regret, și astăzi con-tinuă lupta cu fenomenul discriminării etnice în școlile noastre.

- În general, este societatea moldovenească una rasistă, atitudinea ei îi împiedică pe romi, de exemplu, să se realizeze în domeniile vieţii publice?- Nu, categoric nu! Anume principatele du-

nărene: Ţara Românească și Ţara Moldovei, din

punct de vedere istoric, se consideră „a III-a Pa-trie a Romilor” (după India și Imperiul Bizantin). Romii au coexistat pașnic în aceste teritorii cu populaţia băștinașă mai mult de jumătate de mileniu, de la prima lor atestare documentară (1414, în Ţara Moldovei) până în prezent. Alt-ceva este că organizarea social-politică slabă a romilor din Republica Moldova a creat acel impediment de accedere la funcţiile publice. Nimeni niciodată nu te va ajuta să obţii o func-ţie publică, dacă singur nu te autoorganizezi (excepţie: „cumetrismul politic moldovenesc”!). Pentru ca romii să-și realizeze capacităţile lor profesionale în domeniul public, în primul rând, ei trebuie să frecventeze în mod regulat școala, în al doilea rând, ei trebuie să se transforme din-tr-o comunitate dezbinată, care este în prezent, într-o comunitate organizată. Faptul că părinţii romi nu se străduie pentru ca copiii lor să fi nise-ze studiile gimnaziale, liceale, universitare etc.

este o crimă socială vădită. În prezent, în Repu-blica Moldova sunt foarte mulţi romi deștepţi, dar care sunt necărturari (nu știu nici să scrie și nici să citească).

- Din câte știu, ești căsătorit cu Miroslava, aveţi un băiat frumos, Marius. Cum v-aţi cu-noscut? - Ne-am cunoscut într-o campanie electorală

fi erbinte din iulie 2009. Tatăl Miroslavei s-a adre-sat dlui Iurie Roșca, care atunci deţinea funcţia de viceprim-ministru, să-l ajute cu îmbrăcămin-te, încălţăminte și rechizite școlare pentru cei 5 copii ai săi, care, din cauza sărăciei, nu pot să frecventeze școala. Această problemă este una specifi că pentru familiile de romi cu mulţi copii. Fiind responsabil de problemele romilor, m-am deplasat la faţa locului și am găsit o familie săra-că de romi, dar care m-a primit cu multă bucurie și speranţă. Atunci, la rugămintea mea, colegii de partid din PPCD au făcut mai multe colete cu ajutoare pentru copiii romi, pe care le-am distri-buit în raionul Cantemir. După mai multe vizite efectuate, am cunoscut-o pe Miroslava, fi ica mai mare din acea familie numeroasă de copii romi, o fată frumoasă și harnică. De câte ori am vizitat această familie, ea era tot timpul ocupată cu tre-burile casnice. Visul meu s-a realizat: cu ajutorul PPCD am găsit o soţie frumoasă și harnică (de la ţară), așa cum am și dorit. Cu atât mai mult, ea este ca și mine, de etnie romă. Acum, mulţumim lui Dumnezeu, avem și un băiat.

- Cum se întâmplă în familia voastră, sunteţi o familie tradiţională de romi, păstraţi tradiţiile și obiceiurile specifi ce etniei, gătiţi bucate tra-diţionale, vă creșteţi copilul în conformitate cu aceste obicee sau sunteţi o familie moder-nă, copii ai globalizării?- Suntem o familie de romi care, ca și majorita-

tea cetăţenilor din Republica Moldova, luptă cu sărăcia. Din păcate, la oraș obiceiurile se urbani-zează și este foarte difi cil să fi i o familie tradiţio-nală. Cu atât mai mult că trăim printre moldoveni și am devenit o familie modernă, nu ne deosebim cu nimic de ceilalţi. Globalizarea încă nu a ajuns la noi în casă, problema principală care stă la or-dinea zilei este: cu ce să plătim chiria și cu ce să achităm serviciile comunale? Așa că nici de bu-cătăria tradiţională acum nu ne pasă: „Carnea de curcan este foarte scumpă!”. „Mâncăm ce ne dă

Dumnezeu...”. De fapt, soţia mea gătește bucate gustoase din produse alimentare naturale iefti-ne. Acesta și este secretul bucătăriei tradiţionale rome: Să fi e mâncarea gustoasă!

- Apropo de globalizare, se vorbește acum despre pericolul uniformizării culturilor și tradiţiilor, despre renunţarea la specifi cul cultural al fi ecărei naţiuni. Se consideră că păstrarea identităţii și tradiţiilor minorităţilor rome este strâns legată cu păstrarea portului tradiţional, pe care azi îl mai putem vedea la reprezentantele în vârstă ale etniei sau doar la sărbători. Să însemne asta că și etnia romă începe să-și piardă din tradiţii, să renunţe la ele?- Ca și în cazul bucătăriei tradiţionale – romilor

le place să prepare bucate gustoase – tot așa și la portul tradiţional – romilor le place să se îmbra-ce frumos. Atenţie: nu vulgar, dar frumos. Adică, acoperind corpul, haina tradiţională romă tre-buie să fi e inedită și irepetabilă prin frumuseţea ei. Cuvântul cheie la portul tradiţional rom este improvizaţia. De fapt, nunţile romilor de aceea și sunt frumoase: acolo vin oaspeţi onoraţi romi,

care sunt îmbrăcaţi original și care gustă din imensitatea de bucate preparate după reţete tra-diţionale. Eu nu cred că aceste tradiţii se vor pier-de la romi, pentru că din cele mai vechi timpuri, romii își trăiesc viaţa într-un stil irepetabil și fru-mos. În pofi da sărăciei, cea mai strașnică moarte pentru romi este: „Să mori de plictiseală...”. Portul tradiţional rom și bucătăria lor tradiţională nicio-dată nu au fost și nu vor deveni plictisitoare.

- Ai aderat la PPCD acum 12 ani, ce te-a făcut să te implici în politică?- Dragostea faţă de politică! Atunci eu eram

un tânăr plin de optimism. Eu sunt întru totul de acord cu părintele știinţei politice – Aristotel, care într-una din relatările sale a scris: „Persoa-nele care nu se interesează de politică sunt idi-oţi...”. Cred că nu am dorit să fi u „idiot”, de aceea și m-am implicat în activitatea politică. Din păcate, în ultimul timp sunt infl uenţat mai mult de o ma-ximă proprie, compusă pe un ton pesimist încă în anii studenţiei: „Tare-i rău când n-ai cu cine... să te implici în politică!”. Totuși, eu cred că în vi-itorul apropiat, voi putea să produc și benefi cii comunitare, din urma implicării în procesul po-litic autohton.

- În perioada de timp în care activezi în Noua Generaţie și PPCD, ai reușit să îţi atingi unele scopuri pe care ţi le-ai propus atunci când ai decis să te alături acestui partid?- E o întrebare difi cilă. Scopul principal al

oricărui partid politic, fi e el cât de mic, este: să acceadă la putere, să se menţină la putere și să infl uenţeze procesele politice din ţară. PPCD-ului i-a reușit mai mult să infl uenţeze procesele poli-tice din Republica Moldova și mai puţin realiza-rea primelor două componente.

- Ce însemnătate a avut și mai are pentru tine activitatea politică?- La moment sunt mai mult dedicat activităţii

știinţifi ce. Sunt șeful Secţiei „Minorităţi etnice” în cadrul Centrului de Etnologie al IPC al AȘM. În plus, mă implic și în cadrul sectorului non-guver-namental al Societăţii Civile Rome. Sunt director executiv al Asociaţiei Obștești „POROJAN”, a cărei misiune este investiţia în capacităţile educaţio-nale a tinerei generaţii de romi. Sper în curând să fi u util și în urma implicării mele în procesul politic autohton.

- De ce romii sunt atât de puţin interesaţi sau implicaţi în politică? Nu mă refer acum doar la situaţia din Republica Moldova. Se cunosc puţine nume care reprezintă această etnie, active politic în Europa, în pofi da faptului că etnia romă este cea mai mare de pe bătrânul continent. - În prezent, majoritatea liderilor romi din

Uniunea Europeană se implică în cadrul secto-rului non-guvernamental. Activitatea cotidiană a acestora în cadrul diverselor proiecte internaţi-onale este mult mai productivă decât implicarea politică directă, în cadrul unui sau altui partid politic. În plus, în Uniunea Europeană societatea civilă este la fel de bine organizată ca și partidele politice și se implică în procesele instituţionale în strânsă cooperare cu acestea. Astfel, pentru liderii romi din comunitatea europeană nu exis-tă o dilemă: să se implice în activităţile partide-lor politice ori în cadrul proiectelor realizate de ONG-uri. Totodată, deseori vocea societăţii civile într-un stat democratic este mult mai puternică decât cea a partidelor politice. În prezent, co-munitatea romilor europeni este reprezentată la nivel politic de europarlamentara de etnie romă Livia Jaroka din Ungaria, o personalitate notorie, care se manifestă plenar în apărarea drepturilor persoanelor de etnie romă.

- Părinţii moderni oferă astăzi posibilitatea copiilor să-și aleagă singuri meseriile de viitor, activităţile, felul în care își vor aranja viaţa. Știm însă că fi ecare părinte nutrește anumite speranţe pentru copilul său, fără ca neapărat să insiste ca acesta să i le îndeplinească. Tu, pentru copilul tău, ce îţi dorești? Ce meserie crezi că i s-ar potrivi cel mai bine? - Eu îi doresc fi ului meu Marius un singur lucru:

să crească un copil deștept, frumos și sănătos. Ul-terior, cu ajutorul lui Dumnezeu și a familiei, să-și găsească și să-și realizeze vocaţia sa profesională la el în ţară, să aibă un serviciu stabil cu salariu ce îi va asigura minimul necesar pentru o viaţă decentă.

- Eu îţi doresc mult succes pe viitor, mult noroc și sănătate ţie și familiei tale.- Mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

GENERAŢIA 2002

Ion Duminică: „Am reuşit să câştig lupta cu discriminarea”Ion Duminică: „Am reuşit să câştig lupta cu discriminarea”Invitatul nostru de astăzi este Ion Duminică, doctor în politologie, președinte-le Asociaţiei Romilor Creștin-Democraţi, un tânăr a cărei formare și ascensiune în viaţa politică a început în rândul Organizaţiei de Tineret Noua Generaţie.